SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE

PROCEDURĂ de verificare tehnică şi funcţională a terminalelor radio ce urmează a fi utilizate în cadrul platformei unice de radiocomunicaţii TETRA administrată de STS În baza Legii nr.92/1996, de organizare şi funcţionare a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), cu modificările şi completările ulterioare, STS este singura autoritate care poate emite norme tehnice obligatorii în domeniul telecomunicaţiilor speciale. STS garantează protecţia şi confidenţialitatea radiocomunicaţiilor speciale, acestea fiind exceptate de la regimul licenţelor şi al autorizaţiilor prevăzute în reglementările legale actuale din domeniul telecomunicaţiilor. STS pune la dispoziţia furnizorilor de terminale tip TETRA, o procedură de verificare şi avizare a caracteristicilor tehnice funcţionale pentru terminalele radio portabile, mobile şi fixe, din punctul de vedere al serviciilor disponibile pe infrastructura platformei unice TETRA din România şi sub aspectul interoperabilităţii terminalului şi a calităţii serviciului (KPI Key Performance Indicators) generate de funcţionarea echipamentelor. 1. Obiectivul procedurii Se identifică şi se avizează tipurile de terminale de abonat, din punct de vedere al serviciilor de voce, date şi securitate ce trebuie asigurate în cadrul platformei unice TETRA, luându-se în considerare certificatele de conformitate prezentate de ofertant. Rezultatul certificării este reprezentat de un certificat de conformitate acordat tipului de terminal verificat. 2. Domeniul de aplicare Procedura de certificare este obligatorie pentru toate tipurile de terminale radio TETRA portabile, mobile şi fixe, propuse spre utilizare în cadrul platformei unice TETRA administrată de către STS. În urma verificărilor tehnice, înaintea publicării pe site-ul STS, rezultatele vor fi prezentate furnizorului pentru validare. 3. Definiţii şi prescurtări Evaluarea conformităţii activitatea care evidenţiază faptul că un terminal TETRA îndeplineşte specificaţiile în standardele ETSI, în documentele TETRA MoU şi în cerinţele STS. Certificare a conformităţii acţiune ulterioară evaluării, care confirmă faptul că un terminal este compatibil cu platforma unică TETRA pentru specificaţiile în standard TETRA. Terminal TETRA un echipament ce poate utiliza serviciile platformei unice TETRA prin interfaţa standard Clasa de terminale TETRA categorie de terminale TETRA care sunt considerate similare, în conformitate cu prezenta procedură. Interferenţa prejudiciabila - interferenţa care pune in pericol funcţionarea unui serviciu ori care degradează serios, impiedică sau întrerupe repetat un serviciu din cadrul reţelei de radiocomunicaţii TETRA a STS Documentaţie tehnică specificaţii tehnice care descriu complet tipul de terminal radio TETRA. 1/51

4. Documente de referinţă Reglementările naţionale care delimitează domeniul la care face referire procedura sunt următoarele: 1. Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările şi completările ulterioare; 2. H.G.R. nr. 71/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizează în procesul de evaluare a conformităţii produselor din domeniile reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001, privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările şi completările ulterioare şi a regulilor de aplicare şi utilizare a marcajului de conformitate; 3. H.G.R. nr. 88/2003 privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea mutuală a conformităţii acestora, cu modificările şi completările ulterioare; 4. H.G.R. nr. 1032/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de funcţionare a aparatelor electrice si electronice din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice 5. H.G.R. nr. 567/2002 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune 6. Certificate de interoperabilitate (TIP - TETRA Interoperability Profile) elaborate la nivelul forumului european TETRA MoU de către laboratorul ministerului italian al comunicaţiilor (ISCTI - Istituto Superiore delle Comunicazioni e tecnologie dell'informazione). 5. Procedura A) Iniţierea procedurii se face în urma înaintării cererii de verificare tehnică, adresată directorului STS de către o persoană juridică, furnizor de terminale TETRA sau beneficiar legal al serviciilor platformei unice de radiocomunicaţii TETRA administrată de STS. B) În termen de 3 zile lucrătoare, directorul STS analizează eligibilitatea solicitării.. În termen de 2 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei, aceasta se comunică solicitantului. În situaţia avizării favorabile, se solicită transmiterea, în termen de 3 zile lucrătoare, a documentaţiei tehnice şi a software-ului de programare a terminalelor radio TETRA ce urmează a fi testate. C) Documentaţia tehnică şi software-ul de programare se trimit unităţii de profil radio din cadrul STS pentru luare în lucru. D) (1) Toate tipurile de terminale TETRA trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinţe: a. protecţia sănătăţii şi siguranţei utilizatorului şi a oricărei alte persoane, incluzând obiectivele referitoare la cerinţele de securitate prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 567/2002 privind asigurarea securitătii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune, dar fără aplicarea vreunei limite de tensiune; 2/51

b. protecţia privind compatibilitatea electromagnetică, prevăzute in Hotărârea Guvernului nr. 1.032/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de funcţionare a aparatelor electrice şi electronice din punct de vedere al compatibilitătii electromagnetice; c. respectarea Directivei 1999/5/EC a Parlamentului şi Consiliului European. (2) Terminalul radio TETRA portabil, mobil sau fix trebuie să fie construit astfel încât să utilizeze eficient spectrul alocat radiocomunicaţiilor TETRA şi să se evite interferenţa prejudiciabilă. (3) Terminalul radio TETRA portabil, mobil sau fix trebuie să respecte cerinţele suplimentare care au fost adoptate de către Comisia Europeană referitoare la modul în care trebuie construit aparatul, astfel încât, după caz: a) să conlucreze prin intermediul reţelelor TETRA cu alte echipamente din reţea şi să poată fi conectat la interfeţe aprobate de ETSI şi de TETRA MoU; b) să nu afecteze funcţionarea reţelei TETRA şi să nu folosească în mod necorespunzător resursele acesteia, cauzând o degradare inacceptabilă a serviciilor de comunicaţie; c) să încorporeze sisteme de protecţie care să asigure protejarea informaţiilor; d) să prezinte caracteristici care asigură evitarea fraudelor; e) să prezinte caracteristici care asigură accesul la serviciile de urgenţă. (4) În cazul în care vor fi stabilite teste tehnice specifice platformei unice TETRA din România, terminalul radio portabil, mobil sau fix va trebui să respecte şi aceste cerinţe particulare. Conţinutul testelor respective va fi facut public de către administratorul platformei unice pe site-ul de Internet www.stsnet.ro, cu 30 de zile înainte de data la care vor deveni obligatorii. E) În funcţie de tipul terminalului TETRA ce se solicită a fi verificat, STS va stabili de comun acord cu furnizorul, dimensiunea lotului de terminale ce urmează a fi analizat. F) (1) Furnizorul trebuie să pună la dispoziţia STS specificaţiile tehnice complete pentru terminalele TETRA pe care doreşte să le utilizeze în cadrul platformei unice TETRA administrată de STS; (2) Specificaţiile tehnice trebuie să includă detalii care permit verificarea funcţionării terminalelor pentru toate serviciile furnizate de către platforma unică TETRA administrată de STS; (3) STS asigură arhivarea electronică a informaţiilor referitoare la specificaţiile tehnice ale terminalelor TETRA supuse verificării. G) Tipul de terminal supus verificării primeşte certificarea conformităţii de utilizare corectă în cadrul platformei unice TETRA administrată de STS numai dacă îndeplineşte toate cerinţele şi prevederile din cadrul testelor tehnice elaborate de către STS. 3/51

