3. Nivelul legătură de date

Size: px

Start display at page:

Download "3. Nivelul legătură de date"

Stephen Edwards
5 years ago
Views:

3. Nivelul legătură de date 5 4 3 2 1 Aplicaţie Transport Reţea Legătură de date Fizic Gateway Router Bridge, Switch Repetor, Hub Cuprins Nivelul legătură de date Introducere Controlul accesului la

1 3. Nivelul legătură de date Aplicaţie Transport Reţea Legătură de date Fizic Gateway Router Bridge, Switch Repetor, Hub Cuprins Nivelul legătură de date Introducere Controlul accesului la mediul de transmisiune Formatul cadrelor 802.3, şi Calculul CRC (Cyclic Redundancy Check) Protocoalele ARP şi RARP Echipamente de interconectare Bridge-uri Switch-uri VLAN Aplicaţii 1 2 Nivelul legătură de date este împărţit în două subniveluri: subnivelul superior numit LLC (Logical Link Control) nivelul inferior numit MAC (Medium Access Control). Acest nivel controlează schimburile de date între nivelul fizic şi nivelul reţea, comunicând direct cu modulul IP de pe nivelul reţea. Pentru orice reţea cu difuzare problema cheie este determinarea celui care transmite în cazul utilizatorilor concurenţi. Protocoalele care rezolvă aceasta se află în subnivelul MAC şi trebuie să permită: fiecărui sistem să-i revină o parte din capacitatea de transmisiune a mediului fiecare sistem să aibă acces la mediu într-un interval de timp rezonabil pierderile din capacitatea de transmisiune datorită acestui mecanism să fie minime. 3 4 Tehnicile de alocare a canalului pot fi: controlat alocare statică FDM (Frequency Division Multiplexing) TDM (Time Division Multiplexing) alocare dinamică controlat centralizat control descentralizat jeton adresat (reţele liniare) jeton neadresat (reţele inel) aleatoriu ALOHA cu ascultarea purtătoarei cu detectarea coliziunii (CSMA/CD) cu evitarea coliziunii (CSMA/CA) CSMA/CD CSMA/CD - Carrier Sense Multiple Access with Collision Detection CSMA/CD Carrier Sense Multiple Access with Collision Detection CSMA/CA Carrier Sense Multiple Access with Collision Avoidance 5 6 1

