TZT882 Supply Chain Management - strategie şi inovare Ghid de studiu Alcătuit de echipa de realizare a cursului Citiţi mai întâi acest material
TZT882 Supply Chain Management strategie şi inovare TZT882 Supply Chain Management strategie şi inovare, Ghid de studiu Traducere: Tatiana Chera Avizare de specialitate şi adaptare: Zoe Mihăescu Acest volum face parte din cursul TZT882 Supply Chain Management strategie şi inovare realizat de Open University şi CODECS. Puteţi obţine informaţii despre înscrieri şi despre conţinutul acestui modul, ca şi al altor cursuri şi programe CODECS, la: CODECS, Str. Agricultori nr. 37-39, sect. 2 Bucureşti, România: tel. 021 2525182/3/4, ww.codecs.ro email office@codecs.ro, Study Guide, T882 Supply Chain Innovation, strategy and management Prima ediţie în limba română: 2011 Copyright 2005 The Open University. Copyright 2011 CODECS pt. versiunea în limba română Str. Agricultori nr. 37-39, sect. 2 Bucureşti, România tel. 021 2525182/3/4 email: office@codecs.ro, www.codecs.ro. Toate drepturile asupra acestei versiuni au fost acordate în exclusivitate Centrului pentru Educaţie la Distanţă CODECS, Bucureşti, 2010. Reproducerea integrală sau parţială pe hârtie sau suport electronic, transmiterea sau stocarea în biblioteci a textelor, fotografiilor, desenelor, materialelor audio-vizuale se pot face numai cu acordul scris al CODECS. 2
Ghid de studiu Cuprins Introducere 5 Cum puteţi naviga prin cursul TZT882 8 Note explicative pentru Modulul 1 Din ce se compune lanţul de aprovizionare şi distribuţie? 13 Lucrarea de evaluare 01 17 Note explicative pentru Modulul 2 Dinamica inter-organizaţională 18 Lucrarea de evaluare 02 26 Note explicative pentru Modulul 3 Strategii şi practici în organizaţie 27 Note explicative pentru Modulul 4 Modele noi şi modele în concurenţă 36 Lucrarea de evaluare 03 45 Referinţe 47 Anexa A Scopuri şi obiective de învăţare 47 3
TZT882 Supply Chain Management strategie şi inovare 4
Ghid de studiu Introducere Bun venit! Echipa de realizare a cursului vă urează bun venit la cursul TZT882 Supply Chain Management: strategie şi inovare. Cursul TZT882 diferă de alte cursuri de nivel postuniversitar oferite de Open University în mai multe privinţe, de exemplu prin spectrul mai larg al mijloacelor de prezentare folosite şi prin accentul pus pe implicarea activă a studenţilor în procesul de învăţare inclusiv prin intermediul grupurilor de studiu. Astfel, cursul TZT882 vă supune mai multor provocări. Prin felul în care le veţi răspunde, veţi obţine beneficii unice şi de mare valoare, lucru confirmat de cei care l-au absolvit. Cea mai mare parte a materiei cursului vă este furnizată de Culegerea de articole din pachetul de curs, de DVD-uri, dintre care unele sunt interactive, de website-ul cursului şi de unele materiale scrise pe care vi le veţi descărca din website. Traseul care trebuie urmat Ghidul de studiu Acest ghid urmăreşte să vă ajute să fructificaţi cât mai bine cursul, prezentându-vă modul în care trebuie să-l parcurgeţi, identificându-i principalele componente (scrise mai jos cu caractere "bold") şi explicându-vă cum e bine să începeţi studiul. Ghidul de studiu are trei părţi: 1. Secţiunea introductivă, cu rol de ghid al cursului. 2. Comentarii pe marginea fiecăruia dintre cele patru module, cu rolul de note recapitulative şi totodată de verigă între lucrările de evaluare şi materialele de curs. 3. O anexă care prezintă scopurile urmărite de curs şi obiectivele de învăţare. Este bine să citiţi acum Ghidul de studiu până la capăt, după care veţi reveni la el ori de câte ori veţi avea nevoie. Puncte de plecare Calendarul de studiu vă indică ce să studiaţi şi când, precizând totodată termenele de predare a lucrărilor de evaluare lucrările notate de tutor (LNT). Cursul cuprinde patru module de studiu, fiecare având o direcţie de vizare proprie. Studierea modulelor durează între cinci şi şapte săptămâni. În perioadele respective, vi se va cere să citiţi o serie de materiale din diferite componente ale cursului (de exemplu anumite secţiuni din DVD-uri şi unele capitole din Culegerea de articole v. mai jos). Puteţi găsi programul de studiu pe care vi-l sugerăm pentru fiecare dintre cele patru module în subsecţiunile consacrate descrierii acestora. Pentru Modulul 1, va trebui: 1. să parcurgeţi în întregime Modulul 1 partea 1 (componenta de pe DVD1 a Modulului 1); 2. să citiţi în întregime capitolele 1.1 şi 1.2 din Culegerea de articole (Rhodes, Warren şi Carter (editori) "Lanţurile aprovizionare şi distribuţie şi sistemele totale ale produselor"); Modulul 1 face trimitere la alte materiale de studiu, ex. porţiuni din studiile de caz de pe DVD-urile 2, 3 şi 4. În privinţa materialelor suplimentare care trebuie parcurse, găsiţi îndrumări şi câte un tabel al materialelor de curs asociate în notele explicative ale fiecărui modul. După ce parcurgeţi această Introducere, vă sugerăm să faceţi următorii paşi: 1. Luaţi contact cu tutorul dumneavoastră, dacă nu aţi făcut-o deja. 2. Vizitaţi website-ul cursului TZT882 pentru a vă familiariza cu conţinutul acestuia; descărcaţi Broşura LNT. 3. Citiţi în întregime notele explicative cu privire la Modulul 1, care conţin detalii despre ceea ce veţi face în următoarele şase săptămâni. Totodată este util să parcurgeţi Calendarul de studiu pentru a vă forma o imagine de ansamblu asupra activităţilor legate de curs. 5
