FIŞA DISCIPLINEI Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectare de Arhitectura V si VI 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2015/2016 An III 2.6.Semestrul V si VI UNIVERSITATEA SPIRU HARET ARHITECTURA ARHITECTURA ARHITECTURA Ciclul I Arhitectura/arhitect 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care curs 2 1 seminar/laborator 10 3.4 Total ore din planul de învăţământ 168 din care curs 28 14 seminar/laborator 140 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 118 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. - 3.7 Total ore studiu individual 132 3.9 Total ore pe semestru 300 3.10 Număr de credite 12 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sala de curs dotata cu sistem de proiectie. 5.2. de desfăşurare a Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete. seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Realizarea de proiecte de arhitectura prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor specifice. Intelegerea orasului in evolutia sa urbanistico-arhitecturala. Intelegerea raporturilor intre oras si obiectul de arhitectura. Stapanirea principiilor dialogului arhitectural intre existent si propunere. Competenţe transversale Dezvoltarea capacitatilor: analitice si de de sinteza, de argumentare, de prezentare grafica, diagramare, etc.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Capacitate de abordare a proiectelor cu functiuni complexe 7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane Inserarea armonioasă a obiectului de arhitectura în sit cu punerea în valoare a ţesutului urban/ sitului. Punerea in valoare a sitului natural prin inserarea obiectului de arhitectura Structurarea si organizarea coerenta a funcţiunilor de locuire, cazare, alimentatie si alte functiuni complexe. Coordonarea aspectelor tehnice ale constructiei. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Prelegeri teoretice sustinute de cadre didactice din scoala si de Prelegeri insotite de proiectii. Data si continutul prelegerilor se profesorii invitati comunica la fiecare lansare de proiect. Bibliografie - 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Proiect nr1/ sem I: Locuinte sociale Indrumare de atelier Proiect nr2/sem I: Teatru/Cinema şi hub multimedia ARCUB Batiştei Proiect nr3/ sem I: Centru de microcartier Proiect nr1/sem II: Ansamblu de locuinte colective cu putine niveluri Proiect nr1/sem II: Pensiune la munte 2 schite de schita/sem 1;2 schite de schita/sem 2; 1 proiect de verificare sem 2 Bibliografie Indrumare de atelier Indrumare de atelier Indrumare de atelier Indrumare de atelier Proiecte fara indrumare Este obligatorie promovarea unei singure schite semestrial. In cazul promovarii ambelor schite, la calculul mediei se ia in considerare nota mai mare. ARCIDTECTURAL REVIEW, A+U, DETAIL, L'ARCHITECTURE D'AUJOURD'HUI, TECHNIQUES & ARCHITECTURE FRAMPTON, Kenneth - "Modem Architecture: A Critical History"; Thames & Hudson,. 1992; LE CORBUSIER, Pierre JEANNERET - "Oeuvre complete" (8 vol.); Zurich, 19291970; GAUZIN-MULLER, Dominique - Sustainable Architecture and Urbanism. Concepts, Technologies, Examples; Birkhauser, 2002; DEPLAZES, Andrea (ed.) - Constructing Architecture: Materials, Processes, Structures. A Handbook; Birkhauser, 2005 Gregory, Rob Key Contemporary Buildings London 2008 Hanlon,Don, Compositions in architecture, Wiley & Sons, 2009. Neufert, Ernst, Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004) Norberg-Schultz, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980 Norwich J.J., The World Altas ofarchitecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998 Oosterhuys,Kas, Arghitecture Goes Wild, 010 Publishers, 2010 Radulescu D., Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996 Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992 Unwin, Simon, Analysing architecture, Routledge,2003 Zeidler, Ebergard, Multi-Use Architecture in the Urban Context, Van Nostrand reinhold, N.Y.,1995 Zumthor, Peter, Thinking Architecture, Birkhauser, Basel, 1996 ***The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica proiectelor, ilustrand obiectivele specifice ale disciplinei se stabileste in urma discutiilor cu serviciile de urbanism ale primariilor, reflectand subiectele majore de interes ale momentului. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Insusirea materialului prezentat in prelegeri se reflecta in calitatea proiectului de arhitectura. 10.5 Seminar/laborator Integrarea in sit, coerenta partiului, calitatea si adecvarea expresiei Judecata cu sustinere publica 100% arhitecturale,stapanirea elementelor tehnice, calitatea prezentarii grafice. 10.6 Standard minim de performanţă Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de adecvare a expresiei plastic-arhitecturale Data avizării în departament 09. 2015 FIŞA DISCIPLINEI Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea Spiru Haret Bucuresti ARHITECTURA ARHITECTURA DISCIPLINA VOCATIONALA BAZELE PROIECTARII ARHITECTURA / ARHITECT 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar REPREZENTARI IN ARHITECTURA V si VI 2.5. Anul de studiu III 2013/2014 2.6.Semestrul 5 + 6 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 5 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de reprezentare grafica in arhitectura 4.2 de competenţe Cunostinte de comportament vocational