2 Algoritmul BEB (Binary Exponential Backoff) T R A N SM ISIE R EC E PT IE IN C EP U T R EC EP TIE EL A BO R AR E C AD R U R EC E PT IE P U R T A TO A R E AS T EPT A R E T ER M IN AT A? M *5 1.2 µ s IN C E PE TR AN S M ISIA C AD R U PR EA CALCUL M S C U R T? T R AN SM IT E C O L IZ IU N E SE C VE N T A D E D ET EC TA T A? AD R ES A B R U IE R E R E C U N O SC U T A? T R A N SM. P R EA M U L T E T ER M IN AT A? IN C E R C A R I? F C S C O R EC T? T R A N SM IS IE ES EC (EXC ES D E PR E A M U LT I R E U SIT A C O L IZ IU N I) L U N G IM E BIT I? C O R E C T A? E R O AR E D E RECEPTIA OK C O L IZ IU N E 7 E R O A R E D E ER OAR E IN FCS L U N G IM E Caracteristici ale reţelelor Ethernet Bit Time este timpul necesar transmiterii unui singur bit. - Intr-o retea Ethernet de 10Mbps, pentru trimiterea unui bit sunt necesare 100ns. - Pentru 100Mbps, bit time-ul este de 10ns - La 1000 Mbps bit time-ul ajunge sa fie 1ns SlotTime este timpul necesar semnalului pentru a parcurge cel mai lung segment de reţea: - pentru 10Mbps şi 100Mbps el este de 512*Bit Time(=64 de octeţi), - pentru 1000MBps este de 4096*Bit Time(=512 octeti) - pentru toate versiunile de Ethernet cu viteze de transmisie mai mici sau egale cu 1000Mbps, o transmisie nu trebuie să dureze mai puţin decât slot time-ul Interframe spacing reprezintă timpul minim între două cadre succesive - Valoarea sa este de 96 * Bit Time - Rolul sau este să permită staţiilor lente să proceseze cadrul curent şi să se pregătească pentru următorul cadru 8 Erori în Ethernet Principalele surse de erori în Ethernet sunt: - Collision sau runt. Transmisie simultană produsă înainte de expirarea slot-time-ului - Late collision. Transmirie simultană produsă după expirarea slot-time-ului - Jabber, long frame sau range errors. Transmisie excesiv de lungă - Short frame, collision fragment sau runt. Transmisie ilegal de scurtă - FCS error. Transmisie coruptă - Alignment error. Număr insuficient sau prea mare de biţi transmisi - Range error. Numărul de octeţi din frame nu corespunde cu cel declarat (în câmpul Type/Length) -Ghost sau jabber. Preambul prea lung sau semnal de jam 9 Ethernet IEEE lungimea minimă a unui frame Ethernet este de 64 octeţi preambul: (0xAA) începutul de cadru: (0xAB) câmpul tip/lungime are următoarea semnificaţie: sub 0x0600 câmpul este interpretat ca lungime peste 0x0800 câmpul este interpretat ca tipul protocolului de nivel 3 10 CSMA/CA Metoda de acces la mediu CSMA/CA (Carrier Sense Multiple Access with Collision Avoidance) încearcă să evite coliziunile prin ascultarea canalului înainte să transmită. CRC - Cyclic Redundancy Check Mesajul de n-biţi se reprezintă ca un polinom de grad n-1 MSG= M(x) = x 7 + x 4 + x 3 + x 1. fie k=3 gradul polinomului generator C(x); C(x) = x 3 + x adaugă k biţi de date la mesajul de n-bit: x k M(x) împarte x k M(x) / C(x) = Q(x) + R(x) transmite M(x) şi R(x). 11 receptorul primeşte (M (x), R(x)). adaugă k biţi de date la mesajul de n-bit: x k M (x) se împarte (x k M (x) + R(x)) / C(x) = Q (x) + R (x) dacă R (x)=0 atunci transmisia este fără eroare. 12 2