TZT882 Supply Chain Management strategie şi inovare 4. Efectuaţi temele identificate în notele explicative ale Modulului 1 inclusiv stabilirea contactelor cu colegii în forumul cursului. Ritmul de studiu Cât de repede ar trebui parcurse materialele din fiecare modul? Ca să vă stabiliţi un ritm de studiu, ţineţi cont de următorii factori importanţi: Modul în care vă împărţiţi timpul între studierea diferitelor elemente ale pachetului de curs şi celelalte obligaţii pe care le aveţi la muncă şi în familie. Unele componente ale cursului (în particular Culegerea de articole care poate fi descărcată de pe site) pot fi studiate oriunde şi oricând aveţi timpul şi dispoziţia de a citi şi de a lua notiţe. Alte componente trebuie studiate online. Termenele de predare ale lucrărilor impuse de curs. Evaluarea cursul conţine trei lucrări notate de tutor (LNT), predate prin email. Cursul se va încheia cu un examen scris de trei ore. Asistenţa oferită de tutor Rolul tutorului este esenţial pentru succesul dumneavoastră în studiul cursului TZT882. Tutorul este prima instanţă căreia îi puteţi solicita ajutor sau îndrumări în privinţa studiului. Tot tutorul este cel care vă notează şi vă comentează lucrările de evaluare şi vă răspunde la întrebări şi nelămuriri prin telefon, email sau scrisori. Luarea notiţelor Când începeţi să studiaţi diferitele componente ale cursului, cel mai important lucru este să vă conturaţi o strategie proprie de învăţare, ca să puteţi câştiga cât mai mult din curs şi să fructificaţi ceea ce învăţaţi atât în cadrul lucrărilor de evaluare, cât şi în activitatea dumneavoastră profesională. În privinţa modului cum învaţă, oamenii adoptă o diversitate de abordări şi metode de exemplu unii subliniază pasajele esenţiale cu markere colorate, îşi înregistrează pe benzi audio comentariile lor pe marginea materiei etc. Dată fiind diversitatea componentelor acestui curs vă recomandăm să includeţi în strategia dumneavoastră următoarele metode de învăţare activă: 1. Luarea unor notiţe cuprinzătoare odată cu parcurgerea tuturor materialelor de curs. Astfel: a) vă puteţi concentra mai bine asupra elementelor celor mai importante rezultate din activitatea dumneavoastră în cadrul cursului. În plus, notiţele vor avea cea mai mare valoare în elaborarea lucrărilor de evaluare, dar şi în studiile viitoare; b) reţineţi mai uşor punctele principale ale materiei (experienţa ne demonstrează că studenţii au mai mari şanse să reţină ceea ce învaţă dacă îşi notează lucrurile respective); c) vă creaţi propriul sistem de trimiteri la diferitele elemente ale materialelor de curs. 2. Crearea unei "agende de studiu", în care scrieţi câteva comentarii succinte despre ceea ce aţi studiat în ziua respectivă sau despre o anumită componentă a cursului. S-ar putea să vi se pară acelaşi lucru cu luarea de notiţe, dar nu este, pentru că ceea ce notaţi în agendă este mult mai concis şi are rostul de a vă completa notiţele. Folosiţi agenda de studiu şi ca să notaţi în ea aspectele care vi se par esenţiale în materialele de curs, subiectele despre care vreţi să obţineţi informaţii suplimentare, idei pentru următoarea lucrare de evaluare. Abordarea adoptată de echipa cursului În privinţa studierii managementului lanţurilor aprovizionare şi distribuţie (sau SCM, de la Supply Chain Management), echipa cursului TZT882 şi-a ales o abordare care încearcă: să facă studiul stimulativ şi cât mai plăcut; să fie informativă; să reflecte tendinţele din evoluţia practicilor actuale din domeniul SC. 6
Ghid de studiu Îndeplinirea acestor scopuri implică folosirea în cadrul cursului a unei diversităţi de mijloace de predare. Abordarea este activă şi participativă, în strânsă legătură cu propria dumneavoastră experienţă profesională din domeniul SCM experienţă care poate acoperi o mare diversitate de situaţii. De exemplu, s-ar putea să fiţi implicat, zi de zi, în mai multe lanţuri aprovizionare şi distribuţie, într-o multitudine de capacităţi manager, lucrător, furnizor, client, pacient, consumator, lucrător voluntar etc. Abordarea pe care o adoptăm în studiul SCM este deosebită şi, în particular, îndreptată spre viitor spre direcţiile în care par să se îndrepte cele mai avansate strategii şi practici din domeniu, înglobând cele mai noi concepte şi modele de acţiune. Veţi explora diferite concepte şi perspective legate de lanţurile de aprovizionare şi distribuţie şi veţi lua în considerare o conceptualizare mai generală a "produselor" şi a sistemelor de aprovizionare şi distribuţie la care sunt cuplate. Această perspectivă se referă la ceea ce se numeşte uneori "lanţul de aprovizionare şi distribuţie extins", care ia în considerare întregul ciclu de viaţă al produsului, precum şi factorii externi care reconfigurează funcţionarea acestui lanţ. Conceptul sistemul total al produsului surprinde evoluţia actuală a strategilor şi practicilor de SCM ale organizaţiilor-lider, luând în considerare următoarele aspecte: influenţele şi presiunile externe exercitate asupra organizaţiei atât în interiorul lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie, cât şi în alte arii cresc atât ca intensitate, cât şi ca amploare a impactului; presiunile competitive şi strategiile de schimbare pun accent tot mai mare pe susţinerea produsului în faza post-piaţă, cu implicaţii extinse pentru toţi actorii unui lanţ de aprovizionare şi distribuţie; activitatea economică devine tot mai globalizată, atât datorită politicilor adoptate de marile companii în privinţa asigurării resurselor şi a tehnologiilor informatice şi de comunicaţii, cât şi datorită strategiilor lor de marketing cu implicaţii profunde pentru toţi actorii lanţului de aprovizionare şi distribuţie; constrângerile cu privire la asigurarea resurselor şi reglementările privind ocrotirea mediului duc la o reconfigurare a tuturor aspectelor funcţionării unui lanţ de aprovizionare şi distribuţie, impunând un mai mare accent pe managementul ciclului total al produsului "de la naştere până la moarte"; strategiile şi practicile dezvoltate de marile companii-lider au impact asupra majorităţii celorlalte organizaţii, indiferent dacă sunt furnizori, clienţi sau concurenţi. Abordarea noastră ţine cont de aceste evoluţii, scoţând în evidenţă modul în care se schimbă diferitele aspecte ale lanţului de aprovizionare şi distribuţie şi cauzele acestor schimbări. Printre altele, aceste schimbări îi implică şi pe managerii din afara componentelor centrale ale funcţiunii tradiţionale a lanţului de aprovizionare şi distribuţie (aprovizionarea, logistica etc.), pentru că anumite aspecte, precum proiectarea produsului, susţinerea post-vânzare, diminuarea efectelor asupra mediului etc., încep să devină criterii esenţiale pentru performanţa de ansamblu a lanţului de aprovizionare şi distribuţie sau a sistemului total al produsului. Schema din Figura 1 prezintă principalele componente ale cursului. Cele trei componente principale ale cursului sunt materialele cu conţinut academic (articole şi alte lecturi obligatorii şi opţionale), DVD-urile şi simularea de la şcoala rezidenţială. Fiecare dintre aceste componente îndeplineşte un rol important în procesul de învăţare pe care îl veţi parcurge. Pentru fiecare tip de învăţare, folosim denumiri prescurtate: învăţare prin lectură academică; învăţare prin vizionare şi interacţiune; învăţare prin acţiune. 7
