sau de descoperire sau de supravieţuire sau independent independent perfecţiune PZNT NIVLUILO COMUN D FINŢĂ UTILIZTO XPIMNTT C2 Poate să înţeleagă pra

Similar documents
Vasile Daniel Păvăloaia

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Curriculum vitae Europass

ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS

Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar

Maria plays basketball. We live in Australia.

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Split Screen Specifications

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale


PRECIZARI PRIVIND PROBA LA LIMBA ENGLEZA PENTRU ADMITEREA IN CLASA a V-a INTENSIV GRAFICUL DE SUSTINERE A EXAMENULUI

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:

Curriculum vitae Europass

PENTRU DISCIPLINA LIMBA PORTUGHEZĂ

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Stiluri de învăţare Introducere

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,

LESSON FOURTEEN

22METS. 2. In the pattern below, which number belongs in the box? 0,5,4,9,8,13,12,17,16, A 15 B 19 C 20 D 21

PROIECTE INTERNAŢIONALE DE COLABORARE EDUCAŢIONALĂ

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

11. THE DIRECT & INDIRECT OBJECTS

Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale

Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii

MANUAL DE METODOLOGIE I*TEACH. PARTEA 1: Sumar. Introduction ICT-Enhanced skills Active learning... Error! Bookmark not defined.

Ion Popescu. 13 iunie 2017

Curs opţional Engleză

VERBUL. Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul. A. Verbele auxiliare (to be si to have)

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ

2. PORŢI LOGICE ( )

COMMON MISTAKES IN SPOKEN ENGLISH MADE BY ROMANIAN SPEAKERS

Split Screen Specifications

TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE

DEPARTAMENTUL LINGVISTIC

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA

CURRICULUMULUI NAȚIONAL

,,Dacă îţi doreşti cu adevărat să realizezi ceva, vei găsi o cale. Dacă nu, vei găsi o scuză. Jim Rohn

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare

FIŞA DISCIPLINEI. II 2.5 Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

FIŞA DISCIPLINEI. - Examinări 4 Alte activităţi. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

Curs audio de limba engleză pentru începători. Prezentare şi Tematică

6. MPEG2. Prezentare. Cerinţe principale:

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook

THE ART OF WRITING, READING AND LIVING BETWEEN TRADITION AND MODERNITY

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Şcoala Doctorală de Studii Filologice. Facultatea de Litere

LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY

riptografie şi Securitate

Soft-ul de evaluare Teste computerizate pentru educaţie tehnologică

Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider?

CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE

2. Autoconducerea. 2.1 Introducere. 2.2 Dezvoltarea conştiinţei de sine. Sugestii pentru training A învãţa sã înveţi

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

Executive Information Systems

Pera Novacovici PUTEREA TA INTERIOARĂ. Vei învăța să scoți ce e mai bun în tine la suprafață și să rămâi motivat pentru a obține ce vrei în viață

C O A C H I N G H O G A N L E A D PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ. Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

GHID DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A GRUPULUI DE SPRIJIN

ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2003/2004 CURSUL 10

Transforma -te! Steve Andreas. Editura EXCALIBUR Bucureşti Traducere: Carmen Ciocoiu

PREZENTARE GENERALĂ A PUNCTELOR FORTE, VALORILOR ŞI PROVOCĂRILOR

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ECHIVALENTE PENTRU TOATĂ GAMA DE ECHIPAMENTE ORIGINALE PREZENTARE GENERALĂ A PRODUSELOR

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 315 CUNOAŞTEREA ENTITĂŢII ŞI MEDIULUI SĂU ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE DENATURARE SEMNIFICATIVĂ

Cartea Mea Bine Ati Venit! Română

TERMENI DE REFERINŢĂ

Limba Engleză. clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş

CONSILIEREA CARIEREI ADULŢILOR

Consideraţii generale

PROGRAM DE INFORMARE / FORMARE PENTRU EDUCATORII / ÎNVĂŢĂTORII COPIILOR CU ADHD

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Biraportul în geometria triunghiului 1

