PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU STUDENŢII FACULTĂŢII MEDICINĂ NR.1 SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ

Size: px

Start display at page:

Download "PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU STUDENŢII FACULTĂŢII MEDICINĂ NR.1 SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ"

Anis Riley
6 years ago
Views:

1 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE NICOLAE TESTEMIŢANU Aprobată la şedinţa Consiliului Facultăţii Medicină Nr.1, Proces verbal Nr. din Decanul Facultăţii Medicină Nr.1, Dr., conferenţiar Gh. Plăcintă Aprobată la şedinţa catedrei Histologie, Citologie şi Embriologie Proces verbal Nr. din Şef catedră, Dr.hab., conferenţiar L. Şaptefraţi PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU STUDENŢII FACULTĂŢII MEDICINĂ NR.1 SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ Denumirea cursului: Histologie, Citologie şi Embriologie Codul cursului: F.01.O.00, F.0.O.00 Tipul cursului: Disciplină obligatorie Numărul total de ore 170 ore, inclusiv curs 68 ore, ore practice 10 ore Numărul de credite alocat unităţii de curs: 1 Numele autorilor care predau unităţile de curs: dr.hab., conferenţiar Lilian Şaptefraţi dr.hab., conferenţiar Alexei Darii Chişinău 01

2 Scopul disciplinei Histologie, Citologie şi Embriologie: Studierea structurii microscopice şi ultramicroscopice a celulelor, ţesuturilor şi organelor omului sănătos; însuşirea etapelor embriogenezei la om; formarea abilităţilor de analiză morfofuncţională a proceselor vitale la nivelul celulă, ţesut şi organ în normă. Obiectivele de formare în cadrul disciplinei Histologie, Citologie şi Embriologie: La nivel de cunoaştere şi înţelegere să cunoască bazele citologiei, histogeneza, structura şi funcţiile ţesuturilor şi organelor; să înţeleagă legităţile diferenţierii, regenerării celulare şi tisulare; să identifice rolul sistemelor nervos, endocrin şi imun în reglarea proceselor morfogenezei; să cunoască particularităţile embriogenezei la om; să identifice modificările de vârstă ale celulelor, ţesuturilor şi organelor. La nivel de aplicare să efectueze diagnosticul celulelor, ţesuturilor şi organelor la microscopul optic; să citească electronograme; să soluţioneze probleme de situaţie, prelucrând multilateral şi critic informaţia însuşită; să aplice cunoştinţele obţinute în aprecierea testelor clinice uzuale; să fie apt de a aplica principiul cauză-efect; să fie abil de a argumenta opinia proprie şi de a accepta diversităţile în studiul structurii celulelor, ţesuturilor şi organelor. La nivel de integrare să aprecieze importanţa Histologiei, Citologiei şi Embriologiei în contextul Medicinii; să abordeze creativ problemele medicinii fundamentale; să deducă interrelaţii între Histologie, Citologie şi Embriologie şi alte discipline fundamentale; să posede abilităţi de implementare şi integrare a cunoştinţelor morfologice obţinute în disciplinele clinice; să fie apt de a evalua şi autoevalua obiectiv cunoştinţele în domeniu; să fie apt de a asimila noile realizări în disciplinele morfologice. Condiţionări şi exigenţe prealabile: Histologia, Citologia şi Embriologia este o disciplină fundamentală, studierea căreia la etapa universitară va permite viitorului medic însuşirea principiilor organizării structurale, dezvoltării şi activităţii vitale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de organe şi organismului uman ca polisistem, precum şi formarea concepţiilor despre reproducerea şi interacţiunea celulară, cunoaşterea legităţilor generale ale ontogenezei omului, crearea abilităţilor de citire a preparatelor microscopice şi a electronogramelor, dezvoltarea gândirii critice în abordarea problemelor morfologiei fundamentale. Pentru însuşirea bună a disciplinei sunt necesare cunoştinţe temeinice în domeniul Biologiei şi Chimiei, obţinute în studiile preuniversitare.