TZT882 Supply Chain Management strategie şi inovare Şcoala rezidenţială Simularea Frigero Interactive DVD Studii de caz Lecturile obligatorii şi opţionale Figura 1 Schema conceptuală a cursului TZT882 Le mai puteţi numi şi "învăţare pură", "învăţare practică" şi "învăţare aplicată", deşi pentru fiecare student, frontierele dintre aceste tipuri de învăţare nu sunt prea clare ar fi deci incorect să încorsetăm cursul în nişte tipare atât de stricte. Echipa de realizare a cursului speră că veţi avea numai de câştigat din aceste tipuri de învăţare. Feedbackul oferit de studenţi V-am fi recunoscători dacă ne-aţi comunica opiniile dumneavoastră critice despre curs, mai ales despre felul în care l-am putea îmbunătăţi. Adresaţi-vă directorului de curs de la CODECS. Comentariile şi sugestiile dumneavoastră vor fi strict confidenţiale. Cum puteţi naviga prin cursul TZT882 Materia cuprinsă în modulele de curs este organizată în jurul a patru teme principale: Modulul 1 Din ce se compune lanţul de aprovizionare şi distribuţie? stabileşte caracteristicile constitutive ale lanţurilor de aprovizionare şi examinează motivele pentru care practicile din domeniu se deplasează în prezent spre o mai profundă implicare în întregul ciclu al produsului ("de la naştere la moarte"), în ceea ce se numeşte sistemul total al produsului. Veţi studia câteva aspecte conceptuale esenţiale, care vor contribui la o mai cuprinzătoare înţelegere a acestei tematici. Modulul 2 Dinamica inter-organizaţională vizează natura relaţiilor dintre multitudinea de organizaţii legate între ele în cadrul unui lanţ de aprovizionare şi distribuţie, ca element esenţial pentru performanţa de ansamblu a lanţului respectiv şi ca factor determinant al succesului sau eşecului în faţa concurenţei altor lanţuri. Modulul 2 explorează multiplele dimensiuni ale acestor relaţii inter-organizaţionale, ilustrându-le prin exemple diverse preluate din practică. Modulul 3 Strategie şi practică în organizaţie. Capacitatea de supravieţuire a unei organizaţii aflate într-un lanţ de aprovizionare şi distribuţie care îi creează un mediu solicitant şi cu schimbări rapide depinde de cât de bine reuşesc managerii şi angajaţii de toate categoriile să-şi înţeleagă acest mediu, ca şi de abordările alternative care pot să fie sau să nu fie relevante. De asemenea, capacitatea de supravieţuire a organizaţiei depinde de disponibilitatea membrilor ei de a pune sub semnul întrebării vechile concepţii şi metode de muncă. Veţi examina felul în care se poate face legătura între provocările externe şi nevoia unor schimbări interne care să fie analizate critic şi duse la îndeplinire. Modulul 4 Modele noi şi modele în concurenţă. Modelele predominante care se aplică la noile practici din lanţurile de aprovizionare şi distribuţie reflectă de regulă abordările adoptate în companiile foarte mari, care încearcă să configureze practicile din întregul lanţ. Modulul 4 8
Ghid de studiu analizează câteva dintre obiecţiile la adresa practicilor firmelor mari, unele abordări alternative care ar putea fi aplicate şi, în particular, aspectele specifice cu care au de-a face întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile). Sunt luate în considerare situaţii atât din ţările dezvoltate, cât şi din cele în curs de dezvoltare. Aceste teme sunt explorate în componentele cursului, reprezentate în schema de mai jos. Notele explicative asociate fiecărui modul de curs vă vor îndruma în studiul acestuia. Componentele vizuale şi interactive sunt şi ele prezente în Figura 2. Deşi structura cursului este reprezentată prin linii drepte, veţi constata în mai multe rânduri că ruta dumneavoastră va fi mult mai ramificată, datorită trimiterilor la materialele suplimentare. GHIDUL DE STUDIU Şcoala Rezidenţială Simularea Frigero Modulul 1 Din ce se compune lanţul aprovizionare şi distribuţie? Lucrarea de evaluare 1 DVD 1 Introducere la lanţurile aprovizionare şi distribuţie Modulul 2 Dinamica interorganizaţională DVD 2 Comerţul cu amănuntul DVD 3 Sisteme de produs Modulul 3 Strategie şi practică în organizaţie Lucrarea de evaluare 2 DVD 4 Susţinerea serviciilor de sănătate Literatură suplimentară Resurse pe website Modulul 4 Modele noi şi modele în concurenţă Lucrarea de evaluare 3 EXAMEN Figura 2 Structura şi principalele componente ale cursului Notele explicative Notele explicative îndeplinesc două obiective: 1. Vă oferă îndrumări cu privire la ordinea şi modul în care trebuie parcurse diferitele materiale ale cursului şi vă explică în detaliu componentele care apar în Calendarul de studiu. 2. Vă oferă sugestii privind alegerea materialelor relevante pentru tratarea subiectelor din lucrările de evaluare. 9
TZT882 Supply Chain Management strategie şi inovare Observaţie: detaliile simulării Frigero şi materialele şcolii rezidenţiale nu sunt incluse aici. Veţi primi îndrumările de rigoare în DVD 1, în Manualul Frigero şi în Broşura şcolii rezidenţiale. Experienţa ne-a arătat că viziunea amplă pe care o creează studierea cuprinzătoare a întregului curs asigură un înalt nivel de cunoştinţe însuşite şi un punctaj excelent la evaluare. Din lipsă de timp, unii studenţi s-ar putea lăsa tentaţi să se concentreze doar asupra materialelor direct relevante pentru lucrarea pe care o au de predat, în dauna altora care par mai puţin importante. Vă recomandăm insistent să nu adoptaţi o astfel de tactică a vizării unui scop îngust, pentru că vă veţi lipsi de beneficiile pe care numai studiul întregului curs vi le poate aduce. Limitarea la doar câteva materiale poate însemna un rezultat slab la lucrările de evaluare şi la examenul de la finalul cursului. Lecturile obligatorii Elementele principale ale modulelor cursului sunt diferitele categorii de materiale academice pe care va trebui să le parcurgeţi: Culegerea de articole luate din cartea Lanţurile de aprovizionare şi distribuţie şi sistemul total al produsului, editată de Rhodes, E., Warren, J. şi Carter, R., Blackwell, 2006. Puteţi obţine articolele din culegere în format PDF de pe site, zona resurse. Materiale tipărite Un volum care cuprinde: Modulul 1, Partea 