5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sala STUDIO 5.2. de desfăşurare a Seminariile se desfasoara in sali clasice de seminar, sali in care mobilierul poate fi deplasat pentru a seminarului/laboratorului permite lucrul cu studentii pentru discipline vocationale 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Definirea adecvata a conceptelor vocationale si principiilor specifice pregatirii in domeniul promovarii unor oferte novatoare in domeniul arhitecturii Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor grafice specifice activitatii creatoare de arhitectura Explicarea si interpretarea fenomenelor specifice in scopul promovarii calitatii prospective a fenomenului arhitectural Aplicarea de propuneri de proiecte, de oferte, de programe de promovare publicitate, promovare directa, relatii publice, marketing direct in arhitectura Competenţe transversale Dezvoltarea relatiilor interdisciplinare in sfera creatiei de arhitectura. Dezvoltarea abilitatilor vocationale, de negociere, de comunicare, de promovare a interesului individual si colectiv in promovarea noilor concepte arhitecturale. Identificarea si asumarea responsabilitatilor profesionale, civice si institutionale pragmatice legate de acceptarea situatiilor si oportunittilor sociale. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele fundamentale si principalele aspecte legate de comportament creativ la nivel national si international, de-a lungul timpului; Familiarizarea cu tendintele promovarii fenomenului arhitectural, organizatorice si institutionale care guverneaza activitatea specifica pe plan intern si international; Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea profesionala. 7.2 Obiectivele specifice Evidentierea fenomenelor si proceselor specifice sub aspectul esentei si formelor de manifestare, conexiunilor cu celelalte procese din activitatea specifica; Aprofundarea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice care fundamenteaza capacitatea studentilor de a opera in sfera vocationala; Dobandirea cunostintelor necesare fundamentarii strategiilor si analizarii tendintelor arhitecturale pe plan national si international; Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea arhitecturala si international cu identificarea implicatiilor sociale. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1-2. Arhitectura directie vocationala in societate. Interactiunea cu studentii. Pentru aprofundarea cat mai buna a cunostintelor se face recomandarea lecturarii materialelor bibliografice si prezenta la curs 3-4. Categorii fundamentale privind prestatia arhitecturala. Interactiunea cu studentii este regula de predare urmata de vizionarea de exemple filmate supuse analizei prin discutii sau teme de lucru individuale 5-7. Organizarea activitatii specifice. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport desenat, imagini foto comentate 8-9. Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile convergente. 10-11.Politici si practici caracteristice activitatii desfasurate in sfera fenomenului arhitectural intern si international; Instrumente si reglementari 12-13.Sisteme de analiza a performantelor creativitatii arhitecturale. Forme moderne de creativitate 14. Activitatea de punere in practica a abilitatilor dobandite la curs prin teste de creativitate pe teme date.. Prelegere si adaptarea la realitate. Folosirea testelor creative pt identificarea modalitatilor de aport de valoare creativa Prelegere si analize in stea si mozaic a comentariilor studentilor si specialistilor pe domenii, in functie de evenimentele momentului. Prelegere si adaptarea la realitate prin compozitii si reprezentari desenate. Prelegere si adaptarea la realitate prin competitie vocationala aplicativa Ib. Ib. Ib Ib Ib Ib Bibliografie REDSTONE LOUISG Art in Architecture Mc. GRAW HILL BOOK, Company, 1968 PEVSNER, Nikolaus The Sources of Modern Architecture and Design, ed. Thomas and Hudson Ud. Londra, 1968 ARNHEIM, Rudolf Art and Visual perception, ed. Faber, Londra, 1967 BROHAN, Torsten BERG, Thomas Avantgarde design 1880-1930, ed. Benedikt Taschen Verlag 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Arhitectul si societatea. Metode grafice de comunicare, limbaj arhitectural in sustinerea si promovarea proiectelor de arhitectura Activitatea de interactiune cu studentii in prezentarea,audierea, evaluarea si recapitularea cunostintelor se realizeaza cu ajutorul monitorilor de seminar, a echipelor de eseu grafic pe teme..studiile de caz sunt prelucrate si prezentate atat din initiativa studentilor cat si ca cadrului didactic. Ib Analiza comparativa a modalitatilor reprezentarie in Ib arhitectura. Modalitati de reprezentare in conditii de competitivitate. Ib Ib Desenul traditional vs desenul electronic in societatea Ib Ib bazata pe cunoastere. Omul masura lucrurilor.. Ib Ib Probleme de etica si deontologie profesionala in Ib activitatea de proiectare in Romania si in lume. Cercetare aplicativa de teren (identificarea tipologiei unitatilor functionale - in zone ante figurate - si a functiilor acestora, crearea ad-hoc de studii de caz reale prin evaluari de grup in domeniul creatiei arhitecturale) Se recomanda studentilor parcurgerea prealabila a suportului de curs, notatiile grafice obtinute in cadrul cursurilor pentru a putea interactiona in situatii reale Bibliografie: Indrumar metodologic pentru lucrari practice VASILE MARCU,J E NCK S, Ch ar le s A rc h i te c tu r e T o d a y A ca d e my E d iti o n s, L o n d ra, 1 9 9 3 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Invitarea unor specialisti din mediul de creatie arhitecturala, relatia cu uniunile de creatie arhitecturala din Romania : UAR, RUR 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari, Se inregistreaza frecventa si soliditatea interactiunii 20% comentarii, exemple de analiza, studii la orele de curs. de caz. 10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si discutarea problemelor Notarea temelor semestriale Se inregistreaza frecventarea si activitatea in timpul cursului si seminariilor, soliditatea interactiunii la temele de seminar 80% 10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea si prezentarea complexa, in echipa a temelor de seminar prezentate la inceputul semestrului Prezentarea in vederea comentarii colective a unor particularitati grafice cu referire stricta dezvoltarea abilitatilor vocationale Data avizării în departament 09.2015 FIŞA DISCIPLINEI Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Teoria Arhitecturii si programe IV Arhitectura Universitatea Spiru Haret Bucuresti Arhitectura Departamentul de Arhitectura Licenta + master Arhitectura
2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III - 2013/2014 2.6.Semestrul V 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 13 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 32 3.9 Total ore pe semestru 60 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Cursul se tine in SALA STUDIO amplasata in incinta imobilului situat in str. Ion Ghica nr. 13 din Bucuresti 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Formarea unor specialişti cu o bună pregatire teoretica, capabili sa profeseze in domeniu in acord cu cerintele momentului Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea elementelor teoretice fundamentale ce conditioneaza practica arhitecturala contemporana, cu partricularizarea conceptelor privite prin prisma teoriei comunicarii. 7.2 Obiectivele specifice introducere in abordarea arhitecturala a teoriei comunicarii; teoria comunicariidisciplina de sinteza; arhitectura-istorie si comunicare; valoare si comunicare; spatiul arhitectural-spatiu informational; dilemele arhitecturii contemporane; arhitectura contemporanasi comunicarea interdisciplinara; informatiesemnificatie 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii INTRODUCERE IN ABORDAREA ARHITECTURALA A TEORIEI COMUNICARII. TEORIA Prelegeri sustinute in conditiile unui 1 prelegere COMUNICĂRII - DISCIPLINĂ DE SINTEZĂ dialog interactiv cu studentii ARHITECTURĂ - ISTORIE ŞI COMUNICARE Prelegeri sustinute in conditiile unui 2 prelegeri - Arhitectura construcţiilor în antichitate dialog interactiv cu studentii - Arhitectura construcţiilor în evul mediu - Arhitectura construcţiilor în perioada renaşterii, barocului şi a clasicismului VALOARE ŞI COMUNICARE SPAŢIUL ARHITECTURAL-SPAŢIUL INFORMAŢIONAL. TIPOLOGIA SPATIULUI ARHITECTURAL IN CONTEXT INFORMATIONAL - Spaţiul total - Spaţiul microclimat - Spatiul flexibil - Spaţiul de tranzitie Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii 1 prelegere 3 prelegeri
- Spatiul stratificat - Spatiul cladirilor cu atrium DILEMELE ARHITECTURII CONTEMPORANE - Arhitectura globală-arhitectura locală - Arhitectura tradiţională-arhitectura modernă - Cadrul natural-cadrul construit - Arhitectura permanentă-arhitectura itinerantă - Arhitectura cu anvelopă opacă-arhitectura cu anvelopă transparentă - Adevăr-fals ARHITECTURA CONTEMPORANA ŞI COMUNICAREA INTERDISCIPLINARA - Discursul socio-filosofic - Condiţionări psiho-comportamentale şi educaţionale - Determinari tehnologice şi informaţionale INFORMAŢIE-SEMNIFICAŢIE Bibliografie H. Creanga-Crezul simplitatii, Ed. simetria, 2012; M. Wigginton, Architectural Theory, Ed. Taschen, Koln, 2003; K. Frampton, Modern architecture, a critical history, Ed. Taschen, Koln, 1991; E. Creangă, Arhitectură şi comunicare, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003. E. Creangă, Teoria Programelor de arhitectura-i, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003; P. Gössel, G. Leuthäuser, Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Köln, 1990; Ph. Jodidio, Architecture Now, Ed. Taschen, Köln, 2001; K. Powell, Richard Rogers-Complete Works, Ed. Phaidon Press Ltd, london 2000; E. Creangă, Programe de arhitectură: Învăţământ sup., Ed. Fund. România de Mâine,Buc.,2001; E. Creangă, Teoria arhitrecturii-i, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Buc., 2003; Ph. Jodidio, New Forms Architectural in the 1990, Ed. Taschen, Köln, 1997; Ph. Jodidio, Sir Norman Foster, Ed. Taschen, Köln, 1997; Ph. Jodidio, Building a new millennium, Ed. Taschen, Köln, 1991; Ph. Jodidio, Architecture Now, Ed. Taschen, Köln, 2001; Théorie de l architecture de la renaissance à nos jours, Taschen, 2003; Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii 4 prelegeri 2 prelegeri 1 prelegere - The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998; 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul cursului permite acumularea de catre studenti a unei pregatiri teoretice, ca parte a unei proces educational ce faciliteaza absortia acestora pe piata muncii. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea studentului in discursul ES interactiv ce insoteste prelegerea 10.5 Seminar/laborator 10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea temei de examen conform indicatiilor Data avizării în departament 09.2015