H) În cazul terminalelor TETRA admise în urma verificării, STS emite un certificat de conformitate referitor la funcţionarea în condiţii optime de interoperabilitate în cadrul platformei unice TETRA administrată de STS. Lista acestor terminale va fi prezentată pe pagina de INTERNET a STS. I) Dacă în urma verificării, un tip de terminal TETRA este declarat neconform, STS ia măsuri corespunzătoare pentru ca terminalul să nu fie activat in cadrul platformei unice TETRA pe care o administrează. J) Rezultatul verificării tehnice se comunică furnizorului în termen de 21 de zile de la data primirii documentaţiei tehnice şi se afişează pe pagina de INTERNET a STS, după acceptarea rezultatelor de către furnizor. În cazul în care furnizorul nu acceptă rezultatul comunicat de către STS, acesta poate depune o contestaţie adresată directorului STS, în termen de 5 zile calendaristice de la primirea rezultatului. Contestaţia va fi soluţionată pe cale amiabilă între părţi, în termen de 30 de zile de la depunere. K) Registrul de evidenţă al testelor are caracter Secret de Serviciu. Accesul la datele înscrise în acest registru se face potrivit legislaţiei referitoare la protecţia informaţiilor clasificate. L) În cazul în care STS constată neconcordanţe cu prevederile H.G.R. nr.88/2003 privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea mutuală a conformităţii acestora, cu modificările şi completările ulterioare, va solicita aplicarea prevederilor legale în vigoare. M) Cheltuielile determinate de efectuarea încercărilor de verificare tehnică şi funcţională sunt suportate de STS. N) Procedura se execută de către personalul specializat al unităţii de profil radio din cadrul STS şi va fi actualizată permanent, în funcţie de evoluţiile tehnologiei TETRA. **** 4/51

PROCEDURILE pentru testarea terminalelor radio TETRA care urmează să funcţioneze în cadrul platformei unice administrate de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale 1. INTRODUCERE 1.1 Formatul procedurilor de testare Fiecare procedură de testare este compusă din 3 componente: : cuprinde descrierea opţiunilor şi a funcţiilor supuse testării, precum şi a cerinţelor testului. : cuprinde descrierea configurării echipamentelor utilizate în procesul de testare. Cerinţele legate de infrastructura sistemului sau de setul de echipamente care emulează infrastructura, vor fi specificate doar dacă apar cerinţe suplimentare faţă de setările standard. PROCEDURA DE TEST: cuprinde descrierea metodelor de testare pentru fiecare opţiune sau funcţie supusă verificării. Observaţii: procedurile de testare solicită cunoştinţe aprofundate legate de tehnologia TETRA. dacă la finalul testului trebuie efectuate modificări care să determine revenirea la starea iniţială a echipamentelor se vor defini condiţiile de ieşire. 2. PROCEDURI DE VERIFICARE A SERVICIILOR TETRA ALE TERMINALELOR 2.1. Înregistrarea terminalului în sistem Când este pornit un terminal radio, acesta caută o purtătoare de radiofrecvenţă prin scanarea listei interne de frecvenţe memorate, măsurând nivelul semnalului recepţionat (RSSI). Terminalul selectează purtătoarea cu cel mai bun RSSI şi încearcă să se sincronizeze şi să decodeze informaţia de sistem transmisă de staţia de bază. Dacă terminalul stabileşte că semnalul este de calitate acceptabilă, va încerca să se înregistreze pe această celulă prin trimiterea unui mesaj către BTS pe canalul de control. Acest mesaj include identitatea staţiei mobile şi identitatea talkgrupului selectat. Centrul de comutare verifică semnalul recepţionat, identitatea individuală şi de grup prin comparaţie cu baza de date de abonaţi stocată în bazele de date (Home Location Record - HLR şi Visitor Location Record - VLR), apoi actualizează locaţia abonatului şi tabelul de afiliere de grup. Un terminal radio (TR) este interogat de sistem după un timp de inactivitate pe grup de 4 ore şi i se şterge înregistrarea dacă nu răspunde la interogare. Terminalul F Terminal de management de reţea Staţia de Bază BTS2 Distribuţia terminalelor în grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul F (GR1) BTS2 Se verifică dacă terminalul F este iniţial oprit. 5/51

Se verifică dacă timpul de inactivitate pentru Grupul de lucru GR1 este setat la 4 ore. 1. La terminalul de management al reţelei se deschide o ferestră de afişare a mesajelor din sistem. 2. Se urmăresc mesajele de sistem normale. 3. Se porneşte terminalul F şi se urmăresc înregistrările de înscrieri în reţea şi de afilieri la grup. 4. Se selectează un alt canal de convorbire (GR) pe terminalul F. 5. Se urmăreşte înregistrarea procesului de afiliere la noul grup. 6. Se trece terminalul F în modul de lucru direct.(dmo) 7. Se urmăreşte înregistrarea procesului de dezînscriere în reţea. 8. Se trece terminalul F din nou în modul de lucru trunk.(tmo) 9. Se urmăresc înregistrările procesului de înscriere în reţea şi de afiliere la grup. 10. Se opreşte terminalul F şi se urmăreşte înregistrarea procesul de dezînscriere în reţea. 11.Se porneşte terminalul F, se selectează GR1 şi se apasă PTT pentru un timp scurt. 12. Se aşteaptă expirarea timpului de agăţare, apoi se scoate bateria din terminalul F. 13. Se verifică folosind fereastra de afişare a mesajelor că terminalul F este interogată după 4 ore şi de-afiliat din sistem. 2.2 Servicii vocale 2.2.1. Servicii vocale de grup 2.2.1.1. Apel de grup în regim trunking Apel de grup: Una dintre principalele funcţii ale sistemului Dimetra IP este să asigure comunicaţii de grup, sistemul având mai multe opţiuni pentru a extinde serviciul de bază de comunicare de grup şi pentru a asigura managementul funcţionării în apel de grup. Ca urmare, această secţiune conţine mai multe teste. Fiecare test introduce o opţiune legată de apel şi sunt demonstrate caracteristicile de management şi control ale reţelei asupra terminalului, asociate apelului, ca parte a testului. Serviciul de apel de grup permite unui terminal sau unei console dispecer (CD) să stabilească o comunicare de tip unul la mai mulţi cu un grup de utilizatori denumiţi grup de lucru. Apartenenţa la grupul de lucru este dinamică. Terminalele trebuie să se afilieze pentru a fi membre ale unui grup de lucru. Un terminal poate fi membru al unui singur grup de lucru la un moment dat. O dată ce un grup de lucru este asociat unei console dispecer(cd), ea devine membru al acelui grup de lucru. O consolă dispecer CD poate fi membru în mai multe grupuri de lucru. : Terminalele A, B şi C CD1 Staţia de bază BTS1 şi 2 Distribuţia terminalelor în grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) Site 1 Terminalul B (GR1) Site 2 Terminalul C (GR2) Site 1 CD1 (GR1) 6/51

