Regleetare tehică "Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor î costrucţii", idicativ CR 0-2005 di 27/12/2005 Publicat i Moitorul Oficial, Partea I r. 148bis di 16/02/2006 Itra i vigoare la data de 01 iauarie 2007 1. Geeralităţi Codul cupride pricipiile, eleetele şi datele de bază ecesare petru clasificarea acţiuilor/îcărcărilor şi gruparea efectelor structurale ale acţiuilor/îcărcărilor petru proiectarea clădirilor şi structurilor î acord cu dezvoltările di urătoarele coduri de proiectare avasate: Eurocodul 0, EN 1990:2002, codurile aericae ASCE 7-95, ASCE 7-98:2000 şi docuetul ISO 2394/1993. Codul se îscrie î procesul de aroizare a legislaţiei tehice roâeşti petru proiectarea costrucţiilor cu cea di Couitatea Europeaă, îbuătăţid ivelul de siguraţă a structurilor şi costrucţiilor di Roâia. 1.1. Scopul Prezetul cod se referă la clasificarea acţiuilor/îcărcărilor şi gruparea efectelor structurale ale acţiuilor/îcărcărilor petru proiectarea clădirilor şi structurilor. 1.2. Defiiţii 1.2.1. Defiiţii referitoare la acţiui î costrucţii 1.2.1.1. Acţiui (F) Acţiuile asupra costrucţiilor se pot expria pri: a) Forţe/îcărcări aplicate asupra structurii (acţiui directe); b) Acceleraţii provocate de cutreure sau alte surse (acţiui idirecte); c) Deforaţii ipuse cauzate de variaţii de teperatură, uiditate sau tasări difereţiate sau provocate de cutreure (acţiui idirecte). 1.2.1.2. Efect al acţiuii (E) Efectul acţiuii/acţiuilor pe structură se poate expria î terei de efort secţioal şi/sau efort uitar î eleetele structurale, precu şi î terei de deplasare şi/sau rotaţie petru eleetele structurale şi structura î asablu. 1.2.1.3. Acţiue peraetă (G) Acţiue petru care variaţia î tip este ulă sau eglijabilă. 1.2.1.4. Acţiue variabilă (Q) Acţiue petru care variaţia î tip a paraetrilor ce caracterizează acţiuea u este ici ootoă ici eglijabilă. 1.2.1.5. Acţiue accidetală (A) Acţiue de durată scurtă dar de itesitate seificativă, ce se exercită cu probabilitate redusă asupra structurii î tipul duratei sale de viaţă proiectate. Notă - De obicei cutreurul şi ipactul reprezită acţiui accidetale, iar zăpada şi vâtul reprezită acţiui variabile. 1.2.1.6. Acţiue seisică (A) Acţiue asupra structurii datorată işcării tereului provocată de cutreure. 1.2.1.7. Acţiue geotehică Acţiue trasisă structurii de către păât şi/sau apa subteraă. 1.2.1.8. Acţiue fixă şi acţiue liberă Acţiuea fixă are distribuţia şi poziţia fixe pe structură. Acţiuea liberă poate avea diverse distribuţii şi poziţii pe structură. 1.2.1.9. Acţiue statică
Acţiue care u provoacă forţe de ierţie pe structură şi eleetele sale structurale. 1.2.1.10. Acţiue diaică Acţiue care provoacă forţe de ierţie seificative pe structură şi eleetele sale structurale. 1.2.1.11. Acţiuea cvasistatică Acţiue diaică reprezetată pritr-o acţiue statică echivaletă. 1.2.1.12. Valoare caracteristică a uei acţiui [F(k)] Valoarea caracteristică a uei acţiui corespude uei probabilităţi ici de depăşire a acţiuii î sesul defavorabil petru siguraţa structurii î tipul uui iterval de tip de referiţă. Valoarea caracteristică se deteriă ca fracţii al repartiţiei statistice a acţiuii. 1.2.1.13. Valoare cvasiperaetă a uei acţiui variabile (psi 2 Q(k)) Valoare expriată ca o fracţiue di valoarea caracteristică a acţiuii pritr-u coeficiet psi 2 <= 1. 1.2.1.14. Valoare de calcul a uei acţiui [F(d)] Valoare obţiută pri ultiplicarea valorii caracteristice F(k) cu u coeficiet parţial de siguraţă, gaa(f) ce ia î cosideraţie icertitudiile ealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguraţei structurale, ce caracterizează acţiuea. 1.2.2. Defiiţii referitoare la rezisteţele aterialelor structurale 1.2.2.1. Valoare caracteristică a uei rezisteţe [R(k)] Valoarea caracteristică a uei rezisteţe a aterialului structural corespude uei probabilităţi ici de edepăşire a rezisteţei. Această valoare se deteriă ca u fractil iferior al repartiţiei statistice a rezisteţei aterialului. O valoare oială, stabilită deteriistic, poate fi folosită ca valoare caracteristică î lipsa datelor statistice. 