FIŞA DISCIPLINEI Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea Spiru Haret Arhitectura Arhitectura Arhitectura Licenta Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME V 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 20123-2014 2.6.Semestrul VI 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei o 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 58 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competente profesionae Capacitatea de intelegere a fenomenului arhitectural Stapanirea resorturilor teoretice ale profesiunii de arhitect Com petenţe tranversale Cresterea capacitatilor analitice si de sinteza Imbogatirea culturii profesionale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Intelegerea caracterului complex al creatiei arhitecturale. Insusirea notiunii de concept arhitectural. Cunoasterea viziunilor semnificative recente asupra problematicii arhitecturii. Elaborarea unei metodologii de abordare a temei de proiectare 7.2 Obiectivele specifice Insusirea notiunii de concept arhitectural. Cunoasterea viziunilor semnificative recente asupra problematicii arhitecturii.
8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Obiectul arhitecturii. Evolutia demersului conceptual : materialitate, Prelegere cu prezentare PowerPoint detaliu si obiect,sens, arhitectura ca fundal al vietii. 2.Forma: ordinea constructiei, factorii de coerenta;procedee compozitionale- alinieri, serii ; gradatia,ierarhia; contrast, complexitate,contradictie. 3. Spatiul: elemente de definire spatiala, densitatea spatiului, relatii spatiale, asamblarea spatiilor, limitele spatiului arhitectural. 4. Locul: Spatiu si loc, asezare si peisaj; modernismul si pierderea locului; problema urbana; redescoperirea locului Prelegere cu prezentare PowerPoint Prelegere cu prezentare PowerPoint Prelegere cu prezentare PowerPoint 5.Desenul de arhitectura. Schita ca modalitate particulara de rezolvare a unei probleme de proiectare si de elaborare a unei solutii;schita ca miloc de extindere si transformare a intelegerii; densitatea si ambiguitatea schitei; conexiunea mana-minte. Desenul de analiza- diagramarea. 6.Macheta ca instrument de lucru al arhitectului, materialitatea obiectului de arhitectura, variantele volumetrice ca etape in cristalizarea solutiei arhitecturale. Prelegere cu prezentare PowerPoint Prelegere cu prezentare PowerPoint 7.Structura si arhitectura - Rolul structurii in crearea formei arhitecturale. Prelegere cu prezentare PowerPoint Tipuri structural-arhitecturale. 8. Experienta multi senzoriala a arhitecturii arhitectura fragila. Prelegere cu prezentare PowerPoint 9. Noua tectonica teorii ale arhitecturii parametrice Prelegere cu prezentare PowerPoint Bibliografie Generala Harry Francis Mallgrave, David Goodman An Introduction to Architectural Theory from 1968 to the Present, Wiley Blackwell, 2011 CharlesJencks, Karl Kropf (editori) Theories and Manifestoes of Contemporary Architecture, Wiley,2006 Obiectul arhitecturii Peter Zumthor - Thinking Architecture, Birkhauser, Boston,2010 Peter Zumthor - Atmospheres,Birkhauser, 2006 Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980 Compozitie Pierre von Meiss - De la forme au lieu-une introduction a letude de l`architecture,presses polytechniques et universitaires romandes, 1993 Locul Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980 Structura Andrew W Charleson Structure as Architecture, Elsevier, 2005 Desenul de Arhitectura Architects Sketches Dialogue and Design: Kendra Schank Smith Elsevier,2008 Arhitectura fragila Juhani Pallasmaa Hapticity and Time Notes on fragile architecture http://iris.nyit.edu/~rcody/thesis/readings/pallasmaa%20-%20hapticity%20and%20time.pdf Noua tectonica Yu-Tung Liu;Chor-Keng Lim, Towards a new theory of digital architecture, Birkhauser,2009 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cunoasterea problematicii semnificative a arhitecturii contemporane reprezinta unul dintre elementele esentiale in elaborarea unui proiect de calitate - cerinta primordiala a oricarui angajator. 10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Calitatea si adecvarea exemplificarilor Eseu scris 20% subiectului propus Cunoasterea abordarilor teoretice Sustinerea orala a referatului final cu o 80% semnificative problematica ce include 3 dintre domeniile Capacitatea de sinteza si de exprimare prezentate la curs Calitatea academica a referatului (bibliografie,citate,referinte,etc...) 10.5 Seminar/laborator 10.6 Standard minim de performanţă Cunoasterea si capacitatea de intelegere a abordarilor teoretice fundamentale. Data avizării în departament 09.2015 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectură Arhitectură Arhitectură I Licenţă 2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Istoria universală a arhitecturii şi artelor IV: Căutările epocii moderne: între tradiţie şi progresul tehnic 2.2. Codul disciplinei DF
2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor Disciplină fără seminar de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 5 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator _ 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator _ Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi: Lucrare individuală sau în colectiv de maxim 3 studenţi 3 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii 4.1 de curriculum Parcurgerea cursurilor de Istoria universală a arhitecturii şi artelor din anii I şi II (Antichitate, Ev Mediu timpuriu Bizanţ, Renaştere, baroc şi rococo) 4.2 de competenţe Cunoaşterea fenomenului arhitectural din antichitate până la începutul modernităţii pentru înţelegerea corectă a mutaţiilor petrecute în sfera artelor şi arhitecturii în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi pe durata veacului al XIX-lea.