1. Se iniţiază un apel cu terminalul A. 2. Se verifică dacă numai terminalul B poate recepţiona şi răspunde acestui apel. Se verifică dacă CD1 poate monitoriza apelul şi terminalul C nu recepţionează apelul. 3. Se comută terminalul C pe GR1. 4. Se iniţiază un apel în GR1 de la terminalul A. Se verifică dacă terminalul C primeşte apelul. 5. Se răspunde apelului cu terminalul C şi se verifică faptul că apelul este auzit de terminalele A, B şi CD1. Condiţii de ieşire: Neaplicabile. 2.2.1.2. Apel de grup de anunţare Un apel de anunţare este un apel de grup de tipul unul la mai mulţi care asigură posibilitatea de comunicare cu mai multe grupuri de lucru simultan. Apelul de anunţare utilizează serviciul de apel de grup TETRA. Un multigrup este un grup de grupuri de lucru. : Terminalele A, B, C, D, E şi F Staţiile de bază BTS1 şi 2 Terminal de management de reţea Distribuţia terminalelor în grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) Site 1 Terminalul B (GR2) Site 2 Terminalul C (GR3) Site 1 Terminalul D (GR4) Site 2 Terminalul E (GR5) Site 1 Terminalul F (MG1) Site 1 Se verifică dacă MG1 conţine grupurile de lucru GR1, GR2 şi GR3 şi dacă MG2 conţine grupurile GR4 şi GR5. Toate terminalele trebuie să fie capabile să facă apeluri de multigrup. 1. Se iniţiază un apel cu terminalul F. 2. Se verifică dacă apelul este stabilit cu terminalele A, B şi C, care sunt afiliate curent la grupurile de lucru ale MG1, iar terminalele D şi E nu pot auzi apelul în desfăşurare. 3. Se eliberează apelul de la terminalul F în MG1. 4. Se iniţiază un apel cu terminalul A către GR1. Se menţine apelul. 5. Se verifică dacă terminalul F poate să asculte apelul 6. Se închide apelul de la terminalul A 7. Se selectează MG2 pe terminalul F şi se efectuează un alt apel. 8. Se verifică dacă apelul este stabilit cu terminalele D şi E, care sunt afiliate curent la grupurile de lucru care sunt membre ale MG2 şi că terminalele A, B şi C nu pot asculta apelul în desfăşurare. 9. Se eliberează apelul de la terminalul F în MG2. 7/51

2.2.1.3 Scanare de grup Terminalul poate fi programat prin programul de configurare al terminalelor cu un anumit număr de liste de scanare. Fiecare listă de scanare poate conţine un număr de grupuri de lucru. O singură listă de scanare poate fi asociată unui anumit grup. Atunci când scanarea de grupuri este activată, terminalul radio monitorizează canalul de control urmărind semnalizările de activare a apelului de grup pentru grupurile din lista de scanare asociată grupului selectat pe terminal (în plus faţă de grupul selectat şi faţă de orice multigrup asociat). De îndată ce un apel de grup este activat pentru oricare dintre aceste grupuri, terminalul se va alătura apelului. Dacă utilizatorul vrea să emită în acel moment, terminalul se poate configura, prin softul de configurare a terminalului, să emită pe grupul scanat sau pe cel selectat. Terminalele A, B, C, D, E şi F Staţia de bază (BTS) 1 şi 2 Soft de configurare a terminalelor Distribuţia terminalelor în grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) Site 1 Terminalul B (GR4) Site 2 Terminalul C (GR4) Site 1 Terminalul D (GR1) Site 2 Terminalul E (GR5) Site 2 Terminalul F (GR5) Site 1 Se activează scanarea pe toate terminalele. Se verifică dacă terminalele A, B, C, D şi E sunt programate cu softul de configurare a terminalelor ca să emită pe grupul scanat, iar terminalul F este programat să emită pe grupul selectat. Se verifică dacă toate terminalele au doar o listă de scanare activată şi că această listă conţine grupurile GR1, GR2 şi GR3. 1. Verificarea monitorizării activării grupurilor din lista de scanare 2. Se iniţiază un apel de pe terminalul A şi se verifică dacă se aude vocea pe terminalul D şi pe terminalele B, C, E şi F (prin intermediul liste de scanare). 3. Verificarea opţiunii de emisie pe grupul scanat (activ) 4. Se eliberează PTT-ul de la terminalul A şi se apasă PTT-ul de la terminalul B. 5. Se verifică dacă răspunsul se aude la terminalele A, C, D, E şi F. 6. Verificarea opţiunii de emisie pe grupul selectat 7. Se eliberează PTT-ul de la terminalul B şi se apasă PTT-ul la terminalul F. 8. Se verifică dacă de această dată vocea este recepţionată doar de terminalul E, singurul care participă în grupul 5. Condiţii de ieşire: Dezactivaţi scanarea de la toate terminalele. 8/51

