TEMA 5: Programe de cheltuieli publice privind bunăstarea socială PROF.UNIV.DR. ANDREEA STOIAN CURS 9
Conținutul temei Programe de cheltuieli publice privind bunăstarea socială Cheltuieli pentru educație Cheltuieli pentru sănătate Cheltuieli pentru protecție socială
Rezultatele așteptate ale cursului Studenții vor fi capabili să: Cunoască conceptul de stat al bunăstării Cunoască modalitățile de finanțare a cheltuielilor pentru educație, sănăntate și protecție socială Cunoască factorii care influențează mărimea și dinamica acestor cheltuieli Cunoască și sp discute implicațiile acestor categorii de cheltuieli asupra economiei naționale
Ce este statul bunăstării? Statul providenţă (welfare state) este reprezentat de modul de organizare a unei societăţi care garantează membrilor un minim de protecţie socială şi securitate economică cu ajutorul unei redistribuiri a impozitelor şi contribuţiilor sociale. Principalele direcţii în care acţionează statul providenţă: -garantarea unui venit minim, indiferent de mărimea pieţei şi de forma de proprietate; -diminuarea ariei de nesiguranţă şi punerea în gardă a indivizilor şi familiilor lor în înfruntarea unor situaţii determinate de boli, bătrâneţe, şomaj; -asigurarea pentru toţi membrii societăţii a unor standarde mai bune de viaţă.
Cât de mare este statul bunăstării? (% PIB) 35 2016 ( ) 1990 1960 30 25 20 15 10 5 0
Cheltuielile publice pentru educație Motivație Productivitate Îmbunătățirea stării de sănătate Responsabilitate socială Reducerea gradului de criminalitate Redistribuire Creșterea gradului de responsabilitate socială și politică Eșecul pieței creditului pentru educație Creșterea calității capitalului uman
Furnizarea publică a serviciilor de educație
Finanțarea serviciilor de educație prin sistemul cupoanelor
Surse de finanțare a cheltuielilor pentru educație Bugetul public Parteneriat public-privat Populația Resurse externe Companiile private Sponsorizări, donații
Cheltuielile publice pentru educație (% PIB), 2014
Distribuirea cheltuielilor pentru educație pe sursă de finanțare, 2014
Suma alocată pe elev (euro), 2014
Suma alocată pe elev pe nivel educațional (euro), 2014
Ajutorul financiar pe elev din totalul cheltuielilor publice pentru educație, 2014
Structura ajutorului financiar acordat elevilor în funcție de nivelul de educație, 2014
Cheltuielile publice pentru sănătate Prezintă o tendinţă de creştere datorită unor factori, precum: creşterea numărului populaţiei, modificarea structurii demografice, accentuarea factorilor de risc, apariţia unor noi tipuri de îmbolnăviri, Creşterea costului prestaţiilor medicale Creşterea duratei medii de viaţă
Sistemul german de finanțare a sănătății (Bismark) Se bazează pe cotizaţii obligatorii suportate atât de salariaţi, cât şi de întreprinderi Cotizaţiile sunt mobilizate de instituţii speciale (case de asigurări) Pacienţii nu plătesc nimic pentru consultaţii, tratamente etc. Raportul dintre finanţarea publică şi cea pe bază de cotizaţii: 25-75% Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Franţa, Austria
Sistemul englez de finanțare a sănătății Oferă îngrijiri medicale gratuite pentru toţi indivizii Sistem bazat pe resursele financiare provenite din impozite Pacienţii nu plătesc nimic, dar au obligaţia de a se înscrie la un medic care primeşte remuneraţia de la Sistemul Naţional de Sănătate Finanţarea bugetară: 85%, restul se suportă din alte fonduri sau de către pacienţi (medicamentele) Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Grecia, Italia, Canada, Marea Britanie
Sistemul american de finanțare a sănătății Asigurarea sănătăţii se realizează într-o mare măsură prin intermediul pieţei, prin asigurările private de sănătate aceste sume nu sunt considerate obligatorii Se caracterizează prin asigurări individuale pe baze contractuale Acordarea serviciilor medicale se face prin sistem privat, orientat, în mod predominant, spre profit Este un sistem orientat excesiv către intervenţii pentru afecţiuni acute, în defavoarea celor profilactice Statul american finanţează două programe în domeniul sănătăţii: MEDICARE: destinat persoanelor în vârstă de peste 65 de ani şi celor aflaţi în incapaciatte de muncă MEDICAID: pentru persoane cu venituri sub pragul sărăciei
Cheltuielile publice cu sănătatea (% PIB), 2016
Cheltuielile pentru protecție și asistență socială Securitatea socială cuprinde un ansamblu de prestaţii care asigură individului şi familiei un venit minim şi îl protejează în faţa unor evenimente considerate a fi riscuri sociale şi care acţionează negativ asupra nivelului de trai.
