Comunicarea scrisă

Transcription

1 Cap. III. Comunicarea în afaceri 3.1. Definirea noţiunii, elemente componente, principii, reţele de comunicare 3.2. Tehnici de comunicare Comunicarea orală Comunicarea scrisă Comunicarea mediată de calculator 3.5. Gestiunea conflictelor în comunicare Comunicarea scrisă 1. Redactarea unui curriculum vitae 2. Redactarea unei scrisori de intenţie/motivaţie/prezentare 3. Întocmirea unei lucrări ştiinţifice 4. Redactarea unui raport tehnic 5. Redactarea unei cărţi de vizită 6. Redactarea unei invitaţii 7. Comunicatul de presă 2. Redactarea unei scrisori de intenţie/motivaţie/prezentare Ce este Scrisoarea de intenţie? Cum trebuie concepută? Cum să arate? Conţinutul Scrisorii de intenţie? Exemplu de Scrisoare de intenţie

2 Ce este Scrisoarea de intenţie? Scrisoare de intenţie nu trebuie privită ca o simplă formalitate deoarece ea reprezintă unul dintre documentele cele mai importante ale candidatului Scopul acesteia este de a convinge destinatarul (reprezentanţii organizaţiei) că au găsit persoana pe care o caută utilizarea corectă a acestui instrument contribuie semnificativ la creşterea şanselor de competiţie pentru un post Cum trebuie concepută? Scrisoarea de intenţie nu este standardizată ea trebuie să reflecte personalitatea fiecărui individ cu toate acestea, ea trebuie să cuprindă anumite elemente specifice. Atenţie! Descrieţi cum puteţi contribui la reuşitele întreprinderii, ce puteţi oferi şi nu vă bazaţi pe modul în care poate întreprinderea să vă ajute Concepeţi scrisoarea într-o notă încrezătoare şi modestă în acelaşi timp. Daţi dovadă de entuziasm şi de atitudine pozitivă Fiecare scrisoare trebuie să fie unică, conţinutul ei va fi diferit în funcţie de postul şi organizaţia căreia i se adresează candidatul Scrisoarea de intenţie este scurtă şi concisă (1 pagină)!

3 Cum să arate? Folosiţi o coală albă, A 4, de aceeaşi calitate ca şi cea pentru C.V. ; Deşi nu se realizează după o reţetă anume, aşezarea în pagină trebuie să dea impresia de armonie, simplitate şi ordine; Scrisul (în cazul în care este scrisă de mână) să fie lizibil şi cât mai caligrafic posibil; Redactarea trebuie să fie corectă din punct de vedere ortografic şi gramatical, să emane spontaneitate şi bun gust; Scrisoarea trebuie să fie,,aerisită (paragrafele esenţiale se departajează prin spaţii); Scrisorile de intenţie nu au titlu (nu trebuie să apară pe pagină cuvintele - Scrisoare de intenţie); Este foarte important să se trimită întotdeauna originalul, niciodată o fotocopie, chiar dacă este de o calitate excelentă. Conţinutul Scrisorii de intenţie 3 aspecte importante: date de identificare conţinutul propriu-zis formule de adresare şi de închidere

4 1. DATE DE IDENTIFICARE Date de identificare ale expeditorului: În partea de sus (stânga) a paginii trebuie să apară numele şi prenumele expeditorului adresa numărul de telefon adresa de (opţional) data şi localitatea Date de identificare ale destinatarului (partea dreaptă a paginii, în acelaşi rând sau mai jos de datele expeditorului): denumirea organizaţiei adresa şi localitatea persoana căreia expediaţi scrisoarea compartimentul/departamentul din care face parte 2. CONŢINUTUL PROPRIU-ZIS - postul vizat şi sursa prin care a fost obţinută informaţia (anunţ publicitar, prieteni, rude, etc.), cu precizarea publicaţiei şi a datei apariţiei sau a numelui persoanei care i-a oferit informaţia. În cazul în care candidatul şi-a depus o candidatură directă fără a cunoaşte eventualele posturi vacante, el poate să-şi exprime eventual opţiunea pentru un anumit domeniu de activitate

5 - se vor puncta apoi principalele calităţi şi aptitudini ale candidatului, experienţa din ultimii ani, relevantă pentru postul vizat; tot în acest paragraf poate fi prezentată contribuţia şi realizările importante de la locul de muncă, sau modul în care ai rezolvat diferite situaţii dificile - interesul şi motivaţia pentru postul respectiv, se pot nota aici eventual şi motivele pentru care candidatul a părăsit sau doreşte să părăsească vechiul loc de muncă (de exemplu: reducerea activităţii organizaţiei) - mai trebuie subliniate disponibilitatea şi interesul pentru un interviu precizând modalitatea cea mai uşoară de a fi contactat (nr. de telefon, , adresă) precum şi faptul că respectiva scrisoare de intenţie este însoţită de un C.V. (care oferă detalii mai ample cu privire la experienţa, aptitudinile şi studiile candidatului)

6 3. FORMULE DE ADRESARE ŞI DE ÎNCHIDERE Formula de adresare Scrisoarea trebuie să înceapă întotdeauna cu (Stimate D-le/D-nă) este indicat să fie adresată unei anumite persoane De aceea, candidatul trebuie să încerce să afle (printr-un telefon sau deplasându-se la sediul organizaţiei) cui trebuie adresată scrisoarea În cazul în care nu dispune de această informaţie trebuie trimisă compartimentului de resurse umane, directorului general sau preşedintelui, după caz. Formula de încheiere Cu respect Cu sinceritate (în) cu speranţa că binevoiţi să-mi acordaţi o întrevedere, vă rog să primiţi distinsele mele salutări distinse salutari vă rog să primiţi expresia sentimentelor mele distinse binevoiţi să acceptaţi salutările mele distinse mulţumindu-vă, vă adresez cele mai sincere salutări cu cele mai bune urări, vă adresez omagiile mele (rămân) în aşteptarea unui răspuns din partea dvs. şi vă transmit.