2.2.1.4. Apel de amplasament folosind serviciul de apel difuzat Serviciul de apel difuzat pe site (SWC Site Wide Call) este o dezvoltare a serviciului de apel de grup standard şi permite unei console să se adreseze staţiilor localizate pe unul sau mai multe site-uri. În general, apelurile SWC vor folosi serviciul de apel radiodifuzat şi în practică vor fi adesea tratate ca apeluri de urgenţă. Se testează următoarele proprietăţi ale acestei caracteristici: Un apel SWC poate fi iniţiat numai de la o consolă dispecer. Un apel de urgenţă SWC are prioritate faţă de apelurile de urgenţă normale (când se foloseşte serviciul de apel radiodifuzat). Este posibil să se efectueze un apel SWC către un număr de site-uri specificate folosind caracteristica de selectare multiplă a consolei. Tăierea resurselor de canal de trafic. Terminalele A, B şi C Consola Dispecer CD1 Staţiile de bază BTS1 şi 2 Terminale de management al reţelei şi al utilizatorilor Distribuţia terminalelor în grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) Site 2 Terminalul B (GR2) Site 2 TerminalulC (GR2) Site 1 DC1 (SWGR Site 2) Site 2 SWC trebuie validat în infrastructura utilizată (cele 2 staţii de bază). SWGR pentru BTS 1 şi pentru BTS 2 trebuie programate în modul Transmission trunked şi capabile de tăiere. SWGR pentru BTS 1 trebuie să aibă BTS 1 drept critic şi ca singurul site valid în profilul său de site-uri valide. SWGR pentru BTS 2 trebuie să aibă BTS 2 drept critic şi ca singurul site valid în profilul său de site-uri valide. SWGR 1 şi SWGR 2 trebuie validate să poată iniţia apeluri de urgenţă şi să fie programate ca neregrupabile la consolă. Tăierea utilizatorului ocupat de către SWC 1. Se iniţiază un apel de urgenţă de la terminalul A şi se menţine în emisie. Se verifică dacă acest apel de urgenţă este recepţionat de CD1. 2. Se iniţiază un apel privat de la terminalul C către terminalul B şi se menţine comunicaţia. 3. Se iniţiază un apel de urgenţă de la CD1 pentru SWGR 2. 4. Se verifică faptul că terminalele A şi B recepţionează acest apel de urgenţă SWGR şi că terminalul C afişează că apelul a fost întrerupt. 5. Se eliberează emisia de la DC1 şi se încearcă să se răspundă cu terminalul A. 6. Se verifică faptul că terminalul A nu poate răspunde apelului SWC. (dacă este transmisie cu acces multiplu). GAA Site multiplu 7. Se selectează SWGR 1 şi SWGR 2 cu opţiunea de selecţie multiplă de la consolă. 8. Se iniţiază un apel către grupurile selectate de la CD1. 9. Se verifică dacă toate cele trei terminale primesc apelul. 9/51

Tăierea resurselor folosind SWC 10. Se reduce numărul canalelor de voce la BTS 2 la 1. 11. Se efectuează un apel de grup de la terminalul C pe grupul GR2 şi se menţine. Se verifică dacă terminalul B recepţionează acest apel. 12. Se iniţiază un apel către SWGR 2 de la CD1. Se verifică faptul că apelul GR2 între terminalul B şi terminalul C este tăiat. Apelul SWGR 2 este stabilit la BTS 2 şi terminalele A şi B încep să-l recepţioneze. Condiţii de ieşire: Se revine la starea iniţială pentru BTS2 (numărul de canale). Se reprogramează terminalele cu grupurile iniţiale. 2.2.1.5. Semnalizare de urgenţă Caracteristici de urgenţă: Sistemul asigură o serie de caracteristici care fac posibilă comunicarea efectivă şi managementul situaţiilor de urgenţă. Această secţiune testează toate carcteristicile legate de rezolvarea acestor situaţii de urgenţă. Serviciul de alarmă de urgenţă permite unui terminal radio (TR) să trimită o alarmă de urgenţă atât dispecerului de sistem cât şi aplicaţiei de control a traficului radio. Serviciul de urgenţă utilizează serviciul de transfer de status TETRA. Numai terminalele radio pot trimite o alarmă de urgenţă. Alarma de urgenţă ajunge la toate consolele dispecer (CD) care au grupul afiliat al staţiei asignate. Alarma de urgenţă este trimisă numai la consolele dispecer, şi nu la terminalele care sunt membre ale grupului de lucru. Când o alarmă de urgenţă este primită la consola dispecer se îmtâmplă următoarele: a. Tonul alarmei de urgenţă se aude în difuzor. b. Marginea ferestrei de resurse care primeşte alarma de urgenţă semnalizează intermitent roşu. c. Linia de status a ferestrei de resurse afişează Emerg Alarm (sau Emerg Call dacă butonul de emisie a fost apăsat la terminalul care a iniţiat apelul). d. ID-ul terminalului şi tipul de urgenţă sunt marcate de asemenea cu roşu în stivă şi în log-ul de activitate dacă sunt afişate. e. Volumul pentru resurse este automat setat la nivelul maximum. Centrul de comutare generează o recunoaştere care este returnată terminalului care a generat alarma pentru a indica că s-a primit alarma de urgenţă. : Terminalul A Consola CD1 Staţia de bază BTS2 Distribuţia terminalelor în grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) BTS 2 Consola CD1 (GR1) Se setează cursorul nivelului de volum la minimum în fereastra de resurse pentru GR1 la consola CD1. (O valoare diferită de zero). Se verifică faptul că alias-ul terminalului A este definit la consolă. 10/51

1. Se apasă PTT la terminalul A şi se verifică pe CD1 că semnalul audio primit este la minim. Se eliberează PTT. 2. Se iniţiază o alarmă de urgenţă cu terminalul A apăsând butonul de urgenţă, dar nu PTT-ul: 3. Se verifică faptul că alarma este trimisă şi ca rezultat apare mesajul Alarm Sent pe afişajul terminalului, urmat de Emergency. 4. Se aude tonul de alarmă de urgenţă la CD1. 5. Se verifică faptul că marginea ferestrei de resurse a DC semnalizează intermitent roşu şi alias-ul terminalului A apare în fereastra de resurse atât în stivă cât şi în logul de activitate. Se verifică faptul că nivelul cursorului de volum la fereastra de resurse a CD se modifică la maximum. 6. Folosind consola CD1, se selectează butonul roşu de urgenţă în fereastra de resurse pentru a accesa fereastra de urgenţă. Se selectează butonul Acknowledge. Acesta va închide tonul de urgenţă şi marginea ferestrei va deveni roşu stabil. 7. Se închide starea de urgenţă la CD1 selectând icoana de închidere, apoi se închide fereastra de urgenţă. 8. Se închide starea de urgenţă la terminal, prin apăsarea tastei de inchidere apel sau de ieşire din apel (funcţie de terminal) pe terminalul A. 9. Se verifică faptul că afişajul 'Emergency' dispare şi terminalul revine în modul de operare în grup. Condiţii de ieşire: Ştergeţi urgenţele în sistem. 2.2.1.6. Apel de urgenţă Apelul de urgenţă este un apel de grup cu cea mai mare prioritate de preempţie. Când sistemul este ocupat, apelurile de urgenţă sunt transmise imediat prin întreruperea rapidă a apelului cu cea mai mică prioritate aflat în desfăşurare. Apelul cu proritatea cea mai mică este anulat şi resursele necesare sunt alocate imediat Apelului de urgenţă. Timpul de agăţare pentru apelurile de urgenţă poate fi setat independent de timpul de agăţare pentru apelurile normale de grup. Temporizatorul de agăţare pentru apeluri de urgenţă pe sistem poate fi setat în domeniul 0 până la 3660 secunde. Terminalele A, B şi C Consola CD1 Staţiile de bază BTS1 şi 2 Terminal de management al reţelei Distribuţia terminalelor în grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) BTS 1 Terminalul B (GR1) BTS 2 Terminalul C (GR5) BTS 2 Consola CD1 (GR5) Se reduce capacitatea lui BTS2 la un singur canal de trafic. 1. Se apasă PTT la terminalul A şi se verifică la consola CD1 că semnalul audio primit este la minim. Se eleberează PTT. 11/51