3 Conţinutul de bază a cursului: A. Prelegeri: Nr. Tema Ore 1. Teoria celulară. Membrana celulară. Sistemul de barieră, recepţie şi transport al celulei. Joncţiunile intercelulare.. Componentele citoplasmei hialoplasma, organitele (sistemul de sinteza, sistemul digestiei intracelulare, sistemul energetic, citoscheletul), incluziunile. 3. Nucleul celulei. Învelişul nuclear. Cromatina. Nucleolul. Nucleoplasma.Ciclu celular. Autoreproducerea celulelor. Reacţia celulelor la acţiunea mediului extern. Moartea celulei. Necroza. Apoptoza. Morfologia celulelor şi structurilor postcelulare. 4. Noţiuni de embriologie generală: etapele de bază ale dezvoltării embrionare, sensul lor biologic. Celulele sexuale. Prima săptămână de dezvoltare: fecundarea, segmentarea. Stadiul de blastocist. Diferenţierea trofoblastului şi începutul procesului de implantare. 5. Săptămâna a -a a 3-a de dezvoltare embrionară: I şi a II-a fază a procesului de gastrulare. Neurulaţia. Diferenţierea mezodermului. Delimitarea corpului embrionar de anexe. Organele extraembrionare: amnionul, corionul, sacul vitelin, alantoida. Factorii de risc şi perioadele critice în dezvoltarea antinatală. Perioadele critice ale dezvoltării. 6. Ţesuturile. Ţesuturile epiteliale. Principiile de clasificare. Epiteliul glandular. Membrana bazală. Regenerarea fiziologică şi reparativă a ţesuturilor epiteliale. Diferonii diverselor ţesuturi epiteliale. 7. Mezenchimul. Ţesuturile mediului intern. Clasificarea. Sângele si limfa, funcţiile principale. Elementele figurate ale sângelui: leucocitele, eritrocitele şi plachetele sanguine (trombocitele). Clasificarea morfologică a leucocitelor (granulocitele şi agranulocitele). Structura elementelor figurate, funcţiile lor. Hemograma şi formula leucocitară. Particularităţile de vârstă şi de sex ale sângelui. 8. Ţesuturile conjunctive. Ţesutul conjunctiv propriu zis. Ţesuturile conjunctive fibroase. Ţesuturile conjunctive cu proprietăţi speciale. Caracteristica morfofuncţională, clasificarea. 9. Ţesuturile conjunctive scheletale. Ţesuturile cartilaginoase şi osoase. Condrogeneza, osteogeneza directă şi indirectă. Modificările de vârstă. 10. Ţesuturile musculare. Caracteristica morfo-funcţională a ţesuturilor musculare, sursele de dezvoltare; clasificare. 11. Ţesutul nervos. Caracteristica morfo-funcţională. Sursele de dezvoltare. Histogeneza. Neuronii. Clasificarea neurocitelor. Neuroglia. Caracteristica generală şi varietăţile principale. 1. Ţesutul nervos. Fibrele nervoase. Terminaţiuni nervoase aferente şi eferente, clasificarea şi structura lor. Noţiune despre sinapsă. Sinapsele interneuronale. Clasificarea, structura. Mediatorii. Teoria neuronală. 13. Principiile generale de organizare a ţesuturilor. Celulele şi sistemul tisular. Populaţia celulară. Diferonii. Bazele molecular-genetice ale determinării. Legităţile de apariţie şi evoluţie ale ţesuturilor. Regenerarea tisulară. 14. Ganglionii nervoşi. Nervii periferici. Măduva spinării. 15. Encefalul. Trunchiul cerebral. Cerebelul. Scoarţa emisferelor cerebrale. Sistemul nervos vegetativ. Dezvoltarea pre- şi postnatală a organelor sistemului nervos.

