FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 InstituŃia de învăńământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Istorie şi Filosofie 1.3 Departamentul Istorie medievală, premodernă şi istoria artei 1.4 Domeniul de studii Studii culturale 1.5 Ciclul de studii Masterat 1.6 Programul de studiu / Patrimoniu şi turism cultural Calificarea 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei CivilizaŃia lemnului 2.2 Titularul activităńilor de curs Conf.univ. dr. Greta-Monica Miron 2.3 Titularul activităńilor de seminar Conf.univ. dr. Greta-Monica Miron 2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităńilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 Din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăńământ 42 Din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 DistribuŃia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notińe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 42 Tutoriat 10 Examinări 2 Alte activităńi:... 10 3.7 Total ore studiu individual 112 3.8 Total ore pe semestru 156 3.9 Numărul de credite 6 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenńe 5. CondiŃii (acolo unde este cazul) 5.1 De desfăşurare a cursului 5.2 De desfăşurare a seminarului/laboratorului
6. CompetenŃele specifice acumulate Cunoaşterea caracteristicilor generale ale arhitecturii lemnului in Europa CompetenŃe profesionale Integrarea arhitecturii lemnului din spańiul românesc în cel european Recunoaşterea specificitatii arhitecturii lemnului in areale diferite din spańiul romanesc Definirea unei tradińii prin tehnicile şi practicile ei ancestrale ÎnŃelegerea lemnului ca material creator de memorie, de tradińii care Ńin trează o comunitate CompetenŃe transversale ÎnŃelegerea unui tip de civilizańie integrată în mediul natural înconjurător Abordarea bisericilor din lemn ca spańii de credinńă, de ritual: stabilirea unei relańii între funcńional, spiritual şi estetic 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenńelor acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Expunerea trăsăturilor arhitecturii bisericilor din lemn în spańiul românesc în relańie cu cele ale arhitecturii de gen europene (secolele XVI- XVIII): modele, imitańie şi originalitate 7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea tehnicilor de construcńie a bisericilor din lemn Reconstituirea diferitelor tipologii ale bisericilor din lemn; discutarea influenńelor, structurale şi estetice, venite dinspre bisericile de zid şi dinspre arhitectura laică Analiza spańiului interior: între exigenńe tehnice şi necesităńi liturgice Stabilirea unei relańii între artefact, între obiect, societatea care l-a comandat/receptat şi artistul-creator Analiza programelor iconografice ale bisericilor din lemn Surprinderea transformărilor în gustul estetic al societăńii româneşti Discutarea relańiei rural-urban, arhitectură de lemn-arhitectură de zid, tradińie şi modernitate 8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Geografie, climă şi arhitectură. Bisericile de lemn din Europa: a. materiale şi tehnici de construcńie b. planimetrie şi elevańie c. organizarea spańiului interior Analiza de imagini 2. De la casă la biserică: materiale şi tehnici de construcńie ale bisericilor de lemn din łările Române (secolele XVI-XVIII) 3. FuncŃional şi estetic: a. elevańia bisericilor de lemn din łările Române b. turnurile Prelegere însońită de imagini Prelegere însońită de imagini Voi dedica acestei problematici două cursuri (4 ore) Voi dedica acestei problematici două prelegeri insistând pe posibilele influenńe receptate dinspre arhitectura de zid şi cea
militară şi pe explicarea diferenńelor existente între bisericile de lemn din diferitele zone geografice din łările Române 4. Organizarea spańiului interior al bisericilor: necesităńi liturgice şi soluńii tehnice 5. Biserică şi societate: fondatorii Voi urmări relańia dintre fondatori/comanditari şi biserica pe care o întemeiază, implicarea lor ca factori decizionali în stabilirea tipologiei şi a mărimii bisericii, modul în care se prezervă pentru posteritate numele 6. Meşterii de biserici: de la anonimat la orgoliul creatorului 7. Artă şi simbolism. Posibile interpretări ale decorurilor bisericilor din lemn 8. Programul iconografic al bisericilor din lemn din spańiul românesc: a. Scene şi teme biblice pe înńelesul celor mulńi b. Meşteri zugravi: interpretarea artistică a normelor 9. Biserica- spańiu al intrucńiei moral şi al disciplinării comportamentale: rolul imaginii Analiză de text şi de imagine fondatorilor Voi discuta tipurile de surse care permit pentru perioadele mai vechi identificarea meşterilor; voi surprinde familiile de meşteri, pregătirea lor, itinerariile străbătute. Voi dedica acestei teme două prelegeri urmărind programele iconografice din varii perspective: de la cei care le-au gândit, la cei care le-au plătit, artiştii care le-au executat şi destinatari. Mă voi axa pe modul în care discursul bisericii (din secolul al XVIII-lea al celor două biserici- unită şi ortodoxă) prinde contur în arta religioasă. 10. Arta lemnului în spańiul sacru: iconostase, candelabre, vase liturgice, jilńuri 11. Arhitectura lemnului: unitate în diversitate Este un curs concluziv în care mă voi axa pe punctarea similitudinilor existente în spańiul european în ceea ce priveşte arhitectura ecleziastică din lemn şi a specificităńilor din spańiul românesc care a receptat varii influenńe din exterior adaptându-le.