7 Cu încredere într-un rezultat pozitiv, vă rog să acceptaţi expresia sentimentelor mele Vă rog să primiţi cele mai bune urări şi expresia sentimentelor mele sincere numele expeditorului (în ordinea prenume, nume) şi semnătura

8 POPA DANIELA Str. Braşov nr. 3, Cluj-Napoca Telefon : 0264/XXXXXX popadaniela@yahoo.com Cluj-Napoca S.C. IMPEX S.A. Str. Nouă nr. 14 Cluj-Napoca Domnilor, În atenţia Compartimentului de resurse umane Am aflat din anunţul publicitar de angajare pe care l-aţi dat în ziarul,, XYZ din data de 5 august 2005 că organizaţia dumneavoastră are vacant un post de economist în cadrul Compartimentului de Marketing. Sunt încrezătoare că solidele cunoştinţe economice pe care le posed combinate cu experienţa pe care am acumulat-o în timpul conceperii şi implementării proiectelor menţionate în C.V. vor fi de un real folos firmei dumneavoastră. Posed de asemenea cunoştinţe foarte bune de operare PC, ce acoperă o multitudine de programe şi limbaje utile în mediul de afaceri şi pe care le dezvolt continuu, alături de o bună cunoaştere a limbilor engleză şi franceză utilizate în afaceri, ambele competenţe fiind deosebit de utile şi necesare postului pe care îl scoateţi la concurs. Conştiinciozitatea profesională, simţul organizatoric şi adaptabilitatea la nou sunt doar câteva din aptitudinile pe care doresc să le pun în serviciul firmei dumneavoastră. Curriculum Vitae anexat vă va permite o imagine mai amplă asupra pregătirii profesionale şi a aptitudinilor pe care le posed. Sunt deosebit de interesată de acest post, căci aspiraţiile mele la o carieră în domeniu se identifică cu aspectele menţionate în anunţul firmei dumneavoastră. Perspectiva de a lucra într-o echipă tânără şi dinamică şi de a acumula preţioasa experienţă profesională pe care o oferiţi sunt un motiv în plus pentru a considera postul o provocare şi o stimulare pentru mine. În speranţa că informaţiile oferite au fost convingătoare, aştept cu nerăbdare o întâlnire cu dumneavoastră în care să putem discuta mai multe detalii despre modul în care aş putea contribui la succesul echipei. Vă rog să mă contactaţi la numărul de telefon sau pe adresa de menţionate. Cu respect, Daniela Popa

9 Alex Hoza Str. Târnăveni, nr. 17, Cluj-Napoca Tel noiembrie 2007 Cluj - Napoca S.C. Alux S.A. str. Oaşului, nr.2, Cluj-Napoca Stimate Domnule Director, Anunţul dvs. din ziarul Piaţa nr. 517, pag. 145, pentru un post de director de marketing în cadrul societăţii dvs., mi-a reţinut în mod deosebit atenţia, deoarece consider că am calităţile care corespund exigenţelor postului respectiv. Deţin în prezent funcţia de director de marketing la societatea ITALEX şi mi-ar plăcea să dau un nou impuls carierei mele prin intrarea într-o societate cu caracter internaţional. Anexez CV - ul, precum şi numele şi adresele persoanelor de contact pentru a obţine orice informaţie pe care o doriţi despre persoana mea ca şi asupra experienţei mele profesionale. Cu speranţa că binevoiţi să - mi acordaţi o întrevedere, vă rog să primiţi distinsele mele salutări. Alex Hoza

10 3. Întocmirea unei lucrări ştiinţifice este o activitate laborioasă şi responsabilă deoarece ideile sau informaţiile din diverse surse (cărţi, interviuri, cursuri etc.) trebuie combinate cu propriile observaţii şi reflecţii textul unei lucrări ştiinţifice trebuie însoţit de: o indicaţii exacte referitoare la sursele de informare folosite o explicaţii privind fenomene şi aspecte similare celor analizate o exprimarea unor atitudini de acceptare sau respingere a unor fapte sau opinii conţinutul textului trebuie să fie format din: o note de text (citate) o liste bibliografice o liste de abrevieri o prezenţa sau absenţa unui index o anexe Notele de text Există diferite variante de utilizare a notelor: se plasează în subsolul paginii (poziţie care facilitează parcurgerea lor concomitent cu parcurgerea lucrării. Trimiterile care se fac în subsolul paginii trebuie să conţină toate datele bibliografice ale lucrării consultate, precum şi numărul paginii sau al paginilor de unde s - a preluat informaţia) posibilitatea plasării notelor la sfârşit de capitol sau de lucrare (pastreaza aceeaşi structură ca şi cele de subsol, fiind specificat..) integrarea lor în textul propriu-zis

11 abrevieri folosite în scrierea notelor de text: o v. vezi : autorul indică lucrarea din care citează sau trimite la unele idei preluate din sursa indicată o cf. compară : indicaţiile bibliografice sunt precedate de confer atunci când autorul face trimitere la o lucrare care conţine un punct de vedere diferit sau oarecum asemănător celui pe care îl susţine o op.cit. operă citată : formula opus citatum se poate folosi atunci când se fac referiri de mai multe ori la aceeaşi operă în cuprinsul lucrării (la prima trimitere se vor da indicaţiile bibliografice complete, iar restul trimiterilor vor cuprinde doar numele autorului, urmat de formula op.cit., după care se trece numărul paginii sau al paginilor la care se face trimitere). Formula poate produce confuzii în cazul în care se fac trimiteri la mai multe studii, articole şi cărţi de acelaşi autor. În astfel de cazuri formula nu este recomandabilă. Primele trimiteri pentru fiecare lucrare în parte vor trebui să conţină toate datele bibliografice, urmând ca trimiterile ulterioare să nu conţină decât numele autorului, titlul lucrării, eventual prescurtat, şi pagina o idem (id.) acelasi autor, ibidem (ibid.) aceeasi opera, în acelasi loc : formulele sunt recomandate atunci când se recurge la un număr mare de referiri la acelaşi autor sau operă pe aceeaşi pagină, iar trimiterile pe care le face apar una dupa alta (de reţinut: prima trimitere trebuie să conţină toate datele bibliografice şi numai după aceea se poate indica numai idem

12 sau ibidem şi pagina) o art. cit. articolul citat o lucr. cit. lucrarea citată o loc.cit., loco citatum, articol/volum/publicatie deja menţionată o passim ici şi colo o apud (ap.) după (indică o citare preluată de la alt autor, nu din original) Listele bibliografice este o operaţiune importantă care presupune ordonarea atentă a tuturor lucrărilor consultate bibliografia este oglinda tuturor trimiterilor făcute prin notele de subsol sau de text stilul adoptat în scrierea notelor influenţează direct întocmirea listei bibliografice structura listei bibliografice se face în ordine alfabetică după numele primului autor de la sursa variante: Nume, Prenume, Titlul cărţii/lucrării, Editura, Locul publicării, Anul publicării. stilul MLA (Modern Language Association), folosit cu precădere de umanişti: Nume, Prenume. Titlul publicaţiei. Locul publicării: Editura, Anul publicării. stilul APA (American Psychological Association), folosit cu precadere de ingineri: Nume, Prenume. (Anul publicării). Titlul lucrării. Locul publicării: Editura. surse bibliografice on-line