4 Modificările de vârstă a scoarţei. 16. Sistemul cardiovascular. Vasele sanguine. Principiile generale de structură. Arterele. Vasele patului microcirculator. Venele. Vasele limfatice. Inima. 17. Organele hematopoietice şi de protecţie imună. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. Organele centrale ale hemopoiezei şi imunopoiezei. Măduva oaselor. Timusul. 18. Organele periferice ale hemopoiezei şi imunopoiezei. Ganglionii limfatici. Ganglionii hemolimfatici. Splina. Ţesutul limfoid asociat mucoaselor. 19. Hemopoieza embrionară şi postembrionară. Caracteristica celulelor sanguinestem şi semistem. Reglarea hemopoiezei şi imunopoiezei. 0. Sistemul celulelor imunocompetente. Recircularea limfocitelor T şi B. Zonele dependente T şi B ale organelor periferice. Reacţiile antigendependente ale celulelor şi cooperarea lor în răspunsul imun la diverse tipuri de stimulare antigenice. Celulele efectorii şi celulele-memorie ale imunităţii celulare şi umorale. Kilerii naturali. Celulele plasmatice. Cooperarea macrofagelor, limfocitelor T şi B în reacţiile imune. Modificările morfologice ale organelor limfoide în timpul răspunsului imun. 1. Sistemul endocrin. Formaţiunile reglatoare centrale ale sistemului endocrin. Hipotalamusul. Hipofiza. Epifiza. Dezvoltarea, structura, histofiziologia.. Glandele endocrine periferice. Glanda tiroidă. Glandele paratiroide. Glandele suprarenale. Celulele izolate producătoare de hormoni ale organelor neendocrine. 3. Caracteristica generală a organele de simţ. Organul vederii. Organul olfactiv. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 4. Organul gustativ. Organul auditiv şi al echilibrului. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 5. Sistemul digestiv. Caracteristica morfo-funcţională. Dezvoltarea tubului digestiv primar. Cavitatea bucală. Structura şi histofiziologia buzelor, obrajilor, gingiei, palatului dur şi moale, limbii, amigdalelor şi glandelor salivare. 6. Apartul dentomaxilar. Dezvoltarea si structura dinţilor. Sursele şi evoluţia dezvoltării embrionare. Modificările de vârstă. Faringele. Esofagul. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 7. Stomacul. Histofiziologia celulelor secretorii. Intestinul subţire. Sistemul criptă-vilozitate ca unitate morfo-funcţională. Histofiziologia procesului de digestie. Intestinul gros. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 8. Pancreasul. Structura porţiunii exo- şi endocrină. Ficatul. Structura lobulului ca unitate morfo-funcţională. Hepatocitele, particularităţile histochimice şi funcţiile lor. Vezicula biliară şi celulele biliare. 9. Sistemul respirator. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. Acinul - unitatea morfo-funcţională a plămânului. Bariera aero-hematică şi rolul ei în metabolismul gazos. 30. Pielea şi derivatele ei. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 31. Sistemul urinar. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. Nefronul unitatea morfo-funcţională a rinichiului. Bazele morfo-funcţionale de reglare a procesului de formare a urinei. Complexul juxta-glomerular, structura şi funcţia. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 3. Sistemul genital masculin. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 33. Sistemul genital feminin. Ovarul. Trompa uterină. Uterul. VaginulDezvoltarea,

5 structura, histofiziologia. 34. Modificările ciclice în organismul femenin. Modificările endometrului în timpul dezvoltării sarcinii. Placenta umană. Structura şi funcţiile ei; membranele fetale; sistemul mamă-făt. B. Lucrări practice: Nr. Tema Ore 1. Prefaţă. Tehnica confecţionării preparatelor histologice. Metodele de studiere în 3 citologie, embriologie şi histologie. Forma celulelor.. Citologia. Membrana celulară. Sistemul de barieră, recepţie şi transport al 3 celulei. Joncţiunile intercelulare. 3. Citologia. Componentele citoplasmei hialoplasma, organitele, incluziunile Citologia. Nucleul celulei. Ciclu celular. Autoreproducerea celulelor. Reacţia 3 celulelor la acţiunea mediului extern. Moartea celulei. Necroza. Apoptoza. Morfologia celulelor şi structurilor postcelulare. Lucrare de control la capitolul Citologia. 5. Embriologia umană. Celulele sexuale. Fecundarea, segmentarea. Stadiul de 3 blastocist. Diferenţierea trofoblastului şi începutul procesului de implantare. 6. Embriologia umană. Săptămâna a -a a 3-a de dezvoltare embrionară: prima fază 3 a gastrulării, faza a II-a a procesului de gastrulare. Neurulaţia. Organele extraembrionare: amnionul, corionul, sacul vitelin, alantoida. Factorii de risc şi perioadele critice în dezvoltarea antinatală. Lucrare de control la capitolul Embriologia umană. 7. Studiul ţesuturilor. Ţesuturile epiteliale. Epiteliul glandular Ţesuturile mediului intern. Mezenchimul. Sângele si limfa Ţesuturile conjunctive. Ţesutul conjunctiv propriu zis Ţesuturile conjunctive scheletale. Ţesuturile cartilaginoase şi osoase Ţesuturile musculare Ţesutul nervos. Neuronii. Neuroglia. Fibrele nervoase. Terminaţiunile nervoase TESTARE LA CAPITOLUL HISTOLOGIA GENERALĂ DIAGNOSTIC LA CAPITOLUL HISTOLOGIA GENERALĂ Sistemul nervos. Ganglionii nervoşi. Nervii periferici. Măduva spinării. 3 Encefalul. Cerebelul. Scoarţa emisferelor cerebrale. Sistemul nervos vegetative. 16. Organele de simţ. Dezvoltarea, structura, histofiziologia Atestare Sistemul cardiovascular. Dezvoltarea, structura, histofiziologia Organele hematopoietice şi de protecţie imună. Dezvoltarea, structura, 3 histofiziologia. Hematopoieza embrionară şi postembrionară. 0. Sistemul endocrin. Dezvoltarea, structura, histofiziologia TESTARE PE CAPITOLELE: SISTEMUL NERVOS, SISTEMUL CARDIO- 3 VASCULAR, ORGANELE DE SIMŢ, ORGANELE HEMATOPOIETICE ŞI DE PROTECŢIE IMUNĂ, HEMOPOIEZA, SISTEMUL ENDOCRIN.. DIAGNOSTIC PE CAPITOLELE: SISTEMUL NERVOS, SISTEMUL CARDIO- 3 VASCULAR, ORGANELE DE SIMŢ, ORGANELE HEMATOPOIETICE ŞI DE PROTECŢIE IMUNĂ, HEMOPOIEZA, SISTEMUL ENDOCRIN. 3. Sistemul digestiv. Caracteristica morfo-funcţională. Dezvoltarea tubului digestiv primar. Cavitatea bucală. Structura şi histofiziologia buzelor, obrajilor, gingiei, palatului dur şi moale, limbii, amigdalelor şi glandelor salivare. 3

