REZUMATELE FIŞELOR DISCIPLINELOR. Forme de activitate/ număr de ore Semestrul Curs Seminar Laborator Proiect credite I 2x14=28 2x14=28-5

Transcription

1 Profilul: ECOLOGIE Programul de studii: ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Forma de învăţământ: IF REZUMATELE FIŞELOR DISCIPLINELOR Anul de studiu: I Anul universitar: 2015/2016 Disciplina: GEOGRAFIA FIZICA SI UMANA GENERALA Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Raţi Ioan Viorel I 2x14=28 2x14=28-5 II. Conţinutul disciplinei: Sistemul solar. Soarele. Planetele interioare. Planetele exterioare. Luna. Pământul. Cadrul general al dezvoltării activităților umane. Termeni și definiții. Contribuţia geografiei româneşti în domeniu. Principii şi metode utilizate în cercetarea geografică. Cadrul geopolitic al dezvoltării activităților umane. Mediul geografic și resursele sale. Geografia populaţei. Aşezările Terrei. Populația Terrei. Aşezările umane. Geografie socială și culturală. Elemente de geografie economică. Agricultura. Industria şi dezvoltarea sa teritorială pe glob. Activități de servicii. Transporturile şi căile de comunicaţie. Comerțul mondial. Turismul. IV. Forma de evaluare: Forma examen. Criteriile de evaluare - însuşirea noţiunilor fundamentale privind geografia fizică a lumii. 1. Armaș I, Geografie Fizică, sinteze, vol. I,II și III, preluare internet 2. Aur Nicu (2001), Geografie economic mondială, Editura Fundației România de Mâine, București 3. Florea N. și colab. (2005), Solurile pe glob, Universitatea București, Facultatea de geografie, București 4. Guran-Nica Liliana, Dragomir Marilena (2006), Geografie umană generală, Editura Fundației România de Mâine, București 5. Mehedinți S. (1931). Introducere în geografie ca știință, I-II, București 6. Posea Gr și colab. (1976), Geomorfologie, Editura Didactică și Pedagogică, București 7. Săulea Emilia, (1967), Geologie istorică, Editura Didactică și Pedagogică, București 8. Strahler A.,(1973), Geografie fizică, Editura Științifică, București 9. Velcea I.,Ungureanu Al.(1993), Geografie economică a lumii contemporane, Casa de Editură și Presă "Șansa" SRL, București F /Ed.01 1

2 Disciplina: BIOLOGIA CRIPTOGAMELOR Titular disciplină: Lector univ. dr. Gurău Milian II 2x14=28-2x14=28-5 II. Conţinutul disciplinei: Filum CYANOPHYTA. Filum DINOMASTIGOTA. Filum EUGLENOZOA. Filum CHRYSOPHYTA. Filum XANTHOPHYTA. Filum BACILLARIOPHYTA. Filum PHAEOPHYTA. Filum PLASMODIOPHOROMYCOTA. Filum OOMICOTA. Filum RHODOPHYTA. Filum CHLOROPHYTA. Filum CHYTRIDIOMYCOTA. Filum ZYGOMYCOTA. Filum ASCOMYCOTA (inclusiv LECANOROMYCETIDE-licheni). Filum BRYOPHYTA. Subfilum PTERIDOPHYTINA. IV. Forma de evaluare: examen. Criteriile de evaluare : cunoașterea termenilor din morfologie, anatomie, denumiri științifice și populare comune; capacitate de a utiliza adecvat noțiunile; capacitate de a descrie organisme reprezentative din fiecare unitate de clasificare superioară speciei; asimilarea aspectelor importante de ecofiziologie, habitate și importanță economică. 1. Gurău Milian, 2007, Botanică sistematică, Ed Alma Mater, 329 pagini 2. Pop I., Hodișan I., Botanică sistematică, Ed. Did. Şi Ped. Bucureşti. 