5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector); sală cu jaluzele. Nu este cazul 6. Competenţele specifice acumulate Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de bază din domeniu istoriei arhitecturii şi utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională; Utilizarea cunoştinţelor de bază din domeniu, pentru explicarea şi interpretarea unor probleme variate, specifice evoluţiei arhitecturii în decursul istoriei; Competenţe profesionale Analiza critică bazata pe criterii şi metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura şi evoluţia fenomenului arhitectural; Explicarea şi interpretarea informaţiilor referitoare la evoluţia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialităţi.
Executarea sarcinilor profesionale individuale conform unor cerinţe precizate şi în termenele impuse, cu respectarea normelor de etică profesională, urmând un plan de lucru prestabilit şi cu îndrumare calificată; Competenţe transversale Valorificarea experienţelor profesionale şi transformarea lor în dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor proprii. 7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea şi înţelegerea etapelor definitorii ale fenomenului arhitectural de-a lungul perioadei studiate. Acumularea cunoştinţelor referitoare la monumentele cheie şi la artiştii care au marcat evoluţia arhitecturii în epoca analizată. 7.2 Obiectivele specifice Studiul arhitecturii din perspectiva contextului social, cultural şi politic. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii DE LA RENAŞTERE LA BAROC Sobrietate şi exuberanţă în artă Noi tipuri arhitecturale Clădirea şi oraşul. Zorii urbanismului modern Reflexii baroce în renaşterea franceză şi germană ARHITECTURĂ ÎN EPOCA RAŢIUNII Prelegeri însoţite de imagini (suport power point) Informaţii despre: - structura cursului; - bibliografie; - suportul de curs.
VREMEA ISTORISMULUI SAU ÎNAPOI LA ARTELE TRECUTULUI -Neo-clasicismul, între arta greacă şi arta romană -Fenomenul romantic şi manifestările sale în arhitectura secolului al XIX-lea -Ascendenţa evului mediu asupra arhitecturii romantice -De la restaurarea monumentelor la mişcarea neo-gotică: - Eugène Emmanuel Viollet-le-Duc ARHITECTURA VIZIONARĂ Idem - Claude Nicolas Ledoux - Étienne-Louis Boullée FENOMENUL ECLECTIC ÎN ARHITECTURĂ -Pluralismul stilistic sau eclectismul tipologic şi adepţii săi: - Sir Charles Barry - Karl Friederich Schinkel - Leo von Klenze -Eclectism şi sinteză stilistică PROGRES TEHNIC ŞI INOVAŢII ARHITECTURALE Idem - Construcţii metalice - Programe revoluţionare PRACTICA DE ARHITECTURĂ. CONCURSURILE Idem Obligatorie minimală: Bergdoll, Barry European architecture. 1750-1890, Oxford University Press, 2000 Fletcher, Bannister A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 Loyer, François Histoire de l architecture française de la Révolution à nos jours, Mengès, Editions du Patrimoine, Paris 1999 Pevsner, Nikolaus An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 The sources of modern architecture and design, Thames and Hudson, 1989 Voitec-Dordea, Mira Renaştere, baroc şi rococo în arhitectura universală, ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1994 Suplimentară: Argan, Giulio Carlo Borromini. Rome, architecture baroque, Les Éditions de la Passion, Paris, 1996 L histoire de l art et de la ville, Les Éditions de la Passion, Paris, 1995 Banham, Reyner Theory and design in the first age machine, The Architectural Press, London, 1970 Benevolo, Leonardo L histoire de l architecture moderne, tom 1: La révolution industrielle, Dunod, Paris, 1987 De Jong, C.; Mattie, E. Architectural Competitions 1792-1949, Taschen, 1997 Epron, Jean-Pierre Comprendre l éclectisme, Norma, 1997 Gligor, Liviu Alexandru Lavedan, Pierre Mărgineanu Cârstoiu, M. Fierul în arhitectura românească. Ipostaze structurale ale fierului pudlat, fontei