STUDIU PROSPECTIV AL HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPII ŞI ADOLESCENŢI DIN IAŞI

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE «GR.T. POPA» IAŞI STUDIU PROSPECTIV AL HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPII ŞI ADOLESCENŢI DIN IAŞI TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT Conducător ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Silvia Mătăsaru Doctorand: Dr. Simona Alina Tătaru(Sîrbu) IASI 211

CUPRINS: PARTEA I STADIUL CUNOAŞTERII... 1 Capitolul.I. CADRUL PROBLEMEI... 2 I.1. PREVALENTA..... 3 Capitolul II. PRESIUNEA ARTERIALA... 6 II.1.DEFINITIA PRESIUNII ARTERIALE... 6 II.2.METODE DE MASURARE A PRESIUNII SANGUINE... 7 Capitolul III. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA 11 III.1. DEFINITIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE... 11 III.2. CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE... 12 III.3 EVOLUTIA NATURALA APRESIUNII ARTERIALE LA COPIL... 18 Capitolul IV. FACTORI DE RISC ŞI FACTORI PREDICTIVI AI HIPERTENSIUNII ARTERIALE... 19 IV.1.Factori genetici. Ereditatea... 2 IV.2.Greutatea la nastere.. 21 IV.3. Obezitatea 21 IV.4. Malnutritia... 22 IV.5. Dieta 22 IV.6. Factori nutriţionali... 22 IV.6.1.Clorura de sodiu... 22 IV.6.2. Potasiu... 23 IV.6.3 Macronutrienţi... 23 IV.7. Factorii hemodinamici... 23 IV.8. Factorii neurogeni... 23 IV.9. Anomaliile transportului transmembranar de ioni... 24 IV.1. Sistemul renina-angiotensina-aldosteron... 24 IV.11. Cresterea concentratiei de insulina... 25 IV.12.Activitate fizicặ... 25 IV.13. Fumatul si alcoolul... 26 IV.14. Factori fizicosociali şi factori ambientali... 26 IV.14.1.Stresul... 26 IV.15. Modificarile structurale vasculare... 26 IV.16. Endocrinopatiile... 27 IV.17. Agenţii simpaticomimetici... 28 IV.18. Contraceptivele orale... 28

Capitolul.V. MANIFESTARI CLINICE... 28 Capitolul VI. EXPLORARI PARACLINICE... 29 Capitolul.VII. EVOLUTIE. COMPLICATII. PRONOSTIC... 3 Capitolul.VIII.HIPERTENSIUNEA ESENTIALA SI EVALUAREA COMORBIDITATILOR... 31 VIII.1.Hipertensiunea arteriala esentiala... 31 VIII.2.Evaluarea hipertensiunii arteriale secundare... 32 Capitolul.IX. TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPIL... 32 IX.1.TRATAMENTUL NONFARMACOLOGIC... 32 IX.2. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC... 33 IX.2.1.Droguri antihipertensive utilizate în managementul hipertensiunii la copii cu vậrste cuprinse între 1 şi 17 ani... 36 IX.3.URGENTE HIPERTENSIVE... 4 IX.4.TRATAMENTUL INTERVENTIONAL SI CHIRURGICAL... 41 Capitolul. X. PREVENTIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPIL... 41 PARTEA II PARTEA PERSONALA... 43 Capitolul. XI.MOTIVATIA STUDIULUI... 44 Capitolul. XII.OBIECTIVELE STUDIULUI. 44 Capitolul. XIII.MATERIAL SI METODA..... 45 Capitolul. XIV.REZULTATE SI DISCUTII.. 54 XIV.1.LOTUL NR.1 IASI.. 54 XIV.1.1.Scoala I.Simionescu 54 XIV.1.1.1.Rezultate si discutii... 54 XIV.1.1.2.Concluzii partiale Scoala I.Simionescu.. 69 XIV.1.2.Scoala N.Tonitza.. 7 XIV.1.2.1.Rezultate si discutii 7 XIV.1.2.2.Concluzii partiale.scoala N.Tonitza... 81 XIV.1.3.Scoala M.Kogalniceanu... 82 XIV.1.3.1.Rezultate si discutii... 82 XIV.1.3.2.Concluzii partiale Scoala M.Kogalniceanu... 88 XIV.1.4.Liceul M.Eminescu... 89 XIV.1.4.1.Rezultate si discutii... 89 XIV..1.4.2.Concluzii partiale Liceul M.Eminescu... 12 XIV 1.5.Analiza comparativa a scolilor din Iasi 13 XIV.1.5.1 Rezultate si discutii... 13 XIV.1.5.2. Concluzii partiale Analiza comparativa a scolilor din Iasi 126

XIV.2. LOTUL NR.2 CODLEA 127 XIV.2.1. Scoala Generala nr.1. 127 XIV.2.1.1.Rezultate si discutii... 127 XIV2.1.2.Concluzii partiale Scoala Generala nr.1.... 136 XIV.2.2.Scoala Generala nr.2... 136 XIV.2.2.1.Rezultate si discutii... 136 XIV.2.2.2.Concluzii partiale Scoala Generala nr.2... 145 XIV.2.3.Scoala Generala nr.3... 145 XIV.2.3.1.Rezultate si discutii... 145 XIV.2.3.2.Concluzii partiale.scoala Generala nr.3..... 154 XIV.2.4.Liceul Teoretic Codlea.. 154 XIV.2.4.1.Rezultate si discutii... 154 XIV.2.4.2.Concluzii partiale Liceul Teoretic Codlea... 157 XIV.2.5.Colegiul Tehnic S.Mehedinti... 158 XIV.2.5.1.Rezultate si discutii... 158 XIV 2.5.2.Concluzii partiale Colegiul Tehnic S.Mehedinti... 159 XIV 2.6.Analiza comparativa scolilor din Codlea-Brasov... 16 XIV.2.6.1.Rezultate si discutii... 16 XIV.2.6.2.Concluzii partiale scoli Codlea-Brasov.. 173 XIV.2.7. Analiza liceelor din Codlea-Brasov... 173 XIV.2.7.1.Rezultate si discutii... 173 XIV.2.8. Analiza lotului-nr.2 Codlea-Brasov... 178 XIV.2.8.1.Rezultate si discutii... 178 XIV.2.8.2.Concluzii partiale Analiza comparativa scolilor din Codlea-Brav... 185 XIV 2.2.9.Studiu comparativintre lotul Iasi si lotul Codlea-Brasov... 186 XIV.2.2.9.1.Rezultate si discutii... 186 Capitolul. XV. STUDIUL FACTORILOR DE RISC IN INTREG LOTUL STUDIAT 197 XV.1. HTA ÎN FAMILIE... 197 XV.2. OBEZITATEA ÎN FAMILIE.. 198 XV.3. FUMATUL... 199 XV.4. CONSUMUL DE CAFEA... 2 XV. 5. CONSUMUL DE BĂUTURI ENERGIZANTE... 21 XV.6. CONCLUZII PARŢIALE... 22 Capitolul. XVI. DISCUTII GENERALE... 22 Capitolul. XVII. CONCLUZII GENERALE.. 25 Capitolul. XVIII. PERSPECTIVE PE CARE LE DESCHIDE TEZA... 26

ABREVIERI... 27 BIBLIOGRAFIE... 28 ANEXE... 214 CUVINTE CHEIE: hipertensiunea, hipertensiunea la copil, obezitatea la copil