3. Pop I. şi colab Botanică sistematică, Ed. Did. Şi Ped. Bucureşti. Disciplina: BIOLOGIA NEVERTEBRATELOR Titular disciplină: Lector univ. dr. Ureche Camelia 1 2x14=28-2x14=28-5 II. Conţinutul disciplinei: Regnul Protista. Subregnul Protozoa, încrengăturile Sarcomastigophora, Ciliophora: caracterizare morfo-anatomică, biologie, ecologie. Regnul Animalia, încrengăturile: Porifera, Cnidaria, Plathelminthes, Nematoda caracterizare morfo-anatomică, biologie, ecologie, sistematică. Încrengăturile Mollusca Annelida Arthropoda: caractere generale, caracterizare morfoanatomică, biologie, ecologie, sistematică. Subîncrengăturile: Chelicerata, Crustacea, Miriapoda: caractere generale, caracterizare morfo-anatomică, biologie, ecologie, sistematică. Subîncrengătura Subîncrengătura Hexapoda: Clasa Entognatha, clasa Insecta: caracterizare morfo-anatomică, biologie, ecologie, sistematică. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Prelegere ilustrată, conversaţie, modelare, studiu individual, observație, lucrare practică, desen. IV. Forma de evaluare: Examen scris, test grilă. Criterii: cunoaşterea caracterelor morfoanatomice generale ale principalelor grupe de nevertebrate din fauna României, noţiuni de biologie a grupelor de nevertebrate. F /Ed.01 2

3 1. Brusca C. R., Brusca J. G., 1990 Invertebrates, Sinauer Associates, Inc. Publishers, Sunderland, Massachusetts. 2. Crişan A., 2004 Zoologia nevertebratelor, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 3. Firă Valeria, Năstăsescu Maria, 1977 Zoologia nevertebratelor, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti. 4. Matic Z., Solomon Libertina, Năstăsescu Maria, Suciu Maria, Pisică C., Tomescu N., Zoologia nevertebratelor, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti. 5. Radu Gh., Radu Varvara, 1972, Zoologia nevertebratelor, vol. I, II, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti. 6. Ruppert E. E., Barnes D. R., 1994 Invertebrate Zoology, sixth ed., Thomson Learning, Inc. USA. 7. Skolka M., 2001 Zoologia nevertebratelor, vol. I, Ovidius University Press, Constanţa. 8. Wallace R. L., Taylor W. K., 1997 Invertebrate Zoology, A Laboratory Manual, Fifth Ed., Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Disciplina: BIOLOGIA FANEROGAMELOR Titular disciplină: Lector univ. dr. Gurău Milian II 2x14=28-2x14=28-5 II. Conţinutul disciplinei: Filum TRAHEOPHYTA,Subfilum CONIFEROPHYTINA. Subfilum MAGNOLIOPHYTINA (Angiospermatophyta). Originea ANGIOSPERMELOR, Clasa MAGNOLIOPSIDA. Ordinul NYMPHAEALES. Subclasa MAGNOLIIDAE: Ordinul LAURALES, Ordinul PIPERALES, Clasa LILIOPSIDA: Ordinul ACORALES, Ordinul ALISMATALES, Ordinul ASPARAGALES. Ordinul ORCHIDALES. Ordinul LILIALES. Subclasa COMMELINIDAE: Ordinul ARECALES, Ordinul COMMELINALES, Ordinul ZINGIBERALES, Ordinul POALES. EUDICOTILEDONATAE: Ordinul Buxales, Ordinul Ranunculales. EUDICOTILEDONATAE CENTRALE: Ordinul CARYOPHYLALAS. Ordinul SANTALALES, Ordinul SAXIFRAGALES, Subclasa ROSIDE: Ordinul GERANIALES, Ordinul MYRTALES. EUROSIDAE I: Ordinul CUCURBITALES, Ordinul FABALES, Ordinul FAGALES. Ordinul MALPIGHIALES, Ordinul ROSALES, EUROSIDAE II: Ordinul BRASSICALES, Ordinul MALVALES. Ordinul SAPINDALES; ASTERIDAE: Ordinul CORNALES, Ordinul ERICALES. EUASTERIDAE I: Ordinul GENŢIANALES, Ordinul LAMIALES. EUASTERIDAE II: Ordinul APIALES, Ordinul ASTERALES. IV. Forma de evaluare: examen. Criteriile de evaluare : Întocmirea unui ierbar, frecvență la ore, recunoașterea taxonilor reprezentativi din clasificările cerute, descrieri corecte, participare activă la lucrările practice. : 1. Gurău Milian, 2007, Botanică sistematică, Ed Alma Mater, 329 pagini 2. Pop I., Hodișan I., Botanică sistematică, Ed. Did. Şi Ped. Bucureşti. 3. Pop I. şi colab Botanică sistematică, Ed. Did. Şi Ped. Bucureşti. F /Ed.01 3