şi oţelului în arhitectura civilă de pe teritoriul României, în perioada 1850-1944: Un ecou al creaţiei internaţionale, ed. UIM, Bucureşti 2004 Histoire de l Urbanisme. L urbanisme à l époque moderne. XVI e et XVIII e siècles, ed. Arts et Métiers Graphiques, Paris, 1982 Romantismul în arhitectură, ed. Meridiane, Bucureşti,1990 Middleton R.; Watkin, D. Architecture du XIX e siécle, Galimard-Electa, Milano, 1993 Mignot, Claude Architecture of the 19th century, Taschen, 1994 Mumford, Lewis La cité à travers l histoire, Edition du Seuil, Paris, 1964 Murray, Peter The architecture of the italian renaissance, Thames and Hudson, 1998 Norberg-Schulz, Christian Architecture baroque, Gallimard/ Electa, Milano, 1992 Architecture baroque tardive et Rococo, Gallimard/ Electa, Milano, 1992 Pevsner, Nikolaus A History of Building Types, Princeton University Press, 1979 Ruskin, John Stones of Venice, Da Capo Press, 2003 The seven lamps of architecture, Dover Publications, New York, 1989 Tafuri, Manfredo Architecture et humanisme, de la renaissance aux réformes, Dunod, Paris, 1981 Yarwood, Doreen The architecture of Europe. The 19 th and 20 th centuries, B.T.Batsford Ltd., Londra, 1991
* * * Théorie de l architecture de la renaissance à nos jours, Taschen, 2003 * * * The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998 Facultativă Drâmba, Ovidiu Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. III, Editura Ştiinţifică, 1990 Curinschi, Gheorghe Roma, cetatea eternă, ed. tehnică, Bucureşti, 1971 Veneţia, ed. tehnică, Bucureşti, 1972 Guadet, Julien Éléments et théorie de l'architecture. Cours professé à l'école nationale et spéciale des beaux-arts, Aulanier, Paris, 1901-1904, Tom I-IV Koch, Wilfried Comment reconnaître les styles en architecture, Solar, 1997 Munteanu, Romul Clasicism şi Baroc, 2 vol. Ed. Allfa, 1998 Paolo Portoghesi (coord.) Vasari, Giorgio Dizionario Enciclopedico di Architettura e Urbanistica, vol. II, Instituto Editoriale, Roma, 1968 Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor, 3 volume, editura Meridiane, Bucureşti, 1968 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Nu este cazul - - Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinuturile asigură formarea culturii profesionale minimale, vizuale şi teoretice şi sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de arhitectură.
10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 % Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată 40 % Examinare finală 50% 10.5 Seminar/laborator Nu este cazul - 10.6 Standard minim de performanţă Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs) Cel puţin două verificări pe parcurs Data avizării în departament 09.2015 FIŞA DISCIPLINEI 2. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea USH Facultatea de Arhitectură Arhitectură Disciplină teoretică I. + Master integrat Arhitectură/Arhitect 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria Universală a Arhitecturii şi Artelor V
2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu III. 2.6 Semestrul II. 2.7. Tipul de evaluare Examen scris 2.8. Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 curs - seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 curs - seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 52 3.9 Total ore pe semestru 66 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe de liceu 4.2 de competenţe Capacitatea de a recepta, asimila şi procesa idei 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului - 6. Competenţele specifice acumulate