2. Se iniţiază o alarmă de urgenţă cu terminalul A apăsând butonul de urgenţă, dar nu şi PTT-ul. 3. Se verifică faptul că alarma de urgenţă este recepţionată de sistem şi ca rezultat apare mesajul Alarm Sent pe afişajul terminalului, urmat de Emergency. 4. Se va auzi tonul de alarmă de urgenţă la CD1. 5. Se verifică faptul că marginea ferestrei de resurse a CD semnalizează intermittent roşu şi alias-ul terminalului A apare în fereastra de resurse atât în stivă cât şi în logul de activitate. Se verifică faptul că poziţia cursorului de volum la fereastra de resurse a CD se modifică la maximum. 6. Folosind consola CD1, se selectează butonul roşu de urgenţă în fereastra de resurse pentru a accesa fereastra de urgenţă. Se selectează butonul Acknowledge. Acesta va închide tonul de urgenţă şi marginea ferestrei va deveni roşu stabil. 7. Se închide starea de urgenţă la DC1 selectând icoana de închidere, apoi se închide fereastra de urgenţă. 8. Se închide starea de urgenţă la terminal, prin apăsarea butonului de ieşire sau închidere a apelului pe terminalul A. 9. Se verifică faptul că afişarea Emergency dispare şi terminalul revine în modul de operare în grup. Condiţii de ieşire: Se şterg urgenţele în sistem. 2.2.1.7. Apel de urgenţă la dispecerat O consolă dispecer poate iniţia un apel de urgenţă folosind butonul de urgenţă din fereastra de resurse de grup. Terminalele A şi B Consola CD1 Staţiile de bază BTS1 şi 2 Distribuţia terminalelor în grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) BTS 1 Terminalul B (GR2) BTS 2 Consola CD1 (GR2) 1. Se iniţiază un apel de urgenţă la consola CD1 deschizând fereastra de resurse extinsă pentru GR2, dând click pe crucea roşie şi apoi pe butonul setup şi apoi prin apăsarea butonului instant transmit în fereastra de resurse GR2 sau butonul general transmit de pe bara de unelte. 2. Se verifică faptul că apelul este recepţionat de terminalul B, dar nu şi de terminalul A, care va emite tonul Emergency Received şi va afişa o iconiţă de urgenţă. 3. Se şterge apelul de urgenţă de la CD1 şi se verifică faptul că terminalul B revine la afişajul normal de mod de lucru în grup. Condiţii de ieşire: Ştergeţi alarmele de urgenţă din sistem. 12/51

2.2.2. Apeluri vocale private apel individual 2.2.2.1. Apel individual full-duplex Transmiterea full-duplex reprezintă modul de lucru în care fiecare utilizator poate transmite şi recepţiona trafic (vorbeşte şi ascultă) în acelaşi timp. Apelurile dinspre terminalul radio spre o reţea telefonică sunt întotdeauna full-duplex (similar unui apel telefonic). Serviciul de apel individual full-duplex permite ca doi utilizatori din cadrul sistemului TETRA să comunice folosind voce full-duplex în trei moduri diferite: (a) de la terminal la consola dispecer (acest apel este iniţiat de terminalul radio, care apelează consola). (b) de la consola dispecer la terminalul radio (acest apel este iniţiat de către o consolă dispecer, care apelează un terminal radio). (c) de la un terminal radio către altul (acest apel este iniţiat de un terminal radio care apelează alt terminal radio). Un apel individual de la o consolă dispecer către alta (half-duplex sau full-duplex) nu este permis. Terminalele A, B şi C Consola dispecer CD1 Staţie de bază BTS 1 şi 2 Terminal pentru managementul terminalelor Distribuţia terminalelor în grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) Site 2 Terminalul B (GR2) Site 1 Terminalul C (GR1) Site 1 Consola CD1 (GR1) Se verifică dacă terminalele A, B şi consola dispecer au dreptul de a efectua apeluri individuale full-duplex (la terminalul pentru managementul terminalelor). Se verifică dacă în modul de programare a terminalelor A şi B este activată comutarea automată a modurilor. PROCEDURA DE TEST Între 2 terminale radio 1. Terminalul A se trece în modul de apel individual. Se selectează terminalul B din lista de apeluri individuale, sau se formează ID-ul de la tastatură. Se apasă tasta de formare/iniţiere apel pentru a iniţia apelul. 2. Se confirmă că terminalul B primeşte un ton de apelare şi o semnalizare şi că primeşte un apel privat pe ecran. 3. Se răspunde de la terminalul B la apelul privat prin apăsarea tastei de răspuns. Se confirmă că s-a activat un apel privat între terminalele A şi B, iar apelul nu poate fi auzit de consola dispecer sau de terminalul C. 4. Se verifică dacă terminalele A şi B pot transmite fără a fi nevoie să se apese tastele de emisie. Se verifică că cei doi utilizatori pot vorbi simultan şi se aud unul pe celălalt. 5. Se închide apelul individual full-duplex apăsând tasta de închidere apel pe unul din terminale. Testele între o consolă dispecer şi un terminal se efectuează în mod similar. 13/51

2.2.2.2. Apel individual half-duplex Transmiterea half-duplex reprezintă modul de lucru în care un singur utilizator poate transmite trafic (vorbeşte) la un moment dat. Serviciul de apel individual half-duplex permite ca doi utilizatori din cadrul sistemului TETRA să comunice folosind voce half-duplex în trei moduri diferite: (d) de la terminal la consola dispecer (acest apel este iniţiat de terminalul radio, care apelează consola). (e) de la consola dispecer la terminalul radio (acest apel este iniţiat de către o consolă dispecer, care apelează un terminal radio). (f) de la un terminal radio către altul (acest apel este iniţiat de un terminal radio care apelează alt terminal radio). Un apel individual de la o consolă dispecer către alta (half-duplex sau full-duplex) nu este permis. Terminalele A, B şi C Consola dispecer CD1 Staţie de bază BTS 1 şi 2 Terminal pentru managementul terminalelor Distribuţia terminalelor în grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) Site 2 Terminalul B (GR2) Site 1 Terminalul C (GR1) Site 1 Consola CD1 (GR1) Se verifică dacă terminalele A, B şi consola dispecer au dreptul de a efectua apeluri individuale (la terminalul pentru managementul terminalelor). Se verifică dacă în modul de programare a terminalelor A şi B este activată comutarea automată a modurilor. PROCEDURA DE TEST Între 2 terminale radio 6. Terminalul A se trece în modul de apel individual. Se selectează terminalul B din lista de apeluri individuale, sau se formează ID-ul de la tastatură. Se apasă tasta de formare/iniţiere apel pentru a iniţia apelul. 7. Se confirmă că terminalul B primeşte un ton de apelare şi o semnalizare şi că primeşte un apel privat pe ecran. 8. Se răspunde de la terminalul B la apelul privat prin apăsarea tastei de răspuns. Se confirmă că s-a activat un apel privat între terminalele A şi B, iar apelul nu poate fi auzit de consola dispecer sau de terminalul C. 9. Se apasă tasta PTT la terminalul A şi se verifică faptul că vocea se recepţionează pe terminalul B. 10. Se eliberează tasta PTT de la terminalul A şi se apasă tasta PTT la terminalul B şi se verifică faptul că vocea se recepţionează pe terminalul A. 11. Se închide apelul individual half-duplex apăsând tasta de închidere apel pe unul din terminale. Testele între o consolă dispecer şi un terminal se efectuează în mod similar. 14/51