13 stilul MLA Burka, Lauren P. A Hypertext History of Multi-User Dimensions." MUD History (2 Aug. 1996). Johnson-Eilola, Johndan. "Little Machines: Rearticulating Hypertext Users." 3 Dec ftp://ftp.daedalus.com/pub/cccc95/johnson-eilola (14 Aug 1996). African National Congress. Human Rights Update for Week No. 10 from 5/3/96 to 11/3/97." gopher://gopher.anc.org.za: 70/00/hrc/1997/hrup97.10 (1 Jan. 1998). stilul APA Burka, L. P. (1993). A hypertext history of multi-user dimensions. MUD history. lpb/muddex/essay (2 Aug. 1996). Johnson-Eilola, J. (1994). Little machines: Rearticulating hypertex t users. ftp://ftp.daedalus.com/pub/ CCCC95/johnson-eilola (14 Aug. 1996). surse bibliografice din reviste: Nume, Prenume, Titlul lucrării/articolului, Denumirea revistei, Numărul revistei, Anul publicării, Paginile aferente articolului.

14 Indexul lucrările ştiinţifice ample pot fi însoţite de liste alfabetice, plasate de regulă la sfârşit însumeaza fie cuvinte sau forme (index de cuvinte şi forme) discutate sau explicate în lucrare fie nume de autori citaţi (index de nume sau index de autori) fie nume de materii (index de materii) trimiterea la pagini este obligatorie, deoarece rolul acestor liste este acela de a facilita găsirea rapidă a locului unde se mentionează sau se tratează ceva Anexele sunt specifice lucrărilor ample, în care analizele şi discuţiile se bazează pe studii de caz, serii de experimente, demonstraţii tehnice complexe, scheme grafice, tabele statistice etc. sunt plasate la sfârşitul lucrării şi conţin materiale (tabele, texte selectate, date statistice, scheme tehnice complexe, etc.) care, din pricina lungimii sau multitudinii lor, ar întrerupe nepermis de mult firul expunerii şi argumentării lucrării

15 4. Redactarea unui raport tehnic este o formă de comunicare scrisă cu caracter preponderent informativ şi întindere variabilă prin specificul conţinutului, raportul se adresează unui public sau grup restrâns pentru studenţii care urmează cursurile unor facultăţi tehnice, raportul tehnic reprezintă una din cele mai ample lucrări solicitate la termene fixe şi care pregăteşte drumul spre alegerea lucrării de licenţă întocmirea lui implică o activitate laborioasă, deoarece informaţia acumulată prin lectura cărţilor indicate la curs trebuie combinată cu rezultatele practice de la orele de laborator şi practica profesională, cu informaţia acumulată din discuţii, interviuri profesionale, programe ştiinţifice de cercetare sau informaţia preluată de pe Internet Principalele caracteristici ale unui raport tehnic în format standard: secţiunea introductivă şi cea concluzivă trebuie să concorde, astfel încât toate întrebările formulate să - şi găsească un răspuns, explicit sau implicit; materialul faptic, măsurătorile şi calculele trebuie diferenţiate de conţinutul interpretativ prin includerea lor în capitole sau secţiuni separate; nu folosiţi exprimări familiare şi optaţi de cele mai multe ori pentru frazele impersonale; includerea unei pagini de titlu, a unui cuprins şi numerotarea atentă a secţiunilor; numerotarea secţiunilor începe de obicei cu introducerea;

16 posibilitatea includerii unei liste de figuri sau a unei liste de tabele (de regula după cuprins) pentru a facilita localizarea rapidă a unor aspecte sau comentarii; posibilitatea includerii unei liste de sigle şi abrevieri şi a unui index de termeni, mai ales în cazul în care raportul este foarte amplu. Secţiunile caracteristice formatului standard: Rezumat Mulţumiri Cuprins Introducere Obiectivele raportului Elemente teoretice Metode, procedee şi experimente Prezentarea rezultatelor Discuţii şi interpretări Concluzii Recomandări Bibliografie Apendice (anexe)

17 Rezumatul prezentare sintetică a scopului şi conţinutului raportului din care trebuie să transpară cu preponderenţă modalitatea de abordare a temei, aprecierile concluzive şi recomandările lungimea rezumatului se stabileşte în funcţie de lungimea raportului (de regulă, trebuie să se încadreze între 150 şi 300 de cuvinte) în alcătuirea lui trebuie să se ţină seama de faptul că e necesar să i se confere o identitate proprie de formă şi conţinut, care să îi permită să funcţioneze independent de corpul raportului şi să poată fi eventual publicat într-o colecţie de rezumate aceasta secţiune nu se numerotează Mulţumiri o sunt adresate tuturor persoanelor care într-un fel sau altul au contribuit la finalizarea lucrării respective o nu constituie o secţiune obligatorie, mai ales atunci când nici nu există persoane care să ne fi ajutat direct la pregătirea şi redactarea lui (mulţumirile adresate unei bibliotecare binevoitoare sau companiei unui animal care ne - a ţinut de urât trei nopţi cât am definitivat raportul ar fi profund ironice) o e posibil însă ca redactarea raportului solicitat să nu fi fost posibilă fără bursa acordată în cadrul unui proiect european, fără colaborarea sau sprijinul absolut dezinteresat din partea unor oameni pe care nu îi cunoaşteţi decât prin corespondenţa electronică şi care au fost de acord să vă trimită o serie de articole şi materiale

18 Cuprins reprezintă înşiruirea tuturor capitolelor, subcapitolelor etc. prin numerotarea acestora, precum şi pagina aferentă fiecăruia Introducerea are rolul de a informa asupra temei, subiectului sau fenomenului investigat şi de a preciza importanţa abordării respective în contextul domeniului dat dacă raportul se concentrează în jurul prezentării unor experimente, introducerea trebuie să conţină o trecere în revistă a abordărilor experimentale anterioare şi modul în care abordarea actuala îşi propune să continue, să dezvolte sau să modifice rezultatele obţinute anterior dacă raportul se concentrează asupra unor dezvoltări (software, de exemplu) în partea introductivă a raportului autorul trebuie să ofere o identificare a acesteia în contextul domeniului dat, să indice modul în care va fi folosită dezvoltarea, să identifice beneficiarii daca raportul este o trecere în revistă sau o privire retrospectivă asupra unei problematici de interes (cum ar fi reţelele neuronale, spre exemplu) atunci autorul va trebui să informeze exact cititorul asupra naturii compilative, critice sau revizioniste a demersului sau de multe ori se preferă ca în partea finală a introducerii să se formuleze efectiv întrebările la care se vor căuta răspunsuri Obiectivele raportului pot face într-o secţiune separată (mai ales atunci când conţinutul raportului are un caracter informativ-demonstrativ) sau, de obicei se includ spre sfârşitul introducerii