1.2.2.2. Valoare de calcul a uei rezisteţe [R(d)] Valoare obţiută pri îpărţirea valorii caracteristice, R(k) la u coeficiet parţial de siguraţă, gaa() ce ia î cosiderare icertitudiile ealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguraţei structurale, ce caracterizează rezisteţa. 1.2.2.3. Valoare oială [R(o)] Valoare di docuete specifice de aterial sau de produs utilizată î lipsa datelor statistice. 1.2.3. Terei referitori la geoetria structurii 1.2.3.1. Valoare caracteristică a uei proprietăţi geoetrice [a(k)] Valoarea caracteristică a uei proprietăţi geoetrice [a(k)] corespude, de obicei, diesiuilor specificate î proiect. 1.2.3.2. Valoare de calcul a uei proprietăţi geoetrice Valoarea de calcul a uei proprietăţi geoetrice este egală, î geeral, cu valoarea caracteristică. 1.2.4. Terei referitori la aaliza structurală 1.2.4.1. Aaliza structurală Aaliza structurală cupride (i) etodele de calcul a efectelor structurale ale acţiuilor şi (ii) etodele de calcul a rezisteţelor structurii, eleetelor structurale, secţiuii eleetelor şi puctual î secţiue. 1.2.5. Defiiţii privid proiectarea costrucţiilor 1.2.5.1. Durata de viaţă proiectată Itervalul de tip estiat petru care structura (sau o parte a acesteia) poate să fie utilizată cofor destiaţiei/fucţiuii prevăzute. 1.2.5.2. Stări liită Stări î afara cărora structura u ai satisface criteriile adoptate de proiectare. 1.2.5.3. Stări liită ultie Stări asociate cu prăbuşirea sau cu fore siilare de cedare structurală. 1.2.5.4. Stări liită de serviciu Stări dicolo de care ceriţele ecesare petru utilizarea î codiţii orale a costrucţiei/structurii u ai sut îdepliite. 1.2.5.5. Valoare oială Valoare fixată pe baze estatistice, de exeplu pe baza experieţei acuulate sau pe alte baze raţioale. 1.3. Ceriţe de bază O structură trebuie proiectată şi executată î aşa fel îcât, pe durata vieţii cosiderate la proiectare, să satisfacă urătoarele ceriţe de bază: rezisteţă structurală, fucţioalitate şi durabilitate. Î caz de icediu, rezisteţa structurală trebuie eţiută petru o perioadă de tip deteriată. O structură trebuie proiectată astfel îcât să u ajugă î situaţii de colaps parţial sau total datorită uor eveiete precu exploziile şi ipactul. Avarierea şi degradarea uei structuri trebuie evitate sau liitate pri: - eliiarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusă; - alegerea uui tip de structură ce este puţi vulerabilă la hazardurile cosiderate; - evitarea uor sistee structurale ce pot ceda fără avertiset;
- utilizarea uor sistee structurale ude eleetele structurale colucrează î preluarea acţiuilor. Ceriţele de bază trebuie îdepliite: - pri alegerea aterialelor structurale adecvate; - pri proiectarea şi detalierea costructivă corespuzătoare; - pri specificarea procedurilor de cotrol î proiectare, î fabrici de produse petru costrucţii şi î execuţia şi exploatarea structurii cosiderate. La cererea autorităţilor copetete trebuie efectuate teste de îcărcare asupra costrucţiilor, atuci câd există otive de verificare a siguraţei costrucţiei rearcate de către utilizatori. 1.4. Ipoteze Proiectarea se cosideră că îdeplieşte ceriţele ecesare dacă sut îdepliite urătoarele: - alegerea sisteului structural şi proiectarea structurii se efectuează de persoal cu calificarea şi experieţa adecvată; - execuţia se efectuează de u persoal cu calificare şi experieţă adecvată; - calitatea execuţiei lucrărilor pe şatier şi î fabrică se asigură pri supraveghere şi cotrol; - aterialele şi produsele de costrucţii sut utilizate cofor specificaţiilor EN 1990 pâă la EN 1999 sau după ore aţioale relevate petru ateriale şi produse petru costrucţii; - structura beeficiază de o îtreţiere adecvată; - structura se utilizează î coforitate cu ipotezele adise la proiectare. Notă - Pot exista cazuri câd ipotezele de ai sus trebuie să fie suplietate. 