INTRODUCERE Hipertensiunea arterială este o problemă majoră de sănătate în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare şi afectează aproximativ un miliard de persoane din întreaga lume având o incidenţă în continuă creştere. (1, 2, 3) Hipertensiunea arterială este una din cele mai răspândite afecţiuni cardiovasculare, care influenţează crucial evoluţia celor mai periculoase maladii ale civilizaţiei moderne, sporind enorm riscurile fatale prin acestea.(4) Timp de câţiva ani, Societatea Europeană de Hipertensiune (ESH) şi Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) au decis să nu elaboreze propriile lor ghiduri privind diagnosticul şi tratamentul hipertensiunii arteriale, ci să susţină ghidurile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO) şi ale Societăţii Internaţionale de Hipertensiune (ISH), adaptându-le pentru a reflecta situaţia din Europa. Cu toate acestea, în 23 s-a luat decizia de a publica ghiduri specifice Societatii Europene de Hipertensiune / Societatii Europene de Cardiologie, deoarece ghidurile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO) şi ale Societăţii Internaţionale de Hipertensiune (ISH), se adresează unor ţări care diferă ca dezvoltare a sistemelor sanitare şi disponibilitate a resurselor economice, aceste ghiduri conţinand recomandări diagnostice şi terapeutice care nu sunt complet adecvate ţărilor europene. În Europa, resursele sanitare permit adesea o evaluare diagnostică mai aprofundată a riscului cardiovascular şi a leziunilor organice ale pacienţilor hipertensivi, precum şi o paletă mai vastă a tratamentului antihipertensiv. Iniţial, la copil, orientarea era spre identificarea şi tratarea formelor secundare de hipertensiune, cum ar fi hipertensiunea din bolile renale de parenchim sau hipertensiunea secundară stenozei de arteră renală. Integrarea măsurării tensiunii arteriale în examenul pediatric de rutină nu numai că a făcut posibilă detectarea hipertensiunii secundare asimptomatice înaintea tulburării de bază dar, a confirmat de asemenea că o uşoară creştere a tensiunii arteriale la copii este mult mai frecventă decât s-a recunoscut, în mod deosebit la adolescenţi. Copiii, chiar şi cei mai mici pot avea hipertensiune arterială. Asociaţia Americană a Inimii (AHA) recomandă ca la toţi copiii să se facă măsurători ale tensiuni arteriale. Este acum bine înţeles faptul că hipertensiunea detectată la anumiţi copii poate fi semnul unei afectiuni nerecunoscute încă, cum ar fi bolile renale de parenchim, stenoza de arteră renală, coarctaţia de aortă, pe când în alte cazuri creşterea presiunii sanguine poate reprezenta începutul unei hipertensiuni esenţiale.

Capitolul.I. CADRUL PROBLEMEI Capitolul II. PRESIUNEA ARTERIALĂ Capitolul III. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Capitolul IV. FACTORI DE RISC ŞI FACTORI PREDICTIVI AI HIPERTENSIUNII ARTERIALE Capitolul.V. MANIFESTĂRI CLINICE Capitolul VI. EXPLORĂRI PARACLINICE Capitolul.VII. EVOLUŢIE. COMPLICAŢII. PRONOSTIC Capitolul.VIII. HIPERTENSIUNEA ESENTIALĂ ŞI EVALUAREA COMORBIDITĂŢILOR Capitolul.IX. TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPIL Capitolul. X. PREVENŢIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPIL

Capitolul. XI. MOTIVAŢIA STUDIULUI Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru boala cardiovasculară şi pentru boala cerebrovasculară. Cele mai multe studii privind tensiunea arterială care au fost realizate în diferite populaţii arată o creştere a tensiunii arteriale odată cu înaintarea in vârsta. Această boală îşi poate avea rădăcinile în copilărie şi adolescenţă aşa cum arată unele studii, însă nu este suficient de mult investigată şi diagnosticată. Interesul pentru hipertensiunea arterială la copil a crescut deoarece s-a constatat că este importantă în apariţia hipertensiunii arteriale la vârsta adultă şi implicit o cauză semnificativă a morbidităţii şi chiar mortalităţii prin HTA la adult. Există studii despre hipertensiunea arterială la copii şi adolescenţi însă cele mai multe sunt legate de hipertensiunea arterială secundară şi nu cea estentială, care face obiectul acestei cercetări. Conform celor mai multe studii, prevalenţa HTA la copii variază la nivel mondial între 1 şi 5% ajungând până la 1% în cazul adolescenţilor. Studiile românesti evidenţiază valori relativ contradictorii. În studiul realizat de Goldis şi col. (1973) realizat pe un lot de copii bucureşteni ce aveau vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, arată o prevalenţă de 3%, însă Chipail şi col. găseşte în 1977 la copiii din judeţul Iaşi, o prevalenţă de 11,1%. Există şi studii mai recente şi anume un studiu efectuat la Oradea, pe 27.5 de copii (5-14 ani) din zona Bihor, care evidenţiază o prevalentă de 3,3%. Un alt studiu efectuat pe un lot de 4.9 de copii din Bucureşti şi din judeţul Ilfov a evidenţiat valori mai mari decât studiul Bihor. Cercetări efectuate sub îndrumarea dr. Eliza Cinteză, au depistat 7% dintre copiii cu vârste între 3 şi 17 ani cu hipertensiune arterială. Acest studiu îşi propune să evalueze prevalenţa hipertensiunii arteriale la un lot de copii şi adolescenţi aparent sănătoşi din mediul urban, folosind criteriile standard admise pentru copil în momentul de faţă. Cunoscând faptul că obezitatea se însoţeşte de hipertensiune arterială într-un procent ridicat, fiind unul din cei mai importanţi 2

factori favorizanţi ai acesteia, am evaluat concomitent şi existenţa obezităţii, precum şi gradul de severitate al obezităţii prin cântărirea şi măsurarea taliei tuturor copiilor odată cu măsurarea tensiunii arteriale. Dacă la adult încadrarea în normal a valorilor tensionale se bazează pe o valoare-limită, la copil valorile TA sunt diferite, raportate la perioada de creştere, iar interpretarea lor se face în funcţie de vârsta, talie şi sex, folosind tabelele cu percentile. Capitolul. XII OBIECTIVELE STUDIULUI Studiul a avut drept obiective identificarea următoarelor aspecte: - Determinarea incidenţei hipertensiunii arteriale la copii şi adolescenţi din şcoli şi licee din municipiul Iaşi şi din oraşul Codlea, oraşe având un standard socio- economic diferit. - Corelarea valorilor tensionale obţinute cu : Vârstă Sex Talie, greutate, IMC (Indice de masă corporală) Factori socio-economici: Antecedente personale patologice; Antecedente heredo-colaterale (HTA, obezitate, AVC, IM) - Evidenţierea unei corelaţii între supraponderalitate şi HTA la copiii şi adolescenţii investigaţi - Evaluarea factorilor de risc prin completarea unui chestionar - Evaluarea riscului, reprezentat de alimentaţia neadecvată şi sedentarism asupra adolescenţilor, privitor la apariţia hipertensiunii arteriale 3

- Monitorizarea fenomenului pe parcursul celor patru ani de cercetare. - Implementarea unei prevenţii organizate. Capitolul. XIII. ATERIAL ŞI METODĂ Pentru a evalua prevalenţa hipertensiunii arteriale în rândul populaţiei infantile au fost investigaţe două loturi de elevi din două oraşe: Iaşi şi Codlea. Studiul ce a cuprins 3283 elevi s-a derulat pe o perioadă cuprinsă între 27-21. Respectând normele etice, studiul a fost efectuat cu acordul conducerilor unităţilor de învatamânt unde s-au desfăşurat investigaţiile, cu acordul reprezentanţilor legali ai copiilor, respectând astfel regimul de confidentialitate al datelor colectate. Examinarea elevilor s-au efectuat în cabinetele medicale, în prezenţa medicului de medicină şcolară şi/sau al asistentei medicale din şcoala respectivă. În Iaşi au fost investigaţi 2214 elevi din trei şcoli generale (clasele I-VIII) şi un liceu (clasele I-XII): - Şcoala I. Simionescu : 728 elevi, cu vârsta între 6 şi 17 ani; - Şcoala N. Tonitza: 37 elevi, cu vârsta între 7 şi 17 ani; - Şcoala M. Kogalniceanu: 122 elevi, cu vârsta între 7 şi 11 ani - Liceul M. Eminescu: 157 elevi, cu vârsta între 6 şi 19 ani În Codlea au fost investigaţi 169 elevi din 4 şcoli generale (clasele IV-VIII), un liceu (clasele VIII şi XII) şi un colegiu tehnic (clasa XII-XIII) : - Şcoala Generala Nr. 1: 364 elevi cu vârsta între 7 şi 16 ani - Şcoala Generala Nr. 2: 188 de elevi cu vârsta între 1 şi 17 ani; - Şcoala Generala Nr. 3: 325 de elevi cu vârsta între 7 şi 16 ani - Liceul Teoretic: 161 de elevi cu vârsta între 13 şi 2 ani - Colegiul Tehnic Simion Mehedinti:32 de elevi cu vârsta între 17 şi 21 de ani (au fost incluşi la grupa de vârstă 15-19 ani) 4