Competenţe profesionale Capacitatea de a aborda teoretic fenomenul arhitectural, în raport cu evoluţia ideilor în timp Competenţe transversale Formarea culturii profesionale de bază, obligatorii 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Formarea asupra unei perspective generale asupra primului secol de modernitate, aflat la confluenţa cu 5000 de ani de cultură tradiţională. 2. Surprinderea unei noi relaţii dintre activitatea teoretică intensă şi orientările din arhitectură. 3. Însuşirea instrumentelor necesare analizării obiectului de arhitectură. 7.2 Obiectivele specifice Formarea bazei pentru înţelegerea fenomenului arhitectural modern şi contemporan 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 8.I. GERMENII MODERNITĂŢII PÂNĂ ÎN SECOLUL 18. Carlo Lodoli, Marc Antoine Laugier, Fischer von Erlach. Claude Nicolas Ledoux şi spiritul revoluţiei franceze. Simbolismul demiurgic. Critica socială si o nouă estetică. Spiritul romantic al secolului 19. 8.II. ORAŞUL EUROPEAN TRADIŢIONAL ÎN FAŢA INDUSTRIALIZĂRII. Soluţiile practice ale secolului 19. Utopiile. The Garden City. Camillo Sitte şi Camillo Boito 8.III. de la Pugin prin Ruskin la Morris si prerafaliti Bazele moderne ale esteticii arhitecturii. 8.IV. ARTS & CRAFTS 8.V. ART NOUVEAU. Emisfera latină. Horta, Guimard, Gaudi ş.a. 8.VI. ART NOUVEAU ÎN EMISFERA ANGLO-SAXONĂ: WIENER SEZESSION, JUGENDSTIL, GKASGOW STYLE, DESIGN-ul. Urmaşii lui William Morris. Ultima artă elitistă şi prima artă pentru mase. Wiener Werkstätte. 8.VII. 1900 ÎN PERIFERIA EUROPEANĂ. Finlanda. Rusia. România până la primul război. AMERICA. Chicago si New York. Zgarie norii. ART DÉCO. 8.VIII. CRITICA SI TEORIA ARHITECTURII. De la Heinrich Huebsch la Camillo Boito. John Ruskin, Gottfried Semper, Viollet le Duc. Conferinţă asistată de imagini Conferinţă asistată de imagini Conferinţă asistată de imagini Conferinţă asistată de imagini Conferinţă asistată de imagini. Discuţie minireferat Conferinţă asistată de imagini Conferinţă asistată de imagini Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor
8.IX. CHESTIUNEA ORAŞULUI INDUSTRIAL - continuare: De la Ebenezer Howard şi Tony Garnier la Hendrik Berlage. 8.X. Primele ansambluri de locuit în Olanda, Austria, Germania. 8.XI. PIONIERI şi PROTOMODERNIŞTI Auguste Perret. Adolf Loos. 8.XII. America. Llouis Sullivan. Frank Lloyd Wright tanar. 8.XIII. AVANGARDA EUROPEANĂ; IDEOLOGII ŞI DOCTRINE DE GRUP; Orientări teoretice ale începutului de secol. Futurismul italian. Constructivismul rus. 8.XIV. DE LA SOLUŢIA BRITANICĂ LA DEUTSCHER WERKBUND. Hermann Muthesius. Peter Behrens. Designul industrial. Conferinţă asistată de imagini Conferinţă asistată de imagini. Discuţie minireferat Conferinţă asistată de imagini. Conferinţă asistată de imagini Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor Bibliografie Obligatorie minimală Architectural Theory, Taschen, 2003 ARGAN, Giulio Carlo, Walter Gropius şi Bauhausul, Editura Meridiane, 1976 DAVEY, Peter, Arts and Crafts in Architecture, The Architectural Press, London. FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992. GÖSSEL, Peter, LEUTHÄUSER, Gabriele, L Architecture du XXe siècle, Benedikt Taschen, 1991 KUBINSZKY, Mihaly, Adolf Loos, Henschelverlag Kunst und Gesellschaft, Berlin, 1970. MĂRGINEANU-CÂRSTOIU, Monica, Romantismul în arhitectură, Ed. Meridiane, 1990. MIGNON, Claude, Architecture of the 19 th Century, Taschen, 1994. OVERY, Paul, DeStijl, Editura Meridiane, 1979 SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Mişcarea ideilor în secolul 19., Note de curs. SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Locuirea modernă şi contemporană, Curs universitar, 2006 SEMBACH, Klaus Jürgen, L'Art Nouveau, Taschen. TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976. Suplimentară BANHAM Rainer, Theory and Design in the First Machine Age, 1960 CHOAY, Francoise, L urbanisme, utopies et réalités, Editions du Seuil, Paris, 1965. CONSTANTIN, Paul, Mică enciclopedie de arhitectură, Ed. Şt. şi enciclop., 1977 FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992. Funcţiune şi formă, coordonator Nicolae Lascu, Editura Meridiane, 1989. GIEDION, Sigfried, Space, Time and Architecture, 1967.
