UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii GHIDUL SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII 1
CUPRINS PARTEA I FUNDAMENTAREA SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA (SEAC) I. Declaraţie-angajament referitoare la politica şi obiectivele calităţii în Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova II Politica de asigurare a calităţii 1. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova 2. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii 3. Obiectivele Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii 4. Principii 5. Sistemul de evaluare şi asigurare a calităţii (SEAC) 6. Structură, organizare, responsabilităţi 7. Procese de asigurare a calităţii 8. Fluxul informaţional privind calitatea procesului educaţional 9. Terminologie STANDARDE ŞI CRITERII PENTRU AUTOEVALUAREA CALITĂŢII PROGRAMELOR ŞI ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONALE LA NIVEL INSTITUŢIONAL ARII/SUBARII ALE STANDARDELOR DE CALITATE EVALUAREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII CADRELOR DIDACTICE I. Autoevaluarea II. Observarea (evaluarea) colegială (peer-review) III. Evaluarea de către studenţi IV. Evaluarea de către conducerea catedrei/disciplinei PARTEA II-A: ANEXE I. PROCEDURI ŞI DOCUMENTE PROFORMĂ II DOCUMENTE OFICIALE ASOCIATE SEAC Carta UMFCV Regulamentul de ordine interioară Regulamentul studenţilor Regulamentul de organizare a examenului de admitere Regulamentul de organizare a examenului de licenţă Regulamentul de etică şi deontologie academică Regulamentul concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice Regulamentul de doctorate III. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 2
PARTEA I FUNDAMENTAREA SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA (SEAC) 3
Declaraţie-angajament referitoare la politica şi obiectivele calităţii în Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova I. Declaraţie-angajament referitoare la politica şi obiectivele calităţii în Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova (UMFCV), instituţie care şi-a câştigat o poziţie prestigioasă în învăţământul superior medical românesc, fiind în acelaşi timp o prezenţă tot mai activă în plan internaţional, se autodefineşte, prin ansamblul de activităţi educaţionale, cercetare ştiinţifică şi asistenţă medicală pe care le desfăşoară, în termeni de performanţă de înalt nivel. UMFCV îşi asumă misiunea de a pregăti specialişti în diferite domenii ale ştiinţelor medicale, capabili să utilizeze în mod superior cunoştinţele ştiinţifice, tehnologice şi culturalumaniste valoroase în folosul beneficiarilor, în acord cu nevoile şi aşteptările acestora, în armonie cu propria dezvoltare intelectuală, spirituală şi materială. Principalul nostru obiectiv este acela de a contribui cât mai substanţial şi eficient la promovarea şi menţinerea stării de sănătate a populaţiei, implicit la dezvoltarea economică şi socială regională şi naţională, printr-o ofertă educaţională şi pregătire profesională de calitate a beneficiarilor noştri, precum şi prin servicii specifice de înaltă ţinută, în permanentă corelaţie cu acţiunile promovate la nivel european şi mondial. Având ferma convingere că baza succesului UMFCV o reprezintă diversitatea, calitatea şi eficienţa serviciilor prestate, considerăm ca prioritară, pentru fiecare membru al comunităţii noastre academice, angajarea permanentă, profundă şi responsabilă în toate activităţile legate de crearea unei autentice culturi a calităţii la nivel instituţional. În viziunea cadrului instituţional al culturii calităţii sunt incluse: cultura competenţei educaţionale, ştiinţifice şi tehnologice, cultura competenţei organizaţionale şi a competenţei cetăţeneşti, cultura învăţării permanente, cultura dezvoltării personale şi morale, cultura atitudinii proactive şi participării, cultura integrării în diversitate şi a globalizării, în condiţii de respect al identităţii şi de reciprocitate. În calitate de Rector al UMFCV, voi depune toate eforturile pentru implementarea, consolidarea, menţinerea şi dezvoltarea unui Sistem de Management al Calităţii, pentru realizarea unui învăţământ de performanţă, pentru racordarea experienţelor pozitive ale şcolii medicale româneşti în general, a celei craiovene în special, la exigenţele învăţământului superior medical internaţional. Rector, Prof. univ. dr. Ion Rogoveanu 1
Politica de asigurare a calităţii II. Politica de asigurare a calităţii 1. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova În conformitate cu Planul Strategic al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova şi cu Carta Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, UMFCV este o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare ştiinţifică, ce îşi asumă misiunea de a asigura: formarea de bază, universitară în domeniile medicinei şi farmaciei, la nivelul actual al cunoaşterii, prin cursurile de zi ale facultăţilor; formarea continuă prin perfecţionare postuniversitară a specialiştilor în domeniile medical şi farmaceutic; promovarea cercetării ştiinţifice, ca activitate de bază a tuturor cadrelor didactice; deschiderea universităţii spre toate sectoarele societăţii, prin îmbinarea constructivă a tradiţiei cu cerinţele impuse de procesele de dezvoltare şi modernizare; consacrarea instituţiei ca element important pentru dezvoltarea şi implementarea politicilor naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei medicale şi în ariile înrudite acestora; îndrumarea activităţilor de asistenţă a stării de sănătate a populaţiei şi a cercetării ştiinţifice de profil din zona Olteniei. Prin urmare, componenta educaţională primează, dar în acelaşi timp, o dimensiune importantă este şi cercetarea ştiinţifică, existând perspectiva certă de echilibrare a celor două componente. 2. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii Asigurarea şi evaluarea calităţii în învăţământul superior este unul dintre obiectivele principale ale Asociaţiei Universităţilor Europene şi a fost formulat în toate declaraţiile şi acordurile europene: Declaraţia de la Sorbona (1998), Declaraţia de la Bologna (1999) şi Mesajul de la Salamanca (2001). Acest obiectiv a fost preluat de majoritatea universităţilor europene şi provine din dorinţa acestora de a se ridica la nivelul standardelor impuse de competiţia interuniversitară tot mai mare şi de a forma specialişti recunoscuţi atât pe plan local, cât şi pe plan internaţional, după cerinţele societăţii aflate într-o continuă dezvoltare. Prin acţiunile şi activităţile desfăşurate, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova se înscrie 2