3 Transmiţătorul: înmulţeşte M(x) cu x k ; x 10 + x 7 + x 6 + x 4 ( ); împarte x k M(x) la C(x)=(1101); Receptorul: - recepţionează M (x)= şi restul R(x)= înmulţeşte M (x) cu x k ; x 10 + x 7 + x 6 + x 4 ( ); - împarte x k M (x) la C(x)=(1101); - Q(x)= , R(x) = trimite mesajul M(x)= şi restul R(x)= dacă R (x) 0 -> eroare - detecteaza cu certitudine un singur bit eronat - unica secvenţă nedectabilă este cazul în care biţii eronaţi sunt despărţiţi prin 2 n zerouri. 14 CRC Implementare hardware CRC-16: Conţinutul registrelor CRC pentru C(x)=x 3 +x+1 şi mesajul M(x)=x 7 +x 6 +x 5 +x 2 +x, exprimate în binar, C=1011 şi M= conţinutul iniţial al regiştrilor CRC. Primul bit este 0, deci se shiftează primul bit de date; primul bit este 0, deci se shiftează al doilea bit de date, rezultând: primul bit este 0, deci se shiftează al treilea bit de date, rezultând: primul bit este 1, deci se shiftează şi se face operaţia de XOR cu 011, rezultând: primul bit este 1, deci se shiftează şi se face operaţia de XOR cu 011, rezultând: primul bit este 0, deci se introduce al doilea bit de date, rezultând: primul bit este 0, deci se introduce al treilea bit de date, rezultând: primul bit este 1, deci se shiftează şi se face operaţia de XOR cu 011, rezultând: 101 nu mai sunt biţi de date, deci acesta este restul. Aceşti paşi se pot implementa cu circuite speciale, cunoscute sub denumirea de feedback shift register. Circuitul de împărţire polinomială pentru C(x)= x 3 +x+1 15 Polinoame generatoare C(x): CRC C(x) CRC-8 x 8 +x 2 +x 1 +1 CRC-10 x 10 +x 9 +x 5 +x 4 +x 1 +1 CRC-12 x 12 +x 11 +x 3 +x 2 +x 1 +1 CRC-16 x 16 +x 15 +x 2 +1 CRC-CCITT x 16 +x 12 +x 5 +1 CRC-32 x 32 +x 26 +x 23 +x 22 +x 16 +x 12 +x 11 +x 10 +x 8 +x 7 +x 5 + x 4 +x 2 +x+1 16 Token bus IEEE Token ring IEEE SD (Starting Delimiter) şi ED (Ending Delimiter) conţin codificarea analogică a simbolurilor, altele decât 0 şi 1, astfel încât ele nu pot apare accidental în datele utilizator. În consecinţă nu este nevoie de câmp de lungime. FC (Frame Control) este folosit pentru a deosebi cadrele de date de cele de control şi indică tipul cadrului. 17 SD (Starting Delimiter) AC (Access Control) conţine bitul de jeton, bitul de monitor, biţii de paritate, biţii de rezervare. FC (Frame Control) ED (Ending Delimiter) FS (Frame Status) conţine biţii A şi C care sunt modificate de staţia receptoare A=0 şi C=0 destinaţia nu există A=1 şi C=0 destinaţia există dar cadrul nu este acceptat 18 A=1 şi C=1 destinaţia există şi cadrul este copiat. 3

Fibră optică IEEE FDDI Incapsularea Ethernet -cadrele de date sunt asemănătoare cu cadrele 802.

Adresa MAC a unei plăci de reţea este o secvenţă de 48 de biţi (6 octeţi), atribuită de producător, care identifică în mod unic o placă de reţea.

4 Fibră optică IEEE FDDI Incapsularea Ethernet -cadrele de date sunt asemănătoare cu cadrele FDDI Fiber Distributed Data Interface La nivelul legătură de date protocoalele comunică prin intermediul adreselor MAC. Adresa MAC a unei plăci de reţea este o secvenţă de 48 de biţi (6 octeţi), atribuită de producător, care identifică în mod unic o placă de reţea. - primii trei octeţi - identifică firma producătoare OUI (Organizational Unique Identifier), - iar următorii trei octeţi reprezintă ID interfaţă şi sunt gestionaţi de producătorul plăcii de reţea. CISCO: E Exemple de identificatoare de producător (OUI) din adresele MAC: D- AGERE SYSTEMS E8- CISCO SYSTEMS, INC B4- INTERSIL CORP. Pentru ca două dispozitive de reţea să poată comunica este necesară cunoaşterea atât a adresei MAC, cât şi a adresei IP. Adresa IP este o secvenţă de 32 de biţi, care este folosită de protocolul IP. În cazul în care numai una dintre adrese este disponibilă se apelează la un protocol dedicat (ARP sau RARP) care pe baza acesteia va determina cealaltă adresă AIRONET Protocolul ARP Protocolul ARP (Address Resolution Protocol) este protocolul ce oferă adresa MAC a unui dispozitiv de reţea, dată fiind adresa IP. Există patru tipuri de mesaje ARP: ARP request ARP reply RARP request RARP reply Diagrama de funcţionare ARP Formatul unui mesaj ARP este: 23 Vizualizarea cache-ului arp: C:\arp -a Interface: Internet Address Physical Address Type a3-a7-78-0c dynamic ba-04-ba-ef dynamic 24 4

A1 193.23.1.4 0C:18:7A:11:71:11 Nodurile se află într-o subreţea sursă A3 193.23.1.18 A2 193.23.1.7 00:48:0C:18:7A:A2 ARP Request (Target IP = 193.23.1.7) MAC: 0C:18:7A:11:71:11 (sursa) -> FF:FF:FF:FF:FF:FF (dest) ARP Response (MAC A2 = 00:48:0C:18:7A:A2) MAC: 0C:18:7A:11:71:11 (dest) <- 00:48:0C:18:7A:A2 (sursa) Pachete IP: 193.