Protocolul de studiu: Protocolul a fost aplicat la toti copiii inclusi în studiu şi a cuprins urmatoarele etape: 1. măsurarea parametrilor: greutate şi înalţime, tensiune arterială 2. s-a calculat indicele masei corporale (IMC) pe baza formulei: IMC [kg/m2] = G [kg] / T [m2] 3. s-a distribuit un chestionar de evaluare (vezi anexe) a următoarelor aspecte: - antecedentele heredo-colaterale; identificarea la rudele de gradul I şi II a următoarelor afecţiuni: HTA, obezitate, IM, AVC. - tipul de alimentaţie; - modul de petrecere a timpului liber (copilul şi familia), cu precizarea prezenţei sau nu a obiceiului de a efectua un sport, precizarea activităţilor considerate recreative; - prezenţa sau nu a obiceiului de a fuma şi de a consuma alcool. 4. examinarea fişelor medicale aflate în baza de date a cabinetului şi extragerea datelor de interes: antecedente personale fiziologice, antecedente personale patologice. Pentru măsurarea tensiunii arteriale minimum o dată în perioada copilariei este recomandată compararea valorilor TA la membrele superioare şi inferioare, pentru excluderea unei coarctaţii de aortă(în aceste cazuri, valorile TA la membrele superioare sunt mai mari decât cele de la membrele inferioare). Sub 3 ani măsurarea TA este obligatorie doar într-un context evocator pentru o afecţiune ce se însoţeşte de HTA secundară. Condiţiile în care este indicată măsurarea tensiunii arteriale la copiii sub 3 ani: Istoric de complicaţii neonatale care au necesitat terapie intensivă, prematuritate, greutate mică la naştere, Boli cardiace congenitale, Infecţii de tract urinar recurente, proteinurie, hematurie macroscopică, 5

Boli renale cunoscute sau alte malformaţii renale sau de căi urinare, Istoric familial de boli congenitale renale Transplantul de organe Transplantul de măduvă osoasă Tratament cu droguri ce cresc tensiunea arterială Boli sistemice asociate cu hipertensiunea arterială (neurofibromartoză, scleroză tuberoasă ); Presiune intracraniană crecsută Descrierea grupurilor Pentru a facilita prelucrarea datelor, elevii au fost împărţiţi pe sexe şi pe baza criteriului vârsta în trei grupe : 6-9 ani, 1-15 ani, 15-19 ani. Datele au fost prelucrate statistic, analizându-se următoarele: prevalenţa hipertensiunii arteriale la elevii din întreg lotul studiat şi separat prevalenţa hipertensiunii arteriale în loturile din cele două oraşe analizând distribuţia pe grupe de vârstă; în funcţie de sex, corelaţia cu supraponderalitatea şi/sau obezitatea pentru elevii din fiecare şcoală şi apoi din cele două zone geografice. Capitolul. XIV. REZULTATE SI DISCUŢII Iniţial vom analiza rezultatele obţinute în fiecare şcoală în parte din cele două oraşe, apoi deoarece în Iaşi, şcolile sunt situate în cartiere cu standard socio-economic diferit vom compara rezultatele acestora, iar în final vom compara rezultatele din cele două oraşe, deoarece acestea sunt situate în zone geografice diferite şi variază mult ca mărime. Distribuţia cazurilor de hipertensiune arterială se va face în funcţie de vârstă, sex, talie şi greutate corporală. 6

Capitolul. XIV. 1. LOTUL NR. 1-IAŞI Capitolul. XIV. 1. 1. ŞCOALA ION SIMIONESCU Lotul a fost constituit din 728 copii: 348 de sex feminin şi 38 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 6-17 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a băieţilor (52,2%) şi a copiilor din grupa de vârstă 6-9 ani (48,9%). Băieţi 52.2% 1-14 ani 47.3% 15-17 ani 3.8% Fete 47.8% 6-9 ani 48.9% Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor monitorizaţi la Şcoala ION SIMIONESCU 8 7 6 5 4 728(1%) nr elevi elevi HTA1 elevi OB elevi OB+HTA1 3 2 1 151(2.74%) 28(3.84%) 23(3.15%) Reprezentarea grafică numerică si procentuală a elevilor cu HTA, OB, OB+HTA din Sc.I. Simionescu-Iaşi 7

nr.cazuri % 45 4 35 3 25 2 15 1 5 CLS 13.5 procent HTA1 procent HTA2 procent OB procent OB+HTA 8.53 5 3.66 1.5 1.21 2.51 11.54 3.84 2.56 14.94 9.19 1.14 26.82 18.29 9.75 7.31 36.36 16.67 24.67 2.78 41.7 32.14 6.6 6.49 4.54 5.19 5.35 1 2 3 4 5 6 7 8 Reprezentarea grafică procentuală a HTA1, HTA2, OB, OB+HTA pentru fiecare clasă a şcolii Ion Simionescu-Iaşi 8 Feminin Masculin 6 4 2 V1 V2 V3 V4 momentul studiului Distribuţia copiilor din şcoala Ion Simionescu Iaşi monitorizaţi pentru HTA pe sexe 8

% 5 45 447(1%) 4 35 3 25 2 nr elevi HTA1 HTA2 HTA3 HTA4 15 1 5 63(14.9) 3(6.71%) 22(4.92%) 14(3.13%) Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA1(27), HTA2 (27) şi HTA3 (28), HTA4 (21) din Şc. I.Simionescu-Iaşi 45 4 35 3 25 2 15 1 5 CLS 13.5 procent HTA1 procent HTA2 procent HTA3 procent HTA4 8.53 5 3.5 3.66 3.65 1 2.43 2.51 11.54 8.97 7.69 14.94 9.19 5.74 4.59 26.82 18.29 13.4 36.36 16.67 24.67 2.78 14.2 1 2 3 4 5 6 7 8 41.7 32.14 Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA1 (27), HTA2 (27) şi HTA3 (28), HTA4 (21) din Şc.I.Simionescu-Iaşi În lotul constituit din 728 copii: 348 fete şi 38 băieţi, cu vârste între 6-17, la prima evaluare (V 1) 151 de elevi, (2,74 %), au avut valori tensionale peste norml, cu o creştere 9

progresivă a numărului acestora în paralel cu înaintarea în vârstă, cu un vârf de incidenţă în cl. I-a şi a III-a ( ciclul primar) şi cl.vi şi VIII ( ciclul gimnazial). Ponderea elevilor supraponderali şi obezi, (3.84 %) este mai mare în ciclul gimnazial, aceştia având şi hipertensiune arteială la prima determinare într-un procent de 82,14 %. (dominând în clasele V şi VII ). La a 2-a evaluare (V 2), după 1 1,5 luni, se constată o scădere semnificativă a numărului de elevi cu HTA la12,36 % din totalul elevilor. Procentul cel mai mare se regăseşte tot la elevii ciclului gimnazial cu un procent maxim la cl.viii-a. Diferenţa poate fi considerată hipertensiune de halate albe La a treia determinare (V 3), efectuată după un an, se constată o scădere la jumătate, procentul fiind 42,96% din numărul elevilor cu valori tensionale mari la prima determinare. La a patra (V 4) determinare, a tensiunii arteriale efectuată la 3 ani după prima se constată o scădere a numărului de elevi cu valori tensionale peste normal la 22,22% din numărul celor cu valori tensionale mari la prima determinare. Scăderea numărului de elevi cu HTA se înregistrează la toate vârstele, dar se menţine aceeaşi pondere mai mare la elevii ciclului gimnazial. Scăderea numărului elevilor cu HTA la elevii supraponderali a fost mult mai mică. Studiind distribuţia copiilor pe sexe, în funcţie de stadiul HTA în cele 4 momente ale studiului se constată ca în timp a scăzut numărul elevilor cu HTA dar şi gravitatea acesteia; la V1 şi V2 domină sexul masculin cu stadiul I de HTA, în timp ce la V3 şi V4 domină sexul feminin tot cu stadiul I de HTA. 1

Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie de stadiul HTA în cele 4 momente ale studiului, se constată că domină HTA stadiul I, în special la grupa de vârstă 1-14 ani. Considerăm că hipertensiunea de halate albe a avut o pondere crescută în procentul ridicat la prima evaluare, iar familiarizarea cu consultul medical, adaptarea la metodologia de măsurare a TA şi educaţia pentru un stil de viaţă sănătos au avut ca efect scăderea semnificativă a numărului de cazuri cu hipertensiune arterială. Capitolul. XIV. 1. 2. ŞCOALA NICOLAE TONITZA La şcoala N.Tonitza, lotul a fost constituit din 37 copii: 157 de sex feminin şi 15 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 7-17 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a fetelor (51,1%) şi a copiilor din grupa de vârstă 1-14 ani (51,8%). La prima evaluare am găsit 14 elevi (33,87%) cu valori tensionale peste normal Băieţi 48.9% 1-14 ani 51.8% 15-17 ani 7.2% Fete 51.1% 7-9 ani 41.% Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor monitorizaţi la Şcoala NICOLAE TONITZA Iaşi 11

% 35 3 37(1%) 25 2 15 1 5 41(13.35%) 12(3.9%) 4(1.3%) 3(.97%) nr elevi HTA1 HTA2 OB OB+HTA Reprezentarea grafica numerică si procentuală a elevilor cu HTA1, HTA2, OB, BO+HTA din scoala Nicolae Tonitza-Iaşi. 6 56.6 5 4 4.62 48.14 45.94 4 5 3 2 1 25.35 2.5 15.6 5.63 5.12 5.12 2.56 21.62 18.5 5.4 3.7 2.7 3.33 cls I cls II cls III cls IV cls V cls VI cls VII clsviii 31.25 procent HTA1 procent HTA2 procent OB procent OB+HTA Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA1, HTA2, OB, OB+HTA pe fiecare clasă a şcolii Nicolae Tonitza-Iaşi 12

nr.cazuri 4 Feminin Masculin 3 2 1 V1 V2 V3 V4 momentul studiului Distribuţia copiilor din NICOLAE TONITZA Iaşi monitorizaţi pentru HTA pe sexe 4 41(1%) 35 3 25 2 15 1 12(29.26%) 11(26.82%) 8(19.5%) HTA1 HTA2 HTA3 HTA4 5 Reprezentarea grafică procentuală a numărului de elevi cu HTA1 (27), HTA2 (27) şi HTA3 (28) din Şc.N.Tonitza- Iaşi 13

6 56.6 5 4 4.62 48.14 45.94 4 5 3 2 1 31.25 25.35 26.6 2.5 21.62 18.5 15.6 14.8 16.2 procent HTA1 12.5 procent HTA2 5.63 5.12 5.12 2.56 procent HTA3 cls I cls II cls III cls IV cls V cls VI cls VII clsviii Reprezentarea grafică procentuală a numarului de elevi cu HTA1 (27), HTA2 (27) si HTA3 (28) din Sc.N.Tonitza- Iaşi Lotul a fost constituit din 37 copii: 157 de sex feminin şi 15 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 7-17 ani. La prima evaluare am găsit 14 elevi (33,87%) cu valori tensionale peste normal. Supraponderalitatea are o frecvenţă redusă la elevii acestei şcoli, doar 4 elevi (1,3%), dar din aceştia, 3 elevi (75 % din supraponderali) au şi valori tensionale mari. În toate momentele studiului ponderea fetelor cu IMC peste 25 Kg/m 2, a fost mai mare, dar nesemnificativ statistic. Procentul elevilor cu valori tensionale mari în rândul supraponderalilor este foarte mare (75%), numărul de cazuri este însă prea mic pentru a putea trage concluzii ferme. La a doua evaluare, doar 45,19 % din primul lot cu valori tensionale mari au mai prezentat valori tensionale crescute. La a treia determinare a tensiunii arteriale după 1 an, se constată o scădere semnificativă a cazurilor cu valori tensionale mari, (27,88% din elevii cu valori tensionale mari la prima 14

determinare) dar se menţine creşterea progresivă a procentului de elevi cu valori tensionale mari odată cu creşterea vârstei. La a patra determinare a tensiunii arteriale efectuată în 21 se constată scăderea numărului de elevi cu valori tensionale peste normal, reprezentând 19,5% din elevii găsiţi cu HTA la prima determinare. Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie de gradul HTA în 4 momente ale studiului se constată predominenţa HTA gradul I la vârste de peste 1 ani. Capitolul. XIV.1. 3. ŞCOALA M. KOGALNICEANU La Şc. M.Kogalniceanu, care are numai clasele I-IV, lotul a fost constituit din 122 copii: 59 de sex feminin şi 63 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 7-11 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a băieţilor (51,6%) şi a copiilor din grupa de vârstă 7-9 ani (73%). Băieţi 51.6% 1-11 ani 27.% Fete 48.4% 7-9 ani 73.% Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor monitorizaţi la Şcoala M. KOGĂLNICEANU 15

14 12 1 8 6 4 2 122(1%) 24(19.67%) 5(4.9%)4(23.27%) elevi HTA1 OB OB+HTA Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA, OB, OB+HTA, din Şc. M.Kogalniceanu -Iaşi 25 2 22 23.333 15 14.285 14.285 13.333 HTA1 OB 1 1 OB+HTA 5 Reprezentarea grafică procentuală, a numărului de elevi cu HTA, OB, OB+HTA din Şc. M. Kogalniceanu-Iaşi la prima determinare 16

nr.cazuri 15 Feminin Masculin 1 5 V1 V2 V3 momentul studiului Distribuţia copiilor din şcoala M. KOGĂLNICEANU Iaşi monitorizaţi pentru HTA pe sexe 14 12 1 8 6 4 2 122(1%) 24(19.67%) 9(7.37%) 1 nr elevi nr elevi HTA1 nr elevi HTA2 Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA1 şi HTA2 din Şc. M.Kogalniceanu -Iaşi La prima determinare au avut valori tensionale peste limita normală 19,67% elevi. Supraponderalii (4,9% din total) asociază şi valori tensionale crescute (3,27% din total, 8% din supraponderali). 17