4 Disciplina: BIOLOGIA VERTEBRATELOR Titular disciplină: Lector univ. dr. Ureche Camelia 2 2x14=28-2x14=28-6 II. Conţinutul disciplinei: Încrengătura Urochordata, încrengătura Cephalocordata, Craniata: caracterere generale, morfologie externă, organizaţie internă, biologie și sistematică. Subîncrengătura Agnatha, subîncrengătura Gnathostomata: caractere generale, morfologie externă, organizaţie internă, biologie. Supraclasa Pisces: clasa Chondrychthyes, clasa Osteichthyes: morfologie externă, organizaţie internă, biologie, sistematică. Originea şi evoluţia peştilor. Migraţiile peştilor. Clasa Amphibia, clasa Reptilia, clasa Aves, clasa Mammalia: morfologie externă, organizaţie internă, biologie, origine şi evoluţie, sistematică. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Prelegere ilustrată, conversaţie, modelare, studiu individual, observație, lucrare practică, desen, determinări. IV. Forma de evaluare: Examen scris, test grilă. Criterii: cunoaşterea morfologiei externe, a organizaţiei interne şi a unor elemente de biologie și sistematică ale principalelor grupe taxonomice de vertebrate de pe glob şi din fauna României. 1. Ceucă T., şi colab., 1983 Zoologia vertebratelor, Ed. did. şi ped., Bucureşti 2. Dornescu G.T. Necrasov Olga, Anatomia comparată a vetrebratelor, Vol I şi II, Ed. did. şi ped., Bucureşti 3. Feider Z şi colab., Zoologia vertebratelor, Ed. did. şi ped., Bucureşti 4. Gervais P., 1871 Elementes de Zoologie, Librairie Hachette, Paris 5. Rang P.C., Ureche D., 1999 Zooologie generală - Chordata Peşti, Vol I, Ed. Alma Mater, Bacău 6. Rang P.C., 2003 Zooologie generală - Chordata Batracieni, Reptile, Vol II, Ed. Alma Mater, Bacău Disciplina: GEOGRAFIA MEDIULUI Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Raţi Ioan Viorel II 2x14=28 2x14=28-6 II. Conţinutul disciplinei: Noţiunea de mediu geografic şi istoricul evoluţiei studiului mediului. Noţiunea de peisaj geografic. Abordarea problemei mediului în geografia românească şi străină. Raporturile dintre geografie şi ecologie; conceptul de geoecologie. Raporturile dintre societatea omenească şi mediu. Evaluarea stării de echilibru şi capacităţii de suport a mediului. Noţiunea de dezvoltare durabilă. Influenţa activităţilor antropice asupra reliefului (inclusiv relieful antropic), covorului vegetal, lumii animale, solului şi reţelei hidrografice. Noţiuni introductive: biotop, biocenoză, biom. Zonalitatea latitudinală. Mediul înconjurător. Principalele categorii de medii geografice pe glob, diferenţiate pe baza potenţialului ecologic, exploatării biologice şi gradului de modificare a peisajului de către om. Medii din zona tropicală. Mediul regiunilor tropical-umede cu 2 anotimpuri. Mediul de savană şi rolul omului în extinderea acestui tip de peisaj. Medii tropical- F /Ed.01 4

5 uscate. Medii subtropicale. Evoluţia în timp şi situaţia actuală a mediului mediteranean. Medii temperate. Mediul de stepă - modificări antropice pozitive şi negative. Mediul temperat-rece (boreal) şi mediul de tundră - integrarea omului în acest tip de piesaj şi posibile efecte ale încălzirii climatice globale. Mediile din România. Poluarea categorii de poluare. Poluarea agricolă şi poluarea prin acumularea deşeurilor. Acţiunea combinată a mai multor factori poluanţi. Poluarea fonică. Poluarea termică. Poluarea radioactivă. Poluarea biologică. Modificări globale ale mediului. Încălzirea climatică globală. Problema stratului de ozon. Reducerea biodiversităţii. IV. Forma de evaluare: Forma examen. Criteriile de evaluare - însuşirea noţiunilor fundamentale privind geografia mediului. 