1.5. Durata de viaţă proiectată Durata de viaţă a structurii/costrucţiei trebuie specificată. Durata de viaţă proiectată a structurii/costrucţiei poate fi siplificat cosiderată ca î Tabelul 1.1 Durata de viaţă a structurii/costrucţiei petru proiectare Tabelul 1.1 Durata de viata Exeple proiectata, i ai >= 100 Structuri ouetale, poduri si alte structuri petru lucrari igieresti iportate 50-100 Cladiri si structuri obisuite 10-30 Costructii agricole sau siilare Parti de structura ce pot fi ilocuite (de exeplu reazee) <= 10 Structuri trazitorii Notă - Structurile sau părţi ale structurilor ce pot fi dezebrate petru a fi refolosite u trebuie să fie cosiderate ca trazitorii. 1.6. Durabilitate Structura trebuie proiectată astfel îcât deteriorarea sa pe durata de viaţă proiectată să u afecteze perforaţele costrucţiei luâdu-se î cosiderare atât codiţiile de ediu î care structura este expusă cât şi u ivel de îtreţiere corespuzător. Codiţiile de ediu trebuie idetificate î faza de proiectare. Gradul de deteriorare poate fi estiat pe baza calculelor, a cercetărilor experietale şi experieţei obţiute de la costrucţiile siilare precedete. 2. Pricipiile proiectării la stări liită 2.1. Geeralităţi
Petru o fucţiue dată, proiectarea structurilor trebuie efectuată î fucţie de destiaţia, iportaţa şi valoarea costrucţiei. Trebuie făcută disticţia ître stările liită ultie şi stările liită de serviciu (exploatare). Verificarea stărilor liită care se referă la efecte depedete de tip trebuie asociată cu durata de viaţă proiectată a structurii. Se otează că ajoritatea efectelor depedete de tip sut cuulative. 2.2. Stări liită ultie Stările liită ce iplică protecţia vieţii oaeilor şi a siguraţei structurii sut clasificate ca stări liită ultie. Stările liită ce iplică protecţia uor buuri de valoare deosebită trebuie deaseeea clasificate ca stări liită ultie. Aseeea cazuri sut stabilite de către cliet şi autoritatea relevată. Şi urătoarele stări liită ultie trebuie verificate, acolo ude pot fi relevate petru siguraţa structurii: - pierderea echilibrului structurii sau a uei părţi a acesteia, cosiderate ca u corp rigid; - cedarea pri deforaţii excesive, trasforarea structurii sau a oricărei părţi a acesteia îtr-u ecais; - pierderea stabilităţii structurii sau a oricărei părţi a acesteia, icluzâd reazeele şi fudaţiile; - cedarea cauzată de alte efecte depedete de tip. Notă - Se otează că cedarea datorită deforaţiei excesive este o cedare structurală datorată istabilităţii ecaice. 2.3. Stări liită de serviciu Stările liită ce iau î cosiderare fucţioarea structurii sau a eleetelor structurale î codiţii orale de exploatare, cofortul oaeilor/ocupaţilor costrucţiei şi liitarea vibraţiilor, deplasărilor şi deforaţiilor structurii sut clasificate ca stări liită de serviciu. 2.4. Proiectarea la stări liită Proiectarea la stări liită trebuie să se bazeze pe utilizarea uor odele de calcul structural şi petru acţiui, relevate petru stările liită cosiderate. Verificările trebuie efectuate petru toate cazurile seificative şi raţioale de cobiare de îcărcări/efecte ale îcărcărilor. La proiectare trebuie să se ţiă seaa şi de posibilele abateri de la direcţiile şi poziţiile presupuse ale acţiuilor precu şi de evetualele iperfecţiui geoetrice ale costrucţiei. Ceriţele de proiectare î raport cu starea liită trebuie îdepliite utilizâd coeficieţii de siguraţă parţiali specificaţi î capitolul 4. Ca alterativă, poate fi efectuată o proiectare bazată direct pe etode probabilistice. 3. Variabile de bază 3.1. Acţiui 3.1.1. Clasificarea acţiuilor O acţiue este descrisă de u odel, ăriea acesteia fiid reprezetată î ajoritatea cazurilor de u scalar ce poate avea diferite valori reprezetative. Acţiuile pot fi clasificate după variaţia lor î tip astfel: - Acţiui peraete (G), de exeplu: acţiui directe precu greutatea proprie a costrucţiei, a echipaetelor fixate pe costrucţii şi acţiui idirecte datorate cotracţiei betoului, tasărilor difereţiate şi precopriării; - Acţiui variabile (Q), de exeplu: acţiui pe plaşeele şi acoperişurile clădirilor, acţiuea zăpezii, acţiuea vâtului, îpigerea păâtului, a fluidelor şi a aterialelor pulverulete şi altele; - Acţiui accidetale (A), de exeplu cutreurul, exploziile, ipactul vehiculelor. Acţiuile sut clasificate, după atura răspusului structural, î acţiui statice şi acţiui diaice. 