19 Elemente teoretice se pot grupa separat (atunci când înţelegerea informaţiei dense din raport depinde exclusiv de câteva explicaţii sau nuanţări ale cadrului teoretic general) Metode, procedee şi experimente vor fi grupate într-o secţiune în care va trebui să descrieţi pe larg modul de lucru, echipamentele folosite să vă referiţi la rolul respectării succesiunii unor etape să indicaţi greutăţile întâmpinate şi modul în care aţi reuşit să le rezolvaţi Prezentarea rezultatelor trebuie raportate cât mai simplu şi direct problema apare în momentul în care trebuie să decideţi asupra volumului de informaţie pe care îl puteţi include în această secţiune de regulă, trebuie să optaţi pentru acel volum de date care să convingă cititorul că aţi întreprins ceea ce v-aţi propus şi că se poate baza pe concluziile pe care le-aţi dedus se recomandă includerea rezultatelor în tabele şi prezentarea lor cu ajutorul graficelor Discuţii şi interpretări vă expuneţi punctul de vedere, părerile personale analizaţi neajunsurile din abordarea dumneavoastră şi a speculaţiilor inteligente

20 Concluzii trebuie să derive din întreg corpul raportului şi nu din ultimul capitol sau subcapitol al unei secţiuni mai bine reprezentate trebuie sa respecte regula celor trei C: claritate, coerenţă şi concizie Recomandări au rolul de a semnala sau reveni asupra câtorva aspecte esenţiale prin care autorul doreşte să ţină trează mintea cititorul în vederea unei evaluări obiective a conţinutului raportului aici se pot include şi propunerile de continuitate a analizelor, de sugestii metodologice care ar putea conduce la alte rezultate Bibliografia este o listă a tuturor surselor informative folosite pe parcursul redactării raportului aceste surse pot fi împărţite în surse primare şi surse secundare (dicţionare, ghiduri) criteriul listei în ordinea alfabetică, de regulă după numele primului autor Apendice (anexe) este rezervat includerii calculelor matematice, schemelor electronice complicate prezentării unor fişiere cu informaţii despre programe, foi de calcul tabelar etc.

21 Există numeroase situaţii în care formatul standard nu satisface pe deplin necesităţile de organizare coerentă a raportului. În acest sens se pot avea în vedere următoarele variante: Formatul segmental se utilizează în situaţia în care raportul descrie un set de investigaţii întreprinse cu acelaşi scop, dar care necesită abordări metodologice diferite fiecare experiment se poate constitui într-un segment aparte, cu propria lui secţiune metodologică şi de descriere a rezultatelor partea introductivă, discuţiile şi interpretările vor fi comune Formatul asertiv propune schimbarea radicală a titulaturii şi succesiunii secţiunilor în funcţie de ineditul informaţiei şi obiectivele demonstraţiei în loc de banala Introducere, autorul poate folosi o sintagmă mult mai directă şi mai transparentă informativ: Noul protocol eficientizează comunicaţiile cu 30% pe baza unor titluri şi subtitluri cu caracter enunţiativ se poate construi mai uşor rezumatul raportului astfel, cititorul îşi va putea forma uşor şi rapid o idee despre conţinutul raportului

22 Formatul introductiv-concluziv propune plasarea concluziilor mult spre începutul raportului, imediat după introducere avantajul ar fi acela că ele nu vor putea fi total ignorate, iar lectura raportului se va derula cu aceste concluzii în minte oricum, se recomandă o reluare sau prezentare rezumativă a concluziilor în finalul raportului pentru a evita încheierea bruscă a materialului 5. Redactarea unei cărţi de vizită rolul oamenii, odată puşi în relaţie, contactele lor nemijlocite şi interactive se pot oricând relua, reprograma sau dezvolta este un excelent intermediar, susţinător şi relansator comunicaţional pentru toate mediile profesionale condiţia majoră: trebuie să îndeplinească simbioza imaginii personale şi/sau instituţionale, pe care o promovează să fie sinceră, clară şi convingătoare Conţinutul informativ obligatoriu: identitate: nume şi prenume ocupaţie/funcţie/grad profesional numele instituţiei/organizaţiei/companiei informaţii de contact: adresa, numere de telefon, adresa

23 condiţii estetice : un design inspirat (în ton cu personalitatea noastră) gruparea informaţiei şi plasarea ei într-un spaţiu dreptunghiular nu foarte generos alegerea cartonului, fonturilor, culorilor şi logou - lui aspecte: o uneori vom avea nevoie de cărţi de vizită care să comunice distincţie, seriozitate şi maximă competenţă profesională (cu deosebire în cazul dacă reprezentăm interesele unei instituţii sau companii) o alteori vom avea nevoie de cărţi de vizită pe care să le folosim în împrejurări mai puţin formale (atunci când dorim să trecem drept o persoană particulară plăcută, cu preocupări serioase, dar nu neapărat copleşită de responsabilităţi profesionale Caracteristici (adaptate conform unor modele care se potrivesc personalităţii dumneavoastră sau activităţilor profesionale desfăşurate): Unitate în diversitate atunci când politica instituţiei sau companiei din care faceti parte este de a promova o imagine unică (indiferent de poziţia şi funcţia angajaţilor care stabilesc tot felul de contacte şi relaţii) trebuie să adoptaţi formatul de carte de vizită aprobat în acest sens de cele mai multe ori aceste formate sunt întocmite de către

24 experţi în domeniu, cărora li s-au comandat formate clasice preţiozitatea reţinută şi claritatea fonturilor, distribuirea grupată dar aerisită a informaţiei sînt completate de alegerea unui logo reprezentativ şi plasarea acestuia într-un câmp vizual (care să confere echilibru şi prestanţă carţii de vizită) frecvent, în asemenea situaţii, informaţia de contact cuprinde doar coordonatele instituţionale şi nu pe cele personale.această limitare se explică prin dorinţa de a face cunoscut şi a impune un sigur tip de disponibilitate la contact şi dialog (cel oficial, instituţionalizat) Provizorat şi simplitate functiile administrative deţinute la un moment dat sunt un excelent prilej de stabilire şi dezvoltare a unor relaţii pe termen lung se recomandă ca tipărirea funcţiei să nu fie ostentativă Funcţie şi intimitate cel mai adesea în cărţile de vizită sunt trecute atât datele oficiale de contact cât şi cele particulare această coexistenţă nu este întotdeauna susţinută de toate detaliile de design, care să armonizeze cele două ipostaze (incovenient) trebuie armonizate caracterele cu care se scriu datele, iar numărul telefonului mobil să fie pe cât posibil la vedere (fiind instrumentul de contact cel mai rapid şi eficient la ora actuală) respectarea regulilor specifice de ierarhizare a informaţiei şi combinarea corespunzătoare a codurilor (ex.: dacă se optează pentru