1. André, Pierre, (1999), L,evaluation des impacts sur l,environnement, Quebec, Canada 2. Giurescu, C.C., (1976), Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, Ed. Ceres, Bucureşti 3. Naveh, Z., Lieberman, A.S., (1987), Landscape Ecology. Theory and application, Springer Verlag Berlin, Heidelberg, Tokyo 4. Pehoiu, Gica, Muică, Cristina, Sencovici, Mihaela, (2006), Geografia mediului cu elemente de ecologie, Ed. Transversal, Târgovişte 5. Roşu, Al., Ungureanu, Irina, (1977), Geografia mediului înconjurător, Ed. Didactică, Bucureşti 6. Soran, V., Borcea, Margareta, (1985), Omul şi Biosfera, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 7. Ungureanu, Irina, (2005), Geografia mediului, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi 8. Vădineanu, A. (1998), Dezvoltarea durabilă. Teorie şi practică. Ed. Univ., Bucureşti 9. Zăvoianu I. (coord.), (1981), Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Anul de studiu: II Anul universitar: Disciplina: POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Titular disciplină: Conf. univ. dr. Pricope Ferdinant 1 2x14=28 1x14=14-6 II. Conţinutul disciplinei: Poluanţii şi circulaţia lor în biosferă. Clasificarea generală a poluanţilor. Circulaţia poluanţilor în biosferă. Acţiunea antropică asupra mediului. Poluarea atmosferei. Circulaţia poluanţilor în atmosferă. Poluanţii atmosferici şi modul lor de acţiune. Efectele poluării atmosferice asupra organismelor animale şi vegetale. Poluarea atmosferică şi ciclurile biogeochimice. Efectele poluării atmosferice asupra climei. Poluarea sonoră şi efectele sale.poluarea solului. Poluarea cu fertilizanţi, metale grele, reziduuri menajere şi agricole. Poluarea solului cu pesticide. Clasificare şi mod de acţiune. Particularităţi ecologice ale pesticidelor. Efectele pesticidelor asupra speciilor, populaţiilor şi biocenozelor. Poluarea apelor continentale şi oceanice. Poluarea fizică, chimică şi biologică a apelor. Poluarea apelor subterane.. Aprecierea gradului de poluare a apelor. Autoepurarea biologică a apelor. Epurarea apelor uzate. Poluarea nucleară a mediului. Radiosensibilitatea vieţuitoarelor la doze letale şi subletale. Industria energetică şi poluarea nucleară. Conservarea naturii. Bazele ştiinţifice ale conservării mediului. Principiile F /Ed.01 5

6 strategiei mondiale a conservării mediului. Strategia protecţiei mediului în România.Conservarea biodiversităţii. Direcţii de conservare a biodiversităţii Teorii privind cauzele dispariţiei speciilor. Cauzele antropice ale extincţiei speciilor. Lista roşie a speciilor. Conservarea biodiversităţii în România. Conservarea comunităţilor biologice în arii protejate. Principalele categorii de arii protejate. Arii protejate în România. Legislaţia privind protecţia mediului. Dreptul mediului şi principiile sale. Legiferarea ocrotirii naturii în România. Acorduri şi convenţii internaţionale. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegere ilustrată, conversaţie, explicaţie, modelare, demonstraţie IV. Forma de evaluare: examen; criterii de evaluare: cunoaşterea noţiunilor fundamentale din domeniul conservării naturii şi protecţiei mediului, explicarea şi interpretarea proceselor ecologice fundamentale din ecosistemele acvatice şi terestre 1. Duma S., 2000 Geoecologie, Ed. Dacia, Cluj Napoca 2. Pricope F., Pricope Laura, 2007 Poluarea mediului şi conservarea naturii, Ed. Rovimed, Bacău 3. Pricope F., Paragină Carla, 2013 Conservarea biodiversităţii şi ecodiversităţii, Ed. Alma Mater, Bacău 4. Primack R.B., 2002 Conservarea diversităţii biologice, Ed. Tehnică, Bucureşti Disciplina: GEOGRAFIA MEDIULUI Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Raţi Ioan Viorel I 2x14=28 2x14=28-6 II. Conţinutul disciplinei: Noţiunea de mediu geografic şi istoricul evoluţiei studiului mediului. Noţiunea de peisaj geografic. Abordarea problemei mediului în geografia românească şi străină. Raporturile dintre geografie şi ecologie; conceptul de geoecologie. Raporturile dintre societatea omenească şi mediu. Evaluarea stării de echilibru şi capacităţii de suport a mediului. Noţiunea de dezvoltare durabilă. Influenţa activităţilor antropice asupra reliefului (inclusiv relieful antropic), covorului vegetal, lumii animale, solului şi reţelei hidrografice. Noţiuni introductive: biotop, biocenoză, biom. Zonalitatea latitudinală. Mediul înconjurător. Principalele categorii de medii geografice pe glob, diferenţiate pe baza potenţialului ecologic, exploatării biologice şi gradului de modificare a peisajului de către om. Medii din zona tropicală. Mediul regiunilor tropical-umede cu 2 anotimpuri. Mediul de savană şi rolul omului în extinderea acestui tip de peisaj. Medii tropicaluscate. Medii subtropicale. Evoluţia în timp şi situaţia actuală a mediului mediteranean. Medii temperate. Mediul de stepă - modificări antropice pozitive şi negative. Mediul temperat-rece (boreal) şi mediul de tundră - integrarea omului în acest tip de piesaj şi posibile efecte ale încălzirii climatice globale. Mediile din România. Poluarea categorii de poluare. Poluarea agricolă şi poluarea prin acumularea deşeurilor. Acţiunea combinată a mai multor factori poluanţi. Poluarea fonică. Poluarea termică. Poluarea radioactivă. Poluarea biologică. Modificări globale ale mediului. Încălzirea climatică globală. Problema stratului de ozon. Reducerea biodiversităţii. IV. Forma de evaluare: Forma examen. Criteriile de evaluare - însuşirea noţiunilor fundamentale privind geografia mediului. F /Ed.01 6

7 1. André, Pierre, (1999), L,evaluation des impacts sur l,environnement, Quebec, Canada 2. Giurescu, C.C., (1976), Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, Ed. Ceres, Bucureşti 3. Naveh, Z., Lieberman, A.S., (1987), Landscape Ecology. Theory and application, Springer Verlag Berlin, Heidelberg, Tokyo 4. Pehoiu, Gica, Muică, Cristina, Sencovici, Mihaela, (2006), Geografia mediului cu elemente de ecologie, Ed. Transversal, Târgovişte 5. Roşu, Al., Ungureanu, Irina, (1977), Geografia mediului înconjurător, Ed. Didactică, Bucureşti 6. Soran, V., Borcea, Margareta, (1985), Omul şi Biosfera, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 7. Ungureanu, Irina, (2005), Geografia mediului, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi 8. Vădineanu, A. (1998), Dezvoltarea durabilă. Teorie şi practică. Ed. Univ., Bucureşti 9. Zăvoianu I. (coord.), (1981), Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Disciplina: FITOSOCIOLOGIE ŞI VEGETAŢIA ROMÂNIEI Titular disciplină: Lector univ. dr. Gurău Milian II 2x14=28-2x14=28-6 II. Conţinutul disciplinei: Scopul şi sarcinile Fitocenologiei. Obiectul