3.1.2. Valori caracteristice ale acţiuilor Valoarea caracteristică, F(k) a uei acţiui este o valoare reprezetativă a acesteia şi trebuie deteriată: - Pe baze probabilistice pritr-u fractil superior al repartiţiei statistice a acţiuii; - Pe baze deteriistice, pritr-o valoare oială utilizată î lipsa datelor statistice. Nota 1 - Deteriistic, greutatea proprie a structurii poate fi reprezetată de o sigură valoare caracteristică, valoare calculată pe baza diesiuilor oiale şi a aselor uitare edii. Dacă variabilitatea statistică a acţiuii G u poate fi eglijată (coeficietul de variaţie al acţiuii peste 0,05) şi/sau petru structurile a căror siguraţă este sesibilă la variaţia lui G, î proiectare trebuie utilizate acele valori ale lui G ce au u efect defavorabil asupra siguraţei. Acele valori pot fi după caz fie G(k,if) - reprezetat de fractilul 5% al repartiţiei statistice a acţiuii G, fie G(k,sup) - reprezetat de fractilul 95% al repartiţiei statistice a acţiuii G.
Nota 2 - Pretesioarea (P) trebuie clasificată ca o acţiue peraetă cauzată de forţe cotrolate şi/sau de deforaţii cotrolate ipuse pe o structură. Tipul de pretesioare trebuie difereţiat fucţie de soluţie (de exeplu pretesioare pri toroae, pretesioarea pri deforaţii ipuse reazeelor). Valorile caracteristice ale pretesioării, la u tip t, pot fi o valoare superioară P(k,sup)(t) şi o valoare iferioară P(k,if)(t). Petru stările liită ultie, poate fi utilizată o valoare edie P()(t). Nota 3 - Î geeral, valoarea caracteristică a acţiuilor di vât şi di zăpadă se defieşte pri probabilitatea de edepăşire de 2% îtr-u a ceea ce corespude uui iterval ediu de recureţă a uei valori ai ari de 50 ai, IMR = 50 ai. Î auite cazuri valoarea caracteristică a acestor acţiui cliatice se poate defii şi cu alte probabilităţi de edepăşire îtr-u a. Nota 4 - Petru acţiui accidetale, valoarea de proiectare A(d) trebuie specificată petru fiecare proiect idividual î parte. 3.1.3. Alte valori reprezetative ale acţiuilor variabile Alte valori reprezetative ale uei acţiui variabile sut: a) Valoarea frecvetă, reprezetată de produsul psi 1 Q(k), această valoare este apropiată de o valoare cetrală a repartiţiei statistice a valorilor acţiuii; b) Valoarea cvasiperaetă, reprezetată de produsul psi 2 Q(k); această valoare este folosită petru verificarea la stări liită ultie ce iplică acţiui accidetale şi petru verificarea la stări liită de serviciu reversibile. Valorile cvasiperaete sut utilizate şi petru calculul efectelor pe tere lug. 3.1.4. Reprezetarea acţiuilor diaice Acţiuile diaice sut expriate, î geeral, ca acţiui statice echivalete aplicâd coeficieţi diaici de aplificare uei îcărcări statice. Câd acţiuile diaice produc u răspus diaic seificativ al structurii, aaliza structurii trebuie să fie o aaliză diaică. 3.1.5. Iflueţa ediului Î alegerea aterialelor, cocepţiei structurii şi petru proiectarea de detaliu trebuie cosiderată iflueţa factorilor de ediu ce pot afecta durabilitatea structurii. 3.2. Rezisteţele aterialelor structurale Valorile caracteristice ale rezisteţei aterialelor structurale sut deteriate probabilistic pe bază de îcercări stadardizate efectuate î codiţii specificate. Valorile caracteristice ale rezisteţelor aterialelor structurale sut defiite uzual pri fractilul 5% al repartiţiei statistice a rezisteţei. Câd u sut dispoibile date statistice suficiete petru a stabili valorile caracteristice ale rezisteţelor aterialului, pot fi luate ca valori caracteristice valorile oiale ale rezisteţei. Paraetrii de rigiditate structurală (de exeplu odulul de elasticitate), coeficieţii de curgere letă şi coeficieţii de dilatare terică sut reprezetaţi î proiectare pri valori edii. Notă - Î uele cazuri, poate fi ecesar a se lua î cosiderare petru odulul de elasticitate o valoare superioară sau iferioară ediei (de exeplu î cazul istabilităţii). 