5 A C:18:7A:11:71:11 Nodurile se află într-o subreţea sursă A A :48:0C:18:7A:A2 ARP Request (Target IP = ) MAC: 0C:18:7A:11:71:11 (sursa) -> FF:FF:FF:FF:FF:FF (dest) ARP Response (MAC A2 = 00:48:0C:18:7A:A2) MAC: 0C:18:7A:11:71:11 (dest) <- 00:48:0C:18:7A:A2 (sursa) Pachete IP: (sursa) (dest) MAC: 0C:18:7A:11:71:11 (sursa) -> 00:48:0C:18:7A:A2 (destinatie) dest 25 A Metoda default Gateway sursă A C:18:7A:11:71:11 GW: Interfata :48:0C:18:7A:A2 ARP Request (IP = ) MAC: 0C:18:7A:11:71:11 -> FF:FF:FF:FF:FF:FF ARP Response (MAC = 00:48:0C:18:7A:A2) MAC: 0C:18:7A:11:71:11 <- 00:48:0C:18:7A:A2 B2 Interfata :48:0C:18:7A:A3 dest B :01:9A:11:71:11 Pachete IP: Pachete IP: MAC: 0C:18:7A:11:71:11 -> 00:48:0C:18:7A:A2 MAC: 00:48:0C:18:7A:A3 -> 00:01:9A:11:71:11 26 A A C:18:7A:11:71:11 GW: Proxy ARP Interfata :48:0C:18:7A:A2 PROXY ARP Activat ARP Request (IP = ) MAC: 0C:18:7A:11:71:11 -> FF:FF:FF:FF:FF:FF ARP Response (MAC = 00:48:0C:18:7A:A2) MAC: 0C:18:7A:11:71:11 <- 00:48:0C:18:7A:A2 B Interfata :48:0C:18:7A:A3 PROXY ARP Activat B :01:9A:11:71:11 Pachete IP: Pachete IP: MAC: 0C:18:7A:11:71:11 -> 00:48:0C:18:7A:A2 MAC: 00:48:0C:18:7A:A3 -> 00:01:9A:11:71:11 27 RARP RARP (Reverse Address Resolution Protocol) este o variantă a protocolului ARP ce face conversia unei adrese MAC în adresă IP. În principiu, protocolul RARP este destinat sistemelor care nu au memorie nevolatilă unde să fie stocată adresa IP. Aceste sisteme citesc adresa MAC din EEPROM-ul interfeţei de reţea şi trimit un pachet ARP request. Serverul RARP va vedea această cerere, caută în fişierele sale de configurare adresa MAC şi trimite înapoi adresa IP corespunzătoare. Deoarece protocolul RARP nu este propagat de rutere s-a inventat protocolul BOOTP şi DHCP, care folosesc pachete UDP şi sunt rutabile. 28 Echipamente de interconectare Interconectarea a două reţele diferite cu un bridge Bridge Switch Wireless Access Point

Formatele cadrelor IEEE 802 Funcţionarea unui bridge/switch Problemele care apar din cauza incompatibilităţii formatelor de pachete: reformatarea pachetelor recalcularea CRC-lui LAN-urile nu

între adrese MAC şi porturi - pentru a comuta cadre, se citeşte adresa MAC destinaţie, iar apoi aceasta este căutată secvenţial în tabela de comutare: - dacă adresa nu este găsită în SAT switch-ul