1 şi 2: Din ce se compune lanţul de aprovizionare şi distribuţie? Şi un al doilea volum care cuprinde: Modulul 1, Partea 1: Din ce se compune lanţul de aprovizionare şi distribuţie? Modulul 2, Partea 1: Dinamica inter-organizaţională Modulul 3, Partea 1: Strategie şi practică în organizaţie Modulul 4, Partea 1: Modele noi şi modele în concurenţă DVD-urile Pachetul de curs include patru DVD-uri care oferă studenţilor o gama largă şi variată de exemple din partea unor practicieni cu experienţă directă în domeniu. Experienţa lor va completa conţinutul ceva mai teoretic al altor materiale din curs. DVD-urile sunt împărţite pe secţiuni pe care le veţi viziona în anumite etape ale cursului, conform recomandărilor din notele explicative ale modulelor. DVD-urile 2, 3 şi 4 includ şi câte o secvenţă introductivă, care rezumă tematica tratată atât sub formă de text cât şi ca prezentare video. DVD 1 Introducere la lanţurile de aprovizionare şi distribuţie DVD 1 are un rol diferit de al celorlalte trei, în sensul că vă oferă un punct de plecare pentru fiecare dintre cele patru module, introduce conceptele de bază şi le ilustrează pe unele dintre acestea prin scurte secvenţe video despre practicile din lanţul aprovizionare şi distribuţie. Unele dintre aceste videoclipuri sunt extrase din studiile de caz de pe celelalte DVD-uri; altele prezintă situaţii din alte industrii şi organizaţii. DVD 1 mai conţine şi o secvenţă video care constituie introducerea la exerciţiul de simulare Frigero. DVD 2 Comerţul cu amănuntul La fel ca DVD-urile 3 şi 4, şi acesta este împărţit pe secţiuni care prezintă diferite studii de caz folosite în modulele cursului. Fiecare secţiune include câteva întrebări, pe care va trebui să le abordaţi, precum şi răspunsurile respective, cu care vă veţi compara răspunsurile. Există două grupuri mari de studii de caz: 10
Ghid de studiu Tesco împărţit în şapte secţiuni ce vor fi abordate în diferite module (v. Calendarul de studiu şi notele explicative ale modulelor). Cele şapte secţiuni explorează diferite faţete ale sistemului de aprovizionare al filialelor Tesco din Marea Britanie, Ungaria, Thailanda şi Coreea. Studiile de caz vizează preponderent comerţul cu amănuntul desfăşurat în magazine şi prin Internet. IMM-urile din domeniul comerţului cu amănuntul are două secţiuni, ambele despre contrastul faţă de modelul adoptat în firmele mari de tip Tesco. Sunt prezentate studii de caz despre grupuri de IMM-uri din domeniul producţiei şi comerţului cu amănuntul. Studiile de caz analizează felul în care reuşesc companiile mai mici să găsească soluţii creative la problemele puse de lanţurile de aprovizionare şi distribuţie ale marilor companii retail şi de furnizorii de mare forţă de pe piaţă. DVD 3 Sistemele de produs Acest disc conţine două grupuri de studii de caz: din industria auto şi din industria aerospaţială. Smart este analizată dezvoltarea automobilului Smart, precum şi fabricarea şi distribuţia acestuia. Ultimele două au necesitat tipuri noi de parteneriat, care au stabilit un standard în privinţa colaborării dintre companii. Trent cele şapte secţiuni ale acestui studiu de caz tratează aspectele sistemului total al produsului pentru familia de motoare de avion Trent de la Rolls-Royce. Sunt prezentate în secvenţele respective pregătirea materiilor prime, proiectarea produsului, fabricarea şi serviciile-suport ale produsului în faza post-vânzare. Ca şi în cazul maşinii smart, dezvoltarea motoarelor Trent i-a impus companiei să se implice în mai multe tipuri de lanţuri de aprovizionare şi distribuţie şi în diferite parteneriate. DVD 4 Susţinerea serviciilor de sănătate DVD 4 conţine un singur studiu de caz în cinci secţiuni despre Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie (numit National Health Service NHS). Prima secţiune realizează o imagine de ansamblu asupra funcţiilor de aprovizionare şi distribuţie ale NHS pe teritoriul Angliei. Următoarele secţiuni se referă la diferitele roluri pe care le are B. Braun, un mare furnizor de echipament medical. Aceste roluri corespund fiecare câte unui grup de părţi interesate din cadrul NHS, lucru care ridică următoarea întrebare: cine sunt utilizatorii finali într-un sistem atât de complex? Secţiunile identifică priorităţile sistemului de sănătate care, în unele cazuri, sunt foarte diferite de ale organizaţiilor din domeniul serviciilor care figurează în studiile de caz despre comerţul cu amănuntul. Tocmai aceste priorităţi diferite sunt cele care configurează managementul lanţului de aprovizionare şi distribuţie din sănătate. Simularea Frigero Simularea Frigero va face parte din activitatea pe care o veţi desfăşura la şcoala rezidenţială. Frigero este o companie fictivă care produce frigidere. Împreună cu colegii dumneavoastră din grupa de studiu de la şcoala rezidenţială, veți forma "echipa Frigero", care are sarcina de a transforma total lanţul de aprovizionare şi distribuţie al companiei. Frigero face parte din materia cursului TZT882 pentru care veţi fi evaluat. Va trebui să participaţi la activităţile legate de Frigero la Şcoala Rezidenţială. Scopul acestor activităţi este să vă ajute să înţelegeţi mai bine care sunt problemele practice care apar în legătură cu inovarea, strategia şi managementul lanţului de aprovizionare şi distribuţie. Evaluarea Modul cum se face evaluarea la acest curs vi se explică în cadrul unei broşuri, care apare şi în website-ul cursului TZT882 ca fişier PDF: Broşura LNT, care cuprinde şi indicaţii cu privire la modul în care se face evaluare şi prezintă enunţurile celor trei lucrări notate de tutor (LNT); 11