principal de studiu al Fitocenologiei. Istoricul cercetărilor geobotanice în România. Formele biologice şi rolul lor în alcătuirea covorului vegetal. Elementele fitogeografice (Geoelementele florei). Arealul plantelor şi asociaţiilor de plante.metode de cercetare a covorului vegetal. Cenotaxonomia grupărilor de plante. Dinamica asociaţiilor vegetale. Alelopatia şi rolul ei în mecanismul de asociere a plantelor. Cartarea geobotanică. Asociaţia vegetală în lumina diferitelor şcoli geobotanice. Istoria florei şi vegetaţiei ţării noastre din terţiar şi quaternar atestată palinologic. Zonele, etajele şi subetajele de vegetaţie din România. Teoria speciilor indicatoare. Valoarea lor ecologică şi practică. Importanţa speciilor indicatoare pentru producţia agricolă. Importanţa ocrotirii naturii pentru studiile fitocenologice. Clase de vegetaţie din România. IV. Forma de evaluare: examen. Criteriile de evaluare : însuşirea noţiunilor fundamentale privind Fitocenologia. : 1. Ivan Doina - Fitocenologie şi vegetaţia României, Ed. Did. Ped. Buc., Walter H. - Vegetaţia pământului în perspectiva ecologică, Ed. Şt. Buc., Cristea V., Gafta D,. Pedrotte F, Fitosociologie Ed Tipografia Clujana, Cluj Napoca 4. Burduja C., Mihai Gh, 1974, Geobotanica, vol II, Ed Univ Al I Cuza Iasi 5. Sanda V., Popescu A., Barabas N., 1998, Cenotaxonomia si caracterizarea gruparilor vegetale din Romania 6. Donita N si colab, Ecologie forestiera., Ed Ceres Bucuresti 7. Chifu, Toader, Irimia Irina; Zamfirescu Oana, 2014, Diversitatea fitosociologica a vegetatiei României, Iași, Institutul European, Iași 8. *** Plant Ecology, 2005, Ed Springer F /Ed.01 7

8 Disciplina: ANATOMIA ŞI IGIENA OMULUI Titular disciplină: Lector univ. dr. Voicu Roxana Elena II 2x14=28-2x14=28-5 II. Conţinutul disciplinei: Definiţia şi obiectul de studiu al anatomiei şi igienei omului, metode de studiu. Anatomia şi igiena aparatului locomotor. Sistemul nervos - organizarea anatomică şi funcţională a sistemului nervos. Analizatori generalităţi, tipuri de receptori. Splanhnologie. Noţuni de igienă. IV. Forma de evaluare: Forma - examen, Criteriile de evaluare - însuşirea noţiunilor fundamentale privind alcătuirea corpului omenesc, structura macroscopică şi microscopică a organelor, igiena corpului omenesc. 1. Albu I., Georgia R Anatomie clinică. Ed All. 2. Comănescu G, Leonov S, Neagu A Elemente de citologie, histologie şi embriologie animală, Ed. Media TM Bacău, X. 3. Ifrim M., Leonov S Curs practic de osteologie, Universitatea din Bacău. 4. Mănescu S. Şi col Igiena, Ed. Medicală Bucureşti. 5. Netter F. H Netter Atlas de Anatomie umană. 6. Papilian V Anatomia omului, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti. 7. Ranga V Tratat de anatomia omului, Editura Medicală Bucureşti, Raveica G., Anatomia aparatului locomotor şi elemente de anatomie topografică, Ed. EduSoft Bacău, Straus H Igienă, Ed. Did.şi Ped., Bucureşti. 10. Van De Graaff Human Anatomy. Sixth Edition. The McGraw Hill Companies. 11. Voiculesu I.C., Petricu I.C Anatomia şi fiziologia omului. Ed. Medicală Bucureşti. 12. Zarmă M., Stoica M., Deca A Anatomia şi fiziologia omului şi igiena şcolară, Ed. Did.