25 comunicarea în limba engleză, atunci se uită să folosească termenul englezesc pentru telefon mobil sau să aplice regulile scrierii adreselor în limba aleasă: plasarea numărului înaintea străzii, folosirea abrevierilor no pentru număr şi St pentru stradă ) Entuziasm şi multilateralitate decizia multor persoane noi de a-şi valorifica toate calităţile cu care au fost înzestraţi sau pe care le-au dobândit în timp prin desfăşurarea concomitentă a două sau mai multe activităţi profesionale atunci când construiţi o carte de vizită, trebuie să vă decideţi dacă nu cumva promovarea simultană a celor două imagini profesionale (mai ales în cazul în care domeniile în care activaţi nu au nimic în comun) nu face decât să estompeze sau să bagatelizeze personalitatea complexă pe care doriţi să o promovaţi aspectul altor cărţi de vizită indică faptul că unii dintre noi se pot afla la un moment dat în cautarea unei imagini cât mai atractive sau neobişnuite, ceea ce îi face să adopte un stil mult prea stufos şi aglomerat (care nu are nicidecum un efect personalizat, ci mai degrabă disipativ) exemplu: un ziarist colaborator, care totodată este şi managerul unei asociaţii familiale. Atunci când dorim să apelăm la numărul de telefon nu vom putea şti cărei persoane ne adresăm: managerului asociaţiei sau ziaristului colaborator

26 Reversul unei cărţi de vizită Exploatarea acestui spaţiu se justifică în cel puţin trei situaţii: când textul informativ redactat într-o limbă ce foloseşte şi un alfabet neaccesibil majorităţii trebuie însoţit (în funcţie de contextul cultural, social şi psihologic al comunicării) de transpunerea lui într-o limbă şi un alfabet de circulaţie când se simte nevoia ca oportunităţile, avantajele sau pur şi simplu gama variată a serviciilor oferite de o firmă sau companie să fie cât mai transparente şi mereu la îndemâna clienţilor când dezvoltarea relaţiilor şi menţinerea lor depinde de modul în care este folosit sau anticipat contextul fizic sau spaţial al comunicării 6. Redactarea unei invitaţii Rolul trebuie să creeze persoanei vizate o impresie decisivă încă de la deschiderea ei face cunoscut evenimentul cu public, într-un cerc mai mult sau mai puţin restrâns transmite atitudinea şi sentimentele gazdei sau organizatorului faţă de persoanele invitate transmite rugămintea de a participa la eveniment conferă dreptul (nu obligaţia, pentru că nu este convocare) de acces în perimetrul sau incinta în care se desfăşoară evenimentul constituie o carte de vizită onorantă pentru gazdă sau organizator poate fi considerată un material promoţional în favoarea gazdei şi a evenimentului respectiv

27 Condiţii înmânată (de regulă) direct persoanei invitate, sau expediată prin poştă, curier şi doar excepţional prin fax sau poştă elecronică se tipăreşte pe o hârtie de bună calitate numele persoanei invitate trebuie să apară neaparat pe plic din conţinutul invitaţiei trebuie să transpară o apreciere a compeţentelor [invitatului], o flatare a persoanei sale şi certitudinea că este dorit şi important natura şi proporţiile manifestării sunt elementele de baza în stabilirea conţinutului, formei şi stilului invitaţiei tonul unei invitaţii poate varia de la unul intim şi personalizat (în cazul unui eveniment într-un cerc restrîns), la unul mult mai oficial (în cazul în care numărul invitatilor este mare şi provin din sfere diferite de activitate) pentru a risipi orice nuanţă de convocator, este recomandabilă tipărirea cuvântului INVITAŢIE înaintea formulei de adresare

28 Informaţiile prezente în invitaţie trebuie să răspundă celor cinci întrebări generale: Cine? Ce? Cînd? Unde? Cum? Cine? Identitatea şi calitatea gazdei Identitatea şi calitatea invitaţilor Dacă invitatul vine singur sau însoţit Ce alte persoane mai sunt invitate cerinţe: dacă o singură invitaţie este adresată în comun mai multor persoane: numele acestora trebuie asezate in ordine alfabetica dacă este adresată unei familii: trebuie numiţi ambii soţi, iar numele soţiei îl precede pe cel al soţului dacă manifestările sunt de amploare, iar invitaţii provin din cercuri profesionale şi sociale foarte variate: se pot concepe invitaţii tipizate, în care se renunţă la formula directă de adresare cu identificarea numelui persoanei Ce? precizări despre genul de eveniment sau ocazie la care este aşteptat destinatarul invitaţiei (ex.: dacă este vorba despre o nuntă sau o aniversare.) Când? trebuie specificate: data, ziua, ora desfăşurării evenimentului, precum şi gradul de punctualitate solicitat formulările alese pentru solicitarea punctualitaţii să nu aibă o notă

29 imperativă sau abuzivă, de genul: Rugăm nu întârziaţi! sau Evenimentul este televizat să se recurgă la formulări puţin mai mascate a necesităţii prezentării la timp: o invitaţie la cină pentru ora 19:00 va însemna că masa va fi pe la orele 20:00 o dacă evenimentul este unul de durată, invitaţia trebuie însoţită de un program amănunţit (care va fi respectat) o invitaţiile de dimineaţa sau de peste zi trebuie să indice în mod orientativ fie durata evenimentului, fie ora de încheiere Unde? trebuie să se precizeze adresa exactă: stradă, număr, zona, pavilion, etaj alte repere de orientare sau indicaţii pentru parcarea maşinii (dacă este vorba despre o zonă aglomerată) pe spatele invitaţiei se poate face o mică schiţă a amplasamentului Cum? programul complet al manifestării ordinea de zi finalizarea: dacă întâlnirea este urmată de un cocktail/bufet/masă festivă indicaţii privind ţinuta invitaţilor: ţinută de seară, ţinută lejeră/sport, preferabil costum