Arii/subarii ale standardelor de calitate în rândul acestora, demonstrând că a preluat tendinţele şi cerinţele care se vehiculează la nivel european, preocupându-se în permanenţă de îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite beneficiarilor săi. Sintetizând, se poate spune că scopul UMFCV este creşterea calităţii experienţei de învăţare a studentului şi menţinerea standardelor academice în condiţii de bună practică. 3. Obiectivele Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova are ca obiective în domeniul calităţii proceselor de predare/învăţare, cercetare ştiinţifică şi a serviciilor profesionale oferite beneficiarilor interni şi externi: 1. Asigurarea unui proces educaţional de înaltă calitate, adaptat cerinţelor unei societăţi bazate pe cunoaştere, în acord cu achiziţiile contemporane în domeniul ştiinţelor medicale, a educaţiei şi nevoilor pieţii muncii; 2. Asigurarea şi susţinerea unui cadru instituţional favorabil simbiozei dintre pregătirea academică şi cercetarea ştiinţifică; 3. Încurajarea participării tuturor membrilor comunităţii academice la dezvoltarea şi implementarea unui sistem modern şi eficient de asigurare a calităţii în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi managementului instituţional; 4. Monitorizarea permanentă şi evaluarea sistematică a calităţii proceselor educaţionale pe bază de standarde bine definite şi identificarea şi corectarea promptă a disfuncţionalităţilor şi a neconformităţilor; 5. Perfecţionarea continuă a corpului academic; 6. Dezvoltarea la nivel instituţional a unui mediu tehnologic informaţional (IT) care să permită o colectare, analiză şi utilizare mai eficientă a informaţiilor relevante pentru un management mai eficient al programelor oferite beneficiarilor; 7. Dezvoltarea şi menţinerea unui mediu academic favorabil satisfacerii cerinţelor de calitate ale beneficiarilor direcţi şi indirecţi; 8. Cooperare la nivel naţional şi internaţional cu structuri de asigurare a calităţii în domeniul învăţământului superior medical. 3
4. Principii Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate Întreg personalul instituţiei este aşteptat să-şi asume responsabilitatea pentru calitatea pregătirii profesionale şi standardele impuse, în toate activităţile pe care le desfăşoară. Personalul îşi exercită responsabilităţile într-un mediu suportiv, care încurajează îmbunătăţirea permanentă şi inovaţia, asigură condiţii de pregătire şi dezvoltare şi în care aşteptările şi standardele sunt definite, iar feedbackul de la beneficiari şi parteneri se utilizează activ. 5. Sistemul de evaluare şi asigurare a calităţii (SEAC): - stabileşte, mai curând, obiective, decât să dicteze proceduri şi structuri multiple, lăsând - acolo unde este posibil facultăţilor/specializărilor libertatea de a-şi concepe proceduri şi structuri în acord cu specificul şi propriile nevoi; - promovează, mai degrabă, consistenţa decât o standardizare rigidă pentru întreaga instituţie; - subliniază conceptele de performanţă, echitate şi corectitudine; - asigurară o documentare solidă a strategiilor şi procedurilor recomandate, uşor accesibilă tuturor partenerilor; - monitorizează atent şi continuu eficienţa procedurilor de asigurare a calităţii, a corelaţiei acestora cu principiile bunelor practici, în interesul beneficiarilor interni şi externi şi menţine standardele academice. 5. 1. Cadrul SEAC SEAC este, în esenţă, o manifestare organizată a bunelor practice academice. El cuprinde fundamentarea procesului de asigurare a calităţii şi controlul procedurilor pentru consolidarea şi dezvoltarea standardelor academice, inclusiv feedback-urile care documentează, modifică şi îmbunătăţesc calitatea şi standardele educaţionale din UMF. Se vizează astfel crearea şi consolidarea unei culturi a calităţii în Universitate şi în toate structurile acesteia. 4
5.2. Principii care stau la baza SEAC Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate Responsabilitatea - UMFCV îşi asumă responsabilitatea pentru calitatea academică a programelor şi pentru standardele academice ale calificărilor şi titlurilor acordate, precum şi a tuturor serviciilor oferite. Echitatea se referă la faptul că membrii comunităţii academice, ca şi beneficiarii programelor şi serviciilor educaţionale oferite de UMFCV, trebuie să beneficieze de un tratament egal în aplicarea reglementărilor şi procedurilor academice, în evaluare şi în accesul la informaţii corecte şi de actualitate. Externalitatea constă în aceea că adoptarea şi introducerea sistematică a mecanismelor interne de calitate se va face în corelaţie directă cu standardele de referinţă externe (i.e. ARACIS - Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior; ENQA - European Association for Quality Assurance in Higher Education, OMS - World Federation for Medical Education), rapoartele şi recomandările evaluatorilor externi, date rezultate din analize statistice comparative, punctele de vedere ale beneficiarilor noştri etc. Perfecţionarea continuă a sistemului se face printr-o atitudine pro-activă şi reacţie promptă, revizuire permanentă a politicilor şi procedurilor, identificarea şi diseminarea regulilor de bună practică şi pregătirea continuă a personalului. Transparenţa în legătură cu strategiile şi deciziile adoptate, ca şi cu rezultatele evaluărilor interne şi externe este un alt principiu de bază al sistemului de evaluare şi asigurare a calităţii. 6. Structură, organizare, responsabilităţi 6.1. La nivel de Universitate Senatul UMFCV este format din reprezentanţi ai întregii comunităţi academice, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile Cartei UMFCV şi este autoritatea academică responsabilă cu procesul educaţional şi cercetarea ştiinţifică, cu dezvoltarea instituţională a culturii calităţii. Rectorul UMFCV este direct responsabil de calitatea serviciilor educaţionale oferite de întreaga instituţie. 5