3.3. Geoetria structurii Î proiectarea structurilor şi a eleetelor structurale trebuie luate î cosiderare iperfecţiui geoetrice care au u efect defavorabil asupra siguraţei structurale. 3.4. Modelarea structurală Modelele structurale trebuie alese astfel îcât să perită evaluarea coportării structurii cu u ivel de exactitate acceptabil. Dacă u sut dispoibile odele de calcul adecvat, şi petru a se cofira pri verificări ipotezele adoptate, proiectarea asistată de rezultate ale îcercărilor trebuie să fie cosiderată ca o opţiue. După caz, trebuie luate î cosiderare şi icertitudiile statistice datorate uărului liitat de rezultate. 4. Proiectarea pri etoda coeficieţilor parţiali de siguraţă 4.1. Geeralităţi Metoda coeficieţilor parţiali de siguraţă costă î verificarea tuturor situaţiilor de proiectare astfel îcât ici o stare liită să u fie depăşită atuci câd sut utilizate valorile de calcul petru acţiui sau efectele lor pe structura şi valorile de calcul petru rezisteţe. Petru situaţiile de proiectare selectate şi stările liită cosiderate, acţiuile idividuale trebuie grupate cofor regulilor di acest capitol. Evidet acţiuile care u pot exista fizic siulta u se iau î cosiderare îpreuă î grupări de acţiui/efecte structurale ale acţiuilor.
Valorile de calcul sut obţiute di valorile caracteristice utilizâdu-se coeficieţii parţiali de siguraţă sau alţi coeficieţi după cu sut defiiţi î acest capitol. Valorile de calcul pot fi alese şi direct atuci câd se aleg valori coservative. Metoda se referă la verificările la starea liită ultiă şi la starea liită de serviciu a structurilor supuse la îcărcări statice, precu şi la cazurile î care efectele diaice pe structură sut deteriate folosid îcărcări statice echivalete (de exeplu efectele diaice produse de vât sau iduse de trafic). Petru calculul structurilor î doeiul eliiar de coportare şi petru calculul structurilor la oboseală trebuie aplicate reguli specifice. 4.2. Valori de calcul 4.2.1. Valori de calcul ale acţiuilor Valoarea de calcul, F(d) a uei acţiui F se expriă astfel: F(d) = gaa(f)f(k) (4.1) ude: F(k) - este valoarea caracteristică a acţiuii gaa(f) - coeficiet parţial de siguraţă petru acţiue ce ţie seaa de posibilitatea uor abateri efavorabile şi ealeatoare a valorii acţiuii de la valoarea sa caracteristică. 4.2.2. Valori de calcul ale efectelor acţiuilor Valoarea de calcul a efectului pe structură al acţiuii, E(d) se calculează ca fiid efectul pe structură al acţiuii, E(Fd) îulţit cu coeficietul parţial de siguraţă gaa(sd): E(d) = gaa(sd) E(Fd) (4.2) Coeficiet parţial de siguraţă, gaa(sd) evaluează icertitudiile privid odelul de calcul al efectului î secţiue al acţiuii F(d) Alterativ, efectele acţiuilor pe structură, E(d) se pot deteria şi sub fora: E(d) = E[gaa(Sd) gaa(f) F(k)] (4.3) 4.2.3. Valori de calcul ale rezisteţelor aterialelor structurale Valoarea de calcul a rezisteţei uui aterial structural, X(d) se expriă astfel: X(k) X(d) = -------- (4.4) gaa() ude: X(k) - este valoarea caracteristică a rezisteţei aterialului; gaa() - coeficietul parţial de siguraţă petru rezisteţa aterialului ce ţie seaa de posibilitatea uor abateri efavorabile şi ealeatoare a rezisteţei aterialului de la valoarea sa caracteristică, precu şi de efectele de coversie (de volu, scară, uiditate, teperatură, tip) asupra rezisteţei aterialului. 4.2.4. Valori de calcul ale rezisteţelor eleetelor structurale Valoarea de calcul a rezisteţei secţioate, R(d) se calculează ca fiid valoarea rezisteţei secţioale calculată cu valoarea de calcul a rezisteţei aterialului, R[X(k)/gaa()] îulţită cu coeficietul parţial de siguraţă 1/gaa(Rd): + + 1 X(k) R(d) = --------- R -------- (4.5) gaa(rd) gaa() + +