GÖSSEL, Peter, LEUTHÄUSER, Gabriele, L Architecture du XXe siècle,benedikt Taschen,1991 HALL, Peter, Oraşele de mâine, Editura All, 1999. PEVSNER, Nikolaus, Pioneers of Modern Design: from William Morris to Walter Gropius, New York, 1949 sau Penguin books (Art & Architecture), 2008. TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976. WITTKOWER, Rudolf,The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998 Facultativă CASTEX, J., Depaule, J.CH., Panerai, Th., Formes urbaines: de l îlot à la barre, Dunod, 1980. KRIER, Léon, Architecture choix ou fatalité, Norma, Paris, 1996. NORBERG-SCHULZ, Christian, La significtion dans l architecture occidentale, Pierre Mardaga éditeur, Liège, 1977. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul cursului se conjugă perfect cu toate manifestările din agora profesională : Anuale, Bienale de arhitectură. Conferinţe ale unor invitaţi din străinătate. Congrese, seminarii ştiinţifice, expoziţii. Seri profesionale ale revistelor de arhitectură. Happeninguri urbane etc. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Se ţine cont de: 1. Răspunsuri scrise la întrebări; 2. Participarea cu minireferate; 3. Intervenţii oportune în timpul cursurilor Se înregistrează rezultatele de la punctul 10.1 40% 10.5 Seminar/laborator 10.6 Standard minim de performanţă Prezenţă 80% la curs şi lucrare acceptabilă la examen. Data avizării în departament 09.2015
FIŞA DISCIPLINEI Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea UNIVERSITATEA SPIRU HARET ARHITECTURA Arhitectura Ciclul I Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator (CAD) V 2.2. Codul disciplinei CAD V 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2013-14 2.6.Semestrul V 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15 3.7 Total ore studiu individual 57 3.9 Total ore pe semestru 28 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator. 5.2. de desfăşurare a Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator. seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor specifice computerului Competenţe transversale Dezvoltarea abilitatiilor de lucru cu ajutorul tehnologiilor de ultima ora.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Realizare de constructii virtuale cu ajutorul modelarii 3D 7.2 Obiectivele specifice Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne. Dezvoltarea perceptiei 3D a spatiului arhitectural. Dezvoltarea deprinderilor de studiu compozitional, volumetric, plastica arhitecturala, materiale pe machete virtuale, cu ajutorul calculatorului. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii PREZENTAREA PROGRAMULUI Introducere in grafica realizata cu ajutorul calculatorului. Prezentarea generala a programului. PREGATIREA UNELTELOR Pregatirea uneltelor necesare vizualizarii 3D. Configurarea si pregatirea programului pentru un model 3D nou. TRANSFORMAREA OBIECTELOR Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia. Unelte utile pentru transformarea obiectelor Idem Idem Idem Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs si a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării. Idem PREZENTARE OBIECTE 2D Obiecte 2D si descrierea modului de lucru cu uneltele necesare. Idem Idem TRANSFORMAREA FORMELOR 2D IN OBIECTE 3D Realizarea obiectelor 3D plecand de la forme 2D (studii de caz) Idem Idem UNELTE DE LUCRU 3D Prezentarea uneltelor necesare modului de lucru 3D. Idem Idem OBIECTE 3D COMPUSE Realizarea obiectelor 3D compuse (studiu de caz I) Idem Idem OPERATII COMPLEXE CU OBIECTE 3D Realizarea obiectelor 3D complexe (studiu de caz II) Idem Idem UTILIZAREA MATERIALELOR Prezentarea paletei si a tipurilor de materiale. Idem Idem MATERIALE COMPLEXE Prezentarea conceptului de mapare Idem Idem LUMINI Tipuri de lumini si elementele lor caracteristice. Idem Idem CAMERE Tipuri de camere de vedere. Idem Idem RANDARE Realizarea de imagini si animatii cu ajutorul randarii. Idem Idem ALTE UTILITATI Diverse utilitati oferite de acest program. Idem Idem Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk Viz 2008 Tutorials.
Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea Prezentarea este axata pe utilizarea Se folosesc calculatoarele si proiectorul. dotarii hard si soft. de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia. Durata 2 ore Constructii simple 3D pentru familiarizarea studentilor cu programul. Se construiesc obiectele secvential. Ìdem Durata 2 ore Exercitiul nr. 1. Modelarea unui obiect 3D characteristic. Se construieste obiectul secvential. Ìdem Durata 2 ore Exercitiul nr. 2. Modelarea unui obiect 3D characteristic Se construieste obiectul secvential. Ìdem Durata 2 ore Exercitiul nr. 3. Modelarea unui obiect 3D characteristic Se construieste obiectul secvential. Ìdem Durata 2 ore Exercitiul nr. 4. Modelarea unui obiect 3D characteristic Se construieste obiectul secvential. Ìdem Durata 2 ore Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se construieste obiectul secvential. Ìdem Durata 2 ore Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk Viz 2008 Tutorials. Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. 20% 10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar. 20% 10.6 Standard minim de performanţă Examinare curs: Nota minima 5 Examinare seminar: Minimum 3 note de 5. Data avizării în departament 09.2015
FIŞA DISCIPLINEI 3. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea Spiru Haret Bucureşti Facultatea de Arhitectură Sinteze de Arhitectură Instalaţii tehnologice în construcţii Licenţă IF-învăţământ cu frecvenţă 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Urbanism şi echiparea localităţilor II ( Instalaţii şi Lucrări Edilitare I ) 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2015-2016 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de examen 2.8.Regimul disciplinei OBL evaluare 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 7 din care: 3.5 curs 7 0 Distribuţia fondului de timp 70 ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 1 Examinări 2 Alte activităţi 4 3.7 Total ore studiu individual 63 3.9 Total ore pe semestru 70 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în sală cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 1. Se vor enumera, sintetic, ce cunostinte teoretice si practice va avea studentul dupa studiul si insusirea disciplinei respective. Competenţe profesionale Cunoştinţe teoretice (Ce trebuie să cunoască) - Înţelegerea relaţiei interdependente dintre spaţiul arhitectural şi echiparea tehnico-edilitară - Identificarea soluţiilor tehnologice de realizare a echipării localităţilor cu utilităţi - Cunoaşterea problemelor actuale legate de protecţia mediului, economia de energie şi utilizarea surselor de energie neconvenţională