TZT882 Supply Chain Management strategie şi inovare Alte componente ale cursului Glosarul Găsiţi glosarul termenilor folosiţi în curs în website-ul cursului TZT882. Unii termeni au aici accepţiuni specifice domeniului prin urmare este important să le cunoaşteţi sensul precis. Glosar termenilor japonezi de "lean management 1 " Poate fi descărcat de pe website-ul cursului TZT882. Dezvoltarea multora dintre aspectele practice ale lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie actuale a fost puternic influenţată de abordările puse la punct de Toyota şi de alte companii japoneze de frunte. Unele dintre aceste abordări au devenit cunoscute sub denumirea de "producţie lean". Glosarul conţine şi unii termeni preluaţi din japoneză şi transformaţi, fiindcă se folosesc frecvent în descrierea şi promovarea acestui model de producţie. Abrevieri folosite în curs Cursul foloseşte următoarele abrevieri: TCD ţări în curs de dezvoltare PPF proiectare pentru fabricabilitate FCV finalul ciclului de viaţă EPOS (electronic point of sale) casă de marcat conectată la un sistem informatic de gestiune GPS (global positioning system) sistem global de localizare geografică DRU dezvoltarea resurselor umane TD ţări dezvoltate ICT (Information and communications technologies) tehnologii informatice şi de comunicaţii RIO relaţii interorganizaţionale DPI drepturi de proprietate intelectuală JIT (Just-in-time) abordarea "exact la timp/momentul potrivit" ONG organizaţie non-guvernamentală NHS (Naţional Health Service) Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie; în curs este vorba însă doar de componenta din Anglia a acestuia PEO producătorii echipamentului original POS (Point of sale) casă de marcat SCM (Supply Chain Management) managementul lanţului aprovizionare şi distribuţie IMM-uri întreprinderi mici şi mijlocii SWOT (Strengths, weaknesses, opportunties, threats) plusuri, minusuri, oportunităţi, ameninţări SPT sistemul de producţie Toyota VSA (AFV) analiza fluxului de valoare/valoric 1 Lean: sensul propriu este slab, macru, fără grăsime. În contextul de faţă, sensul este de suplu şi totodată auster. O producţie de acest tip are eficienţă maximă şi niciun fel de risipă. Evident, majoritatea celor care au de-a face cu acest domeniu preferă să folosească termenul englezesc lean. (n. trad.) 12
Ghid de studiu Website-ul cursului Pe website-ul cursului găsiţi majoritatea materialelor de curs. De asemenea, este sursa dumneavoastră de informaţii cu privire la curs. Forumurile şi mesajele email Aveţi acces la forumuri de discuţie cu colegii, atât pe teme generale cât şi pe marginea cursului. Lecturi suplimentare Culegerea de articole din pachetul de curs, care este sub forma unor articole în format pdf pe care le puteţi descărca de pe website, precum şi alte surse recomandate vă pun la dispoziţie un număr mare de articole importante, cărora va trebui să le alocaţi un timp considerabil. Este bine însă să ştiţi că aceste articole nu sunt decât o fracţiune minusculă a literaturii de specialitate existente în acest domeniu. Citirea lucrărilor pe care le găsiţi şi care par interesante vă va îmbogăţi experienţa şi competenţa. În plus, cele mai bune punctaje le primesc de obicei lucrările de evaluare realizate de studenţii care au reuşit să privească dincolo de materialul din pachetul de curs şi care au folosit (fără să uite să le citeze corespunzător!) articolele relevante pentru subiectul cursului şi realizate la un nivel adecvat pentru nivelul de masterat. Ghidul managerului Ghidul managerului poate fi găsit pe website-ul cursului (sau poate fi achiziţionat de la CODECS sub formă tipărită). Este o carte amplă care conţine îndrumări utile mai ales pentru studenţii înscrişi pentru prima oară la un curs CODECS-OU. Porţiunile cele mai relevante pentru cursul TZT882 se află în secţiunea despre instrumente şi tehnici de management. Există însă şi o serie de îndrumări privind citirea materialelor informative, luarea notiţelor şi scrierea rapoartelor toate acestea fiind aptitudini foarte utile pentru realizarea lucrărilor de evaluare de la acest curs. Mai găsiţi în acest material indicaţii şi recomandări privind folosirea metodelor de prezentare a informaţiilor diferite tipuri de grafice, scheme şi diagrame, cum ar fi, de pildă, diagrama cauzelor multiple sau harta de sistem. Note explicative pentru Modulul 1 Din ce se compune lanţul de aprovizionare şi distribuţie? Cum se lucrează în cadrul Modulului 1 Provocările pe care le prezintă managementul lanţului de aprovizionare şi distribuţie (sau SCM, de la Supply Chain Management) sunt privite şi abordate, în general, în moduri foarte diferite, în funcţie de particularităţile organizaţiilor, de sectorul din care fac parte acestea şi de segmentele de piaţă pe care le vizează. Ţinând cont de această diversitate, se poate face o primă distincţie între elementele tactice ale SCM şi cele de o natură mai strategică. Primele sunt de regulă specifice de exemplu problemele pe care le întâlnim în deciziile uzuale privind achiziţiile (ex. alcătuirea sau monitorizarea contractelor de achiziţie/livrare), deciziile de logistică care urmăresc eficientizarea şi optimizarea mişcărilor produselor, utilizarea resurselor de logistică etc. În privinţa dimensiunii strategice, trebuie să recunoaştem că însăşi noţiunea de "strategie" este definită în diferite moduri, reflectând perspectivele foarte variate adoptate de cei implicaţi, lucru evident şi la autorii diferitelor materiale din cadrul acestui curs. Ţinând cont de această diversitate de opinii şi deci de abordări precum şi de condiţiile diferite în care funcţionează organizaţiile, constatăm că strategiile legate de lanţul de aprovizionare şi distribuţie au în mare cinci caracteristici principale: 13
TZT882 Supply Chain Management strategie şi inovare 1. Stabilesc cadrul în care sunt elaborate deciziile tactice (de pildă alegerea între deciziile de achiziţie care pun accent pe relaţiile pe termen scurt cu furnizorii şi cele care urmăresc o colaborare cumpărător-vânzător pe termen mai lung v. de exemplu articolul 1.1 din Culegere). 2. Reliefează uneori transformarea vechilor tipare aplicate în aprovizionare şi livrare, în proiectarea de produse şi servicii, în logistică etc. cu scopul adaptării organizaţiei la noile condiţii economice. 3. Au de regulă o orientare mai pronunţată spre crearea unor procese pe termen lung în cadrul lanţului de aprovizionare şi distribuţie (deşi există şi contraexemple tip "basculare strategică", adică situaţii de companii care răspund în faţa unei crize printr-o întoarcere pripită la 180 de grade v. de exemplu discuţia din Modulul 1, Partea 2, despre măsurile adoptate în anii '90 de compania Marks and Spencer). 4. Sunt determinate de noile condiţii impuse de mediul extern al organizaţiei (ex. pieţele, oportunităţile oferite de noile tehnologii şi de acţiunile clienţilor, concurenţilor şi furnizorilor). Strategiile pot lua forma unor iniţiative reactive sau proactive, ducând în ambele cazuri la schimbări în practicile de livrare şi aprovizionare. 