ANEXA 4 Lista idicatori ANALIZA ŞI DIAGNOSTICUL IRMEI Tipul de diagostic Tipul de aaliză Idicatori Observaţii Producţia marfă fabricată Qf = Vpf + Vle + Vsp Exprimă valoarea (la preţ de îregistrare) buurilor fabricate, a lucrărilor executate şi serviciilor prestate îtr-o perioadă de timp (exerciţiu fiaciar), destiate livrării (valorificării î afara îtrepriderii). Diagosticul activităţii de producţie şi a codiţiilor de exploatare Aaliza activităţii de producţie şi comercializare Cifra de afaceri = Qv + Vmf Structura cifrei de afaceri g i = i i= 1 i Cosiderat idicatorul cel mai reprezetativ petru exprimarea volumului activităţii, calculat pri îsumarea veiturilor di livrări de buuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii îtr-o perioadă determiată (productia vâdută Qv) Structura vâzărilor este reprezetată de idicii poderali (de structură) calculaţi ca raport procetual ître vâzările grupelor şi volumul total al vâzărilor. Producţia exerciţiului sau producţia globală Qe = Qv + Qs + Qi = Qv + (Sf Si) + Qi Dimesioează îtreaga activitate de producţie a îtrepriderii îtr-o perioadă de timp şi cupride ceea ce îtrepriderea a fabricat şi a vâdut Qv - exprimat î preţ de vâzare), ceea ce ea a fabricat şi a rămas î stoc (producţia stocată Qs exprimat î cost), precum şi ceea ce ea a fabricat petru ea îsăşi (producţia imobilizată - Qi), aceasta di urmă icluzâd imobilizările corporale realizate î regie proprie, producţia etermiată şi producţia destiată cosumului propriu. 1
Aaliza gradul de îdepliire al programului de producţie, pe total şi pe sortimete Valoarea adăugată - metoda sitetică: Va = Mc +(Qe Ci) = (Vmf Chmf) + (Qv+Qs+Qi Ci) = Vac+Vap - metoda aditivă: Va = Cheltuieli cu persoalul (Chp) + impozite şi taxe (Iz) + dobâzi (Db) + dividede (Div) + amortizare, ajustări şi provizioae (Aap) + profit et (+/-elemete ce u cotribuie la valoarea adăugată) q i Idicii idividuali (Iq): Iq = 1 q i pr La ivelul îtregii producţii: qi - dacă producţia este omogeă: i = 1 Iq = 1, î care: qi pr i = 1 - î cazul producţiei eterogee, câd preţul de producţie itervie ca factor de omogeizare: qi 1 1 p i Iq = i = qi pr p i i = 1 Coeficietul mediu de sortimet (Ks) qi a) 1 mi pi pr Ks = i = ( ) qi pr pi pr i = 1 ' '' gi pr iq gi pr i = 1 i = 1 b) Ks = + 2 100 100 Coeficietul mediu de omeclatură (K) K = 1 N Reprezită creşterea (plusul) de valoare obţiut di activitatea tehicoproductivă a îtrepriderii, pri valorificarea resurselor sale materiale, tehice, umae şi fiaciare, respectiv surplusul de îcasări peste valoarea cosumurilor proveid de la terţi. Idicii idividuali (Iq) relevă gradul de îdepliire a programului de fabricaţie la toate sortimetele şi se determiă ca raport procetual ître ivelele valorice cosiderate (pr-programat, 1-efectiv realizat): Coeficietul mediu de sortimet (Ks) are ca pricipiu de fudametare ecompesarea erealizărilor la uele sortimete cu depăşirile la alte sortimete, şi se determiă î următoarele variate: Idicatorul se poate exprima procetual, valorile sale pot fi mai mici sau egale cu 100% (K 100%), evideţiid î ce proporţie di umărul total de sortimete a fost realizată producţia fizică programată. 2