30 Expedierea se face cu aproximativ 2-3 săptămâni înainte de data programată a evenimentului se recomandă un răspuns de confirmare (gazda poate menţiona un număr de telefon sau fax, o persoană de contact şi o dată limită) necesitatea de a verifica telefonic prezenţa la manifestare cu o săptămână şi apoi cu două zile înainte se justifică în urmatoarele tipuri de manifestări: aniversări, jubilee, lansări de carte sau discuri, vernisaje, inaugurări, târguri, expoziţii, lansări de produse sau servicii, demonstraţii, simpozioane, mese rotunde, forumuri, conferinţe, congrese, seminarii, nunţi, botezuri, pensionări, dineuri, cocktail-uri, recepţii etc. 7. Comunicatul de presă instrument de bază al relaţiilor publice reprezintă o informaţie un punct de vedere o luare de poziţie sau un document oficial transmis spre publicare de către un organism, organizaţie sau individ are caracterul unei ştiri destinată mediatizării poate fi dat publicităţii prin: presă, radiou, televiziune, Internet

31 Tipologie: 1. În functie de prezenţa sau absenţa unei luări de poziţie, pot fi: informative: se fac anunţuri, se transmit invitaţii, se comunică date statistice simple, fără a se face comentarii şi fără situări pe poziţii pro sau contra; persuasive: se contestă, se fac comentarii, se oferă lămuriri, se transmit opinii de pe poziţii pro sau contra, se fac dezminţiri etc. 2. În funcţie de tipul domeniului în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea/instituţia sunt: Admistraţie publică Afaceri Arhitectură/desing Artă&Entertainment Auto Bănci/Asigurări Construcţii Educaţie/cultură Finanţe/contabilitate Industrie IT&C Media/publicitate Monden/Lifestyle ONG Politic Religie Sănătate Social

32 Sport Ştiinţă/cercetare Tehnologie Turism Cerinţe: Iniţierea comunicatului Conţinut Modul de prezentare Iniţierea comunicatului înainte de a trece la redactarea comunicatului, să ne asigurăm că ştirea pe care dorim să o facem publică poate trezi interesul mass mediei şi publicului informaţiile de care dispunem trebuie şi ele verificate ştirea trebuie probată sau confirmată de expeditor înainte ca redactorul unui ziar, de exemplu, să decidă publicarea ei să se menţioneaze data şi ora difuzării comunicatului Conţinut Titlul - va fi scris pe 1-2 rânduri, max. 3 - se va tipări cu majuscule şi boldat

33 - formularea trebuie să invite la lectură (titlul va fi scurt, cât mai explicit şi incitant, pe un ton nu prea formal, nicidecum sec sau birocratic) Lead-ul (paragraful iniţial/primul paragraf) - este replica de deschidere sau fraza de atac care rezumă esenţialul din ştire - de regulă, el se distinge de restul textului prin caracterele italice sau bold, - va include o mare parte din răspunsurile la întrebarile cine?, ce?, unde?, cînd?, de ce? - nu va ocupa mai mult de 5-6 linii de text! Observaţie: Titlul şi primul paragraf trebuie să conţină subiectul Restul comunicatului trebuie să conţină detaliile Dacă în câteva secunde nu îi atrageţi atenţia cititorului, comunicatul nu va avea efectul dorit Poate fi utilizată sigla instituţiei/întreprinderii, care este plasata în partea dreaptă, între titlu şi primul paragraf Textul propriu-zis - va dezvolta paragraful iniţial, prezentând informaţiile în ordinea descrescătoare a importanţei lor - structura de piramidă inversată permite o lectură mai uşoară - textul comunicatului se scrie la 2 rânduri, niciodată la un rând - dacă depaseste o pagină, se va mentiona continuă în subsolul paginii - pentru a marca sfârşitul comunicatului se foloseste cuvântul sfârşit sau,

34 mai frecvent, este utilizat este simbolul ##### - în josul paginii trebuie să apară numele, prenumele şi semnătura managerului care autorizeaza transmiterea comunicatului, eventual şi ştampila organizaţiei - limbajul folosit în redactarea comunicatului de presă trebuie să fie simplu şi accesibil publicului larg, fără exprimări preţioase sau excese de jargon - citatele scurte vor înviora ştirea, dar nu este indicat să începem comunicatul cu un citat (plasarea lui cea mai potrivită este în corpul comunicatului) - prezentaţi întotdeauna fapte: fără exagerări, cu enunţuri care nu se referă la fapte, dar sună mai degrabă a laudă (un subiect care prezintă compania într-o lumină prea favorabilă poate să scadă credibilitatea celui care îl lanseanză) - alegeţi adecvat contextul publicării comunicatului de presă: încercaţi să vă sincronizaţi cu evenimentele sau cu problemele aflate în discuţie publică (asiguraţi-vă ca subiectul comunicatului dumneavoastră nu este în afara preocupărilor societăţii) - folosiţi diateza activă, nu pe cea pasivă: diateza activă dă mai multă viaţă comunicatului de presă (în loc să spuneţi "Consiliul de Administraţie a fost entuziasmat de această idee", este preferată expresia "Consiliul de Administraţie a adoptat această idee cu entuziasm") - economia de cuvinte: folosiţi doar atâtea cuvinte cât sunt necesare pentru a vă prezenta subiectul (evitaţi redundanţele, adjectivele de care nu este neapărat nevoie. Excesul de limbaj îi distrage atenţia cititorului de la subiect. Fiţi concişi şi daţi valoare cuvintelor) - aveţi grijă la limbajul specializat: încercaţi să nu exageraţi cu limbajul de specialitate, astfel încât să atragă atenţia cât mai multor cititori, nu doar anumitor specialişti din diferite domenii)

35 Modul de prezentare scrieţi cu litere normale: nu editaţi un comunicat de presă cu LITERE MAJUSCULE! scrieţi corect gramatical: scrieţi întotdeauna urmând regulile gramaticale (greşelile de gramatică vă vor afecta credibilitatea) fără HTML: nu inseraţi structuri HTML sau din alte limbaje în comunicatul de presă: acest lucru va crea probleme de citire a comunicatului scrieţi mai mult de un paragraf: este aproape imposibil să vă spuneţi subiectul în câteva propoziţii: un comunicat foarte scurt va face ca subiectul să fie considerat neinteresant paragraful de sinteză: este nevoie de un paragraf de sinteză pentru a atrage atenţia asupra subiectului editorul de text: folosiţi un editor de text pentru care să vă ajute în ideia comunicatului, să vă reprezinte perseverenţă în concepere: scrierea on-line poate să nu dea cele mai bune rezultate: este nevoie de timp pentru un comunicat de presă bun (scrieţi, printaţi, citiţi, rescrieţi...) nu vă introduceţi adresa de în corpul comunicatului: pentru a evita primirea de mesaje nedorite (spam) informaţii de contact: "Pentru mai multe informaţii, contactaţi:" (adaugati informaţia de contact: persoana de contact, denumirea firmei, numerele de telefon, fax, adresa url)