5. Vizează din ce în ce mai mult aspectele legate de performanţa întregului lanţ de aprovizionare şi distribuţie sau a sistemului total al produsului (v. articolul 1.1 din Culegere), şi nu doar relaţiile cu clienţii şi furnizorii direcţi. Acest lucru reflectă o îndepărtare de la ideea concurenţei dintre companii şi apropierea de ideea de concurenţă între lanţurile de aprovizionare şi distribuţie (Christopher, 1998). Principalele motive pentru care ne vom concentra asupra strategiei sunt trei: Primul motiv este să ne depărtăm de modul cum procedează multe dintre cursurile existente, care vizează preponderent dezvoltarea unor practici în domenii specifice, precum aprovizionarea sau logistica. Al doilea motiv este faptul că analiza deosebirilor dintre performanţele în cadrul lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie ale diferitelor companii cu care am lucrat ne-a demonstrat că problemele pe care le aveau acestea erau mai ales de natură strategică. De exemplu, printre provocările întâmpinate de companiile interconectate într-un lanţ de aprovizionare şi distribuţie se poate număra formularea unor răspunsuri coerente şi judicioase la strategiile aplicate de concurenţii lor mai performanţi în lanţurile lor de aprovizionare şi distribuţie. De asemenea, unele dintre eşecurile de performanţă îndelung mediatizate ar putea fi atribuite măcar parţial unor strategii slabe legate de lanţul de aprovizionare şi distribuţie (cum ar fi, de exemplu, modul în care sunt gestionate relaţiile cu furnizorii şi/sau clienţii). În plus, companiile de astăzi au de-a face cu provocări sporite în cadrul lanţurilor lor de aprovizionare şi distribuţie, create de noile reglementări privind ocrotirea mediului sau privind răspunderea materială pentru produsul vândut. În ambele exemple, efectele noilor reglementări asupra răspunderii materiale pot apărea în întregul lanţ de aprovizionare şi distribuţie. Reacţia la aceste noi evoluţii şi la alte presiuni înseamnă adesea adoptarea unor inovaţii de natură tehnologică şi/sau organizaţională care, de regulă, nu au caracter tactic, fiind strâns legate de schimbările din strategia de afaceri a organizaţiilor. Al treilea motive este că TZT882 a fost conceput să reflecte opinii pe care le-am întâlnit în câteva companii-lider despre direcţia în care se îndreaptă managementul lanţului de aprovizionare şi distribuţie. În sprijinul acestei idei vine şi preocuparea noastră de a ne feri de conceptele "la modă" din management, de care suferă uneori practica managerială. De pildă, un concept precum "exact la momentul potrivit" (sau JIT, de la "just-in-time"), precum şi efectele lui în domeniul ingineriei, persistă de mai bine de un deceniu. Unele firme au încercat să-l pună în practică ca şi pe altele dar fără prea mult succes, după care le-au abandonat. Totuşi, aşa cum vedem în cazul unor companii ca Rolls-Royce şi Tesco, asemenea concepte au un rol foarte important în obţinerea de performanţe răsunătoare în lanţurile de aprovizionare şi distribuţie. Dar ele nu trebuie privite doar ca nişte "idei la modă", ci ca abordări cuprinzătoare, acoperind majoritatea funcţiunilor manageriale ale 14
Ghid de studiu principalelor organizaţii din lanţul de aprovizionare şi distribuţie. Asemenea consideraţii ne-au făcut să ne îndreptăm spre conceptul "sistemului total al produsului", explorat în Culegerea de articole (1.1) şi în alte părţi ale cursului şi pus în aplicare în exerciţiul Frigero. Materialele modulului 1 Tabelul 1 Materialele Modulului 1 Materialele Modulului 1 Articole recomandate Materiale pe DVD Ghidul de studiu Modulul 1 Note explicative Modulul 1 Partea 1 DVD 1 Modulul 1 Partea 2 material tipărit Broşura LNT Culegerea de articole: Introducere Partea 1: Articolele 1.1 1.8 şi părţi din art. 2.5. DVD 2: Tesco Introducere Secţiunea 1: "Nu există niciun lanţ de aprovizionare şi distribuţie perfect" Secţiunea 3: "Am făcut toate calculele cum trebuie" Secţiunea 4: Murăturile se ţin la rece DVD 3: Smart şi Trent Smart: Introducere Smart: Studiu de caz Trent: Introducere DVD 4: Susţinerea serviciilor de sănătate NHS: Introducere NHS, Secţiunea 1: NHS, aprovizionare şi logistică Va trebui să parcurgeţi aceste materiale în săptămânile 1-6 nu obligatoriu în această ordine, ci urmând programul de studiu care vi se potriveşte cel mai bine. Veţi constata că se obţin cele mai bune rezultate când se combină mai multe tipuri de activităţi de exemplu, parcurgeţi o anumită secţiune de pe un DVD, după care citiţi unul dintre articolele prevăzute, apoi o altă secţiune de pe DVD etc. O altă prioritate o au cele trei secţiuni ale primei părţi din Modulul 1 (aflată pe DVD 1), pe care va trebui să le parcurgeţi în întregime. Puteţi combina activităţile Părţii 1 de pe DVD 1 cu citirea părţii 2 a Modulului 1 (care este tipărită). Aceste materiale vă trimit, la rândul lor, la vizionarea unei secţiuni video de pe DVD 2 şi la câteva articole din Culegere. Sunt foarte importante trei articole, care vă oferă un bun punct de plecare, tratând câteva aspecte esenţiale pentru managementul lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie din prezent sau al sistemelor de produs. Acestea sunt capitolele 1.1, 1.2 şi 1.3 din Culegerea de articole. Articolul 1.1 din Culegere (Rhodes) vă oferă un foarte bun punct de plecare pentru parcurgerea celorlalte articole, precum şi o trecere în revistă a câtorva aspecte teoretice şi concepte esenţiale pe care trebuie să le ştiţi în analiza lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie. Tot în acest articol este dezvoltat conceptul "sistemului total al produsului", care (în opinia autorilor cursului TZT882, întemeiată pe cercetările efectuate) reprezintă direcţia spre care se îndreaptă practica managementului lanţului de aprovizionare şi distribuţie. Această deplasare este determinată de factori precum concurenţa pentru creşterea veniturilor pe seama serviciilor post-cumpărare şi intensificarea reglementărilor de mediu în toate sferele producţiei, logisticii etc., în proiectarea produselor (şi deci în modul de obţinere a resurselor), precum şi în metodele de reprocesare a produselor la sfârşitul ciclului lor de viaţă. Dar articolul 1.1 este destul de dens, aşa că s-ar putea să preferaţi să începeţi cu ceva mai accesibil, cum ar fi articolul 1.2 (Harland) din Culegere. Acest articol schiţează câteva concepte fundamentale ale SCM şi prezintă un tablou care descrie şi clasifică direcţiile de dezvoltare ale domeniului SCM de la începuturile anilor '80, când i s-au pus bazele. Articolul 1.3 (Kaplinsky) din Culegere introduce câteva noţiuni importante, printre care conceptele guvernanţei lanţului de aprovizionare şi distribuţie, asupra cărora pune un accent special. Aceste concepte sunt esenţiale pentru înţelegerea modulului în care se realizează "coerenţa" lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie şi pentru aprecierea corectă a presiunilor care acţionează asupra actorilor 15