RUXANDRA RALUCA ARDELEANU. Experienţa profesională (domeniu ocupaţional : proprietate industriala)

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ

Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până în 7 ani

POVEŞTILE DE DINCOLO DE STATISTICI: DESPRE COMPETENŢELE DIGITALE ALE COPIILOR ŞI ADOLESCENŢILOR DIN ROMÂNIA

Transcription:

CDUL UOPN COMUN D FINŢĂ PNTU LIMBI - Nivelurile comune de referinţă- stăzi nu se mai pune problema cunoaşterii la perfecţie a uneia, a două sau chiar a trei limbi luate izolat, etalonul de apreciere a gradului de cunoaştere fiind considerat locutorul nativ ideal. Scopul actual este de a dezvolta un repertoriu comunicaţional, în care sunt antrenate toate capacităţile lingvistice. ceasta presupune bineînţeles că oferta de limbi, propusă pentru studiere de instituţiile educative, ar trebui să fie diversificată, iar studenţii ar trebui să dispună de posibilitatea de a-şi dezvolta o competenţă plurilingvă. Cadrul european comun de referinţă pentru limbi, rod al colaborării numeroaselor cadre didactice din uropa şi de peste hotarele ei, este relevant pentru toate situaţiile de învăţare a limbilor străine şi este relevant în calitate de instrument internaţional, în special în uropa, mai ales pentru personalul selecţionat să participe la misiuni comune în străinătate (de ex. misiuni ONU de menţinere a păcii).; el oferă nu numai un barem pentru evaluarea competenţei generale în domeniul unei limbi date, dar şi o analiză a utilizării limbii şi a competenţelor comunicative, care va facilita sarcina practicienilor în definirea obiectivelor şi descrierea nivelurilor atinse pentru diversele abilităţi posibile, în funcţie de nevoile variate, de particularităţile şi mijloacele elevilor. Cadrul descrie în mod exhaustiv ce trebuie să înveţe persoanele care studiază o limbă, pentru a o utiliza în scopuri comunicative; el enumără de asemenea cunoştinţele şi deprinderile pe care acestea trebuie să le însuşească şi să le dezvolte, pentru a avea un comportament lingvistic eficace. Descrierea înglobează de asemenea contextul cultural, care constituie suportul unei limbi. Nivelurile comune de referinţă prezentate oferă un mijloc de înregistrare a progresului elevilor cu ajutorul parametrilor schemei descriptive, pe măsură ce ei îşi dezvoltă competenţele. În fine, Cadrul de referinţă defineşte nivelurile de competenţă, care permit să se măsoare progresul elevului la fiecare etapă a procesului de învăţare şi în orice moment al vieţii. NIVLUIL COMUN D FINŢĂ Se poate vorbi de trei niveluri generale, B şi C: Utilizator elementar B Utilizator independent C Utilizator experimentat 1 2 B1 B2 C1 C2 Introductiv Intermediar Nivel-prag vansat sau utonom Măiestrie sau 1