2.2.2.3. Ascultare ambientală Facilitatea de ascultare ambientală permite unui terminal să fie trecut în emisie de la distanţă fără a da nici o indicaţie externă că se iniţiază un apel sau că acesta este în curs. Ascultare ambientală este implementată ca un apel individual simplex, astfel încât terminalul nu va primi nici un semnal audio în timpul apelului şi dacă terminalul radio monitorizat este oprit în timpul apelului de ascultare ambientală, el va continua să transmită, deşi utilizatorului i se va părea că este oprită. Ascultarea ambientală este întotdeauna iniţiată de infrastructură, de la o consolă dispecer. : Terminalele A şi B Consolele CD1 şi 2 Terminal de management al terminalelor Staţia de bază BTS2 Distribuţia terminalelor în grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) BTS 2 Terminalul B (GR2) BTS 2 Consola CD1 (GR1) Consola CD2 (GR1) Se va verifica la terminalul de management al terminalelor faptul că parametrul Ambience Listening Monitoring Enabled în Radio User Object este setat pe Yes pentru terminalul A şi No pentru terminalul B. Aceasta permite / nu permite unei console CD să iniţieze un apel de ascultare ambientală către un anumit utilizator specific. Se va verifica la terminalul de management al terminalelor faptul că parametrul Ambience Listening Monitoring Enable în Radio User Object este setat pe Yes pentru CD1. Această facilitate trebuie validată în aplicaţia de management a consolei şi pentru resursa trunking de apel privat de la CD1. 1. Se iniţiază un apel de ascultare ambientală de la CD1 către terminalul A. 2. Se foloseşte fereasta de afişare a mesajelor din sistem pentru a verifica că terminalul A emite pe BTS 2. 3. Se verifică faptul că nu există nici o indicaţie a apelului de ascultare ambientală la utilizatorul terminalului A. Se verifică afişajul şi indicaţiile LED-ului. Se verifică faptul că ID-ul consolei CD1 nu apare pe afişajul terminalului A. 4. Ser verifică faptul că semnalul audio de la CD1 nu poate fi auzit de terminalul A. 5. Se schimbă grupurile de lucru pe terminalul A. Se veifică cu ajutorul ferestrei de afişare a mesajelor din sistem că terminalul A nu se dezafiliază de la GR1 şi că apelul de ascultare ambientală este încă în desfăşurare. Se selectează din nou GR1pe terminalul A. 6. Se comută terminalul A pe modurile de lucru grup, apel privat, PABX şi PSTN.Aceasta se poate face în mod diferit depinzând de modelul terminalului A. Se verifică în fereasta de ajişare a mesajelor că aceste operaţii nu produc oprirea apelului de ascultare ambientală. 7. Din meniul terminalului A, se intră în agendă, şi se baleiază lista. Apoi se intră într-o listă de scanare şi se activează scanarea. Se verifică faptul că aceste operaţii nu produc oprirea apelului de ascultare ambientală. 15/51

8. Se opreşte terminalul A. Se verifică faptul că terminalul afişează secvenţa normală de oprire. Se foloseşte fereastra de afişare a mesajelor de sistem pentru a verifica că terminalul A nu se dezînregistrează. Se foloseşte fereastra de afişare a mesajelor de sistem pentru a verifica că apelul de ascultare ambientală este încă în desfăşurare. 9. Se porneşte terminalul A. Se verifică faptul că terminalul afişează secvenţa normală de pornire. Se foloseşte fereastra de afişare a mesajelor de sistem pentru a verifica faptul că terminalul A nu se dezînregistrează. Se foloseşte fereastra de afişare a mesajelor de sistem pentru a verifica faptul că apelul de ascultare ambientală este încă în desfăşurare. 10. Se iniţiază un apel individual de la terminalul B către terminalul A. Se verifică faptul că apelul este rejectat, şi că apelul de ascultare ambientală între CD1 şi terminalul A este încă în desfăşurare. 11. Se iniţiază un apel individual de la terminalul A la la terminalul B. 12. Se foloseşte fereastra de afişare a mesajelor de sistem pentru a verifica faptul că acum terminalul A se dezafiliază de la GR1. Apelul de ascultare ambientală între CD1 şi terminalul A se închide se iniţiază apelul privat între terminalul A şi terminalul B. 13. Se iniţiază un alt apel de ascultare ambientală de la CD1 la terminalul A. Se verifică faptul că apelul individual între terminalul A şi terminalul B este întrerupt. 14. Se verifică faptul că pe afişajul terminalului A nu rezultă că întreruperea se datorează unui apel de ascultare ambientală. 15. Se închide apelul de ascultare ambientală de la CD1. 16. Se încearcă iniţierea unui alt apel de ascultare ambientală de la CD1 la terminalul B. Se verifică faptul că apelul este rejectat, datorită faptului că terminalul B nu poate fi monitorizat prin ascultare ambientală. (Setări iniţiale) Condiţii de ieşire: Refaceţi parametrii originali la aplicaţia de management al utilizatorilor. 2.2.3 Apeluri telefonice Serviciul de apeluri telefonice oferă comunicaţii full-duplex între un terminal radio şi un abonat al unei centrale telefonice (PABX). Full-duplex înseamnă că ambii abonaţi transmit şi recepţionează în acelaşi timp. Acest serviciu permite unui abonat radio să iniţieze un apel telefonic prin cererea unui apel individual către un număr ISSI rezervat interfeţei de ieşire către centrala telefonică şi includerea numărului abonatului telefonic în cererea de apel. Similar, în sens invers, abonaţii centralei telefonice (PABX) pot iniţia un apel către terminalul radio prin apelarea unei extensii rezervate acestuia. Abonaţii PABX-ului pot forma fie numărul ISSI al terminalului TETRA sau numărul DDI (Direct Dial-In) alocat de sistemul TETRA. In timpul procedurii de stabilire a apelului sunt generate tonuri de apel către participanţii la comunicaţia telefonică. Următoarele servicii suplimentare sunt aplicabile apelurilor telefonice: Busy Queuing şi Call Back, Queuing Priority, Calling Line Party Identification (CLIP), Dual Tone Multi Frequency (DTMF) Overdial, Barring of Incomming Calls (BIC). 16/51