6 Formatele cadrelor IEEE 802 Funcţionarea unui bridge/switch Problemele care apar din cauza incompatibilităţii formatelor de pachete: reformatarea pachetelor recalcularea CRC-lui LAN-urile nu funcţionează la aceiaşi rată de transfer lungimea maximă a cadrelor este diferită (fragmentarea) 31 Tabela de comutare SAT 32 Un switch/bridge: - se bazează pe menţinerea unei tabele SAT cu asocieri între adrese MAC şi porturi - pentru a comuta cadre, se citeşte adresa MAC destinaţie, iar apoi aceasta este căutată secvenţial în tabela de comutare: - dacă adresa nu este găsită în SAT switch-ul trimite cadrul pe toate porturile mai puţin portul sursă flooding - dacă adresa se găseşte în SAT dar este asociată cu portul sursă a cadrului, cadrul este ignorat - dacă adresa se află în SAT şi portul asociat nu coincide cu portul sursă cadrul este trimis pe portul precizat. Switch-urile şi bridge-urile învaţă dinamic adresele MAC ale staţiilor din reţeaua locală: - este citită adresa de MAC sursă pentru fiecare cadru, şi este creată o asociere între portul pe care a fost primit cadrul şi adresa MAC sursă - dacă în tabela de comutare nu există asocierea, aceasta este adăugată - dacă în tabela de comutare există o asociere între adresa MAC şi un alt port, vechea asociere este ştearsă, iar noua asociere este adăugată - dacă în tabela de comutare există deja aceaşi asociere este resetat contorul de vârstă Adresele învăţate împreună cu portul asociat sunt memorate într-o tabelă de adresare, numită tabelă de comutare SAT Bucle STP (Spanning Tree Protocol ) - STP este un protocol pentru prevenirea apariţiei buclelor - STP permite bridge-urilor să comunice între ele în scopul descoperirii buclelor, şi specifică un algoritm pe care acestea îl pot utiliza pentru a crea o topologie fără bucle - STP este descris de standardul 802.1D - în figura de mai sus s-a format o buclă între sw1 şi sw2 - apar avalanşe de difuzare (broadcast storms) - coruperea tabelelor de comutare Fiecare switch are un identificator pe 8 octeţi numit BID (Bridge ID). BID este compus din 2 câmpuri: -Prioritate: Valoare pe 16 biti valori posibile, de la 0 la 65535; valoare implicita este este exprimată ca valoare zecimală - Adresa MAC de bază a switchului

Funcţionarea STP se bazează pe comunicaţia dintre bridge-uri.

Pe baza unui proces de decizie, fiecare bridge alege cele mai bune BPDU-uri văzute pe fiecare port.

alegerea arborelui rădăcină (root bridge) bridge-ul cu identificatorul de bridge cel mai mic. 2.

cel mai mic. 3. alegerea porturilor desemnate (D - designated port). pentru orice legătură va exista un port desemnat.

37 38 Alegerea Root Bridge: A are cel mai mic Bridge ID, deci A va fi Root Bridge Costuri către Root Bridge: B-Root: 19 B-C-D-Root: 42