şi Ped., Bucureşti. Disciplina: ECOFIZIOLOGIE VEGETALĂ Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Raţi Ioan Viorel II 2x14=28 2x14=28-5 II. Conţinutul disciplinei: Introducere în ecofiziologia plantelor: definiţie şi obiective, metode de cercetare folosite în fiziologia plantelor, legăturile fiziologiei vegetale cu alte discipline. Fiziologia celulei vegetale. Regimul de apă al plantelor. Proprietăţile fizice ale materiei celulare vii. Proprietăţile fiziologice ale materiei vii. Rolul apei în viaţa plantelor. Absorbţia apei prin organele aeriene ale plantei. Eliminarea apei de către plante. Bilanţul hidric al plantelor. Nutriţia minerală a plantelor. Absorbţia substanţelor minerale prin rădăcini. Acumularea ionilor minerali. Rolul rădăcinilor în solubilizarea complexilor insolubili din sol. Excreţia substanţelor de către plante. F /Ed.01 8

9 Factorii ce influenţează absorbţia elementelor minerale în plante. Rolul fiziologic al elementelor minerale. Absorbţia elementelor minerale prin frunze (nutriţia extraradiculară). Ritmul de absorbţie a elementelor minerale. Fotosinteza. Definiţia şi importanţa fotosintezei. Organele şi organitele fotosintezei. Mecanismul fotosintezei. Factorii care influenţează fotosinteza. Chemosinteza. Heterosinteza.Transformarea, circulaţia şi depunerea substanţelor organice în plante. Sinteza, transformarea şi depunerea substanţelor organice. Transportul substanţelor organice în plante Respiraţia plantelor. Respiraţia aerobă. Respiraţia anaerobă. Creşterea plantelor. Substanţele regulatoare de creştere. Factorii externi care influenţează procesele de creştere. Mişcări de orientare şi de creştere la plante. Mişcările pasive. Mişcările active. Starea de repaus la plante. Repausul biologic şi repausul forţat. Repausul mugural. Repausul seminal. Dezvoltarea plantelor. Vernalizarea (iarovizarea) plantelor. Fotoperiodismul. Fiziologia înfloritului şi fructificării. Fiziologia rezistenţei plantelor la condiţiile de mediu. Fiziologia rezistenţei plantelor la boli. Rezistenţa la poluarea mediului de viaţă. Fiziologia rezistenţei plantelor la secetă. IV. Forma de evaluare: Forma examen. Criteriile de evaluare - însuşirea noţiunilor fundamentale privind ecofiziologia vegetală. 1. Acatrinei Gh., 1975, Biologia celulei vegetale, Ed. St. si Encicl., Bucureşti 2. Acatrinei Gh., 1991, Reglarea ecofiziologice la plante, Ed. Junimea, Iaşi 3. Boldor O. si colab., 1981, Fiziologia plantelor, Ed. Did. si Ped., Bucureşti 4. Murariu Elena, 2003, Fiziologie vegetală, vol. I, Ed. Junimea, Iaşi 5. Toma Liliana, 1998, Fiziologie vegetala, Ed. I. Ionescu de la Brad, Iaşi Disciplina: HIDROBIOLOGIE Titular disciplină: Conf. univ. dr. Pricope Ferdinant II 2x14=28 2x14=28-5 II. Conţinutul disciplinei: Noţiuni introductive. Metode de studiu în hidrobiologie. Istoricul dezvoltării hidrobiologiei.caracteristici ale apelor naturale. Ciclul biogeochimic al apei. Structura moleculei de apă. Proprietăţile apei: organoleptice, fizice, chimice, fizico-chimice. Asociaţii de organisme acvatice: pleustonul, neustonul, planctonul, nectonul, bentosul.mediul dulcicol. Apele subterane. Izvoarele. Apa potabilă. Apele curgătoare. Caracteristici hidrografice şi biologice. Pârâul. Râul. Fluviul. Apele stătătoare. Lacul. Balta. Ecosisteme acvatice antropogene. Lacurile de baraj şi acumulare. Iazurile şi heleşteiele. Ecosisteme acvatice din România. Fluviul Dunărea. Şenalul: caracteristici fizico-chimice şi asociaţii de organisme. Lunca inundabilă a Dunării. Delta Dunării. Date fizico-geografice. Biotopi din Delta Dunării. Asociaţii de organisme. Mediul marin. Structura bazinelor marine. Caracteristici fizice, chimice şi biologice. Mediul salmastru. Caracteristici generale. Marea Neagră: caracteristici fizico-geografice, hidrologice şi biologice. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegere ilustrată, conversaţie, explicaţie, modelare, demonstraţia; F /Ed.01 9