2.2.3.1 Apel telefonic de la terminalul radio la centrala PABX Serviciul de apel telefonic permite o comunicaţie full-duplex între terminalul radio şi PABX (Private Automatic Branch exchange) sau PSTN (Public Switched Telephone Network), prin intermediul unei centrale PABX. Full duplex înseamnă că ambii participanţi la comunicaţie pot transmite sau recepţiona în acelaşi timp. Acest serviciu permite unui terminal radio să iniţieze un apel telefonic prin iniţierea unui apel individual către un număr ISSI rezervat pentru interfaţa de ieşire către centrala telefonică şi includerea în cererea de apel a numărului extern apelat. Terminalele A şi B Staţiile de bază (BTS) 1 şi 2 Un abonat PABX Distribuţia terminalelor pe grupuri ţi pe staţii de bază: Terminalul A (GR 1) BTS 2 Terminalul B (GR 1) BTS 1 Se verifică faprul că numărul abonatului PABX să nu fie în clasa de excludere a terminalului A. 1. Se selectează modul Apel telefonic pe terminalul A. Procedura este conform manualului de utilizare al terminalului testat. 2. Se formează numărul de telefon. Fie se selectează numărul din lista terminalului A fie se formează direct. 3. Se verifică iniţierea apelului. Se aşteaptă apariţia tonurilor de apel la terminalul A şi la telefon. 4. Se verifică stabilirea comunicaţiei. Se ridică receptorul telefonului şi se stabileşte contactul vocal. Se verifică faptul că nu este necesară apăsarea butonului PTT pentru stabilirea contactului vocal. Se verifică contactul audio în mod duplex. 5. Se verifică faptul că terminalul B nu participă la conversaţie. 6. Se verifică finalizarea apelului. Se termină apelul de la terminalul radio. Se repetă testul cu finalizarea apelului de la abonatul telefonic. În ambele cazuri trebuie să fie semnalizat sfârşitul apelului. Condiţii de ieşire: Nu sunt. 2.2.3.2. Apel telefonic de la centrala PABX la terminalul radio Serviciul de apel telefonic face posibilă comunicarea full duplex între un terminal radio şi un utilizator de centrală telefonică PABX sau PSTN. Accesul PSTN se realizează prin intermediul unei centrale PABX. Full duplex înseamnă că ambii participanţi la apel pot vorbi şi asculta în acelaşi timp. Serviciul permite unui utilizator de PABX să iniţieze un apel telefonic către un terminal formând o extensie sau un număr de abonat rezervat pentru terminal. Utilizatorul extern poate forma fie un prefix DDI cunoscut sistemului Dimetra urmat de ISSI-ul terminalului fie un număr DDI rezervat cunoscut sistemului Dimetra. 17/51

: Terminalele A şi B Staţiile de bază BTS1 şi 2 Telefon PABX Distribuţia terminalelor pe grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) BTS 2 Terminalul B (GR1) BTS 1 Numărul de telefon PABX trebuie să nu fie în clasa de excludere a terminalului A. 1. Se apelează terminalul A de la telefonul extern PABX întrând în secvenţa pentru terminalul A. 2. Se aşteaptă tonul de apel la terminalul A şi tonul de sonerie la telefonul local PABX. 3. Se răspunde apelului cu terminalul A şi se verifică legătura de voce duplex. 4. Se verifică faptul că apelul nu poate fi auzit de terminalul B. 5. Se închide apelul de la telefonul PABX. 6. Verifcaţi că apelul este închis şi eliberaţi apelul la terminalul A. Condiţii de ieşire : Nu sunt 2.3. Servicii de date 2.3.1. Mesaje tip stare Serviciul de mesaje de stare permite unui terminal să trimită un mesaj de stare prestabilit consolei dispecer şi sistemului. Serviciul utilizeză serviciul de mesaje de stare TETRA pe interfaţa radio. Numai terminalele pot trimite mesaje de stare şi serviciul este suportat numai de canalul principal de control. Mesajul de stare este livrat tuturor consolelor (CD) care au asignat grupul afiliat al terminalului. Mesajul de stare este trimis numai consolelor (CD), nu şi terminalelor care sunt membre ale grupului de lucru. Centrul de comutare generează o confirmare care este returnată terminalului pentru a indica că mesajul de stare afost livrat la consola dispecer. Terminalele A şi B Consolele DC1 şi 2 Staţiile de bază BTS1 şi 2 Distribuţia terminalelor pe grupuri şi pe staţii de bază: Terminalul A (GR1) BTS 1 Terminalul B (GR1) BTS 2 Consola CD1 (GR1) Consola CD2 (GR2) 1. La terminalul B se apasă tasta meniu, apoi se selectează Messages şi Send Sts. Se selectează un mesaj de stare şi se apasă PTT-ul. 2. Se verifică că la consolele CD s-a primit mesajul de stare şi că se afişează ID-ul terminalului sau alias-ul, valoarea sau textul mesajului de stare şi ora când s-a transmis mesajul. 18/51

3. Se verifică faptul că terminalul A nu a primit mesajul de stare. 4. Se verifică faptul că terminalul B afişează Status Sent înainte de a reveni la afişarea meniului. Condiţii de ieşire : Nu sunt. 2.3.2. Mesaje tip SDS Short Data Service Opţiuni de bază Serviciul SDTS (Short Data Transport Service) este un nivel de transport din standardul TETRA al serviciului SDS. SDTS permite aplicaţiilor accesul în mod punct la punct la serviciul SDS tip 4 din standardul TETRA. SDTS utilizează pentru identificare numerele ISSI, iar datele pot fi transferate între: o Terminalele radio A şi B o Un terminal radio şi un terminal de date care are asignat un ISSI şi este înregistrat în serverul Short Data. SDTS suportă mesaje SDS TETRA de tip 4 de până la 140 octeţi. Terminalele A şi B Staţiile de bază (BTS) 1 şi 2 Terminalele de date (DTE) 1, 2 and 3 cu o aplicaţie de Short Data Distribuţia terminalelor pe grupuri şi staţii de bază: Terminalul A (GR1) BTS 1 Terminalul B (GR1) BTS 2 DTE1 este conectat la interfaţa de date a terminalului A. DTE2 este conectat la interfaţa de date a terminalului B. DTE3, este conectat prin IP la serverul Short Data. 1. Se trimite un mesaj text în ambele sensuri între DTE1 la DTE2. Se verifică recepţionarea corectă a mesajului. 2. Se trimite un mesaj text în ambele sensuri între DTE1 la DTE3. Se verifică recepţionarea corectă a mesajului. 3. Se trimite un mesaj de la tastatura terminalului A către terminalul B conform procedurii din manualul de utilizare a terminalului. Se verifică recepţionarea corectă a mesajului conform procedurii din manualul de utilizare a terminalului. Condiţii de ieşire: Nu sunt. 2.3.3. Mesaje tip SDS pe canal de trafic Mesajele SDS (Short Data Service) sunt trimise în mod normal prin Canalul principal de control. Totuşi, SDTS (Short Data Transport Service) suportă operare de voce şi de date în paralel pentru că, dacă un terminal este implicat într-un apel de voce pe un canal de trafic, mesajele SDS sunt trimise printr-un canal de control asociat. Acest test demonstrează recepţia unui mesaj scurt de date în timp ce terminalul emite pe un grup de lucru. 19/51