7 Funcţionarea STP se bazează pe comunicaţia dintre bridge-uri. Bridge-urile schimbă informaţii necesare STP sub forma unor cadre speciale numite BPDU-uri (Bridge Protocol Data Units). Pe baza unui proces de decizie, fiecare bridge alege cele mai bune BPDU-uri văzute pe fiecare port. Cu setarile implicite, BPDU-urile se transmit la fiecare 2 secunde. Algoritmul STA Acţiunile executate de bridge: 1. alegerea arborelui rădăcină (root bridge) bridge-ul cu identificatorul de bridge cel mai mic. 2. alegerea porturilor rădăcină (R - root port) - pentru un bridge portul rădăcină este portul prin care se poate ajunge la root bridge cu cost cel mai mic. 3. alegerea porturilor desemnate (D - designated port). pentru orice legătură va exista un port desemnat. Toate porturile de pe nodul rădăcină devin desemnate. 4. blocarea porturilor non-designated Alegerea Root Bridge: A are cel mai mic Bridge ID, deci A va fi Root Bridge Costuri către Root Bridge: B-Root: 19 B-C-D-Root: 42 B-C-D-E-B-Root: 176 C-B-Root: 38 C-D-Root: 23 C-D-E-B-Root: 157 D-Root: 4 D-C-B-Root: 57 D-E-B-Root: 138 E-B-Root: 119 E-D-Root: 23 E-D-C-B-Root: 76 Exerciţiu: Să se aplice protocolul STP pentru reţeaua din figură. GigabitEthernet cost 4 FastEthernet cost Configurarea unui bridge Linux Software bridge cu WindowsXP >brctl addbr br0 >brctl addif br0 eth0 >brctl addif br0 eth1... >brctl show >ifconfig br

Switch-uri Cu ajutorul switch-urilor manageable se pot forma reţele VLAN (Virtual LAN - reţele locale virtuale).

Un port nu poate fi inclus în mai multe VLAN-uri şi se reconfigurează switch-ul la modificarea reţelei.

unidirecţional, controlează doar traficul de ieşire - asigură izolarea şi securitatea între clienţi.

- creşte performanţele reţelei prin limitarea broadcast-urilor într-un domeniu de broadcast logic, mai mic.

43 44 Configurare VLAN Switch A: set vlan 10 2/1,2/2 set vlan 20 2/4 set trunk 1/1 10,20 Switch B: set vlan 10 2/2 set vlan 20 2/1,2/3 set trunk 1/1 10,20 Atacuri ARP

8 Switch-uri Cu ajutorul switch-urilor manageable se pot forma reţele VLAN (Virtual LAN - reţele locale virtuale). Switch-urile care folosesc VLAN-uri împart reţeaua în domenii de broadcast separate, dar fără a avea problemele de latenţă (întârziere) ale ruterelor, fiind şi mai ieftine decât ruterele. VLAN-urile pot fi formate din: - grupuri de porturi VLAN-urile se compun din dintr-un grup de porturi din acelaşi switch sau din mai multe switch-uri. Un port nu poate fi inclus în mai multe VLAN-uri şi se reconfigurează switch-ul la modificarea reţelei. - grupuri de adrese MAC - la mutarea unui nod dintr-un VLAN în altul administratorul nu trebuie să reconfigureze VLAN-ul şi Caracteristicile VLAN-ului - este unidirecţional, controlează doar traficul de ieşire - asigură izolarea şi securitatea între clienţi. Dacă este bine configurat, VLAN-ul previne ca un client să acceseze resursele de reţea ale altui client din acelaşi LAN. - creşte performanţele reţelei prin limitarea broadcast-urilor într-un domeniu de broadcast logic, mai mic. În reţelele fără VLAN-uri toate pachetele de broadcast ajung la fiecare port. iniţial toţi utilizatorii trebuie incluşi în VLAN-uri Configurare VLAN Switch A: set vlan 10 2/1,2/2 set vlan 20 2/4 set trunk 1/1 10,20 Switch B: set vlan 10 2/2 set vlan 20 2/1,2/3 set trunk 1/1 10,20 Atacuri ARP poisoning/flooding sau spanning tree attack au la bază transmiterea de răspunsuri ARP false modificarea tabelelor de comutare switch-ul va funcţiona ca un hub Prevenirea acestor tipuri de atacuri utilizarea adreselor IP statice utilizarea tabelelor de comutare statice limitarea porturilor switch-ului de a avea o singură adresă MAC Switch E: set trunk 2/1 10,20 set trunk 2/2 10, ARP ARP poisoning Atacuri Broadcast domain Domeniul broadcast este segmentul de reţea în care circulă pachetele broadcast. Domeniul broadcast este format din mai multe domenii de coliziune bridge-ul retransmite pachetele de broadcast chiar dacă nodul destinaţie se află conectat la aceiaşi interfaţă 48 8