Diagosticul poteţialului uma al îtrepriderii Aaliza diamicii şi a structurii poteţialului uma Aaliza mobilităţii persoalului Aaliza utilizării timpului de mucă Numărul mediu scriptic de salariaţi i + f = 2 Numărul maxim de salariaţi 0 Iq 0 I max = sau max = 100 100 Structura persoalului i g i = i Coeficietul itesităţii itrărilor I Ci = 100 Coeficietul itesităţii ieşirilor Ej Ce = 100 Coeficietul circulaţiei totale I + E Cc = 100 Coeficietul de fluctuaţie Cf = 100 Gradul de stabilitate a forţei de mucă Gs = 100 Cc odul de timp caledaristic a 1 ) Tc = 360 (zile-om) a 2 ) Tc = 360 24 (ore-om) odul de timp maxim dispoibil Td = Tc (Tco + Trs) odul de timp efectiv lucrat Te = Td T Numărul mediu scriptic de salariaţi, î raport cu perioada caledaristică aalizată (luă, trimestru, a), care exprimă totalul persoalului existet î evideţele îtrepriderii, î baza uui cotract de mucă cu durată determiată sau edetermiată, di care decurg drepturi şi obligaţii ale părţilor sematare. Numărul maxim de salariaţi reprezită limita superioară a umărului de persoal î care se poate îscrie îtrepriderea şi se determiă avâd î vedere volumul de activitate şi productivitatea medii a mucii, trecâdu-se î bugetul de veituri şi cheltuieli al îtrepriderii. Aaliza structurii poteţialului uma are rolul de a verifica echilibrul structural di îtrepridere î ceea ce priveşte: piramida vârstelor şi vechimea î mucă, categoriile de persoal, ivelul de pregătire profesioală, polivaleţa persoalului î raport cu evoile curete de persoal şi cu modificările posibile ale activităţii îtrepriderii. Coeficietul itesităţii itrărilor (Ci) exprimă raportul procetual ditre umărul absolut al salariaţilor itraţi î îtrepridere î cursul perioadei (I) şi umărul mediu scriptic de salariaţi ( ). Coeficietul itesităţii ieşirilor (Ce) caracterizează itesitatea plecării persoalului şi se stabileşte ca raport procetual ître umărul total al salariaţilor plecaţi di motive justificate di îtrepridere îtr-o aumită perioadă de timp (Ej) şi umărul mediu scriptic de salariaţi di aceeaşi perioadă ( ). Coeficietul circulaţiei totale (Cc) exprimă raportul procetual ître umărul total al salariaţilor itraţi şi ieşiţi di îtrepridere îtr-o aumită perioadă de timp (I+E) şi umărul mediu scriptic de salariaţi di aceeaşi perioadă ( ). Coeficietul de fluctuaţie (Cf) calculat ca raport procetual ître umărul salariaţilor plecaţi di proprie iiţiativă şi al celor cocediaţi petru abateri discipliare şi abseţe emotivate îtr-o aumită perioadă () şi umărul mediu scriptic de salariaţi di aceeaşi perioadă ( ). Gradul de stabilitate a forţei de mucă (Gs) este utilizat petru a caracteriza stabilitatea geerală a forţei de mucă. odul de timp caledaristic (Tc), exprimat î zile-om sau ore-om. odul de timp maxim dispoibil (Td) se determiă scăzâd di fodul de timp caledaristic (Tc) timpul aferet cocediilor legale de odihă (Tco), zilelor de repaus şi sărbătorilor legale (Trs). odul de timp efectiv lucrat (Te) reprezită umărul de zile-om sau oreom efectiv lucrate îtr-o perioadă de timp, idiferet dacă sut ormale sau suplimetare şi se calculează ca difereţă ître fodul de timp maxim 3
Aaliza eficieţei utilizării resursei umae Gradul de utilizare a fodului de timp maxim dispoibil Te Gu = 100 Td Gradul de eutilizare a fodului de timp maxim dispoibil T Gu = 100 Td Durata medie a aului î zile Te ( zile om sau ore om) Dz = Durata medie a zilei î ore Te( ore om) Dh = Te( zile om) Productivitatea medie a mucii Qe( Va, ) W = sau Qe( Va, ) W = Te Productivitatea medie zilică Qe( Va, ) W Qe Va Wz = = (, ) = z z z Productivitatea medie orară Qe( Va, ) Wz Qe Va Wz = = z (, ) = z h z h dispoibil (Td) şi fodul de timp eutilizat (T) (îtreruperi totale justificate-cocedii medicale, icapacitate profesioală şi accidete de mucă, lipsă de comezi, lipsă de materii prime etc. şi ejustificateabseteism emotivat). Gradul de utilizare a fodului de timp maxim dispoibil (Gu) exprimă raportul procetual ditre fodul de timp efectiv lucrat (Te) şi fodul de timp maxim dispoibil (Td). Gradul de eutilizare a fodului de timp maxim dispoibil (Gu) se determiă pri itermediul raportului procetual ditre îtreruperile totale justificate (T) şi fodul de timp maxim dispoibil (Td). Durata medie a aului î zile ( Dz ) exprimată pri itermediul raportului ditre fodul de timp efectiv lucrat (Te) şi umărul mediu scriptic de salariaţi ( ). Durata medie a zilei î ore ( Dh ) caracterizează umărul mediu de ore lucrate de u salariat î cursul uei zile. Mărimea ei se poate calcula ca durată medie ormală a zilei de lucru, fără luarea î cosiderare a timpului lucrat suplimetar, pri raportarea umărului total de ore-om efectiv lucrate î timpul ormal la umărul de zile-om efectiv lucrate di acea perioadă. Productivitatea medie a mucii se poate exprima î mai multe variate, îsă, idiferet de modalitatea de determiare, reflectă raportul ître efectul desfăşurării procesului de exploatare (producţia exerciţiului (Qe), valoarea adăugată (Va) sau cifra de afaceri ()) şi efortul cu muca depusă î medie de u salariat, lucrător comercial, mucitor etc. sau efectul obţiut îtr-o uitate de timp de mucă. Productivitatea medie zilică exprimă producţia realizată î medie îtr-o zi de mucă î cadrul perioadei de gestiue şi se determiă raportâd producţia obţiută, cifra de afaceri sau valoarea adăugată la timpul de mucă exprimat î om-zile. Productivitatea medie orară exprimă producţia realizată î medie îtr-o oră de mucă î cadrul perioadei de gestiue şi se determiă raportâd producţia obţiută, cifra de afaceri sau valoarea adăugată la timpul de mucă exprimat î om-ore. 4
Productivitatea margială a mucii Qf ( Qe, Va, ) W m = sau Qf ( Qe, Va, ) W m = Te Productivitatea margială a mucii (W m ) exprimă eficieţa cu care este cheltuită o uitate suplimetară de forţă de mucă sau reflectă creşterea de efect (producţia fabricată, producţia exerciţiului, valoarea adăugată, cifra de afaceri) obţiută pri utilizarea adiţioală a uei uităţi de timp de mucă. Diagosticul codiţiilor de exploatare Aaliza diamicii şi mărimii activelor fixe Diamica mijloacelor fixe a) Modificarea absolută a mijloacelor fixe: = 1 0 b) Modificarea relativă a mijloacelor fixe: (%) = 1 0 0 I c) Coeficietul itrărilor de mijloace fixe: K I = E d) Coeficietul ieşirilor de mijloace fixe: K E = e) Coeficietul mişcării globale a mijloacelor fixe: I + E K MG = Î aaliza diamicii activelor imobilizate se urmăreşte evoluţia valorii medii sau a valorii de ivetar brute î cursul exerciţiului pe total sau pe categorii de imobilizări (corporale, ecorporale, fiaciare), o ateţie deosebită trebuid să se acorde imobilizărilor corporale ce participă emijlocit la procesul de producţie. Coeficietul de structură pe categorii de mijloace fixe Aaliza structurii mijloacelor fixe mf i g i = M Coeficietul mijloacelor fixe active mf mf a = a M Aaliza structurii mijloacelor fixe permite evideţierea acelor categorii spre care s-a orietat programul ivestiţioal al îtrepriderii. De obicei, programul ivestiţioal este orietat î direcţia acelor mijloace fixe care participă direct şi emijlocit la obţierea de produse fiite, executarea de lucrări etc. Aaliza stării mijloacelor fixe Coeficietul de reîoire Iv Kr = M Exprimă raportul ditre mijloacele fixe itrate pri ivestiţii şi valoarea totală a acestora şi permite estimarea importaţei programului de ivestiţii î raport cu capacităţile existete. 5