Terminalele A şi B Staţiile de bază BTS1 şi 2 DTE 2 şi 3 cu aplicaţia de Short Data Un mesaj X (140 bytes) Distribuţia terminalelor pe grupuri şi staţii de bază: Terminalul A (GR1) BTS 1 Terminalul B (GR1) BTS 2 DTE2 trebuie conectat la interfaţa de date a terminalului B. DTE3 este un computer cu o conexiune IP la serverul Short Data. 1. Se iniţiază un apel de grup de la terminalul B. Se menţine PTT-ul apăsat. 2. Se trimite mesajul X de la DTE3 la DTE2. 3. Se verifică că mesajul este recepţionat corect la DTE2. Condiţii de ieşire: Nu sunt 2.3.4. Servicii de text alfanumerice mesaje individuale cu confirmare Serviciul de Text Alfanumeric (ATS Alphanumeric Text Service) este o aplicaţie Windows care permite trimiterea unor mesaje text de la un computer conectat în reţeaua fixă către un terminal radio selectat. Aplicaţia ATS foloseşte serviciul SDTS ca serviciu purtător şi prin urmare aplicaţia poate lucra pe orice computer conectat prin reţeaua IP a sistemului la serverul Short Data. Deoarece ATS foloseşte SDTS, managementul ATS se face prin managementul SDTS. Prima dată când un mesaj ATS este citit de către abonat, terminalul trimite automat către iniţiator confirmarea faptului că acest mesaj a fost citit de utilizator. Această confirmare este trimisă numai dacă este cerută de către iniţiator. Notă: Utilizatorul poate citi un mesaj când terminalul nu este în serviciu şi în aceste cazuri confirmarea nu va fi trimisă niciodată deoarece nu există nici un buffer al confirmărilor. Acelaşi lucru se aplică şi rapoartelor expirate. Terminalele A, B şi C DC1 cu Serviciul Text Alphanumeric (ATS) BTS1 şi 2 Distribuţia terminalelor pe grupuri şi staţii de bază: Terminalul A (GR1) BTS 1 Terminalul B (GR1) BTS 2 Terminalul C (GR1) BTS 1 Consola DC1 (GR1) Se deschide aplicaţia ATS şi se dă click pe butonul Edit din toolbar. Se selectează din meniul terminalelor A şi C agenda, se intră în meniul numele abonatului (Subscriber name) şi în ISSI-uri. Se salvează informaţia ca FATRADIO.ATS. Se dă click pe butonul Edit din toolbar. Se selectează Message List din meniu. Se intră în Message One şi Message Two din Message List şi apoi se salvează fişierul. Se revine în fereastra de deschidere ATS. Se dă click pe butonul Messages din toolbar şi apoi pe butonul Send. Se verifică că adresele şi mesajele în care s-a intrat anterior sunt prezente în listele de adrese şi mesaje. Se iese din aplicaţie. 20/51

1. Se deschide aplicaţia ATS, se dă click pe butonul Messages din toolbar, şi apoi pe Send. 2. Se selectează butonul Consumed Request. 3. Se selectează adresele pentru terminalul A şi terminalul B şi Message One. Se dă click pe butonul Send. 4. Se verifică faptul că mesajul este recepţionat de terminalul A şi B, dar nu şi de terminalul C. 5. Se verifică faptul că în coloana stare din ecranul principal ATS se vede un disc roz conţinând un C, indicând că mesajul a fost trimis cu o cerere de confirmare. 6. Se citeşte mesajul la terminalul A şi se verifică faptul că la aplicaţia ATS câmpul de stare se schimbă în Received ( disc verde) numai pentru terminalul A. Condiţii de ieşire: Se iese din aplicaţie. 2.3.5. Servicii de pachete de date, transfer de fişiere Serviciul de pachete de date (PDS Packet Data Service) este un serviciu purtător care permite staţiilor de lucru IP să comunice utilizând protocolul IP. PDS foloseşte protocolul TETRA Sub Net Dependant Convergence Protocol (SNDCP) pe interfaţă radio. Transmisile de pachete sunt testate folosind un fişier arhivat (ZIP). Fişierele arhivate au verificare internă de eroare care poate fi folosită pentru a verifica faptul că transmisia de date nu are erori pentru pachetul de date. Terminalele A şi B DTE1, 2 şi 3 cu aplicaţia TFTP de pachete de date. Staţiile de bază BTS1 şi 2 Fişierul P (un fişier ZIP al unui fişier non jpeg, 10KB) Aplicaţia WinZip Distribuţia terminalelor pe grupuri şi staţii de bază: Terminalul A (GR1) BTS 1 Terminalul B (GR1) BTS 2 DTE1 trebuie conectat la interfaţa de date a terminalului A. DTE2 trebuie conectat la interfaţa de date a terminalului B. DTE3, este un computer conectat IP la interfaţa externă pentru aplicaţii de date a sistemului. 1. Se dă click de două ori pe fişierul arhivat la DTE1. Aplicaţia WinZip se deschide automat. 1. Se selectează fişierul P în fereastra principală WinZip şi se dă click dreapta pe acest fişier. Se deschide lista de opţiuni. 2. Se selectează File Properties din listă. Se deschide fereastra File Properties. 3. Se notează valoarea câmpului CRC şi apoi se închide aplicaţia WinZip. 4. Se porneşte server-ul TFTP pe DTE1 şi clientul TFTP pe DTE2. 5. Pe DTE2, se descarcă fişierul P de la DTE1. 6. Se folosesc paşii 2, 3 şi 4 pe DTE2 pentru a verifica că CRC-ul de la fişierul primit este identic cu cel original. 7. Se închid aplicaţiile TFTP pe DTE1 şi DTE2. 21/51