Arii/subarii ale standardelor de calitate La nivelul UMFCV, cu aprobarea Senatului, funcţionează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEACUMFCV), formată din 9 membri, reprezentanţi ai cadrelor didactice, studenţilor, absolvenţilor şi angajatorilor/corpurilor profesionale medicale. Conducerea operativă a CEACUMFCV este realizată de un prorector desemnat de Rector şi avizat de Senat. Atribuţiile Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sunt: a) elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de Senat; b) elaborează anual, până la data stabilită prin proceduri interne, un raport privind calitatea serviciilor educaţionale din UMFCV şi propune măsuri de ameliorare. Raportul rezumă autoevaluarea internă şi este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor serviciilor educaţionale, prin afişare pe site-ul universităţii sau publicare, şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern; studiu; c) evaluează periodic calitatea activităţii fiecărui cadru didactic şi a fiecărui program de d) evaluează, într-un interval de maximum 4 ani, performanţele instituţionale (la nivel de universitate, facultăţi, specializări); e) realizează anual sondaje de investigare a opiniilor beneficiarilor, respectiv studenţilor, absolvenţilor şi angajatorilor, privind calitatea serviciilor educaţionale; f) elaborează propria bază de date şi informaţii privind calitatea serviciilor educaţionale prestate, structurată pe standarde şi indicatori de performanţă la nivel instituţional şi pe fiecare program de studiu; g) elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii, ţinând cont de standardele de referinţă şi ghidul de bune practici elaborate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior; h) cooperează cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, cu alte agenţii sau instituţii similare din străinătate. 6.1. La nivel de facultate Decanul Facultăţii este direct responsabil de calitatea serviciilor educaţionale oferite de instituţie. La nivelul Facultăţii, cu aprobarea Consiliului profesoral, funcţionează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEACF), formată din 5 membri, reprezentanţi ai cadrelor didactice, studenţilor, absolvenţilor şi angajatorilor/organizaţiilor profesionale medicale. 6
Arii/subarii ale standardelor de calitate Conducerea operativă este realizată de un prodecan desemnat de decan şi aprobat de Consiliu. Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii pe facultate are următoarele atribuţii: a) coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor generale de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de Senat, adaptate la specificul Facultăţii; b) elaborează documentele programatice ale SMC din facultate; c) elaborează anual, până la data stabilită de CEAC, un raport privind calitatea serviciilor educaţionale din facultate şi propune măsuri de ameliorare. Raportul rezumă autoevaluarea internă, este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor serviciilor educaţionale, prin afişare pe site-ul universităţii sau publicare, şi este depus la CEAC; d) evaluează periodic, conform propriei programări, calitatea activităţii fiecărui cadru didactic şi a fiecărui program de studiu; e) realizează anual sondaje de investigare a opiniilor beneficiarilor respectiv studenţilor, absolvenţilor şi angajatorilor privind calitatea serviciilor educaţionale; analizează şi prelucrează datele, iar pe baza concluziilor îşi autoreglează activităţile de îmbunătăţire a calităţii; f) elaborează propria bază de date şi informaţii privind calitatea serviciilor educaţionale prestate, structurată pe standarde şi indicatori de performanţă la nivel instituţional şi pe fiecare program de studiu; g) lansează programe de cercetare ştiinţifică în domeniul asigurării calităţii; h) elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii ţinând cont de standardele şi bunele practici propuse de CEACUMFCV, dar şi a propriei experienţe; i) cooperează cu CEACUMFCV în îmbunătăţirea permanentă a SMC al UMFCV. 6. 3. La nivel de catedră Şeful de catedră are autoritate şi responsabilitate privind calitatea tuturor proceselor derulate în cadrul acesteia (învăţământ, cercetare, organizare şi relaţii externe). Adjunctul Şefului de catedră este responsabilul cu asigurarea calităţii, care urmăreşte atingerea obiectivelor generale şi specifice privind calitatea, la nivelul catedrei: instruirea personalului, evaluările individuale, planificarea şi desfăşurarea auditurilor interne. Şeful unei discipline din catedră este responsabilul cu calitatea procesului educaţional, a cercetării ştiinţifice, a serviciilor oferite beneficiarilor de către disciplină. 7
6.4. La nivelul administraţiei/serviciilor funcţionale Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate Directorului General Administrativ are responsabilitatea şi autoritatea aferentă SMC în cadrul Compartimentului Administrativ. Şefii de servicii au responsabilitatea şi autoritatea aferentă SMC în cadrul serviciilor funcţionale pe care le coordonează. 7. Procese de asigurare a calităţii: a) planificarea şi realizarea efectivă a unor activităţi de asigurare şi evaluare a calităţii în procesul educaţional, al cercetării ştiinţifice şi al serviciilor oferite; b) monitorizarea derulării procesului; c) monitorizarea rezultatelor; d) autoevaluarea rezultatelor; e) evaluarea externă a rezultatelor; f) îmbunătăţirea continuă a rezultatelor; 8. Fluxul informaţional privind calitatea procesului educaţional Informaţiile privind calitatea procesului educaţional provin şi circulă pe patru niveluri ierarhice de organizare (unitate de curs/disciplină, departament/catedră, facultate/specializare, universitate/conducere superioară). Între niveluri există feedback-uri, care permit controlul, analiza, decizia şi intervenţia corectivă. În cadrul nivelului, există fluxuri orizontale de circulaţia a informaţiei. La nivelul fiecărui palier există structuri responsabile de evaluarea şi asigurarea calităţii procesului. Fluxul informaţional în cadrul SEACUMFCV este prezentat în figura nr.1. 8