La a doua determinare a valorilor tensionale după o lună se constată o scădere a numărului de elevi cu valori tensionale peste normal la 37,5% din numărul celor cu valori crescute la prima determinare reprezentând 7,37% din numărul total al elevilor. A treia determinare a tensiunii efectuată în 21 doar la elevii care la prima determinare au avut valori tensionale peste normal, numărul copiilor cu valori tensionale crescute a scăzut în această clasă la o treime. (de la 19,67% la 3,27% din elevii urmăriţi, între sfârşitul clasei I-a şi începutul Clasei a IV-a). Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie de gradul HTA se constată o pondere uşor mai crescută a copiilor cu HTA gardul I în jurul vârstei de 1 ani. Capitolul. XIV. 1. 4. LICEUL MIHAI EMINESCU În Liceul M. Eminescu lotul a fost constituit din 157 copii (din clasele I-XII): 729 de sex feminin şi 328 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 7-19 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a fetelor (69%) şi a copiilor din grupa de vârstă 15-19 ani (59,4%). Băieţi 31.% 15-19 ani 59.4% Fete 69.% 1-14 ani 34.4% 6-9 ani 6.1% Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor 18

nr.cazuri monitorizaţi la Liceul MIHAI EMINESCU 12 1 8 6 157(1) nr elevi nr elevi HTA1 nr elevi HTA2 nr elevi OB nr elevi OB+HTA 4 2 327(3.93%) 177(16.74%) 67(6.33%) 31(2.93%) Reprezentarea grafică a numărului de elevi cu HTA1, HTA2 OB si OB+HTA din numărul total de elevi ai Lic.M.Eminescu 15 Feminin Masculin 1 5 V1 V2 V3 momentul studiului Distribuţia copiilor din Liceul MIHAI EMINESCU- Iaşi 19

monitorizaţi pentru HTA pe sexe 5 45 4 44.444 37.755 38.43 35 3 25 2 15 1 5 28 8 4 24 12 8 32.142 3.344 27.333 28.571 29.166 24.44 21.42 2 2.833 18.47 18 14.28 15.3 15.27 15.86 15.93 14.4 13.3 12.5 1 1.7 1 6.6 6.94 cls I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA1, HTA2, HTA3 din Lic.M.EMINESCU-Iaşi În lotul constituit din 157 copii (din clasele I-XII): 729 fete şi 328 baieti, cu vârste între 7-19 ani. (59,4% între15-19 ani), 3,93% din total au prezentat valori tensionale peste normalul vârstei şi taliei la prima evaluare (V1). În ciclul primar cele mai mari procente se înregistrează în clasa I-a (28%) şi cl. IV-a (32%); în cel gimnazial se constată o creştere a numărului de elevi hipertensivi, cu maximum în cl.vi-a (44,44%). În liceu, procentul elevilor cu valori mari tensionale se menţine aproximativ constant, oscilând între 27 şi 3%. Elevii cu IMC mai mare de 25 reprezintă 6.33% din totalul elevilor maximum înregistrându-se în cl. VII şi IX. Valori crescute ale tensiunii arteriale au prezentat 46.26% din supraponderali (2.93% din totalul elevilor liceului). Asocierea supraponderalitate + HTA s-a întâlnit mai frecvent în clasele V, VI, VII, X. La a doua măsurare (V2) a tensiunii arteriale, la 2 luni de la prima determinare se constată o scădere a numărului de elevi cu valori tensionale peste normalul vârstei, înalţimii şi sexului la 2

16,74% din numărul total de elevi ( 54,12% din numărul elevilor cu valori crescute la prima determinare). La a treia măsurare a TA (V3) după 2 ani, urmărind foştii hipertensivi din prima determinare au rămas hipertensivi doar 11,63% din elevi. La vizita V3, a crescut ponderea copiilor obezi cu HTA : lagrupa 6-9 ani la 28,6% faţă de 1,5% la V1, la grupa 1-14 ani la 13,2% faţă de 4,9% şi la grupa 15-19 ani la 5,7%, faţă de 3,5% la V1. Studiind distribuţia copiilor pe sexe, în funcţie de gradul HTA în cele 3 momente ale studiului se constată la vizita V3, frecvenţe mai crescute la băieţii cu HTA gradul I şi gradul II (15,8%), iar la fete: HTA gradul II 12,7% şi gradul I 1,8%, distribuţii de frecvenţă care nu sunt semnificative din punct de vedere statistic. Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie de gradul HTA în cele 3 momente ale studiului se constată frecvenţa mai crescută a HTA gradul I la toate grupele de vârstă. Capitolul. XIV. 1. 5. ANALIZA COMPARATIVĂ A ŞCOLILOR DIN IAŞI Analiza şcolilor din Iaşi Lotul a fost constituit din 1157 copii: 564 de sex feminin şi 593 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 6-19 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a băieţilor (51,3%) şi a copiilor din grupa de vârstă 6-9 ani (49,4%). Băieţi 51.3% 1-14 ani 46.3% 15-17 ani 4.3% Fete 48.7% 6-9 ani 49.4% Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor monitorizaţi în şcoli din Iaşi 21

nr.cazuri % 6 5 4 HTA1 I.S HTA1 N.T HTA1 M.K 4.62 48.15 45.95 36.36 56.6 5 41.7 3 2 1 25.35 26.82 22 23.333 2.51 2.51 24.67 13.5 14.285 14.285 14.94 8.53 5.13 cls I cls II cls III cls IV cls V cls VI cls VII clsviii Distribuţia procentuală a elevilor cu HTA din Şcolile I.SIMIONESCU, N.TONITZA şi M.KOGALNICEANU. 15 Feminin Masculin 1 5 V1 V2 V3 V4 momentul studiului Distribuţia copiilor monitorizaţi în şcoli din Iaşi 22

Dacă comparăm toate cele trei şcoli generale din Iaşi constatăm ponderea mai mare a elevilor «hipertensivi» la şcoala N.Tonitza comparativ cu celelalte două şcoli generale analizate, din Iaşi. Analizând distribuţia pe clase de învăţământ a elevilor din cele trei şcoli generale şi liceu, analizate în municipiul Iaşi, constatăm o creştere progresivă a procentului elevilor hipertensivi pe măsura înaintării în vârstă, deci şi a clasei în care sunt încadraţi aceşti elevi. Comparând ciclul primar cu cel gimnazial din toate cele patru unităţi de învăţământ, observăm o creştere aproape la dublu a procentului de elevi cu valori peste normal a tensiunii arteriale în ciclul gimnazial comparativ cu cel primar. La liceu, la V1, constatăm o scădere a procentului hipertensivilor comparativ cu ciclul gimnazial, deşi se constată totuşi o modestă creştere din cl. IX-a, cu menţinerea în platou în clasele IX-XII. (în procent de 27-3%) Distribuţia elevilor din grupa 1-14 ani, la vizita de monitorizare V 1: - în şcoli ponderea mai crescută a HTA gradul I (21,8% vs liceu 19%); - la liceu ponderea mai crescută a HTA gradul II (13,2% vs scoli 5,8%). Distribuţia elevilor din grupa 15-19 ani, la vizita de monitorizare V 1, a prezentat diferenţe semnificative din punct de vedere statistic în şcolile din Iaşi comparativ cu liceul M Eminescu: în şcoli ponderea mai crescută a HTA gradul I (22% vs 1,8%) şi HTA gradul II (6% vs 2%); LOTUL IAŞI În întreg lotul din Iaşi care a inclus 2214 elevi din trei şcoli generale şi un liceu, la prima examinare 27,37% dintre elevi au prezentat valori crescute ale presiunii arteriale peste normalul vârstei, sexului şi taliei. 23

% 25 2214(1%) 2 15 1 5 66(27.37%) 97(4.38%) 66(2.98%) NR ELEVI HTA1 OB OB+HTA Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA, OB, OB+HTA din şcolile şi liceul din Iaşi. 45 41.96 4 34.78 35.67 33.75 35 3.34 27.33 28.57 29.16 3 23.6 25 2 18.2 16.84 14.37 15 1 7.24 8.4 7.58 3.26 5.31 5.18 6.25 6 5.83.86.86 1.19 2.48 4.14 5.52 2.71 3.12 3.33 4.13 5 2.19 2.19 3.33 1.19 1.24 CLS 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 11 12 elevi HTA1 ELEVI OB elevi OB+HTA Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA, OB, OB+HTA pe clase din şcolile analizate în Iaşi 24