Coeficietul parţial de siguraţă, 1/gaa(Rd) evaluează icertitudiile privid odelul de calcul al rezisteţei secţioale, iclusiv abaterile geoetrice. Alterativ, rezisteţa secţioală, R(d) se poate deteria şi sub fora: + + 1 1 R(d) = R --------- -------- X(k) (4.6) gaa(rd) gaa() + + 4.3. Stări liită ultie 4.3.1. Geeralităţi Verificarea structurilor se face la urătoarele stări liită ultie: a) Cedarea structurală şi/sau deforarea excesivă a eleetelor structurii/ifrastructurii/tereului; b) Pierderea echilibrului static al structurii sau a uei părţi a acesteia, cosiderată corp rigid. Verificarea structurală la starea liită de oboseală se regăseşte î ore specifice. 4.3.2. Verificări de rezisteţă Verificarea la starea liită de cedare structurală a uei secţiui/eleet sau îbiare se face cu relaţia: E(d) <= R(d) (4.7) E(d) - este valoarea de calcul a efectelor acţiuilor î secţiue petru starea liită ultiă cosiderată. R(d) - este valoarea de calcul a rezisteţei secţioate de aceeaşi atură cu efectul acţiuii î secţiue. 4.3.3. Verificări de echilibru static Verificarea la starea liită de echilibru static a structurii se face cu relaţia: E(d,dst) <= E(d,stb) (4.8) E(d,dst) - este valoarea de calcul a efectului acţiuilor ce coduc la pierderea echilibrului static. E(d,stb) - este valoarea de calcul a efectului acţiuilor ce se opu pierderii echilibrului static. 4.3.4. Gruparea efectelor structurale ale acţiuilor, petru verificarea structurilor la stări liită ultie Structura, ifrastructura şi tereul de fudare vor fi proiectate la stări liită ultie, astfel îcât efectele acţiuilor de calcul î secţiue, luate cofor urătoarelor cobiaţii factorizate: 1,35 / G(k,j) + 1,5 Q(k,1) + / 1,5 psi(0,i) Q(k,i) (4.9) j=1 j=2 să fie ai ici decât rezisteţele de calcul î secţiue. Î relaţia 4.9 sibolul "+" îseaă "î cobiaţie cu" sau "efectul cobiat al". G(k,i) - este efectul pe structură al acţiuii peraete i, luată cu valoarea sa caracteristică. Q(k,i) - efectul pe structură al acţiuii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristică; Q(k,1) - efectul pe structură al acţiuii variabile, ce are poderea predoiată ître acţiuile variabile, luată cu valoarea sa caracteristică; psi(0,i) este u factor de siultaeitate al efectelor pe structură ale acţiuilor variabile i (i = 2, 3... ) luate cu valorile lor caracteristice, avâd valoarea: psi(0,i) = 0,7 (4.10)
cu excepţia îcărcărilor di depozite şi a acţiuilor proveid di îpigerea păâtului, a aterialelor pulverulete şi a fluidelor/apei ude: psi(0,i) = 1,0 (4.11) De exeplu, î cazul uei structuri acţioată predoiat de efectele acţiuii vâtului, relaţia (4.9) se scrie: \ 1,35 / G(k,j) + 1,5 V(k) + 1,05[Z(k) sau U(k)] --- j=1 iar î cazul uui acoperiş acţioat predoiat de efectele zăpezii, relaţia (4.9) se scrie: \ 1,35 / G(k,j) + 1,5 Z(k) + 1,05[V(k) sau U(k)] --- j=1 ude: G(k) - este valoarea efectului acţiuilor peraete pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a acţiuilor peraete; Z(k) - valoarea efectului acţiuii di zăpadă pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a îcărcării di zăpadă; V(k) - valoarea efectului acţiuii vâtului pe structură, calculat cu valoarea caracteristică a acţiuilor vâtului; U(k) - valoarea efectului acţiuilor datorate exploatării costrucţiei (acţiuile "utile") calculată cu valoarea caracteristică a acţiuilor datorate exploatării. Acţiuile peraete ce au u efect favorabil asupra siguraţei structurilor (de exeplu la starea liită de echilibru static) se iau cofor urătoarei cobiaţii: 0,9 / G(k,j) + 1,5 Q(k,1) + / 1,5 psi(0,i) Q(k,i) (4.12) j=1 i=2 De exeplu, î cazul uei structuri acţioată siulta de efectele îpigerii păâtului sau a uor ateriale pulverulete şi de efectul vâtului, relaţia (4.12) se scrie: \ 0,9 / G(k,j) + 1,5 H(k) + 1,05 V(k) --- j=1 ude H(k) este valoarea efectului acţiuii datorită îpigerii, calculată cu valoarea caracteristică a îpigerii.