TZT882 Supply Chain Management strategie şi inovare dintr-un lanţ de aprovizionare şi distribuţie în special cei de dimensiuni mai mici. Kaplinsky mai arată şi diferenţele dintre interpretările date fenomenelor asociate lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie sau lanţurilor valorice de către specialişti din diferite domenii academice (în cazul lui Kaplinsky, autori ai unor studii de dezvoltare) şi de către "actori" din diferite ţări, de exemplu cele aflate în fazele timpurii ale dezvoltării economice. Se arată că acţiunile acestor actori reflectă diferenţele dintre priorităţile lor. Perspectivele lor diferite fac parte dintre factorii de influenţă importanţi ce acţionează asupra funcţionării unui lanţ de aprovizionare şi distribuţie. Există şi alţi factori, care par "externi" în raport cu lanţul de aprovizionare şi distribuţie, dar care au totuşi impact (uneori considerabil) asupra aspectelor operaţionale şi de altă natură ale performanţei acestuia găsiţi exemple în articolele 1.6 şi 1.8 din Culegere. Până recent, majoritatea teoriilor şi lucrărilor din domeniul SCM s-au întemeiat pe experienţa din industriile producătoare în special producţia şi serviciile post-vânzare din domeniul auto, aparatură electronică sau produse electrocasnice. Există însă o serie de factori care scot în evidenţă faptul că şi organizaţiile de servicii se confruntă cu aspecte complexe de SCM. Acest lucru este vizibil pentru majoritatea serviciilor, dacă nu pentru toate, din domenii precum turismul, divertismentul, furnizarea de energie, serviciile de sănătate, cele financiare, cele ale administraţiei locale şi cele din transportul public. Printre aceşti factori se numără şi următorii: A crescut competitivitatea serviciilor din domeniul comercial şi, în paralel, se pune un mai mare accent pe măsurarea performanţei şi pe îmbunătăţirea standardelor de livrare şi de performanţă pentru serviciile publice. Furnizarea de servicii de orice tip se bazează în general pe achiziţionarea unor cantităţi substanţiale de produse "consumabile" de la energie la produsele de papetărie. La fel, furnizarea şi susţinerea post-vânzare a produselor materiale se dovedesc a fi, la o analiză atentă a întregului lanţ operaţional, deosebit de "intensive în servicii". Ca urmare, există importante similitudini între modurile de livrare a produselor materiale şi a serviciilor. Indiferent unde sunt plasaţi în lanţul de aprovizionare şi distribuţie, furnizorii de servicii se confruntă cu probleme asemănătoare celor din domeniul producţiei materiale inclusiv dilemele legate de dependenţa de furnizori şi încercările de a coordona performanţele lanţului în ansamblu. În consecinţă, cei implicaţi sunt tot mai conştienţi de caracterul critic al problematicii din întregul spectru al ofertei aprovizionare, performanţa furnizorilor, celelalte aspecte ale SCM etc. pentru calitatea serviciilor, atât cele din sectorul comercial, cât şi cele din sectorul public. Organizaţiile de servicii apelează tot mai mult la externalizarea unor activităţi (outsourcing), ceea ce duce la creşterea complexităţii serviciilor din lanţurile de aprovizionare şi distribuţie. Folosirea intensivă a tehnologiilor ICT (informatice şi de comunicaţii) în activităţile de servicii. În anumite privinţe, aceste aplicaţii pot crea probleme de management intern şi de suport comparabile cu cele întâlnite în sectoarele de producţie. Există o tot mai pronunţată tendinţă de trecere la producţia şi vânzarea mai multor tipuri de servicii, cu branduri la scară internaţională sau globală (în domenii precum contabilitatea, consultanţa de management, telefonia mobilă, sănătatea etc.) care se bazează pe gestionarea unor lanţuri de aprovizionare şi distribuţie mari şi complexe. Lucrurile stau la fel ca în domeniul producţiei, vânzării şi suportului post-vânzare al produselor materiale cu branduri globale, al căror succes depinde şi el de gestionarea unor lanţuri de aprovizionare şi distribuţie complexe. Notă finală Există mai multe similitudini în sistemele de SCM aplicate în diferite industrii de servicii şi produse materiale. Nu în ultimul rând, trebuie reţinut că vânzarea şi suportul post-vânzare al produselor materiale (cum ar fi bunurile de folosinţă îndelungată) presupun creşterea volumului serviciilor prestate ca parte a "pachetului total al produsului" (v. şi studiile de caz despre Smart şi Trent pe DVD 3, de exemplu). Dar evidenţierea asemănărilor dintre sistemele de servicii şi de producţie 16
Ghid de studiu materială nu trebuie să ne facă să uităm că există şi diferenţe importante de pildă cele legate de volumele mai mari de materiale procesate sau necesarul mai mare de energie din multe dintre lanţurile de aprovizionare şi distribuţie centrate pe producţia materială, în special cele care implică mai multă manoperă, cum ar fi producţia auto sau a altor tipuri de echipamente de transport. Lucrarea de evaluare 01 DVD 1, Modulul 1 Partea 1 şi Articolul 1.1 de Rhodes din Culegere oferă descrieri excelente despre sistemul total al produsului, lanţurile de aprovizionare şi distribuţie şi sistemele de furnizare. Articolul lui Rhodes examinează principalele aspecte care sunt relevante pentru această lucrare de evaluare. De asemenea, defineşte mai multe concepte fundamentale pentru cursul TZT882, care vă ajută să înţelegeţi mai bine aspectele esenţiale ale lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie. Modulul 1 Partea 2, Secţiunea 2 şi activităţile asociate (incluzând studiul de caz scurt