Arii/subarii ale standardelor de calitate MEdC/ARACIS SENAT CEACUMFCV RSEAC - Rector Nivel IV CEACUMFCV raportează anual Senatului asupra modului de aplicare/implementare a SMC. Raportul se bazează pe materialele furnizate de la nivelul III. Raportul conţine, dacă e cazul, recomandări şi propuneri de corecţie. F F F F CONSILIU PROFESORAL CEACF RSEAC - decan Nivel III Pentru monitorizarea implementării SMC la nivel de facultate/specializare/catedră, CEACF raportează anual CEACUMFCV, pe baza documentelor furnizate de la nivelul II. Raportul vizează problemele majore ce decurg din aplicarea SMC la nivelul catedrelor (strategii, asigurarea resurselor, formare etc). CEACF şi CEACUMFCV sunt în comunicare permanentă. C C C C C C C Catedre RSEAC şef catedră Nivel II rapoartele catedrelor către CEACF, centrate pe analiza şi evaluarea datelor, precum şi pe problemele identificate în aplicarea SEAC la nivel de unităţi de curs/discipline. UC UC UC UC UC UC Unităţi de curs Cadre didactice RSEAC şef unitate curs Nivel I Rapoarte ce decurg din evaluarea unităţii de curs; aspecte cheie ce decurg din evaluarea disciplinei şi a activităţii cadrelor didactice (observaţie colegială, feed-back studenţi ş.a.). Legenda: RSEAC responsabil sistem evaluare şi asigurare a calităţii; C-catedră; UC unitate de curs; CEACUMFCV comisia pentru evaluare şi asigurarea calităţii pe universitate (F pe facultate). Fig. nr. 1 FLUXUL INFORMATIONAL ÎN SEAC UMF DIN CRAIOVA 9
9. Terminologie Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate Auditul reprezintă un proces de evaluare a instituţiei/structurilor componente sau programului educaţional, în vederea determinării gradului în care curriculum-ul, personalul şi infrastructura satisfac misiunea şi obiectivele asumate. Auditul calităţii procesul prin care se verifică dacă SEAC este satisfăcător şi operează eficient. Beneficiari direcţi ai educaţiei sunt studenţii sau persoanele adulte cuprinse într-o formă de educaţie permanentă. Beneficiari indirecţi ai educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile beneficiarilor direcţi, într-un sens larg, întreaga societate. Calitatea educaţiei este reprezentată de ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu sau ale furnizorului acestuia, prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor direcţi şi indirecţi de servicii de educaţie, precum şi cerinţele standardelor de calitate. Controlul calităţii priveşte procedurile, organizarea etc. prin care se verifică gradul în care predarea, învăţarea şi evaluarea satisfac obiectivele educaţionale şi cerinţele/aşteptările furnizorului şi beneficiarilor. Criteriile sunt condiţii de acreditare sau certificare a unei instituţii sau program; implică aşteptările privind calitatea, eficienţa, viabilitatea financiară, concordanţa cu reglementările naţionale, rezultatele şi sustenabilitatea (v. şi standard). Criteriul de referinţă asigură punctul de referinţa faţă de care se măsoară rezultatele. Reprezintă un mijloc prin care comunitatea academică descrie natura şi caracteristicile programelor într-un domeniu specific. În acelaşi timp, criteriul de referinţă reprezintă expectanţele generale de realizare a standardelor presupuse de obţinerea unui titlu academic/calificare la un nivel dat şi articulează atributele şi capacităţile pe care posesorul unui titlu academic/calificare trebuie să fie capabil să le demonstreze. Evaluarea calităţii este procesul de examinare multicriterială a măsurii în care furnizorul de educaţie şi/sau programul acestuia îndeplinesc standardele de referinţă făcute publice. Când evaluarea calităţii este efectuată de către furnizorul de educaţie, ia forma autoevaluării. Când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională specializată, potrivit unor norme transparente, ia forma evaluării externe. 10
Arii/subarii ale standardelor de calitate Evaluarea/observarea colegială (Peer Review) înseamnă auditarea externă şi evaluarea calităţii şi eficienţei programelor academice, personalul, structura ş.a. efectuate de o echipă de evaluatori externi. Furnizorul de educaţie este o instituţie de învăţământ, care, potrivit statutului, desfăşoară activităţi sau programe legal autorizate de formare iniţială sau continuă. Indicatorii de performanţă sunt reprezentări (adesea numerice) ai stării sau rezultatelor unui furnizor de educaţie, ai programelor sau proceselor acestuia. Priviţi ca un set de măsurători tangibile destinate informării publice, se referă la date privind admiterea şi absolvirea, cercetarea, plasamentul pe piaţa muncii a absolvenţilor, costurile/student, raportul studenţi/cadre didactice, volumul de muncă a studentului şi personalului, spaţiile învăţământ, dotarea laboratoarelor, biblioteca, tehnicile informaţionale ş. a. şi pot folosi drept subiectul unor interpretări şi evaluări. Îmbunătăţirea calităţii este procesul de continuă perfecţionare şi ameliorare. Standardul academic poate fi: 1. nivelurile de performanţă academică aşteptate utilizate pentru descrierea şi măsurarea cerinţelor academice şi a performanţelor studenţilor; 2. nivelul cerinţelor şi condiţiilor care trebuie să fie realizate de o instituţie sau program pentru a putea fi acreditată de o agenţie pentru asigurarea calităţii; condiţiile privesc cerinţele de calitate, realizări, eficienţă, viabilitate financiară, produs, sustenabilitate ş.a. 11
Arii/subarii ale standardelor de calitate STANDARDE ŞI CRITERII PENTRU AUTOEVALUAREA CALITĂŢII PROGRAMELOR ŞI ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONALE LA NIVEL INSTITUŢIONAL I. DATE GENERALE 1. Standardele şi criteriile propuse pentru procedura de autoevaluare a calităţii programelor şi activităţilor educaţionale la nivel instituţional au fost elaborate pe baza următoarelor documente majore: a) Ordinul MEdC Nr. 3928/21.04.2005 privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământ superior; b) Proiectul de lege privind asigurarea calităţii în educaţie, MEdC 2005; c) proiectul CALISRO propunere pentru standarde de calitate ale unei instituţii de învăţământ superior, 2004; d) Global Standards for Quality Improvement; World Federation For Medical Education Office, 2003; e) Quality Assuring Undergraduate Medical Education - An Overview, General Medical Center, 2005; f) WHO WFME Joint Policy on Improvement of Medical Education Action Plan 2004-2006 şi prin consultarea programelor şi manualelor calităţii ale unor universităţi şi facultăţi de medicină din Europa, în principal UK, SUA, Canada, Australia. 2. Au fost preluate nivelurile precizate de proiectul CALISRO, după cum urmează: 2.1. standard minimal C1 - forma cea mai simplă, mai puţin costisitoare sau mai accesibilă admisă de lege sau de practicile curente pentru îndeplinirea unei funcţii sau activităţi. NB. - C1 sunt obligatorii, fiind prevăzute în lege sau în ordinele Ministrului Educaţiei şi Cercetării. Standardele C1 sunt prezentate concentrate în Anexa 1 F C1. 2.2. standard operaţional (bună practică ) C2 - forma de îndeplinire a funcţiei care corespunde aprobării mediului universitar. 2.3. standard de excelenţă ( cea mai bună practică ) C3 - forma îmbunătăţită sub care se desfăşoară activitatea respectivă la universităţi de prestigiu, formă aplicată prin decizie unilaterală, şi care este recunoscută de comunitatea universitară ca putând avea efecte mai bune decât standardele operaţionale. 3. Standardele preconizate de proiectul CALISRO, cu modificările impuse de poziţia specială în cadrul procesului de la Bologna a învăţământului medical, au fost stratificate după ariile majore recomandate de WFME. 4. Autoevaluarea instituţională a calităţii programelor se referă la: universitate, facultate, specializare. 12