La acest lot analizat elevii supraponderali/obezi sunt în număr de 97 reprezentând 4.38% din numărul total de elevi analizaţi. Deşi procentul elevilor supraponderali/obezi nu este mare, elevii care asociază şi valori crescute ale tensiunii arteriale reprezintă 68.4% din totalul elevilor supraponderali/obezi (2.98%din numărul total de elevi). Capitolul. XIV. 2. LOTUL NR. 2. CODLEA- BRAŞOV Am investigat 169 elevi din trei şcoli generale, un liceu şi un colegiu, cercetând doar clasele care s-au dovedit anterior, la Iaşi, cu risc pentru HTA (cl. I, IV, VIII, XII, XIII). În prima parte vom analiza situaţia din fiecare şcoală din punct de vedere al hipertensiunii, supraponderalităţii/ obezităţii şi a asocierii dintre ele. Capitolul. XIV. 2. 1. ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 La şcoala Generala Nr.1, lotul a fost constituit din 364 copii: 179 de sex feminin şi 185 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 7-16 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a băieţilor (5,8%) şi a copiilor din grupa de vârstă 1-14 ani (62,4%). Băieţi 5.8% 1-14 ani 62.4% 15-16 ani 1.4% Fete 49.2% 7-9 ani 27.2% Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor monitorizaţi la Şcoala Generală nr. 1 25

nr.cazuri 4 364(1%) 35 3 25 nr elevi elevi HTA elevi OB elevi OB+HTA 2 15 1 87(23.9%) 5 12(3.29%) 11(3.2%) Reprezentarea grafica a numarului de elevi cu HTA, OB, OB+HTA din Sc. Generala Nr.1 din Codlea-Brasov 4 Feminin Masculin 2 V1 V2 V3 momentul studiului Distribuţia copiilor din şcoala Generală nr. 1 Codlea Braşov monitorizaţi pentru HTA pe sexe 26

3 25 256(1%) 2 15 1 nr elevi HTA1 HTA2 HTA3 5 42(16.4%) elevi 22(8.59%) 1(3.9%) Reprezentarea grafică a numărului de elevi cu HTA1, HTA2, HTA3 pentru Şc. Generală Nr.1 din Codlea-Braşov Din totalul de 364 elevi investigaţi, au avut valori ale tensiunii arteriale peste valorile normale pentru vârstâ, talie, greutate ( la prima evaluare), 87 elevi ( 23,9%). Analizând numeric şi procentual elevii cu valori tensionale peste normal din fiecare clasă investigată, constatăm o creştere progresivă a numărului acestora în paralel cu înaintarea în vârstă. Diferenţele sunt semnificative între clasa I-a şi a VIII-a. Din elevii supraponderali ( 3.29% din elevii analizati) au avut şi valori tensionale peste normal 91,6 %, (3.2 % din totalul elevilor). La o a doua determinare numărul elevilor cu valorilor tensionale peste normal a scăzut la 14.1% (comparativ cu 23,9% la prima determinare). Motivat de plecarea unor elevi, din cei 42 elevi=16,4% cu valori tensionale crescute la prima determinare se constată o scădere la a doua determinare la 8.59% şi la a treia determinare ajunge le 3,9%. Diferenţa faţă de prima determinare este mare şi poate fi considerată ca fiind hipertensiune de halate albe. 27

% Asocierea dintre supraponderalitate şi hipertensiune prezentă la 2.34% din elevi la prima evaluare scade la 1,95% din numărul total de elevi la ultima determinare. Capitolul.XIV. 2. 2. ŞCOALA GENERALĂ NR. 2 La Şc.Generală nr.2 din Codlea, lotul a fost constituit din 188 copii: 85 de sex feminin şi 13 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 9-16 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a băieţilor (54,8%) şi a copiilor din grupa de vârstă 1-14 ani (84%). Fete 45.2% Băieţi 54.8% 1-14 ani 84.% 15-16 ani 13.3% 9 ani 2.7% Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor monitorizaţi la Şcoala Generală nr. 2 2 18 16 14 12 1 8 6 4 2 188(1%) 52(27.65%) 13(6.91%)9(4.78%) elevi elevi HTA elevi OB elevi OB+HTA Reprezentarea grafică procentuală, a numărului de elevi cu HTA, OB, OB+HTA din Şc. Generală nr.2 din Codlea-Braşov 28

nr.cazuri % 4 37.5 35 3 25 2 22.58 elevi HTA elevi OB 15 elevi OB+HTA 1 5 5.64 4.3 7.81 6.25 cls IV VIII Reprezentarea grafică procentuală, a numărului de elevi cu HTA, OB, OB+HTA din Şc. Generală nr.2 din Codlea-Braşov 2 Feminin Masculin 1 V1 V2 V3 momentul studiului Distribuţia copiilor din şcoala Generală nr. 2 Codlea Braşov monitorizaţi pentru HTA pe sexe 29

14 12 1 8 6 4 2 124(1%) 28(22.58%) 11(8.87%) 7(5.64%) CLS IV nr elevi HTA1 HTA2 HTA3 Reprezentarea grafică numerică şi procentuală, a numărului de elevi din clasa a IV-a cu HTA1, HTA 2, HTA3 din Şc. Generală nr.2 din Codlea-Braşov Din 188 de elevi (din clasele a IV-a si a VIII-a), 52 de elevi (27.65%), au avut valori tensionale peste normal. La această şcoală 6.91% din elevi au fost supraponderali (IMC între 25,17 şi 35,16). Procentul celor cu valori tensionale mari în rândul celor supraponderali este 69,23%, reprezentând 4.78% din totalul elevilor investigaţi. A doua determinare a TA, efectuată după un an a evidenţiat o scădere a numărului de elevi cu valori tensionale peste normal de la 27.65% la 13.82%. La cei la care a fost efectuată şi a treia determinare (V3) a tensiunii arteriale (clasa a IV-a) se constată o scădere a procentului la 5.64% din totalul elevilor. 3

Capitolul. XIV. 2. 3. ŞCOALA GENERALĂ NR. 3 La Şc. Generală nr.3 din Codlea, lotul a fost constituit din 324 copii: 147 de sex feminin şi 177 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 7-16 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a băieţilor (54,6%) şi a copiilor din grupa de vârstă 1-14 ani (63,6%). Băieţi 54.6% 1-14 ani 63.6% 15-16 ani 8.6% Fete 45.4% 7-9 ani 27.8% Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor monitorizaţi la Şcoala Generală nr. 3 35 3 25 2 15 1 324(1%) 89(27.46%) nr elevi elevi HTA elevi OB elevi OB+HTA 5 17(5.24%) 11(3.39%) Reprezentarea grafica procentuala a elevilor cu HTA, OB, OB+HTA din Sc. Generala. nr.3 din Codlea-Brasov 31

nr.cazuri 4 Feminin Masculin 2 V1 V2 V3 momentul studiului Distribuţia copiilor din şcoala Generală nr. 3 Codlea - Braşov monitorizaţi pentru HTA pe sexe 25 2 15 22(1%) nr elevi elevi HTA1 elevi HTA2 elevi HTA3 1 5 45(2.45%) 23(1.455) 13(5.9%) Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA1, HTA2, HTA3 din Şc. Generală nr.3 din Codlea-Braşov 32