Bibliografie Baboş Alexandru, Three Centuries of Carpentering Churches. A Chronological Approach to the Sacred Wooden Architecture in Maramureş, Lund, 2000. Idem, Traced a Sacred Building Tradition. Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureş until the turn of the eighteenth Century, Noorköping, 2004. Bârcă Ana, The Wooden Architecture of Maramureş, Humanitsa, 1997. Betea Raluca, Biserica de lemn din Deseşti, Cluj-Napoca, 2009. Card Donally Marian, Architecture in the Scandinavian Countries, Massachusets, 1992, p. 211-251. Chintăuan Ioan, Bolog Mihaela, Pop Florica, Biserici de lemn din BistriŃa Năsăud- ghid, Cluj-Napoca, 2002. Cristache- Panait Ioana, Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iulia, 1987. Eadem, Arhitectura de lemn din judeńul Gorj, Bucureşti, 2001. Vasile DrăguŃ, DicŃionar enciclopedic de artă medievală românească, Bucureşti, 1976. Godea Ioan, Biserici de lemn din Europa, Bucureşti, 2008. Godea Ioan, Ioana Cristache- Panait, Monumente istorice bisericeşti din eparhia Oradiei. Bisericile de lemn, Oradea, 1978. Himka, John-Paul, Last Judgment Iconography in the Carpathians, University of Toronto Press, 2009. Ichim Dorinel, Ichim Florica, Biserici de lemn din Moldova istorică, Bacău, 2005. Ichim Dorinel, Biserici de lemn din eparhia Huşilor, Huşi, 2001. Marin Barutcieff Silvia, Hristofor. Chipurile unui sfânt fără chip, Cluj-Napoca, 2014. Miron Greta Monica, Biserica greco-catolică din comitatul Cluj, Cluj-Napoca, 2007, p. 19-31. Pop- Bratu Anca, Pictura murală maramureşeană, Bucureşti, 1982. Pop-Curşeu, Ioan, Magie şi vrăjitorie în cultura română, Iaşi, 2013. Porumb Marius, DicŃionar de pictură veche românească din Transilvania. Secolele XIII- XVIII, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1998. Monu.mente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, 1982. Sanz Nuria (ed.), Living Wooden Culture throughout Europe, Council of Europe, 2002. Săndulescu-Verna Constantin, Erminia picturii bizantine, Timişoara, 1979. Zaharia L., The melting vernacular architecture in Maramureş, Romania, în Correia Mariana, Carlos Gilberto, Rocha Sanda, Vernacular Heritage and Earthen Architecture, Londra, 2014, p. 525-530. Tematica de seminar va urma îndeaproape tematica cursului, aprofundând-o prin studii de caz menite să exemplifice, să particularizeze ideile-cheie în jurul cărora a fost structurat cursul. Metode de predare - Analiză de imagini - Prezentare de cărńi, studii, eseuri - Vizitarea de monumente de arhitectură religioasă în lemn ObservaŃii
Bibliografie Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Bucureşti, 2000. Cavarnos Constantine, Ghid de iconografie bizantină, Bucureşti, 2005. Ionescu Grigore, Istoria arhitecturii în România, vol. II, Bucureşti, 1965. Meteş Ştefan, Zugravii bisericilor române, în Anuarul Comisiunii Monumentelor istorice, 1926-1929. Nicolescu Corina, Icoane vechi româneşti, Bucureşti, 1973. Patterson Joby, Wooden Churches of the Carpathians. A Comparative Study, Columbia University Press, 2001. Pănoiu Andrei, Din arhitectura lemnului în România, Bucureşti 1977. Petranu Coriolan, Bisericile de lemn ale românilor ardeleni în lumina aprecierilor străine recente, Sibiu, 1934. Idem, Bisericile de lemn din judeńul Arad, Sibiu, 1927. Popa Atanasie, Caracteristicile stilistice ale bisericilor de lemn din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca, X, 1973. Idem, Biserici de lemn din Transilvania, Timişoara, 1942. Stahl Paul, Case Ńărăneşti din Maramureş, în Studii şi cercetări de istoria artei, Bucureşti, 2, 1961. Idem, Vechi case şi biserici din lemn din Muntenia, în Studii şi cercetări de istoria artei, Bucureşti, nr. 2, 1963. Vătăşianu Virgil, ContribuŃii la studiul tipologiei bisericilor de lemn din łările Române, în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, III, 1960. 9. Coroborarea conńinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanńilor comunităńii epistemice, asociańiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Prin cunoştinńele de arhitectură, iconografie, istoria bisericii, geografie culturală dobândite în cadrul cursului şi seminarului, masteranzilor li se oferă idei de cercetare posibil de aprofundat în cadrul unor lucrări de doctorat ca şi cunoştinńele necesare pentru a colabora în calitate de consultanńi ştiinńifici cu agenńii de turism şi instituńii publice. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Participare interactivă Examen 60% 10.5 Seminar/laborator PrezenŃă, intervenńii, prezentări, eseuri 40% 10.6 Standard minim de performanńă PrezenŃa efectivă la curs şi la seminarii Realizarea unei prezentări pe o temă dată