Arii/subarii ale standardelor de calitate 5. În funcţie de numărul de credite corespunzător unei specializări, un ciclu complet de autoevaluare va avea o durată de: - 360 credite 6 ani; - 300 credite - 5 ani; - 240 credite 4 ani; - 180 credite 3 ani. 6. Rapoartele instituţionale anuale vor ţine cont de standardele majore aprobate de Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova pentru procesul de autoevaluare. 7. Schimbarea, modificarea, renunţarea sau adoptarea de criterii de calitate se face de către Senat la propunerea documentată a CEACUMFCV. II. ARII/SUBARII ALE STANDARDELOR DE CALITATE 1. MISIUNE ŞI OBIECTIVE 1.1.Standardele misiunii şi obiectivelor C1 în Carta Universităţii sunt clar definite misiunea şi obiectivele procesului educaţional. C2 - misiunea şi obiectivele includ responsabilitatea socială, achiziţiile în domeniul cercetării ştiinţifice, implicarea în comunitate şi în propria formare, în vederea continuării pregătirii postuniversitare medicale (masterat, rezidenţiat, doctorat, cursuri postuniversitare). 1.2. Participarea la formularea misiunii şi obiectivelor C1 - misiunea şi obiectivele sunt definite de principalii actori ai procesului educaţional (Rector/Senatul Universităţii/decan/consiliu profesoral/şef de departament/catedră, autorităţi guvernamentale). C2 - formularea misiunii şi obiectivelor se bazează pe contribuţia unei game largi de parteneri, incluzând şi alţi reprezentanţi ai corpului academic, studenţilor, comunităţii, autorităţi educaţionale şi medicale, organizaţii profesionale medicale şi educaţionale. C2 - există precizări privind modul în care sunt implicaţi aceşti parteneri în procesul de revizuire permanentă a misiunii şi obiectivelor instituţionale. 1.3 Autonomia universitară/integritate academică C1 - există o politică bine definită privind libertatea instituţională în proiectarea curriculum-ului şi alocarea resurselor necesare pentru implementarea lui. 13
Arii/subarii ale standardelor de calitate C2 - există structuri şi proceduri instituţionale de verificare a modului de alocare a resurselor pentru susţinerea dezvoltării curriculare. 1.4. Rezultatul educaţiei C1 - sunt definite competenţele pe care studentul trebuie să le atingă în timpul studiilor universitare în relaţie cu procesul educaţional ulterior şi rolul viitor în sistemul de sănătate. Competenţele includ: cunoştinţele de bază şi înţelegerea ştiinţelor fundamentale medicale, comportamentale şi sociale, precum şi etica medicală; aptitudini şi abilităţi medicale (cu privire la stabilirea diagnosticului; proceduri şi manopere practice, abilităţi de comunicare în scris şi verbal; tratamentul şi prevenirea bolii; promovarea stării de sănătate; recuperare, raţionament clinic şi rezolvarea de probleme; abilitatea de a învăţa toată viaţa şi de a se dezvolta profesional permanent). C2 - sunt specificate competenţele solicitate absolventului în relaţie cu cele ce urmează să le dobândească în procesul educaţional postuniversitar. C2 - există un sistem de informare activă privind modul de apreciere a competenţelor absolvenţilor. C3 - modul de apreciere a competenţelor absolventului şi informaţiile despre acestea sunt utilizate ca feedback pentru programele de pregătire universitară a studenţilor. 1.5. Strategia pentru calitate C1 - există o strategie pentru calitate, un sistem de management al calităţii, proceduri de asigurare a calităţii, standarde ale programelor de studii şi ale diplomelor. C1 există o preocupare pentru crearea unei culturi a calităţii, cu participarea tuturor părţilor interesate. C2 există o strategie care prevede ameliorarea continuă a calităţii şi planuri cu obiective anuale de ameliorare. C3 se organizează activităţi de benchmarking cu alte universităţi, eventual din străinătate, pentru identificarea şi preluarea celor mai bune practici. 14
2. PROGRAMUL EDUCAŢIONAL Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate 2.1. Modele curriculare şi metode instrucţionale C1 sunt clar definite modelele de curricula şi metodele educaţionale folosite. Modele de curriculum: bazat pe disciplină, pe sistem, pe problemă, pe comunitate etc. Metode educaţionale: metode de predare-învăţare folosite. C1 sunt selectate şi incluse în curricula contribuţiile ştiinţelor comportamentale, ştiinţelor sociale, ale eticii şi jurisprudenţei medicale care permit o comunicare eficientă, luarea deciziilor şi practica etică. C2 există proceduri prin care ştiinţele comportamentale, ştiinţele sociale şi etica medicală sunt adaptate dezvoltării ştiinţifice a medicinei, schimbărilor demografice, contextului cultural şi nevoilor de sănătate ale populaţiei. C2 - modelele curriculare şi metodele instrucţionale oferă suficiente garanţii că studentul are responsabilitatea procesului de învăţare şi-l pregătesc pentru învăţarea pe termen lung autodirijată. C2 - modelul curricular asigură un contact suficient şi eficient al studentului cu pacientul, precum şi dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi clinice care să-i permită să-şi asume responsabilitatea clinică adecvată după absolvire. C3 - curriculum-ul include elemente pentru pregătirea studenţilor în ceea ce priveşte gândirea ştiinţifică şi metodele cercetării, incluzând şi folosirea proiectelor de cercetare electivă realizate de studenţi. C3 prin curriculum se integrează contribuţiile diverselor discipline biomedicale fundamentale cu achiziţiile recente în ştiinţa, practica şi furnizarea îngrijirii sănătăţii. C3 programele permit un contact timpuriu al studentului cu bolnavul şi participarea la îngrijirea acestuia (incusiv experienţă comunitară relevantă şi lucru în echipă interdisciplinară). C3 - deprinderile şi abilităţile clinice care trebuie însuşite (i.e. anamneza, examenul fizic, proceduri şi investigaţii, rezolvarea urgenţelor, abilităţi de comunicare şi leadership) sunt structurate în acord cu stadiul de pregătire. C3 sunt asigurate cunoştinţe, concepte, metode, abilităţi şi aptitudini necesare pentru înţelegerea determinanţilor socio-economici, demografici şi culturali ai cauzelor, distribuţiei şi consecinţelor problemelor de sănătate. 15