Din 324 de elevi, 89 (27.46%) au avut valori tensionale peste limita normală. Supraponderali (IMC între 25,57 şi 37,6) au fost 5.24% din elevi; procentul elevilor cu valori tensionale mari în rândul supraponderalilor este de 84.61% (3.39% din total). Observăm şi la elevii acestei şcoli aceeaşi creştere progresivă a procentului de elevi hipertensivi, cel mai mare procent înregistrându-se la clasa a VIII-a (42,3%). Concomitent se observă şi creşterea numarului de elevi supraponderali/obezi 5,24%. A doua determinare a TA, efectuată după 2 luni, a evidenţiat o scădere a numărului de elevi cu valori tensionale peste normal de la 27,46% la prima determinare la 15.12%. La o a treia determinare, efectuată după 1 an numai la elevii care au rămas din primele două determinări se constată o scădere marcată a numărului de elevi cu HTA, 5,9% din numărul total de elevi (28,88 % din numărul de elevi cu HTA depistaţi la prima determinare). Diferenţa faţă de prima evaluare reprezintă de fapt «HTA de halate albe». Aceşti elevi fiind aparent sănătoşi şi investigaţiile privitor la posibilitatea unei HTA secundare fiind negative, considerăm că sunt candidaţi pentru HTA esenţială, ei trebuind urmăriţi în continuare. Capitolul. XIV. 2. 4. LICEUL TEORETIC CODLEA În liceul Teoretic din Codlea, din 161 de elevi, 58 (reprezentând 36,2 % din totalul elevilor investigaţi) au prezentat valori tensionale peste normal. 33

18 161(1%) 16 14 12 1 8 6 4 2 58(36.2%) 13(8.7%) 6(3.72%) nr elevi elevi HTA elevi OB elevi OB+HTA Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA, OB, OB+HTA din Lic.Teoretic din Codlea-Braşov 12 1 16 8 6 4 2 55 19 11 39 21 nr elevi elevi HTA1 elevi HTA2 cls VIII XII Distribuţia numerică pe clase a elevilor cu HTA1 şi HTA2 din Lic.Teoretic din Codlea-Braşov 34

Din 161 elevi, 36,2 % din totalul elevilor investigaţi au prezentat valori tensionale peste normal. Elevii cu un indice de masă corporală peste 25 reprezintă 8.7 % din totalul elevilor. Din aceştia, 46.15% au prezentat şi valori crescute ale tensiunii arteriale peste normalul vârstei şi taliei, (3.72 % din totalul elevilor). La a doua determinare, efectuată după o lună, se constată o scădere a numărului de elevi cu HTA de la 36.2% la 19.87%. Capitolul. XIV. 2. 5. COLEGIUL TEHNIC SIMION MEHEDINŢI CODLEA La colegiul tehnic Simion Mehedinţi - Codlea, din 32 de elevi de clasa a XII-a şi a XIII-a, un număr de 12 elevi (37.5%) au prezentat valori tensionale peste valorile corespunzătoare vârstei, taliei şi sexului. 35 3 25 2 32(1%) nr elevi elevi HTA elevi OB elevi OB+HTA 15 12(37.5%) 1 5 4(12.5%) 4(12.5%) Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA,OB, OB+HTA din Colegiul tehnic Simion Mehedinţi din Codlea-Braşov 35

35 3 25 2 32(1%) nr elevi elevi HTA1 elevi HTA2 15 1 5 12(37.5%) 1(31.25%) Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA1 şi HTA2 din Colegiul tehnic Simion Mehedinţi din Codlea-Braşov Din 32 de elevi de clasa a XII-a şi a XIII-a, cu vârste cuprinse între18 şi 21 ani, 37.5% au prezentat valori tensionale peste valorile corespunzătoare vârstei, taliei şi sexului. În acest lot 12.5% au fost supraponderali/obezi dar toţi (1% din supraponderali/obezi) asociază şi valori tensionale penste normalul vârstei, sexului şi taliei. La al doilea control, efectuat peste o lună se constată scăderea numărului de elevi cu valori tensionale peste normal de la 37,5 la 31.25% din numărul de elevi. La acest lot cu tineri adulţi, scăderea procentului de hipertensivi este foarte redusă comparativ cu restul elevilor în vârstă de până la 18 ani, procentul hipertensivilor menţinându-se ridicat fapt care ne sugerează că hipertensiunea de halate albe are în acest caz o pondere mult mai redusă, aceşti tineri fiind foarte probabil la debutul unei hipertensiuni arteriale esenţiale. Ei vor trebui atent urmăriţi şi luate măsuri adecvate. 36

5 3. 1 % Capitolul. XIV. 2. 6. ANALIZA COMPARATIVĂ A ŞCOLILOR DIN CODLEA- BRAŞOV Analiza şcolilor din Codlea În cele trei şcoli generale lotul a fost constituit din 876 copii: 411 de sex feminin şi 465 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 6-18 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a băieţilor (53,1%) şi a copiilor din grupa de vârstă 1-14 ani (67,5%). Băieţi 1-14 ani 67.5% 15-17 ani 1.4% Fete 46.9% 6-9 ani 22.1% Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor monitorizaţi în şcoli din Braşov 45 4 35 3 25 2 15 1 5 41.66 42.3 37.5 18.42 22.5821.52 17.91 13.25 CLS I CLSIV CLSVIII HTA G 1 HTA G2 HTA G3 Distribuţia pe clase şi şcoli a procentului de elevi hipertensivi din Codlea la prima determinare. 37

% 6 5 4 3 HTA GEN.1 HTA GEN 2 HTA G 3 HTA LIC HTA COL 22.58 41.66 37.5 42.3 34.54 36.79 3 5 2 18.42 13.25 17.91 21.52 1 I IV VIII XII XIII Distribuţia pe clase şi şcoli a procentului de elevi hipertensivi din Codlea la prima determinare. 6 5 4 41.6642.3 37.5 34.54 36.79 5 41.6 HTA1 G1 HTA2 G 1 HTA1 G2 HTA2 G2 3 26.85 25 22.58 23.43 21.52 18.4217.91 2 2 13.25 11.8 9.82 8.87 1 6.2 7.89 3 19.81 25 HTA1 G3 HTA2 G3 HTA1 LIC HTA2 LIC HTA1 COL CLS I CLSIV CLSVIII CLS XII CLS XIII HTA2 COL Distribuţia pe clase şi şcoli analizate a procentului de elevi cu HTA1 şi HTA2 din Codlea 38

Observăm că la fel ca şi în Iaşi, comparativ cu ciclul primar, ciclul gimnazial (în acest caz, clasa a VIII-a) şi cel liceal au o pondere mai mare a elevilor hipertensivi, cele mai mari procente înregistrându-se la elevii clasei a VIII-a ( în jur de 4%) şi clasa XIII-a (5%), constatându-se o tendinţă ascendentă. La a doua evaluare a tensiunii arteriale în cinci unităţi de învăţământ analizate din Codlea, se observă o scădere aproape la jumătate a procentului de elevi cu valori tensionale peste normal, urmărind curba descrisă de procentul valorilor tensiunii arteriale la prima determinare. În cele trei şcoli generale analizate se constată că la momentul V1 predomină ponderea elevilor cu HTA gradul I, procentul fiind mai mare la baieţi, 2,4% faţă de fete1,2%. La momentul V2 procentul elevilor cu valori tensionale peste normalul vârstei, sexului şi taliei este mai mare la fete 28,9% faţă de 26,1% la băieţi pentru HTA gradul I, deşi numărul fetelor este mai mic în lotul rămas în studiu (76 fete / 153 băieţi). La ultima determinare, V3 a valorilor tensionale se constată un procent de 35,9% la fete faţă de 8% la băieţi pentru HTA gradul I, din numărul elevilor rămaşi în studiu. Supraponderalitatea/obezitatea, la şcolile monitorizate din Codlea, s-a înregistrat semnificativ mai frecvent la fete 23,1% faţă de 3,4% la băieţi si a fost semnificativ mai crescută la grupa 1-14 ani. În şcolile analizate frecvenţa copiilor cu obezitate şi HTA la vizita V1 a evidenţiat: obezitatea asociată cu HTA gradul II la sexul feminin în proporţie de,5% în timp ce la sexul masculin obezitatea s-a asociat cu HTA gradul I în proporţie de 1,1%. La vizita V3 se remarcă ponderea crescută a fetelor cu obezitate+ HTA gradul I (1,3%). 39

nr.cazuri 4 3. % Capitolul. XIV. 2. 7. ANALIZA LICEELOR DIN CODLEA-BRAŞOV Lotul a fost constituit din 193 copii: 11 de sex feminin şi 83 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 1-21 ani monitorizaţi în Liceul Teoretic Codlea şi Colegiul tehnic Simion Mehedinţi Codlea judeţul Braşov. De remarcat ponderea uşor mai crescută a fetelor (57%) şi a copiilor cu vârste peste 15 ani (75.6%). Băieţi 15+ ani 75.6% 6-9 ani.% Fete 57.% 1-14 ani 24.4% Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a elevilor monitorizaţi la licee din Codlea Braşov 15 1 6-9 ani 1-14 ani 15-19 ani 5 V1 V2 V3 momentul studiului Distribuţia elevilor monitorizaţi pentru HTA pe grupe de vârstă la liceele din Codlea - Braşov 4