Î cazul acţiuii seisice, relaţia de verificare la stări liită ultie (4.9) se scrie după cu urează: / G(k,j) + gaa(i) A(Ek) + / psi(2,i) Q(k,i) (4.13) j=1 i=1 ude: A(Ek) - este valoarea caracteristică a acţiuii seisice ce corespude itervalului ediu de recureţă, IMR adoptat de cod (IMR = 100 ai î P100-2005); psi(2,i) - coeficiet petru deteriarea valorii cvasiperaete a acţiuii variabile Q(i) avâd valorile recoadate î Tabelul 4.1; gaa(i) - coeficiet de iportaţă a costrucţiei/structurii avâd valorile di Tabelul 4.2 î fucţie de clasa de iportaţă a costrucţiei, Aexa 1. Coeficiet petru deteriarea valorii cvasiperaete a acţiuii variabile ca fracţiue di valoarea caracteristică a acţiuii Tabelul 4.1 +-------------------------------------------------------------+----------------+ Tipul actiuii psi(2,i) +-------------------------------------------------------------+----------------+ Actiui di vat si Actiui di variatii de teperatura 0 Actiui di zapada si Actiui datorate exploatarii 0,4 Icarcari i depozite 0,8 +-------------------------------------------------------------+----------------+ Dacă acţiuea peraetă are u efect favorabil asupra siguraţei seisice a structurii, coeficietul parţial de siguraţă aplicat acţiuilor peraete avâd valoarea 1,0 î relaţia (4.13) se odifică şi va avea valoarea 0,9. Coeficiet de iportaţă a costrucţiei Tabelul 4.2 +-------------------+-------------------------------------------------+--------+ Clasa de iportata a costructiei/ Tipul fuctiuii costructiei/structurii gaa(i) structurii +-------------------+-------------------------------------------------+--------+ 1 Cladiri si structuri esetiale petru societate 1,4 2 Cladiri si structuri ce pot provoca i caz de 1,2 avariere u pericol ajor petru viata oaeilor 3 Toate celelalte costructii si structuri cu 1,0 exceptia celor di clasele 1, 2 si 4 4 Cladiri si structuri teporare 0,8 +-------------------+-------------------------------------------------+--------+ 4.4. Stări liită de serviciu 4.4.1. Gruparea efectelor structurale ale acţiuilor, petru verificarea structurilor la stări liită de serviciu Structura, ifrastructura şi tereul de fudare vor fi proiectate la stări liită de serviciu astfel îcât efectele acţiuilor de calcul pe structură/eleet/secţiue, luate cofor urătoarelor cobiaţii factorizate: a) Gruparea caracteristică de efecte structurale ale acţiuilor:
/ G(k,j) + Q(k,1) + / psi(0,i) Q(k,i) (4.14) j=1 j=2 b) Gruparea frecvetă de efecte structurale ale acţiuilor: / G(k,j) + psi(1,1) Q(k,1) + / psi(2,i) Q(k,i) (4.15) j=1 i=2 c) Gruparea cvasiperaetă de efecte structurale ale acţiuilor: / G(k,j) + / psi(2,i) Q(k,i) (4.16a) j=1 i=1 / G(k,j) + 0,6 gaa(i) A(Ek) + / psi(2,i) Q(k,i) (4.16b) j=1 i=1 să fie ai ici decât valorile liită ale criteriilor de serviciu cosiderate. psi(1,1) - este coeficietul petru deteriarea valorii frecvete a acţiuii variabile Q 1, avâd valorile recoadate î Tabelul 4.3. Coeficiet petru deteriarea valorii frecvete a acţiuii variabile Q 1, ca fracţiue di valoarea sa caracteristică Tabelul 4.3 +----------------------------------------------------------------+-------------+ Tipul actiuii psi(1,1) +----------------------------------------------------------------+-------------+ Actiui di vat 0,2 Actiui di zapada si actiui di variatii de teperatura 0,5 Actiui datorate exploatarii cu valoarea <= 3 kn/ 2 Actiui datorate exploatarii cu valoarea > 3 kn/ 2 0,7 Icarcari i depozite 0,9 +----------------------------------------------------------------+-------------+ Relaţia (4.16a) este folosită petru cosiderarea î proiectare a efectelor de lugă durată ale acţiuilor asupra structurii.