sau de descoperire sau de supravieţuire sau independent independent perfecţiune PZNT NIVLUILO COMUN D FINŢĂ UTILIZTO XPIMNTT C2 Poate să înţeleagă practic fără efort tot ceea ce citeşte sau aude. Poate să restituie anumite fapte şi argumente din diverse surse scrise sau orale rezumându-le în mod coerent. Poate să se exprime spontan, fluent şi cu precizie şi să distingă nuanţele fine de sens ale subiectelor complexe. C1 Poate să înţeleagă o gamă largă de texte lungi şi complicate, şi să sesizeze semnificaţiile implicite. Poate să se exprime spontan şi fluent, fără a fi obligat să-şi caute cuvintele. Poate să utilizeze limba cu eficacitate şi supleţe în viaţa socială, profesională sau academică. Poate să se exprime pe marginea unor subiecte complexe cu claritate, într-un mod bine structurat, şi să controleze instrumentele de organizare, structurare şi coeziune ale discursului. UTILIZTO INDPNDNT B2 Poate să înţeleagă conţinutul esenţial al subiectelor concrete sau abstracte într-un text complex, inclusiv al unei discuţii tehnice privitor la specialitatea sa. Poate să comunice cu un anumit grad de spontaneitate şi fluenţă, încât conversaţia cu un locutor nativ să fie lipsită de tensiune pentru ambii interlocutori. Poate să se exprime cu claritate şi detaliat asupra unei game largi de subiecte, poate să-şi expună părerea asupra unui subiect de actualitate şi să expună avantajele şi inconvenientele diferitelor posibilităţi. B1 Poate să înţeleagă elementele esenţiale când este folosit un limbaj clar şi standard şi când este vorba despre lucruri familiare privitor la muncă, şcoală, timpul liber etc. Poate să se descurce în majoritatea situaţiilor survenite în timpul unei călătorii în ţara sau regiunea unde este vorbită limba-ţintă. Poate să producă un discurs simplu şi coerent despre subiecte familiare din domeniile sale de interes. Poate să relateze un eveniment, o experienţă sau un vis, poate să descrie o speranţă, sau un scop şi să expună pe scurt motivele sau explicaţiile unui proiect sau ale unei idei. 2

UTILIZTO LMNT 2 Poate să înţeleagă fraze izolate şi expresii folosite frecvent care ţin de domeniile priorităţilor sale nemijlocite (de exemplu, informaţii personale şi familiale simple, cumpărături, anturajul apropiat, munca). Poate să comunice în cadrul unor sarcini simple şi obişnuite care nu cer decât un schimb de informaţii simplu şi direct despre subiecte familiare şi obişnuite. Poate să descrie cu mijloace simple studiile sale, anturajul său apropiat şi să evoce subiecte care corespund nevoilor sale imediate. 1 Poate să înţeleagă şi să utilizeze expresiile familiare şi cotidiene, precum şi enunţuri foarte simple care vizează satisfacerea nevoilor concrete. Poate să se prezinte sau să prezinte pe cineva, poate să-i pună întrebări unei persoane privitor la ea, de exemplu, despre locul de trai, relaţiile, lucrurile care-i aparţin etc. Poate să răspundă la acelaşi fel de întrebări. Poate să comunice într-un mod simplu, dacă interlocutorul vorbeşte lent şi clar şi este cooperativ. C O M P H N S I U N udiere a Tabelul 1 Nivelurile comune de competenţe Scara globală 1 2 B1 Pot înţelege cuvinte Pot înţelege expresii şi un Pot înţelege punctele cunoscute şi expresii vocabular uzual în ceea ce uzuale care mă privesc mă priveşte în mod direct pe mine sau familia şi (de anturajul meu concret mea, exemplu, familia persoana mea, şi apropiat, dacă cumpărăturile, anturajul interlocutorul vorbeşte apropiat, munca). Pot lent şi clar. sesiza esenţialul din anunţuri şi mesaje simple şi clare. principale când este utilizat un limbaj clar şi standard şi când este vorba despre subiecte familiare care ţin de muncă, şcoală, odihnă etc. Pot înţelege esenţialul din numeroase emisiuni de radio sau televiziune privitor la subiectele de actualitate sau cele de interes personal sau profesional, dacă debitul vorbirii este relativ lent şi bine articulat. 3