6 4. Sistemul digestiv. Aparatul dentomaxilar. Dezvoltarea si structura dinţilor. 3 Faringele. Esofagul. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 5. Sistemul digestiv. Stomacul. Intestinul subţire. Intestinul gros. Dezvoltarea, 3 structura, histofiziologia. 6. Sistemul digestiv. Pancreasul. Ficatul. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 3 Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 7. TESTARE ŞI DIAGNOSTIC PE CAPITOLUL: SISTEMUL DIGESTIV Sistemul respirator. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. Pielea şi derivatele ei Sistemul urinar. Dezvoltarea, structura, histofiziologia Sistemul genital masculin. Dezvoltarea, structura, histofiziologia Sistemul genital feminin. Dezvoltarea. structura, histofiziologia Modificările ciclice în organismul feminin. Placenta umană. Structura şi funcţiile 3 ei. Modificările endometrului în timpul dezvoltării sarcinii, membranele fetale; sistemul mamă-făt. 33. DIAGNOSTIC TESTARE PE CAPITOLELE: SISTEMUL RESPIRATOR. 3 PIELEA ŞI DERIVATELE EI. SISTEMUL URINAR. SISTEMUL GENITAL. 34. Atestare 3 Bibliografia recomandată: A. Obligatorie: 1. Histologie. Redacţie titulară de Iu. Afanasief, N. Iurin; Chişinău, Universitas, Гистология. Под. ред. Афанасьева Ю. И., Юриной Н. А.; М:, Медицина, Compendiu de lucrări practice la histologie, citologie şi embriologie. Redacţie titulară de N. Iurin, A. Radostin; Chişinău, Lumina, Embriologie umană. Lucrări practice pentru studenţii în medicină. P. Gusac; Chişinău, USMF "Nicolae Testemiţanu", Curs de citologie. Şaptefraţi L., Fulga V., Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, USMF Nicolae Testemiţanu, Chişinău, Citology, Embriology and Histology (courses for medical students). Globa T., CEP Medicina, Chişinău, 009. B. Suplimentară: 1. Bazele obstetricii fiziologice Capitolele: Elemente de embriologie umană, Dezvoltarea sistemului urinar, Dezvoltarea sistemului genital. Gusac P., Eşanu N., Şaptefraţi L. Sub redacţia: Paladi Gh., Cerneţchi O., Chişinău, Histologie teoretică şi practică. Raica M., Mederle O., Căruntu I.-D., Pintea A., Ghindris A.-M., Ed. Brumar, Timişoara Histologia organelor. Raica M., Căruntu I.-D., Cîmpean A.-M., Suciu C., Ed. Lito UMF Victor Babeş Timişoara, Частная гистология человека. Быков В. Л., СОТИС, Санкт-Петербург, Цитология и общая гистология. Быков В. Л., СОТИС, Санкт-Петербург, 001. Metode de predare şi învăţare utilizate: Disciplina Histologie, Citologie şi Embriologie este predată în manieră clasică: cu prelegeri şi lucrări practice. La prelegeri va fi citit cursul teoretic de către titularii de curs. La lucrările practice studenţii vor studia preparatele histologice la microscopul fotonic, vor studia electronografii, vor completa caietele de lucrări practice. Catedra îşi rezervează dreptul de a petrece unele lucrări practice în manieră interactivă.