Relaţia (4.16b) este folosită petru verificarea la starea liită de serviciu a eleetelor structurale, estructurale, echipaetelor, etc., atuci câd acţiuea seisică trebuie cosiderată î gruparea de acţiui. Petru stări liită de serviciu, coeficieţii parţiali gaa() petru rezisteţele aterialelor sut egali cu 1,0 cu excepţia altor specificaţii di orele de aterial. Criteriile petru stările liită de serviciu petru deforaţii şi vibraţii trebuie defiite î fucţie de destiaţia clădirii, idepedet de aterialele utilizate petru eleetele structurale. Criteriul de rigiditate poate fi expriat î terei de liite petru deplasări orizotale, deplasări verticale şi vibraţii. Î toate cazurile trebuie să se lucreze cu valori edii ale caracteristicilor de rigiditate ale structurii/eleetelor structurale. Clasificarea costrucţiilor şi structurilor î clase de iportaţă ANEXA Nr. 1 Costrucţiile sut îpărţite î clase de iportaţă-expuere, î fucţie de coseciţele uae şi ecooice ale uui cutreur ajor precu şi de iportaţa lor î acţiuile de răspus post-cutreur. Clasele de iportaţă-expuere la cutreur petru clădiri şi structuri sut urătoarele: Clasa 1. Clădiri şi structuri eseţiale petru societate 1.1. Spitale şi istituţii edicale/saitare cu servicii de urgeţă şi săli de operaţie 1.2. Staţii de popieri, poliţie şi garajele cu vehicule petru servicii de urgeţă 1.3. Cetre de couicaţii 1.4. Staţii de producere şi de distribuţie a eergiei (electrice, a gazelor, etc.) 1.5. Rezervoare de apă şi staţii de popare 1.6. Tururi de cotrol petru aviaţie 1.7. Clădiri şi structuri cu fucţiui eseţiale petru guver şi apărarea aţioală 1.8. Clădiri şi alte structuri ce coţi gaze toxice, explozivi şi alte substaţe periculoase (radioactive, etc.). Clasa 2. Clădiri şi alte structuri ce pot provoca î caz de avariere u pericol ajor petru viaţa oaeilor 2.1. Spitale şi istituţii edicale cu o capacitate de peste 50 persoae î aria totală expusă 2.2. Şcoli, licee, uiversităţi, istituţii petru educaţie etc. cu o capacitate de peste 150 persoae î aria totală expusă 2.3. Clădiri di patrioiul cultural aţioal, uzee s.a. 2.4. Clădiri avâd peste 300 persoae î aria totală expusă Clasa 3. Toate celelalte clădiri cu excepţia celor di clasele 1, 2 şi 4. Clasa 4. Clădiri teporare, clădiri agricole, clădiri petru depozite, etc. caracterizate de u pericol redus de pierderi de vieţi oeeşti î caz de avariere la cutreur. Stadarde şi coduri privid bazele proiectării structurilor î costrucţii şi bibliografie ANEXA Nr. 2 ASCE 7-98, ASCE Stadard: Miiu desig loads for buildigs ad other structures. Revisio of ANSI/ASCE 7-95 Aerica Society of Civil Egieers, New-York, 2000. ASCE 7-95, ASCE Stadard: Miiu desig loads for buildigs ad other structures. Public Ballot. 2005. ASCE 7-05 Seisic Provisios, 2004. Coferece "Eurocodes, Buildig codes for Europe", Jue 2002, Brussels, Docuets of referece. EN 1990-2002. Eurocode - Basis of Structural Desig. Adopted Europea Stadard; CEN, Brussels. ENV 1991-1, Eurocode 1: Basis of desig ad actios o structures. Part 1: Basis of Desig. August 1994. Eurocode No. 1, Basis of desig ad actios. Backgroud docuetatio: Part 1 of EC1, Basis of Desig. Jauary 1995. ISO DIS 4355, 1992. Basis for desig of structures. Deteriatio of sow loads o roofs. ISO/TC98/SC2/WG1/Teth draft, 1993. Geeral priciples o reliability for structures, Revisios of IS 2394. ISO/TC98/SC3/WG2. Draft for DP 4354 Wid actios o structures. SR EN 1990 2004. Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Gulvaessia, H., 1996. ENV 1991-1: Eurocode 1: Part 1: Basis of desig Itroductio, Developet ad Research Needs. IABSE Colloqui, Delft 1996, Basis of desig ad actios o structures, Backgroud ad applicatio of Eurocode 1. pp. 15-25. Lugu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice î calculul costrucţiilor, Editura Tehică, Bucureşti Vrouwevelder A., 1996. Eurocode 1, Basis of desig, Backgroud Iforatio. IABSE Colloqui, Delft 1996, Basis of desig ad actios o structures, Backgroud ad applicatio of Eurocode 1. pp. 25-33.