Riscuri fizice Riscuri fizice: care afectează parţial sau total capacitatea de muncă Riscuri economice: care împiedică o persoană să exercite o activitate producătoare de venit şomajul Riscuri sociale propriu-zise: care afectează în mod substanţial veniturile persoanelor cheltuielile medicale
Mecanisme financiare pentru realizarea securității sociale Plata unor cotizaţii pentru constituirea fondurilor securităţii sociale Activitatea de asigurare a securităţii sociale are la bază principiul mutualităţii, solidarităţii, echităţii şi asigurării Universalizarea acordării ajutoarelor sau prestaţiilor sociale Existenţa unor instituţii si în sectorul privat care furnizează prestaţii sau servicii sociale Existenţa sau nu a unui venit minim garantat
Promovarea de programe pentru realizarea securității sociale Sociale Combaterea sărăciei Ajutorarea persoanelor cu handicap, a familiilor cu mulţi copii etc. Economice Reducerea șomajului Măsuri de stimulare a muncii, în general
Cheltuielile pentru șomaj Ajutor de șomaj Formă de susţinere materială a persoanelor peste o vârstă stabilită legal, care nu exercită o muncă retribuită sau nu sunt lucrători independenţi Se acordă dintr-un fond financiar constitui din contribuţii obligatorii ale salriaţilor şi patronilor, din subvenţii alocate din fonduri bugetare Asigurare de șomaj Protejează indivizii împotriva pierderii unui anumit nivel al veniturilor şi asigură o anumită rată de înlocuire a salariului anterior Se finanţează din cotizaţii plătite de salariaţi şi patroni Se acordă în raport de nivelul salariului avut anterior, de perioada lucrată şi de cea de contribuţie
Politici privind combaterea șomajului Pasive acordarea de asigurări pentru şomeri sau alocaţii Active creare de noi locuri de muncă sau acordarea de facilităţi celor care angajează şomeri
Cheltuielile pentru asistență socială Cuprind acţiunile întreprinse de societate pentru ocrotirea şi susţinerea materială a familiilor şi persoanelor în vârstă şi fără venituri, a săracilor, a persoanelor handicapate, invalizilor, foştilor combatanţi, a emigranţilor, refugiaţilor, vagabonzilor alocaţii pentru copii, pentru soţia (soţul) care este singur(ă) şi creşte un copil, bătrâni, persoane defavorizate (invalizi de război, văduve, orfani etc.)
Cheltuielile publice pentru protecție socială (% PIB), 2016
Gini coefficient (disposable income), latest year available Transferuri alocate populației ocupate (% PIB), OECD, 2013 0.5 MEX CHL 0.4 TUR USA 0.3 KOR JPN GRC POL EST LVA ISR DEU HUN SVK PRT GBR ITA CAN NZL AUS OECD CHE SWE SVN AUT NOR ESP FRA LUX DNK NLD FIN IRL BEL CZE ISL R² = 0.3337 0.2 0 2 4 6 8 10 Public spending on cash income support for the working age population, % GDP
online.ase.ro ÎNTREBAREA PROFESORULUI