2.2. Programe de studiu Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate C1 programele de licenţă sunt acreditate. C1 există mecanisme instituţionale pentru aprobarea programelor de studii, evaluarea lor periodică şi monitorizare. C1 se fac publice informaţii pertinente, imparţiale şi obiective, atât calitative, cât şi cantitative, despre toate programele de studii. C2 programele de studii se autoevaluează anual. C3 există un dialog periodic cu angajatorii, absolvenţii, asociaţile profesionale şi cu alte părţi interesate în legătură cu programele de studii. C3 există informaţii despre gradul de reuşită în sistemul de pregătire postuniversitară şi/sau angajabilitatea absolvenţilor. C3 există programe de licenţă, master şi doctorat. 2.3. Organizare C1 planurile de învăţământ sunt publicate. C2 planurile de învăţământ detaliate, tematica şi bibliografia cursurilor sunt publicate înainte de începerea anului universitar. C2 numărul de studenţi înscrişi la o activitate desfăşurată de un cadru didactic titular este menţinut sub 20. C2 numărul de credite transferabile acordat cursurilor este documentat prin evaluarea bibliografiei, materiei de curs şi a volumului de muncă independentă. C2 există o bază materială adecvată nivelului diplomei oferite. C3 predarea şi învăţarea sunt integrate cu proiecte de cercetare. C3 există un sistem de mentorat al profesorilor cu experienţă pentru tinerele cadre didactice. 2.4. Strategia de predare C1 există o strategie de predare cu obiective de învăţare clar definite. C1 obiectivele unităţii de curs, programa şi bibliografia sunt publicate sub o formă accesibilă. 16
Arii/subarii ale standardelor de calitate C1 cadrele didactice folosesc resursele noilor tehnologii (ex. e-mail, pagina personală de web pentru tematică, resurse bibliografice şi dialog cu studenţii). C2 se predau şi repere pentru folosirea resurselor IT existente în domeniul profesional corespunzător diplomei. C2 în procesul de predare sunt utilizate materiale auxiliare, de la tablă, la flipchart şi videoproiector. C2 studenţii sunt antrenaţi în activitatea de predare (prin întrebări din sală, scurte prezentări, experimente demonstrative). C2 procesul de predare este adaptat ritmulului şi modulului de învăţare al studenţilor. C3 cadrele didactice orientează dezvoltarea intelectuală a studentului, dându-i o dimensiune strategică. C3 se folosesc metode noi de predare colaborativă, cum ar fi team-teaching. C3 cadrele didactice sunt pregătite special în domeniul predării la nivel universitar şi/sau se reunesc în grupuri de dezbatere pentru a discuta metodologia predării. 2.5. Resurse de învăţare C1 sunt asigurate resurse de învăţare accesibile studenţilor pentru fiecare program de studiu, corelate cu criteriile şi standardele de evaluare. C2 se oferă resurse de învăţare în format electronic. C3 există cursuri accesibile online, sau note de curs şi sinteze pentru fiecare program de studii. 2.6. Programe de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi C1 programele de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi se organizează sporadic. C2 există o ofertă permanentă de programe de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi. C3 cursurile de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi se desfăşoară permanent, începând de la un eşec şcolar de 10% pe an. 2.7. Tutorat C1 cadrele didactice au ore de consultanţă la dispoziţia studenţilor. C2 există decani de an sau alte forme de asociere între un profesor şi un grup de studenţi. 17
C3 există o structură pentru orientarea profesională a studenţilor. Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate C3 se practică tutoratul colegial între studenţi din anii terminali şi ceilalţi. 2.8. Structura, compoziţia şi durata curriculum-ului C1 există o strategie clară privind dezvoltarea curiculară, care vizează conţinutul, extinderea şi secvenţionarea cursurilor şi alte elemente curriculare, inclusiv raportul dintre disciplinele obligatorii, opţionale şi facultative, ponderea activităţilor practice, a disciplinelor preventive şi de promovare a sănătăţii în curriculum, interfaţa cu medicina alternativă. C2 - ştiinţele biomedicale fundamentale şi clinice sunt integrate în curriculum (integrare orizontală concurentă şi integrare verticală secvenţială). 2.9. Managementul programelor educaţionale C1 - există o structură cu responsabilitate şi autoritate în planificarea şi implementarea curriculară, în vederea atingerii obiectivelor educaţionale ale acesteia. C2 - structura cuprinde cadre didactice, studenţi şi reprezentanţii altor participanţi la procesul educativ medical. C3 - structura de management curricular are la dispoziţie resursele necesare pentru planificarea şi implementarea metodelor de predare şi învăţare, evaluarea studenţilor, evaluarea cursurilor şi pentru inovaţia curriculară. 2.10. Asigurarea calităţii programelor de studiu C1 programele de studiu se autoevaluează anual. C1 în comisiile de calitate există reprezentanţi ai studenţilor şi, eventual, ai angajatorilor. C1 evaluarea externă este întreprinsă la un interval de cel puţin 4 ani. C2 există un plan anual de îmbunătăţire a programului de studiu. C2 după evaluarea externă, se întocmeşte un plan de urmărire a aplicării sugestiilor experţilor. C3 există o politică sistematică de implicare a studenţilor în activitatea de cercetare. 2.11. Legătura cu practica medicală şi sistemul de asigurare a sănătăţii C1. există o legătură operaţională între programul de pregătire a studentului şi sistemul de practică/pregătire în care acesta va intra după absolvire. 18