7 Sugestii pentru activitate individuală: Din punct de vedere pedagogic, una din cele mai puţin eficiente metode de însuşire este ascultarea pasivă a cursurilor, chiar şi în cazul structurării şi ilustrării foarte minuţioase ale acestora. Vă puteţi convinge de acest fapt pe experienţa proprie. De exemplu, dacă doriţi să gătiţi o prăjitură, cum credeţi, ce va fi mai eficient, să priviţi o programă bună culinară la televizor sau să luaţi reţeta şi să încercaţi să coaceţi prăjitura la bucătărie? Şi nu este vorba că programul televizat nu este interesant sau că nu sunteţi suficient de motivaţi pentru a coace prăjitura. Pur şi simplu, pentru a însuşi ceva este nevoie de cât mai multe modalităţi de procesare a materialului studiat. Îndeplinirea practică a unui lucru este mult mai eficientă, decât citirea despre cum trebuie să faci, dar şi mai eficient este să înveţi pe altcineva să facă acelaşi lucru. Iată de ce cel mai bine cunosc disciplina profesorii, care predau această disciplină. Dacă doriţi să aveţi succese în însuşirea Histologiei, Citologiei şi Embriologiei, urmează să lucraţi activ cu materialul. Ce înseamnă acest lucru: 1. Iniţial citiţi materialul, dar nu pur şi simplu îl parcurgeţi cu vederea pe diagonală. Faceţi notiţe. Încercaţi să formulaţi singuri momentele principale. Studiaţi schemele şi imaginile din manual şi caiet. Răspundeţi la testele formulate în caiete.. Veniţi la cursuri şi lucrări practice, dar nu pentru a face prezenţă! Dacă procedaţi altfel, puţin probabil că veţi face faţă cerinţelor. Conspectaţi atent. Treceţi informaţia prin sine şi întrebaţi-vă: Sunteţi de acord cu profesorul? Înţelegeţi despre ce este vorba? Corespunde materialul predat cu cel din manual? 3. Puneţi întrebări! Profesorului, unul altuia, sine însuţi. În aulă, în sala de studii, în coridoare, în birourile profesorilor. Faptul că puneţi întrebări înseamnă că încercaţi să înţelegeţi şi să prelucraţi materialul predat şi nu poate fi decât salutabil. Avem ore speciale de consultaţii individuale: fiecare sâmbătă de la orele 9 00 până la Nu ezitaţi să veniţi la aceste consultaţii. 4. Organizaţi-vă în grupuri de câte -3 studenţi pentru a vă întâlni regulat în vederea discuţiilor asupra materialului cursului şi pregătirea pentru totalizări. De regulă, în grupuri de lucru mici se sintetizează o înţelegere mult mai amplă şi mai clară, decât lucrând individual. În plus, abilitatea de a explica colegilor materialul însuşit vă va fi foarte utilă pentru viitor. 5. Utilizaţi raţional timpul. Disciplina Histologie, Citologie şi Embriologie înaintează cerinţe înalte. Mai multe discipline predate în acest an de studiu înaintează aceleaşi cerinţe. Prin urmare, veţi fi nevoiţi să vă gestionaţi raţional timpul şi să găsiţi balanţa de aur dintre efortul depus pentru obţinerea cunoştinţelor, alte responsabilităţi şi viaţa personală. Conform cerinţelor în vigoare pentru fiecare oră de lucru în contact direct cu profesorul, studentul trebuie să lucreze individual 1- ore. Altfel spus, pentru însuşirea suficientă a disciplinei Histologie, Citologie şi Embriologie urmează să lucraţi individual cel puţin 5 ore săptămânal. Metode de evaluare: La disciplina Histologie, Citologie şi Embriologie, pe parcursul anului de studiu, sunt lucrări de control şi 4 totalizări (evaluare formativă), după cum urmează: Lucrare de control Nr1: Citologia (test computerizat); Lucrare de control Nr.: Embriologia omului (test computerizat); Totalizarea Nr1: Histologia generală (test computerizat + diagnostic);