9 Collision domain & Broadcast domain - folosind un router în loc de bridge se poate separa (segmenta) domeniile de broadcast. SWITCH/ BRIDGE HUB/ REPEATER ROUTER SWITCH/ BRIDGE HUB/ HUB/ REPEATER REPEATER COLLISION DOMAIN 3 PC1 PC2 PC3 PC4 PC5 PC6 PC7 COLLISION 1 COLLISION 2 COLLISION 4 DOMAIN DOMAIN DOMAIN BROADCAST DOMAIN 1 BROADCAST DOMAIN 2 49 Întrebări 1. Calculatorul meu are următoarea configuraţie: IP address: , mask: , default gateway: , DNS Server 1: , DNS server 2: Presupunem că pornesc o sesiune telnet la login.iitb.ac.in (IP address: ). Care din următoarele scenarii ARP sunt posibile? Calculatorul trimite: a. ARP query for b. ARP query for c. ARP query for d. ARP query for e. ARP query for f. No ARP query Folosind configuraţia de la problema 1, calculatorul se află în Ethernet LAN conectat la un hub. a. ARP query de la acest calculator va ajunge la toate calculatoarele din reţea? (Da/Nu) b. Dar SYN pentru o conexiune telnet? (Da/Nu) 3. Folosind configuraţia de la problema 1, dar de data aceasta presupunem că LAN-ul este un Switched Ethernet LAN. a. ARP query de la acest calculator va ajunge la toate calculatoarele din LAN? (Da/Nu) b. Dar SYN după o conexiune telnet? (Da/Nu) 5. Adevărat sau fals: a. Un bridge totdeauna transmite toate frame-urile recepţionate de pe un port la toate celelalte porturi. b. Folosind un bridge pentru a împărţii LAN poate reduce numărul de coliziuni în LAN. c. Un bridge niciodată nu transmite un frame recepţionat pe toate celelalte porturi. d. Un bridge nu trebuie configurat. e. Porturile bridge-ului trebuie să aibe adrese IP unice. 4. Care este primul lucru pe care face o placă de reţea la sesizarea unei coliziuni în Ethernet LAN? De ce? PC A trimite un mesaj broadcast. Care dispozitive vor recepţiona acest broadcast? 7. Ce indică tabelul din figură? a. PC B b. PC B şi R1 c. PC C şi R1 d. PC B, PC D, PC E şi R1 e. PC B, PC C, PC D, PC E şi R1 f. PC A, PC B, PC C, PC D, PC E şi R1 53 a. Switch-ul nu permite conectarea unui alt device pe Fa0/15. b. Traficul destinat pentru MAC 0000.c va fi direcţionat la Fa0/15. c. Această înregistrare va fi ştearsă şi împrospătată la 300 secunde pentru a fi menţinut în tabelă. d. Switch-ul învaţă această adresă MAC din câmpul source_address din frame-ul recepţionat pe Fa0/15. e. Când procesează frame-ul, switch-ul nu trebuie să determine portul destinatar. 54 9

8. Host A şi B sunt conectate la hub HB1, încearcă să transmită un frame în acelaşi timp dar se produce coliziune. Care host-uri vor recepţiona semnalul de collision jamming?

10 8. Host A şi B sunt conectate la hub HB1, încearcă să transmită un frame în acelaşi timp dar se produce coliziune. Care host-uri vor recepţiona semnalul de collision jamming? Bibliografie Demeter Robert, Reţele de Calculatoare, Ed. Universităţii Transilvania din Braşov, Tanenbaum Andrew S., Reţele de Calculatoare, (ediţia 4-a), Ed. Biblos, a. Numai Host A şi B b. Numai Host A, B şi C c. Numai Host A, B, C şi D d. Numai Host A, B, C, D şi E

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;