Coeficietul de uzură A Ku = M Evoluţia acestei rate exprimă politica de ivestiţii a firmei: îmbătrâirea mijloacelor fixe (creşterea ratei), meţierea stării lor (stabilitatea ratei), respectiv îtierirea mijloacelor dispoibile (dimiuarea ratei). Aaliza utilizării mijloacelor fixe Aaliza eficieţei utilizării mijloacelor fixe Aaliza utilizării şi eficieţei resurselor materiale Coeficietul de moderizare M Ku = M Gradul de utilizare a capacităţii de producţie Q Cp = 1 Q max Idicele de utilizare itesivă Q Iu = 1 K T Radametul mediu pe utilaj sau pe uitatea de timp Q a) pe utilaj: R u = Nu Q b) pe uitatea de timp: rh = Tu Valoarea producţiei( profitului) la 1000 lei active imobilizate (Ai) Q( P) Q( P) Ic I Ai = 0 = 0 = Iic gic Ai Ic Ai Eficieţa imobilizărilor corporale Q / N W Iic = 0 = 0 Ic / N H Producţia obţiută la 1000 lei valoare material cosumată Qf mj = 0 mj( M ) Reprezită poderea î totalul mijloacelor fixe a celor moderizate (M). Se determiă ca raport ître volumul efectiv al producţiei (Q1) şi volumul maxim al acesteia, aferet capacităţii de producţie (Qmax). Reprezită producţia medie pe uitatea de caracteristică a utilajului, pe uitatea de timp. Radametul mediu costituie o formă sitetică de reflectare a utilizării mijloacelor fixe. Utilizarea eficietă a activelor imobilizate este u factor de ridicare a eficieţei ecoomice geerale, fiid codiţioată de existeţa uor corelaţii favorabile ître ritmurile de creştere a uor idicatori luaţi î calculul eficieţei. Petru caracterizarea eficieţei activelor imobilizate se utilizează u sistem de idicatori care compară producţia (Q) sau profitul (P) cu valoarea activelor imobilizate (sau a imobilizărilor corporale). Petru caracterizarea sitetică a eficieţei utilizării resurselor materiale se recomadă costruirea uui sistem de idicatori pe baza uor modele care să permită evideţierea legăturii ditre cosumul de resurse materiale şi diferite laturi ale activităţii ecoomico-fiaciare a îtrepriderii. 6
Valoarea adăugată la 1000 lei valoare material cosumată Va Qe va 0 = 1000 M M Profitul aferet cifrei de afaceri la 1000 lei valoare material cosumată P 1000 M Viteza de rotaţie a stocurilor: S - î zile: V = T Coeficietul vitezei de rotaţie: T NC = sau NC = S V Cota de piaţă Cp = i t Cota de piaţă se determiă ca raport ître vâzările firmei aalizate şi vâzările de pe segmetul de piaţă aalizat. Diagosticul comercial Aaliza activităţii comerciale Puterea pe piaţă P Rrc = Puterea pe piaţă a firmei reprezită capacitatea acesteia de a domia piaţa, respectiv de a-şi elimia cocureţii atuci câd iteresele firmei o cer şi se exprimă pri rata marjei ete (rata retabilităţii comerciale Rrc). Atractivitatea produselor Reprezită o mărime calitativă. Cel mai bu mod de diagosticare a atractivităţii firmei îl costituie u studiu de piaţă care să evideţieze preferiţele segmetului de piaţă ales, aalizat î comparaţie cu caracteristicile itriseci ale produselor vâdute efectiv de aceasta. 7