Arii/subarii ale standardelor de calitate Legătura operaţională implică: descrierea şi definirea clară a elementelor şi interrelaţiile acestora în diferite stadii de pregătire şi practică, cu atenţie centrată pe contextul local, naţional, regional şi global. C3 - structura pentru managementul curricular caută informaţii în mediul în care se preconizează să lucreze absolventul şi ia măsuri de modicare/ajustare a programelor ca răspuns la feedbackul comunităţii şi societăţii. 3. EVALUAREA STUDENŢILOR 3.1. Metode de evaluare C1 sunt clar definite şi stabilite metodele de evaluare a studenţilor, inclusiv criteriile de promovare. Definirea include: consideraţii asupra raportului dintre evaluarea formativă şi cea sumativă, numărul de examinări şi alte teste, raportul dintre examinarea orală şi scrisă, utilizarea de normative şi criterii de referinţă în apreciere, utilizarea unor mijloace speciale de apreciere. C2 se monitorizează sistemul de evaluare în vederea reducerii supraîncărcării curriculare şi încurajarea învăţării integrate. 3.2. Principii C1 evaluarea studenţilor este echitabilă, corectă şi fiabilă. C1 drepturile şi obligaţiile studenţilor sunt reglementate şi făcute publice pentru toţi anii de studiu. C1 se fac cunoscute de la începutul cursului criteriile de admitere în examen, modul de evaluare şi informaţiile privitoare la reexaminare. C2 rezultatul evaluării poate fi contestat, formal, de student în faţa unei structuri abilitate. C2 evaluarea studenţilor se face după criterii publicate la inceputul anului/semestrului, care descriu performanţa caracteristică pentru fiecare notă de trecere. C2 există mecanisme oficiale prin care se asigură cerinţa ca standardele şi criteriile pentru evaluarea studenţilor să fie aplicate constant şi echitabil. C2 evaluarea fiecărui student este motivată în faţa acestuia în raport cu criteriile. C3 s-a publicat un manual al studentului pentru redactarea lucrărilor de seminar (eseuri, lucrări practice, referate, recenzii, studii de caz etc.). 19
C3 studentul este evaluat de un juriu care-l notează independent. Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate C3 studentul are dreptul la o judecată calitativă, cu referire la evoluţia pregătirii lui şi cu orientări pentru evoluţia viitoare. 3.3. Obiective C1 obiectivele examinării studenţilor cuprind verificarea însuşirii unor cunoştinţe şi deprinderi de bază. C1 - metodele şi procedurile de examinare a studenţilor sunt evident compatibile cu obiectivele educaţionale. C2 obiectivele examinării sunt diferenţiate după cunoştinţe, înţelegere şi competenţe. C3 obiectivul evaluării este încurajarea şi recunoaşterea realizărilor proprii ale studentului în domeniul pertinent. 3.4. Organizarea C1 se face o evaluare punctuală prin examene (cel puţin 50 % din numărul total al formelor de evaluare). C2 se face o evaluare formativă prin test de mijloc de semestru. C2 se face o evaluare formativă prin note de seminar. C2 obiectivele examenului includ evaluarea calităţii şi durabilităţii însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor. C3 se practică o evaluare formativă complexă prin media a cel puţin trei note, cu ponderi diferite. C3 se face o evaluare cu examinatori externi invitaţi. 3.5. Absolvirea şi acordarea diplomei C1 se organizează un examen de licenţă/absolvire în conformitate cu normele legale. C2 se urmăreşte îndrumarea studenţilor pentru realizarea unor lucrări/proiecte de licenţă şi/sau disertaţii, care să fie integrate în proiectele de cercetare ale profesorilor. C2 există o preocupare pentru verificarea originalităţii lucrărilor. C3 originalitatea lucrărilor se verifică pe Internet, eventual cu ajutorul unui software. C3 s-a publicat un manual pentru redactarea lucrărilor/proiectelor de diplomă pentru fiecare facultate. 20
4. STUDENTII Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate 4.1. Admiterea 4.1.1. Politica de selecţie şi admitere C1 - există o politică şi o legislaţie internă clară, privind selecţia şi admiterea studenţilor. C2 se realizează revizuirea periodică a politicii de admitere, bazată pe date societale şi profesionale, relevante pentru satisfacerea responsabilităţilor sociale ale instituţiei şi nevoile de sănătate ale comunităţii şi societăţii. C3 se urmăreşte sistematic relaţia dintre selecţie, programul educaţional şi calităţile aşteptate de la absolvent. 4.1.2. Echitatea admiterii C1 se permite accesul în examenul de admitere al tuturor candidaţilor cu bacalaureat fără nici un fel discriminare. C2 se asigură secretizarea lucrărilor, în cazul unui concurs. 4.1.3. Relevanţa admiterii C1 fiecare din testele sau condiţiile de admitere este relevant pentru profilul studentului sau absolventului. C2 admiterea permite evaluarea unor înzestrări şi competenţe de bază necesare pentru exercitarea profesiei. 4.1.4. Fiabilitatea admiterii C1 se verifică aplicarea aceloraşi criterii, în cazul fiecărui candidat la examenul de admitere. C2 se aplică dubla evaluare independentă a dosarelor sau lucrărilor candidaţilor la examenul de admitere. 4.1.5. Accesibilitatea admiterii C1 condiţiile de admitere se publică cu cel puţin 6 luni înainte. C2 tematica de examen şi a bibliografiei se publică, cu cel puţin 6 luni înainte. C2 condiţiile, conţinutul dosarului de concurs, calendarul, tematica, bibliografia şi a unor exemple de lucrări de examen prezentate în alte sesiuni se publică cu cel puţin 8 luni înainte. 21
C3 există un birou de informare şi de consiliere asupra admiterii. C3 există un sistem de pregătire prealabilă a candidaţilor. Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate 4.1.6. Transparenţa admiterii cauză. C1 sunt publicate baremurile de corectare. C1 rezultatele sunt publicate la nivelul locaţiilor examenelor, sau pe Internet. C1 există un sistem accesibil de contestaţii şi de reevaluare independentă a lucrărilor în C2 lucrările respinse se discută la cerere. 4.1.7. Modalitatea şi organizarea admiterii C1 - se organizează o admitere competitivă, pe baza unui test grilă de cunoştinţe. C1 candidaţii se înscriu cu cel mult 2 săptămâni înainte de începerea examenului. C2 candidaţii beneficiază de consiliere în vederea completării fişei de înscriere. C3 se organizează o simulare a admiterii la domeniile cele mai solicitate. C3 raportul asupra admiterii este analizat de consiliile facultăţilor, care înaintează concluzii şi sugestii senatului. 4.1.8. Marketing universitar Publicul este informat prin: C1 informaţiile despre admitere sunt publicate în mass-media. C2 pe lângă mass-media, există şi broşuri şi pliante de prezentare. C3 sunt publicate, pe website, informaţiile pertinente pentru admitere. C3 sunt organizate evenimente publice pentru informare. C3 instituţia îşi prezintă public identitatea şi politicile specifice. C3 instituţia îşi prezintă public programele şi evaluarea lor externă şi internă. Există şi alte strategii de marketing: C1 instituţia a identificat diversele segmente de public cărora se adresează şi forţele care se confruntă în sfera ei de acţiune (analiză situaţională). C2 instituţia duce o politică de informare a publicului asupra tuturor datelor relevante privind admiterea, programul de studii şi relaţia absolventului cu piaţa muncii. 22