Pot înţelege nume Pot înţelege texte scurte Pot înţelege texte cunoscute, cuvinte, şi foarte simple. Pot găsi o scrise esenţialmente Citirea fraze foarte simple, de informaţie specială, într-un limbaj curent exemplu, din anunţuri, previzibilă în documentele sau privitor la munca afişe sau cataloage. curente, cum ar fi: mea. Pot înţelege publicitatea, prospectele, descrierea meniurile şi orarele şi pot evenimentelor, înţelege scrisorile personale exprimarea scurte şi simple. sentimentelor şi dorinţelor în scrisorile personale. Pot comunica într-o Pot comunica în cadrul unor Pot face faţă unui manieră simplă când sarcini simple şi obişnuite număr mare de situaţii V O B I Particip area la o convers aţie interlocutorul este dispus să repete sau să reformuleze frazele sale într-un ritm mai lent şi să mă ajute să formulez ceea ce încerc să spun. Pot pune întrebări simple asupra care nu cer decât un schimb de informaţii simplu şi direct privitor la subiecte şi activităţi familiare. Pot face faţă unor conversaţii foarte scurte, chiar dacă, de regulă, nu înţeleg suficient de bine pentru a întreţine o care se pot întâlni în timpul unei călătorii într-o regiune unde este vorbită limbaţintă. Pot participa fără pregătire la o conversaţie pe subiecte familiare sau de interes subiectelor cunoscute conversaţie. personal, sau care ţin sau referitor la nevoile de viaţa cotidiană (de mele curente şi exemplu familia, timpul răspunde la acelaşi fel liber, călătoriile, munca de întrebări. şi actualitatea). 4

Pot utiliza expresii şi Pot utiliza un şir de fraze Pot să mă exprim la un fraze simple pentru a sau expresii pentru a descrie nivel simplu pentru a xprima rea orală continuă descrie locul meu de trai şi oamenii pe care îi cunosc. în termeni simpli familia mea şi alte persoane, condiţiile de trai, studiile şi relata experienţe, evenimente, diverse visurile, activitatea mea profesională speranţele şi scopurile actuală sau anterioară. mele. Pot prezenta pe scurt argumente şi explicaţii în legătură cu opiniile şi proiectele mele. Pot relata o istorie sau o intrigă dintr-o carte sau dintrun film şi să-mi manifest atitudinea faţă de acestea. S C I Scrierea Pot scrie o carte poştală scurtă şi simplă, de exemplu, din vacanţă. Pot completa un chestionar simplu cu detalii personale, de exemplu, Pot lua notiţe şi scrie mesaje scurte şi simple. Pot scrie o scrisoare personală foarte simplă, de exemplu, de mulţumire. Pot scrie un text simplu şi coerent despre subiecte familiare sau de interes personal. Pot scrie scrisori personale pentru a descrie unele să înscriu numele, experienţe şi impresii. naţionalitatea şi adresa mea pe o fişă de hotel. Tabelul 2 Nivelurile comune de competenţe Grilă pentru autoevaluare B2 C1 C2 Pot înţelege conferinţele şi discursurile destul de lungi şi urmări o argumentare complexă, dacă subiectul îmi Pot înţelege un discurs lung, chiar dacă nu este bine structurat şi dacă relaţiile între idei nu sunt explicite. Pot Pot înţelege fără efort vorbirea orală, fie că este în direct sau difuzată de mediile de informare (radio, 5