8 Totalizarea Nr.: Sistemul nervos, sistemul cardio-vascular, organele de simţ, organele hematopoietice şi de protecţie imună, hemopoieza, sistemul endocrin (test computerizat + diagnostic); Totalizarea Nr.3: Sistemul digestiv (test computerizat + diagnostic); Totalizarea Nr.4: Sistemul respirator. Pielea şi derivatele ei. Sistemul urinar. Sistemul genital (test computerizat + diagnostic). Astfel, evaluarea formativă este alcătuită din 10 probe totale, dintre care 6 sunt teste computerizate, iar 4 diagnosticuri. Fiecare probă se notează separat cu note de la 10 până la 0. fiecare probă poate fi susţinută de ori, plus o dată în ultima săptămână a semestrului (săptămâna de atestare). Media anuală se formează din suma punctelor acumulate pe parcursul anului de studiu împărţită la 10. Testele computerizate constau din variante a câte 0 de întrebări fiecare (compliment simplu şi compliment multiplu), susţinute în softul Ergos Tester. Cel puţin 8 întrebări vor conţine imagini histologice sau scheme. Testele, imaginile histologice şi schemele se conţin în caietele de lucrări practice la Histologie, Citologie şi Embriologie. Studentul are la dispoziţie în total 0 min pentru a răspunde la test. Evaluare se efectuează după criteriile sistemului de concordanţe (varianta Test Editor USMF Nicolae Testemiţanu ). Proba de diagnostic histologic se efectuează prin oferirea fiecărui student a câte 4 preparate histologice. Studentul trebuie să recunoască preparatul, să numească indicaţiile şi să răspundă oral la întrebările oferite de profesor. Toate preparatele histologice, utilizate în diagnostic, sunt examinate şi desenate de student în timpul lucrărilor practice. La examenul de promovare la disciplina Histologie, Citologie şi Embriologie nu sunt admişi studenţii cu media anuală sub nota 5, precum şi studenţii care nu au recuperat absenţele de la lucrările practice. Examenul la disciplina Histologie, Citologie şi Embriologie (evaluarea sumară) este unul combinat, alcătuit din proba test-grilă (varianta Test Editor USMF Nicolae Testemiţanu ) şi proba orală (diagnostic histologic). Proba test-grilă constă din variante a câte 100 teste fiecare din toate temele cursului de Histologie, Citologie şi Embriologie, dintre care 40 de teste sunt compliment simplu, 60 de teste compliment multiplu. Studentul are la dispoziţie în total ore astronomice pentru a răspunde la teste. Proba se notează cu note de la 10 până la 0. Proba orală (diagnostic histologic) se efectuează prin oferirea fiecărui student a câte 5 preparate histologice. Studentul trebuie să recunoască preparatul, să numească indicaţiile şi să răspundă oral la întrebările oferite de profesor. Studentul are la dispoziţie 30 min pentru a se pregăti de răspuns. Proba se notează cu note de la 10 până la 0. Subiectele pentru examene (testele şi lista preparatelor histologice) se aprobă la şedinţa catedrei şi se aduc la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin o lună până la sesiune. Pentru ca examenul să fie considerat promovat, studentul trebuie să obţină la fiecare probă minimum nota 5, altfel examenul nu este valid. Nota finală constă din 3 componente: nota medie anuală (coeficientul 0,5), proba orală (coeficientul 0,3), test-grilă (coeficientul 0,). Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 10 la 1 până la cifră întreagă sau cu zecimale 0,5, după cum urmează: Modalitatea de rotunjire a notelor Suma ponderată a notelor de la evaluările curente şi examinarea finală Nota finală 5 5

9 5,1-5,5 5,5 5,6-6,0 6 6,1-6,5 6,5 6,6-7,0 7 7,1-7,5 7,5 7,6-8,0 8 8,1-8,5 8,5 8,6-9,0 9 9,1-9,5 9,5 9, Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca absent şi se echivalează cu calificativul 0 (zero). Studentul are dreptul la susţineri repetate ale examenului nepromovat. Limba de predare: Română, Rusă.

Tematica Disciplinei de Histologie. Medicină general, limba română CURSURI

Tematica Disciplinei de Histologie Medicină general, limba română CURSURI Curs semestrul I (LR) Metode de predare Observaţii 1. Ţesuturile epiteliale: Caractere generale. Clasificare. Epiteliile de acoperire.