36 Comunicarea mediată de calculator (CMC) presupune transmiterea şi primirea de mesaje folosind computerele în scopul introducerii, prelucrării, stocării şi expedierii de date explozia Internet-ului prin World Wide Web a devenit o nouă modalitate de prelucrare, prezentare şi comunicare a informaţiei un alt mod de a parcurge informaţia scrisă, utilizând referinţe încrucişate, prezentări multimedia ce includ text, imagini, animaţii şi sunete în aceeaşi entitate pot fi efectuate anchete sociale şi statistici în timp real generate simultan cu schimbarea datelor de intrare este mult mai complex şi mai eficient (prin transmiterea şi prelucrarea informaţiei se forţează barierele spaţio-temporale ale modelelor precedente) comerţul electronic (e-commerce) are o aplicabilitate tot mai mare: de la cărţi, flori şi discuri on line, s-a trecut deja cu uşurinţă la achiziţii on-line de televizoare, mobilă şi chiar casa visurilor, angajările, plăţile bancare, cumpararea de bilete şi rezervările de locuri în hoteluri şi excursii etc. e-business

37 Reguli/norme pentru CMC A. Norme privind identitatea utilizatorului se interzice utilizarea aceluiaşi identificator de către mai mulţi utilizatori; citirea, copierea, modificarea sau stergerea fişierelor sau datelor, care aparţin altor utilizatori fără acceptul lor sunt interzise; se sancţionează atât depăşirea cât şi modificarea restricţiilor impuse de administratorul reţelei; orice acţiune neautorizată şi deliberată care dăunează, dereglează, modifică sau defectează un alt sistem din reţea reprezintă o încalcare a normelor CMC, indiferent de localizarea sistemului afectat şi perioada de timp cât respectivul sistem nu a funcţionat la performanţele normale; se interzice utilizarea comercială a unor facilităţi şi/sau servicii fără obţinerea oficială sau legală a acestui drept. B. Norme privind scrierea unui mesaj alinierea rândurilor la marginea din stînga (efectele centrării titlurilor sau formulelor de adresare nu pot fi prevăzute pe ecranele destinatarilor); lăsarea unui rând liber între paragrafe; nu se recomandă folosirea tastei tab; nu scrieţi mai mult de de caractere pe un rând; nu formataţi textul deoarece este posibil ca destinatarul să folosească un terminal alfanumeric sau un mailer care să nu recunoască formatarea (este posibil ca fonturile pe care le folosiţi să nu fie disponibile pe calculatorul destinatarului); semnaţi mesajul (treceţi numele complet), mai ales dacă îl postaţi într-o listă de discuţii (este posibil ca nu toţi cei care primesc mesajul să vă şi cunoască);

38 limitaţi-vă la tratarea unui singur subiect într-un mesaj şi completaţi în mod pertinent câmpul Subject ; nu folosiţi scrierea cu majuscule decât foarte rar, pentru a sublinia un aspect foarte important sau pentru titluri; pentru a sublinia sau accentua un anumit cuvânt (încadraţi-l între asteriscuri sau ghilimele); citarea titlului unei cărţi sau a unei lucrări se poate face prin subliniere (underscore) sau ghilimele; C. Norme referitoare la conţinutul mesajului şi atitudinea expeditorului evitaţi exprimările dure şi vulgare; nu postaţi niciodată un mesaj privat într-o listă de discuţii fără aprobarea autorului; atenţie la glume şi sarcasm (este posibil ca în absenţa mimicii, intonaţiei şi gesturilor, destinatarul să nu înţeleagă corect mesajul sau, mai mult, fondul lui cultural şi religios să-l conducă la o interpretare pe care nu aţi luat-o în calcul la trimiterea mesajului folosiţi cu moderaţie semnele cunoscute sub denumirea de smileys ( zîmbilici) sau emoticons; criticaţi ideea şi nu persoana; nu reacţionaţi violent la ceea ce tocmai ati citit pe ecran (dacă v-aţi enervat, nu formulaţi imediat răspunsul, ci luaţi-vă un timp mai mare de gândire şi apoi răspundeţi cu diplomaţie); manifestaţi precauţie cu răspunsurile la mesajele care au fost transmise mai multor abonaţi, deoarece în unele sisteme răspunsul redactat de dumneavoastră poate fi transmis tuturor persoanelor care au primit mesajul iniţial.

39 D. Reguli privind utilizarea glifelor ASCII sunt utilizate în comunicarea mediată de calculator pentru a suplini lipsa inflexiunilor verbale, a mimicii şi gesturilor, pentru a puncta starea emotională sau atitudinea participanţilor faţă de subiectul conversaţiei aceste figuri au fost inventate şi folosite pentru prima dată în 1980 de un american din Pittsburgh, Scott Fahlman, în mesajele expediate prin BBS-uri frecvenţa apariţiei lor (mai mult de trei într-un mesaj) indică faptul că sunteţi o persoană care doreşte să se facă remarcat Semnificaţiile celor mai întrebuinţate glife ASCII: :-) zâmbesc :-( sunt trist :-< sunt de-a dreptul trist sau dezamăgit ;-) fac cu ochiul sau fac o aluzie în legatură cu gluma asta :?-( plâng, este cu adevarat trist pentru mine :-@ sunt de-a dreptul şocat :-D sunt teribil de amuzat de ceea am scris mai înainte :- mă plictisesc :-7 ironie >:-( sunt suparat şi îngrijorat :-/ sunt sceptic :-Q~ fumez :-? fumez pipa :-T fără glumă, sunt serios în ceea ce spun [:- ) am căşile pe urechi (()):** îmbrăţişări şi un trandafir pentru tine :-] sunt nehotărât :-C sunt extrem de trist

40 E. Funcţiile clienţilor de e -mail Funcţia de vizualizare ne permite să citim mesajele este recomandabil să stabilim ca font de afişare pentru programele care permit acest lucru, un tip de caractere monospatiate (e.g. Courier) deoarece de multe ori cei care compun mesajele, utilizând terminale alfanumerice recurg la alinieri ale textului pentru a-i spori lizibilitatea majoritatea -urilor au însă posibilitatea de a afişa şi texte formatate, în principal HTML există şi posibilitatea ca mesajelor primite să le fie ataşate şi fişiere binare (în acest caz, în mesaj vor aparea iconuri corespunzătoare tipurilor de fişiere atasate, iar de regulă, un dublu click pe icon va lansa aplicaţia potrivită) Funcţia de compunere este realizată cu ajutorul unui editor specializat care cuprinde o parte de procesare de text şi o parte de comenzi specifice editarea unui mesaj începe cu completarea unor câmpuri generice care formează antetul mesajului (header) header-ul este echivalentul electronic al plicului deoarece conţine informaţiile publice necesare sistemului de mesagerie electonică pentru manevrarea scrisorii o TO: în acest câmp se va trece adresa destinatarului o Cc: în câmpul Carbon copy ( copie la indigo ) putem scrie adresele persoanelor care dorim să primească o copie a scrisorii. Persoanele ale căror adrese sunt trecute în acest