Capitolul. XIV. 2. 8. ANALIZA LOTULUI NR. 2 CODLEA- BRAŞOV Din cei 169 de elevi investigaţi la Codlea în anul 29 şi 21, au prezentat valori crescute ale presiunii arteriale un număr de 298 de elevi (reprezentând 27,87 %). 12 1 8 6 4 2 169(1%) 298(27.87%) 58(5.42%) 41(3.83%) nr elevi elevi HTA elevi OB elevi OB+HTA Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA, OB, OB+HTA la prima determinare, din Codlea-Braşov 6 5 4 3 2 1 elevi HTA elevi OB elevi OB+HTA 39.87 35.71 2.4 15.72 8.45 6.64 7.14 3.85.62 2.26 3.96.62 c l s I I V VI I I XI I XI I I 5 25 Reprezentarea grafică, procentuală, a numărului total de elevi cu HTA, OB, OB+HTA, repartizaţi pe clase din Codlea-Braşov. La elevii din şcolile generale se constată o creştere progresivă a procentului de elevi cu valori tensionale peste normalul vârstei, 41

sexului şi taliei, de la aproximativ 16% în clasa I-a, în jur de 2% la clasa a IV-a, atingând 4% la clasa a VIII-a., situaţia fiind asemănătoare în toate aceste şcoli. Observăm că la fel ca în Iasi, comparativ cu ciclul primar, ciclul gimnazial (în acest caz, clasa a VIII-a) şi cel liceal au o pondere mai mare a elevilor hipertensivi, cele mai mari procente inregistrându-se la elevii clasei a VIII-a ( în jur de 4%) şi clasa XIII-a (5%), constatându-se o tendinţă ascendentă. Un procent de 5,42% din totalul elevilor analizaţi au avut un IMC mai mare de 25 (supraponderali şi obezi), din care 7.68% ( 3,83% din totalul elevilor) au prezentat şi valori tensionale peste limita considerată normală. Supraponderalitatea începe să apară din clasa a IV-a, dar cel mai mare procent de supraponderali s-a înregistrat la clasa a XIII-a. Spre deosebire de restul claselor în care nu toţi supraponderalii au şi valori tensionale crescute, în clasa XIII-a toţi elevii supraponderali au şi hipertensiune, la prima examinare. Se observă în toate şcolile examinate o curbă ascendentă atât a procentului de elevi hipertensivi cât şi a procentului de elevi care asociază supraponderalitate /obezitate cu hipertensiune, ambele atingând maximum la clasa a XIII-a: 5% şi respectiv 25%. Capitolul. XIV. 2. 9. STUDIU COMPARATIV ÎNTRE LOTUL IAŞI ŞI LOTUL CODLEA-BRAŞOV 1-14 ani 4.7% Lot IS 15-19 ani 3.6% 6-9 ani 28.7% 1-14 ani 59.7% Lot BV 15-19 ani 22.2% 6-9 ani 18.1% Distribuţia pe grupe de vârstă pe loturi de studiu 42

Raportat la populaţia judeţului Iaşi pe grupe de vârstă şi sex, se remarcă următoarele aspecte: cei 2214 copii investigaţi, cu o eroare de eşantionare de 2,8% din populaţia şcolară a judeţului Iaşi reprezintă un eşantion reprezentativ; pe sexe, cea mai crescută prevalenţa s-a evidenţiat la sexul feminin(17,4 o / oo vs 11,8 o / oo ) comparativ pe grupe de vârstă, se remarcă prevalenţa cea mai crescută la grupa 1-14 ani atât la sexul feminin (2,3 o / oo ) cât şi la sexul masculin (17,2 o / oo ); la grupa de vârstă 15-19 ani în lotul IS s-a remarcat prevalenţa mai crescută a sexului feminin (18,9 o / oo vs 6,6 o / oo ). Raportat la populaţia judeţului Braşov pe grupe de vârstă şi sex, se remarcă următoarele aspecte: cei 169 copii investigaţi reprezintă un eşantion reprezentativ pentru judeţul Braşov, cu o eroare de eşantionare de 3%; prevalenţele au fost de aproximativ 12 o / oo la ambele sexe; comparativ pe grupe de vârstă, se remarcă prevalenţa cea mai crescută la grupa 1-14 ani atât la sexul feminin (23,3/ oo ) cât şi la sexul masculin (24,9 o / oo ). Capitolul. XV. STUDIUL FACTORILOR DE RISC PENTRU HTA ÎN ÎNTREG LOTUL STUDIAT HTA în familie prezintă o ponderea semnificativ mai mare la elevii din lotul Codlea- Braşov, 114/151 (75,5%), cu un risc relativ de 1,46 ori mai mare, diferenţele fiind semnificative din punct de vedere statistic. Obezitatea în familie se înregistrează la 21/26 (8,8%) subiecţi din liceu în Iaşi şi la 11/16 (68,8%) în Codlea-Braşov. 43

Riscul relativ de obezitate în cazul antecedentelor heredocolaterale de obezitate familială a fost de 1,9 ori mai mare la copiii din liceele din Iaşi. Fumatul, ca foctor de risc prezinta o pondere crescută la subiecţii cu valori tensionale crescute: in liceele din Codlea- Braşov fumează 7/8 elevi (87,5%), în timp ce la Iaşi fumatul se înregistrează la 11/14 subiecţi (78,6%). Consumul de cafea, ca factor de risc al hipertensiunii arteriale, este întâlnit atat la scoli cat si la liceele din cele doua orase. Ponderea este uşor mai crescută în liceele din Iaşi unde subiecţii hipertensivi consumă cafea în proporţie de 21/26 situaţii (8,8%), în timp ce la Codlea- Braşov consumul de cafea se înregistrează la 11/16 subiecţi hipertensivi (68,8%). Consumul de băuturi energizante este întâlnit în proporţie de 51/9 elevi (56,7%) la Iasi, iar la Codlea- Braşov consumul de cola/pepsi la şcolari a fost de 11/16 subiecţi hipertensivi (56,5%). Capitolul. XVI. DISCUŢII GENERALE Capitolul. XVII. CONCLUZII GENERALE 1. Au fost investigaţi 3283 elevi, provenind din 6 şcoli generale, 2 licee şi 1 colegiu tehnic (cl.i-xiii), împărţiţi în 2 loturi: lotul I Iaşi (2214 elevi): şi lotul II Codlea (169 elevi) în perioada 27-21, măsurarea presiunii arteriale efectuându-se cu acelaşi tip de aparat. 2. Procentul de hipertensivi găsit la V1, a fost de 27,53% din totalitatea elevilor; (la Iaşi 27,37%, la Codlea 27,87%, cifre foarte asemănătoare deşi cele 2 oraşe diferă ca mărime şi standard socioeconomic). 3. La V2, procentul general de hipertensivi a scăzut la 14,95% (la Iaşi procentul a fost de 14,58%, iar la Codlea 15,71%, cifre foarte apropiate la fel ca la prima evaluare). 4. La V3 se constată o scădere mai marcată a numărului de elevi hipertensivi, mergând până la 5,11% din primii hiperensivi depistaţi. 44