10 IV. Forma de evaluare: examen; criterii de evaluare: cunoaşterea noţiunilor de din domeniul hidrobiologiei, explicarea şi interpretarea proceselor ecologice fundamentale din ecosistemele acvatice; abilităţi în cunoaşterea şi utilizarea aparaturii de laborator şi interpretarea proceselor observate 1. Antonescu C. S. Biologia apelor, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, Godeanu S. Diversitatea lumii vii. determinatorul ilustrat al florei şi faunei României. Vol. II Apele Continentale, Ed. Bucura Mond, Bucureşti, Mustaţă Gh. Hidrobiologie, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, Pricope F. Hidrobiologie. Lucrări Practice. Ed. Alma Mater, Bacău, Pricope F. Hidrobiologie, Ed. Rovimed, Bacău, 2007 DECAN, Prof. univ. dr. Mihai Talmaciu Director departament, Lector univ. dr. Camelia Ureche Observaţii: Pentru îndosariere, pagina va respecta următoarele margini: sus 1 cm., jos 1,5 cm., stânga 3 cm., dreapta 1 cm. Margine subsol pentru numerotare: 1,5 cm. Rezumatele se scriu pe o parte sau pe ambele părţi respectând marginile în oglindă. Scrierea se face la un rând cu caractere româneşti, font Times New Roman, dimensiunea 12. Antetul nu se repetă pe fiecare pagină. Se lasă un rând între capitole, două rânduri între discipline şi trei rânduri între anii de studii. Pentru aspect, la sfârşit de pagină se va urmări legarea conţinutului de titlul capitolului, astfel încât să nu apară titlul pe o pagină şi conţinutul pe următoarea. Numărul şi titlul capitolului se scriu cu font îngroşat, conţinutul cu font normal. Documentul se numerotează începând cu 1 de la prima pagină, pe centrul paginii, în subsol, şi se semnează de decan pagină cu pagină, în dreapta jos cu excepţia ultimei pagini, unde semnează pentru încheierea documentului alături de şeful de catedră. Observaţia de mai sus este solicitarea ministerului pentru vizarea diplomei. Rectoratul ataşează o adeverinţă de autentificare a rezumatelor, în care se menţionează cui şi pentru ce scop i se eliberează (vizarea actelor de studii la ieşirea din ţară). Datele pentru fondul de timp alocat trebuie să coincidă cu numărul de ore din planul de învăţământ şi din foaia matricolă. Capul de tabel se modifică corespunzător specificului facultăţii şi rămâne acelaşi pentru toate disciplinele ca şi la foaia matricolă. Rezumatul conţinutului disciplinei se stabileşte de titularul de disciplină. Acesta va fi cât mai concis dar relevant. Se va avea în vedere cuprinderea tuturor informaţiilor necesare echivalării de studii, dar şi o exprimare cât mai concisă. Nu se trec obiectivele disciplinei, istoricul ei, etc. Proceduri de predare: se va adopta o exprimare cât mai concisă pentru fiecare formă de activitate (Ex: curs: prelegere, dezbatere; Laborator: activitate individuală, activitate în grup, testare programe, interpretare rezultate, etc.) Criteriile de evaluare reprezintă pe scurt modul de constituire a notei finale pe activităţi, dacă este cazul. Dacă nu, se trece în continuare examen, colocviu etc. La bibliografie se trec titlurile semnificative sau reprezentative. Rezumatele se întocmesc pe specializări şi promoţii, pe cât posibil în ordinea disciplinelor de pe foile matricolă. F /Ed.01 10