Arii/subarii ale standardelor de calitate C3 instituţia gestionează relaţia cu publicul pe termen mediu şi lung, studiază propria imagine în public şi aplică programe de marketing (cercetare, segmentare, poziţionare şi repoziţionare, planificare strategică). C3 strategiile de marketing se reflectă în conceperea programelor educaţionale. 4.1.9. Cifra de şcolarizare C1 bazele propunerilor pentru cifra de şcolizare sunt clar definite şi legate de capacitatea instituţiei pentru toate stadiile de pregătire şi educaţie. C2 - are loc evaluarea periodică a numărului şi calitatea admişilor, în consultare cu toţi actorii relevanţi (i.e. responsabilii pentru planificarea şi dezvoltarea resurselor umane în sistemul naţional de sănătate), precum şi regularizarea periodică pentru întrunirea nevoilor comunităţii şi societăţii. 4.2. Susţinerea şi consilierea studenţilor C1 - instituţia oferă un program de susţinere a studenţilor, inclusiv servicii de consiliere. C2 consilierea este bazată pe monitorizarea progresului şcolar şi pe identificarea nevoilor sociale şi personale ale studentului (susţinere academică, orientare profesională, probleme financiare sau de sănătate). 4.3. Reprezentarea studenţilor C1 - instituţia are o politică de reprezentare şi participare activă a studenţilor în proiectarea, managementul şi evaluarea curriculară, precum şi în alte probleme relevante pentru studenţi. C2 instituţia încurajează şi facilitează activităţile studenţilor şi ale organizaţiilor studenţeşti (i.e. autoguvernarea studenţilor şi reprezentativitatea în comitetele educaţionale şi în alte structuri relevante, precum şi în activităţile sociale). C3 instituţia are un plan de măsuri practice pentru încurajarea studenţilor la autoconducere şi participare la activităţile structurilor de conducere. 4.4. Servicii pentru studenţi 4.4.1. Servicii sociale C1 serviciile pentru studenţi sunt finanţate din subvenţii. C2 există un parteneriat cu studenţii pentru autogestiune şi cofinanţare. 23
Arii/subarii ale standardelor de calitate C2 există personal capabil să evalueze nevoile speciale ale unor studenţi. C2 există instalaţii adecvate pentru studenţii cu nevoi speciale. C2 se iau măsurile necesare pentru ca studenţii cu nevoi speciale să fie integraţi în viaţa academică şi socială a instituţiei, iar responsabilităţile pentru atingerea acestui obiectiv sunt clar atribuite. C3 unităţile de servicii sunt evaluate anual de către comisii din care fac parte reprezentanţii studenţilor şi terţi. 4.4. 2. Servicii de studiu şi documentare C1 pentru programele de licenţă, există o bibliotecă cu cel puţin 10.000 de volume pentru fiecare domeniu de studiu şi abonamente la periodice din ţară şi străinătate, iar pentru masterat şi doctorat, cu cel puţin 20.000 de volume în domeniu. C2 există un mediu ştiinţific şi cultural adecvat, accesibil studenţilor. C3 bibliotecile folosite de studenţi achiziţionează anual cărţi şi reviste din ţară şi din străinătate. 4.4. 3. Servicii de comunicare C1 studenţii sunt cooptaţi în toate organismele de decizie ale universităţii. C2 studenţii se pot exprima prin intermediul unor ziare sau publicaţii periodice, inclusiv în format electronic. C3 universitatea asigură un avocat al studentului (ombudsman) pentru problemele studenţilor. C3 se asigură accesul la Internet al studenţilor atât din localurile de studiu cât şi din cămine. 5. PERSONALUL ACADEMIC/DIDACTIC 5.1. Politica de recrutare C1 - instituţia are o politică bine definită, cuprinsă în reglementări adecvate, de recrutare a cadrelor, care ţine cont de tipul, responsabilităţile, structura personalului necesar aplicării adecvate a curriculum-ului, a raportului dintre personalul didactic şi nedidactic şi a raportului dintre personalul didactic şi studenţi, de planurile strategice de dezvoltare academică şi necesităţile didactice şi de cercetare. 24
Arii/subarii ale standardelor de calitate C2- există criterii clare de selecţie a cadrelor, inclusiv meritele şi performanţele ştiinţifice, educaţia, relaţia cu misiunea instituţiei, precum şi consideraţii economice şi probleme cu semnificaţie locală. C3 există un sistem de evaluare şi îmbunătăţire a eficienţei criteriilor aplicate în selecţie şi promovare, în relaţie cu misiunea şi obiectivele instituţionale. 5.2. Politica de cadre şi dezvoltare C1 - instituţia are o politică de cadre bine definită, care vizează realizarea unui echilibru între capacitatea didactică, cercetare şi servicii (obligaţii clinice în sistemul de sănătate, funcţii şi conducere administrativă) şi asigură recunoaşterea activităţilor de prestigiu, cu accent adecvat atât pe performanţele academice, cât şi pe cele de cercetare. C2 - există un program de pregătire şi dezvoltare profesională a personalului didactic. C2 - evaluarea cadrelor didactice se face periodic pe baza unor criterii de performanţă. C3 - sunt evaluate raporturile dintre cadrele didactice şi studenţi, relevante pentru diversele componente curiculare şi reprezentarea cadrelor didactice în diverse structuri academice relevante. 5.3. Asigurarea calităţii cadrelor didactice C1 evaluarea cadrului didactic are un caracter deschis, onest şi formativ şi are loc cu acordul acestuia. C2 aceste trăsături ale evaluării sunt garantate prin publicarea criteriilor, domeniilor şi modalităţilor de evaluare. C2 evaluarea cadrului didactic este confidenţială, în afară de evaluatori neavând acces la date decât şeful de catedră. C2 există garanţii că, la recrutare, candidaţii pentru posturi didactice nu sunt discriminaţi în funcţie de opinii, dizabilităţi, gen biologic sau apartenenţa la anumite grupuri sociale sau culturale. C2 datele cantitative (statistice), anonimizate, referitoare la evaluarea cadrelor didactice de la o catedră, un departament sau un program sunt comunicate consiliului facultăţii şi senatului, sinteza lor urmând să fie publică în rapoarte. C2 date privitoare la asigurarea calităţii personalului didactic sunt disponibile comisiilor de evaluare externă. 25