de pe DVD 3) sunt şi ele utile. Secvenţele despre maşina Smart (de pe DVD) vă oferă o analiză suplimentară a modului în care se poate aplica modularitatea în sectorul producţiei auto. Celelalte secţiuni utile de pe DVD 3 includ o pagină de introducere la studiul de caz despre Trent. Secţiunea 7 despre asocierile tip joint venture este şi ea utilă şi s-ar putea să constataţi că prezintă o serie de concluzii complet diferite de cele din articolul lui Katayama şi Bennett (articolul 1.5, Culegere). Cei doi analizează modul în care a reuşit şi continuă să reuşească sistemul de producţie lean ("suplu şi economic") să schimbe anumite procese de producţie. Kaplinsky (articolul 1.3 din Culegere) vă oferă o analiză excelentă a multitudinii de factori care acţionează la interfaţa dintre lanţurile aprovizionare şi distribuţie, cu un accent special pe importanţa critică a guvernanţei şi pe beneficiile pe care le poate aduce analiza lanţului valorii. Enunţurile lucrării de evaluare vă mai cer şi să luaţi în considerare alte tipuri de influenţe, cum ar fi legislaţia cu privire la mediu sau problemele legate de ocrotirea mediului; Leiper et al. (articolul 1.8 din Culegere) şi Guide et al. (articolul 3.8 din Culegere) vă oferă mai multe exemple concrete despre problematica lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie. Deşi toate aceste resurse sunt necesare în mod special pentru alcătuirea primei lucrări de evaluare, nu trebuie să neglijaţi nici celelalte materiale din cadrul Modulului 1, pentru că şi acestea îşi vor demonstra utilitatea pentru următoarele lucrări de evaluare şi pentru lucrarea finală. Când va citi şi nota lucrarea dumneavoastră de evaluare, tutorul va urmări aspectele de mai jos: 1. standardul la care este alcătuită modul de prezentare a ideilor şi interpretărilor, demonstrând buna înţelegere a problematicii tratate şi o descriere clară a cazului discutat; 2. măsura în care aţi răspuns la toate secţiunile enunţului de la punctul respectiv al lucrării de evaluare; 3. măsura în care răspunsurile date reuşesc să trateze toate faţetele problemei din enunţ, adică, de exemplu, să considere atât avantajele cât şi dezavantajele; 4. măsura în care aţi folosit o gamă amplă de materiale din curs în formularea răspunsurilor la diferite părţi ale subiectului tratat; 5. prezentarea lucrării la un nivel compatibil cu un program de studii postuniversitar inclusiv citarea corectă a referinţelor folosite, includerea diagramelor acolo unde sunt necesare şi susţinerea ideilor cu exemple relevante şi clar prezentate. 17
TZT882 Supply Chain Management strategie şi inovare Note explicative pentru Modulul 2 Dinamica interorganizaţională Cum se lucrează în cadrul Modulului 2 Veţi trece la studiul tematicii Modulului 2: relaţiile inter-organizaţionale. Reţineţi că notele explicative pentru Modulul 2 se referă şi la unele lecturi recomandate pe parcursul Modulului 3, întrucât subiectele lucrărilor de evaluare se suprapun întrucâtva (şi nu întâmplător). Materialele Modulului 2 Aspectele explorate în Modulul 2 sunt tratate în cadrul lecturilor recomandate şi în DVD 1. Aceste materiale ilustrează evoluţiile unei game foarte largi de probleme. Va trebui să parcurgeţi toate lecturile recomandate şi secţiunile din DVD, aşa cum sunt specificate în Tabelul 2 de mai jos. Notele de mai jos referitoare la Modului 2 vă vor oferi o descriere a contextului în care trebuie plasate lecturile recomandate şi studiile de caz. Reţineţi că ceea ce veţi citi în acest modul vă va fi necesar cel puţin la alcătuirea următoarei lucrări de evaluare. Tabelul 2 vă arată ce materiale veţi parcurge în cadrul acestui modul. Tabelul 2 - Materialele Modulului 2 Materialele modulului 2 Articole Materiale pe DVD Ghidul de studiu Note explicative pentru Modulul 2 Modulul 2 DVD 1 Broşura LNT Culegerea de articole, Partea 2: Introducere Articolele 2.1 2.7 Culegerea de articole, Partea 3: părţi din articolul 3.8 DVD 2: Tesco Secţiunea 2: Asigurarea resurselor de produse alimentare proaspete Secţiunea 5: Stivuirea pe înălţime DVD 3: Trent Secţiunea 6: Cine sunt clienţii? Secţiunea 7: Asocieri tip joint venture cu clienţii Haesl DVD 4: Sprijinirea serviciilor de sănătate Secţiunea 4: Povestea achizitorului Secţiunea 5: Povestea operaţiei de amigdale Relaţiile inter-organizaţionale (RIO) Pentru a înţelege pe deplin mecanismele RIO ce vizează lanţurile de aprovizionare şi distribuţie sau sistemele de produs, este important să le analizăm unele dintre caracteristicile elementare. Articolele recomandate în cadrul Modulului 2 tratează îndeosebi relaţiile dintre organizaţii. Probabil cei mai vizibil factori determinanţi ai acestor relaţii sunt mărimea organizaţiilor, resursele, aptitudinile şi capabilităţile de care dispun acestea şi culturile predominante în cadrul lor. Aceşti factori sunt foarte variaţi în orice lanţ de aprovizionare şi distribuţie care cuprinde organizaţii foarte diferite de exemplu firme mari şi IMM-uri. Durata unei RIO din cadrul unui lanţ de aprovizionare şi distribuţie este şi ea un factor important. Unele RIO sunt pe termene foarte scurte, ca în cazul cumpărării unui echipament unic; altele pot dura un an sau mai puţin, cum se întâmplă cu multe contracte comerciale privind furnizarea unor componente sau materiale pe un interval specificat. La celălalt capăt al spectrului sunt relaţiile cumpărător-furnizor care durează ani întregi şi care ar putea fi considerate puternice sau stabile. Articolele din cadrul Modulului 2 explorează tocmai aceste aspecte ale relaţiilor dintre diferite tipuri de organizaţii. Un alt factor este amplitudinea relaţiilor din cadrul lanţului de aprovizionare şi distribuţie pe care încearcă o organizaţie să şi le gestioneze. Şi în acest caz există o mare diversitate, aşa cum arată clasificarea în patru categorii pe care o face Christine Harland managementului lanţului de aprovizionare şi distribuţie (v. articolul 1.2 din Culegere). În prima categorie intră managementul lanţului intern de aprovizionare şi distribuţie. A doua şi următoarele vizează aspectele externe. În categoria a 2-a, cea a relaţiilor bilaterale (numită de autoare relaţii "diadice") se află cumpărătorul unic care are de-a face cu unul sau mai mulţi furnizori direcţi. După acest nivel, relaţiile încep să 18