41 câmp se mai numesc şi destinatari secundari o Bcc : în câmpul Blind carbon copy ( copie confidenţială ) putem trece adresele unor destinatari secundari, numai că spre deosebire de copia simplă destinatarii primari nu vor şti ca există şi alte persoane care au primit o copie a mesajului o Subject : în acest câmp se va tipări un cuvânt sau sintagma care să evoce subiectul mesajului comenzile specifice compunerii sunt: o Reply : cu această comandă putem lansa compunerea unui nou mesaj, iar avantajul folosirii acestei comenzi ar fi aceea că anumite câmpuri ale antetului se vor completa automat (astfel, adresa expeditorului mesajului căruia îi răspundem va aparea automat în câmpul To:). Dacă mesajul căruia vrem să îi răspundem conţine o adresă în câmpul Reply To din antet, atunci la această adresă va fi trimis mesajul. În câmpul Subject va fi copiat subiectul mesajului original, dar precedat de Re: o Reply to all ne permite să generăm un răspuns adresat tuturor destinatarilor mesajului orginal (inclusiv expeditorului), utilizîndu-se mai ales în dezbaterile prin e- mail o Forward ( trimite mai departe ) ne permite generarea unui mesaj în corpul căruia este citat întregul mesaj original, iar subiectul este prefixat de FW. Va trebui să procedăm doar la completarea câmpurilor To, Cc sau Bcc (există posibilitatea editării mesajului original cât şi cea a comentării lui. Utilitatea comenzii se dovedeşte în

42 cazurile în care dorim să aducem la cunoştinţa altor persoane conţinutul integral sau parţial al unui mesaj primit) o Redirect se aseamană comenzii Forward, numai că de regulă, subiectul şi corpul mesajului rămân aceleaşi (există, desigur, şi posibilitatea editării). Noii destinatari vor primi mesajul ca şi cum le-ar fi fost trimis direct, numai că la numele şi adresa expeditorului se adaugă textul by way of urmat de numele şi adresa celui care a făcut direcţionarea şi care e posibil să fi procedat şi la modificarea conţinutului mesajului original F. Semnatura de este o modalitate de individualizare a unui mesaj electronic este un fişier text care se inserează automat oricărui nou mesaj compus deobicei, semnatura de trebuie să conţină: numele şi prenumele, funcţia (eventual) şi datele de contact pe care le considerăm necesare (adresa de , adresa pentru corespondenţa scrisă, numere de telefon şi fax, adresa paginii web - personala sau a firmei pe care o reprezentăm). Pentru cei care doresc să atragă şi mai mult atenţia, semnătura poate să includă şi alte elemente cum ar fi caractere ASCII, elemente de artă ASCII sau citate. Exemple: Jim Frazier President

43 The Gadwall Group, Ltd. IT and Ebusiness Strategies Batavia, Illinois Jim Frazier The Gadwall Group, Ltd. President IT and Ebusiness Strategies, Batavia, Illinois cu ajutorul caracterelor ASCII: ))))) o o) =============ooo=(_)=ooo======================== Marian Popescu Director economic tel RomTelecom marian.popescu@hotmail.com ======================================================= **********************:):):):)******************* * Hueanu Marius * * Str.Traian,bl.328,loc.Vaslui,jud.Vaslui * * telefon: ** marius_h@stud.usv.ro * * * ************************************************************** * * * LEONTE CORIOLAN ANDREI * leonte_coriolan@yahoo.com * * leontec@stud.usv.ro

44 * * Internet: * * _-^--^=-_ * * _.-^^ -~_ * * _-- --_ * * < To err is human, >) * * to purr feline * * \../ * * ```--.., ;.--''' * * * ======================================================= :::::: F A C U L T Y of George Welling, Netherlands ::::::: ::: phone: :::/ ::: ::: /::/:::::::/ ::::::/ welling@let.rug.nl ::::::::: ::: ::: ::: welling@hgrrug5.bitnet :::/ ::: ::: ::: :::::\ :::/ ::: ::: ::: ::: History & Computing ::::/ ::::/ :::/ :::/ /::::::/ Dept. ALFA-INFORMATICA G R O N I N G E N U N I V E R S I T Y ======================================================= =-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-= Maxim Iacob 15, Stefan cel Mare Falticeni, Suceava iacob_m@stud.usv.ro

45 5750, Romania =-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-= Student ~ Computers ~ University of Suceava =-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-= >>>>> Florin Tibichi <<<<<< Str. Politiei, florin_t@stud.usv.ro Liteni, Suceava, cod = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = Poul-Henning Kamp UNIX since Zilog Zeus 3.20 phk@freebsd.org TCP/IP since RFC 956 FreeBSD coreteam member BSD since 4.3-tahoe Never attribute to malice what can adequately be explained by incompetence. = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = =

46 3.3. Gestiunea conflictelor în comunicare definiţii provine din termenul latin conflictus, cu sensul de interferare violentă, dezacord şi tensiuni între membrii unui grup presupune o atmosferă tensionată şi neînţelegeri în privinţa unuia sau mai multor aspecte ale activităţii în organizaţie luptă simbolică între valori, statusuri, putere, resurse în care scopurile oponenţilor sunt de a netutraliza, leza sau elimina pe adversar (Coser) o situaţie în care oameni interdependenţi prezintă diferenţe (manifeste sau latente) în ceea ce priveste satisfacerea nevoilor şi intereselor individuale şi interferează în procesul de atingere a scopurilor (Donohue) Clasificarea conflictelor a. După localizare, în funcţie de extensia ariei acoperite: (1) intraorganizaţionale: - intrapersonale (adesea conflictele interioare ale angajaţilor generează celelalte conflicte, pentru că indivizii fie se exprimă greşit, fie percep greşit) - interpersonale (angajat-angajat) - intragrupal: într-un departament, o secţiune a organizaţiei; - intergrupal: între departamente, filiale, ale organizaţiei; (2) interorganizaţionale b. După vizibilitate: conflicte manifeste sau latente: (respectiv, simptomul şi cauza )