este relativ cunoscut. Pot înţelege majoritatea emisiunilor televizate de ştiri şi informaţii. Pot înţelege majoritatea filmelor în care se foloseşte un limbaj standard. Pot înţelege articole şi rapoarte ce tratează problemele contemporane şi în care autorii iau o atitudine deosebită sau exprimă un punct de vedere aparte. Pot înţelege un text literar de proză contemporană. Pot comunica cu un grad de spontaneitate şi de fluenţă care face posibilă interacţiunea cu un vorbitor nativ. Pot participa activ la o conversaţie în situaţii familiare, prezentând şi susţinând opiniile mele. Pot să mă exprim cu claritate şi detaliat pe marginea unei game vaste de subiecte privitor la domeniile mele de interes. Pot să mă pronunţ detaliat asupra unui subiect de actualitate şi să explic înţelege fără prea mare efort emisiunile televizate şi filmele. Pot înţelege textele faptice sau literare lungi şi complexe, apreciindu-le diferenţele de stil. Pot înţelege articolele ce ţin de domenii specializate şi instrucţiunile tehnice lungi, chiar dacă nu sunt legate de domeniul meu. Pot să mă exprim spontan şi fluent, fără a-mi căuta prea mult cuvintele. Pot utiliza limba cu supleţe şi eficacitate în relaţiile sociale sau profesionale. Pot să-mi exprim ideile şi părerile cu precizie, plasându-le în context cu interlocutorii mei. Pot prezenta descrieri clare şi detaliate pe marginea subiectelor complexe, integrând teme care îmi sunt apropiate şi subliniind anumite aspecte; pot încheia intervenţia mea în mod adecvat. TV), chiar dacă se vorbeşte repede, cu condiţia să am suficient timp pentru a mă familiariza cu un accent specific. Pot înţelege fără efort orice tip de text, chiar abstract sau complex din punct de vedere al fondului sau al formei, de exemplu, un îndrumar, un articol specializat sau o operă literară. Pot participa fără efort la orice conversaţie sau discuţie şi mă descurc perfect cu expresiile idiomatice şi turnurile de fraze curente. Pot să mă exprim cu fluenţă şi să redau cu precizie nuanţe fine de sens. În caz de dificultate, pot reveni pentru a repara situaţia cu destulă abilitate pentru ca totul să treacă neobservat. Pot prezenta o descriere sau o argumentare clară şi fluentă, utilizând un stil adaptat contextului; pot prezenta un expozeu cu o structură logică şi coerentă care îi permite ascultătorului 6

avantajele şi dezavantajele diferitelor posibilităţi. Pot scrie texte clare şi detaliate asupra unui şir de subiecte de interes personal. Pot scrie un eseu sau un raport, transmiţând o informaţie sau enumerând motivele pro şi contra opiniei propuse. Pot scrie scrisori care să pună în valoare sensul pe care îl atribui personal diferitelor evenimente sau experienţe. Pot să mă exprim într-un text clar şi bine structurat, susţinând punctul meu de vedere. Pot scrie despre subiecte complexe într-o scrisoare, un eseu, sau un raport, subliniind punctele care îmi par importante. Pot alege stilul potrivit în funcţie de destinatar. să observe şi să reţină punctele importante. Pot scrie un text clar, curgător şi adaptat, din punct de vedere stilistic, circumstanţelor. Pot redacta scrisori, rapoarte sau articole complexe, cu o structură clară, permiţând cititorului să sesizeze şi să reţină punctele importante. Pot rezuma şi aprecia în scris o lucrare profesională sau o operă literară. Tabelul 2 Nivelurile comune de competenţe Grila pentru autoevaluare Tabelul 2 schiţează un instrument de autoevaluare. Scopul său este de a ajuta elevii să-şi contureze competenţele lor comunicative de bază, pentru ca să ştie la ce nivel pe o listă de control trebuie să caute descriptorii mai detaliaţi pentru autoevaluarea nivelului lor de competenţă. Tabelul 3 a fost conceput pentru a evalua performanţele orale. cesta se bazează pe aspecte calitative diferite ale utilizării limbii. Iulia-Liliana ne Bibliografie k J..van, Objectifs de l apprentissage des langues vivantes Volume I : Contenu et portée (1988), Volume II : Niveaux (1989), Strasbourg, Conseil de l urope. North B., The Development of a common reference scale of language proficiency, New York, Peter Lang (2000). North B. & Schneider G., «Scaling descriptors for language proficiency scales» in Language Testing 15/2 : 217-262 (1998). North B., Perspectives on language proficiency and aspects of competence: a reference paper discussing issues in defining cate-gories and levels, Strasbourg, Council of urope (1994). 7