Aaliza clieţilor Are ca obiective: - cuoaşterea umărului şi a caracteristicilor acestora - îcadrarea acestora î diferite tipologii specifice - idetificarea segmetelor de piaţă profitabile şi a clieţilor-cheie - implemetarea uui mix de marketig adecvat fiecărui segmet (sau cliet) - dezvoltarea uor relaţii profitabile pe terme lug (marketig relaţioal) Aaliza furizorilor Are ca obiective: - evaluarea modului de asigurare al resurselor ecesare orgaizaţiei - idetificarea furizorilor strategici ai orgaizaţiei - determiarea gradului de depedeţă a orgaizaţiei faţă de aumiţi furizori - evaluarea relaţiilor existete ître orgaizaţie şi furizorii acesteia - idetificarea şi evaluarea criteriilor de selecţie a furizorilor orgaizaţiei Aaliza eficieţei cheltuielilor totale Rata medie a cheltuielilor totale ch Cht R cht = 100(1000) = i = 1 i (1000) Vt v i = 1 i g rch R cht = i = 1 i i 100 Idicatorul reprezetativ petru urmărirea eficieţei cheltuielilor este Rata medie a cheltuielilor sau cum se mai îtâleşte î literatura de specialitate rata medie de eficieţă a cheltuielilor, cheltuieli la 1000 lei veituri (cifra de afaceri), oglidid, idiferet de deumirea aleasă, cosumul de resurse şi eficieţa acestuia. Diagosticul cheltuielilor îtrepriderii Aaliza eficieţei cheltuielilor di exploatare Aaliza eficieţei cheltuielilor materiale Cheltuieli de explotare la 1000 lei veituri di explotare che Che R che = 0 = i = 1 i 0 Vte ve i = 1 i Cheltuieli de explotare la 1000 lei cifră de afaceri qv Che R che = 0 = i = 1 i c i 0 qv p i = 1 i i Rata medie a cheltuielilor materiale Chm R chm = 100(1000) Chm R chm = 100(1000) Ve Idicatorul reprezetativ petru urmărirea eficieţei cheltuielilor de exploatare este Rata medie a cheltuielilor de exploatare. Idicatorul utilizat î calculul eficeţei acestei categorii de cheltuieli este Rata medie a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri sau veituri di exploatare ( R chm ). 8
Aaliza eficieţei cheltuielilor cu amortizarea Aaliza eficieţei cheltuielilor cu salariile Aaliza cheltuielilor fiaciare Rata medie a cheltuielilor cu amortizarea Am R am = 100(1000) Ve Am R am = 100(1000) Rata medie a cheltuielilor salariale a) cheltuieli cu salariile la 100 (1000) lei cifră de afaceri: Chs R chs = 100(1000) b) cheltuieli cu salariile la 100 (1000) lei producţie a exerciţiului: Chs R chs = 100(1000) Qe c) cheltuieli cu salariile la 100 (1000) lei valoare adăugată: Chs R chs = 100(1000) Va s Salariul mediu aual: s a = Rata medie a cheltuielilor cu dobâzile Chd D d R Chd = 100(1000) = 100(1000) Aaliza diagostic a cheltuielilor cu amortizarea se efectuează pe baza ratei medii a cheltuielilor cu amortizarea ( R am ). Aaliza eficieţei cheltuielilor salariale se realizează cu ajutorul idicatorului rata medie a cheltuielilor salariale ( R chs ) şi exprimă cheltuielile cu salariile la 100 (1000) lei cifră de afaceri, producţie a exerciţiului sau valoare adăugată. Aaliza eficieţei acestei categorii de cheltuieli, exprimată pri Rata medie a cheltuielilor cu dobâzile. 9
Diagosticul ecoomico-fiaciar ş.a.m.d. Diagosticul performaţelor ecoomico-fiaciare pe baza iformaţiilor degajate di cotul de profit şi pierdere 1 Idicatori exprimaţi î mărimi absolute (marje) - Tabloul SIG SIG exploatare - Cifra de afaceri - Marja comercială - Producţia exerciţiului - Valoarea adăugată SIG retabilitate - Excedetul brut di exploatare - Rezultatul di exploatare - Rezultatul fiaciar - Rezultatul curet - Rezultatul brut - Rezultatul et al exerciţiului Idicatori exprimaţi î mărimi relative (rapoarte) - Ratele de retabilitate ratele retabilităţii comerciale (ROS) - rata retabilităţii comerciale brute - Rata retabilităţii comerciale aferete cifrei de afaceri - rata retabilităţii comerciale ete etabilităţii resurrselor cosumate etabilităţii ecoomice - ROA - ROI ratele retabilităţii fiaciare (ROE) - retabilitatea fiaciară a capitalului propriu - retabilitatea fiaciară a capitalului permaet Î eseţă, aaliza cotului de rezultate are drept obiectiv aprecierea poziţiei strategice a îtrepriderii, aceasta fiid determiată î mod direct de mărimea rezultatelor şi retabilitate. Pri retabilitate se îţelege capacitatea uei îtreprideri de a obţie profit, ceea ce reflectă performaţa acesteia. Marjele pri ele îsele caracterizează isuficiet gradul de retabilitate al îtrepriderii, deoarece pot exista etităţi foarte retabile cu marje mici şi ivers, retabilităţi slabe cu marje mari. Numai ratele caracterizează real gradul de retabilitate, exprimâd î modul cel mai sitetic eficieţa cheltuielilor sau utilizării capitalurilor. Diagosticul poziţiei fiaciare pe baza iformaţiilor degajate di bilaţul cotabil 2 Aaliza situaţiei ete (SN) Aaliza echilibrelor fiaciare Idicatori absoluţi ai echilibrului fiaciar - fodul de rulmet (R) - ecesarul de fod de rulmet (NR) - trezoreria etă (TN) Ratele de fiaţare - rata fiaţării stabile (rata autofiaţării imoblizărilor, rata fiaţării străie) - rata fiaţării globale Poziţia fiaciară a îtrepriderii defieşte o aumită stare (fel, mod) î care se găseşte îtrepriderea di puct de vedere fiaciar, coferid acesteia capacitatea de reacţie la schimbările mediului î care îşi desfăşoară activitatea, determiâdu-i u aumit comportamet î strategiile de dezvoltare şi fiaciare. Este reflectată î pricipal pri bilaţ şi otele explicative ca şi relaţie ce există ître activele, datoriile şi capitalurile proprii ale uei firme. 1 A se vedea tabelele postate pe http://cssad.ro/mat_did/birsam/pdf 2 A se vedea tabelele postate pe http://cssad.ro/mat_did/birsam/pdf 10
Aaliza structurii fiaciar patrimoiale Aaliza ratelor de structură ale ACTIV-ului - rata activelor imoblizate (rata imoblizărilor ecorporale, rata imoblizărilor corporale, rata imoblizărilor fiaciare) - rata activelor circulate (rata stocurilor, rata creaţelor comerciale, rata dispoibilităţilor băeşti şi a plasametelor) Aaliza ratelor de structură ale PASIV-ului - rata stabilităţii fiaciare - rata autoomiei fiaciare - rata de îdatorare Aaliza boităţii fiaciare Solvabilitatea - capacitatea de rambursare a datoriilor - capacitatea brută de rambursare a datoriilor - rata cheltuielilor fiaciare - rata solvabilităţii geerale - rata solvabilităţii fiaciare Lichiditatea - rata lichidităţii geerale - rata lichidităţii itermediare - rata lichidităţii imediate - rata lichidităţii la vedere Aaliza idicatorilor de gestiue (activitate) Viteza de rotaţie a activelor totale Durata de rotaţie a activelor totale Viteza de rotaţie a stocurilor Durata de rotaţie a stocurilor Viteza de rotaţie a creaţelor clieţi Termeul mediu de recuperare a creaţelor clieţi Viteza de rotaţie a creditului furizor Termeul mediu de plată a datoriilor către furizori Viteza de rotaţie a capitalurilor permaete Durata de rotaţie a capitalurilor permaete Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii Durata de rotaţie a capitalurilor proprii Viteza de rotaţie a datoriilor totale Durata de rotaţie a datoriilor totale 11