PREVENŢIE PRIMARÃ PENTRU SÃNÃTATEA FIZICÃ ŞI MENTALÃ MASTER DIPCS NUMĂR DE. Psihodiagnostic clinic, psihologie generală.

Size: px

Start display at page:

Download "PREVENŢIE PRIMARÃ PENTRU SÃNÃTATEA FIZICÃ ŞI MENTALÃ MASTER DIPCS NUMĂR DE. Psihodiagnostic clinic, psihologie generală."

Aubrey McCoy
5 years ago
Views:

1 DENUMIREA DISCIPLINEI PREVENŢIE PRIMARÃ PENTRU SÃNÃTATEA FIZICÃ ŞI MENTALÃ MASTER DIPCS COD: ANUL DE STUDIU 2 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB TIPUL DE 1 1 M LECTOR. DR. DANIELA MUNTELE HENDREŞ DEPARTAMENT PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Psihodiagnostic clinic, psihologie generală. În urma parcurgerii cursului, studenţii vor defini şi explica conceptele de bază ale fiecărui capitol şi vor putea aplica informaţiile aspecte psihosociale implicate în prevenirea îmbolnăvirii, adoptarea şi menţinerea comportamentelor favorabile sănătăţii Particularităţi ale educaţiei pentru sănătate; comportamente şi risc de îmbolnăvire; boala şi managementul stresului; programe pentru promovarea sănătăţii în cadrul şcolilor şi la locul de muncă, identificarea timpurie şi intervenţia asupra copiilor cu risc pentru tulburări afective Prelegere, dezbatere, demonstraţie, experiment didactic, joc de rol, observaţie Glanz, K, Lewis, F.M., Rimer, B.K,, Health Behavior and Health Education, Jossey-Bass Publishers Albee, G.W. şi Gullotta, T.P Prymary Prevention s Evolution, În G.W. Albee şi T.P. Gullotta (Editori), Primary Prevention Works. Sage Publications, London Taylor, S., 1999, Health Psychology, Boston: McGraw-Hill, 4 th Ed Keyes, C.L.M. şi Lopez, S.J Toward a science of Mental Health. Positive Directions and Interventions. În C.R., Snyder şi S.J., Lopez (Eds.) Handbook of Positive Psychology. Oxford. University Press. Salovei, P., Rothman, A.J., Detweiler, J.B. şi Steward, W.T., Emotional states and physical health. În American Psychologist, 55, 1, Realizarea temelor de pe parcursul semestrului, participarea la colocviu în sesiune Corectitudinea, acurateţea cunoştinţelor, capacitatea de a le aplica Evaluare pe parcurs şi Colocviu = evaluarea pe parcurs*50%+colocviu*50%

2 DENUMIREA DISCIPLINEI Valenţe formative şi terapeutice ale tehnicilor de grup COD: ANUL DE STUDIU L STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB TIPUL DE C-colocviu, E-examen, M-mixt) C romana SOPONARU CAMELIA, LECTOR UNIV. DR. PSIHOLOGIE MEDICALA SI PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Bazele psihoterapiei, Psihologie socială - familiarizarea cu rolul formativ si terapeutic al grupului social in viata persoanelor cu nevoi speciale; - cunoaşterea fenomenelor grupale; - cunoaşterea aspectelor tehnice pe care le implica formarea grupurilor (sociale, terapeutice, educative, formative, etc) - familiarizarea cu diferite programe de terapie grupală din diferite perspective (dimanică, cognitivcomportamentale, experienţială, etc) 1. Grupul social: istoric, evoluţie, curente, roluri 2. Tipologia activităţilor de grup 3. Modele teoretice ale terapiilor de grup 4. Fenomenele grupale pe care le implica activităţile de grup 5. Efectele terapeutice ale activităţilor desfăşurate in grup 6. Cadrul de desfăşurare al activităţilor de grup : evaluare, indicaţii, selecţie, durata, mărimea. Strategii si procedee de învăţare a competenţelor. Aplicaţii. Strategii structurale Proceduri de antrenament a competentelor psihosociale: Generalizarea competenţelor Strategii dialectice Strategii de rezolvare a problemelor Strategii de schimbare Strategii de eficacitate interpersonală Prezentare de studii de caz, proiecte de activităţi de grup, analize de situaţii de grup. Expunere, joc de rol, problematizare 1. JEAN COTTRAUX «Les thérapie comportementales et cognitives», Masson Pierre de Visscher, 2001, Dinamica grupurilor, Polirom 3. Linehan M. Marsha, 2000, Manuel d entrainement aux competences pour traiter le trouble de personalite etat-limite, Medicine et Hygiene 4. Chambon O, Marie-Cardine M., 1994, Psychotherapie cognitive des psychoses chroniques, Masson 5. Guimon J., 2006, Introducere in terapiile de grup, Editura Polirom 6. Guimon J., Weber-Rouget B., 2006, Terapii scurte de grup, Editura Polirom Prezenta 70% Studiu de caz (referat), examen scris scris apreciere prin note: 50% portofoliu; 50% examen scris.

3 DENUMIREA DISCIPLINEI TRAUMĂ ŞI PSIHOLOGIA PIERDERII COD: ANUL DE STUDIU II L I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB NUMĂR DE TIPUL DE P Română TITULARUL DISCIPLINEI PROF. DR. MARIA NICOLETA TURLIUC PSIHOLOGIE MEDICALĂ ŞI PPS DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Psihologia cuplului şi a familiei, Psihoterapie, Consiliere METODE DE PREDARE 1. Cunoaşterea principalelor noţiuni ale disciplinei şi dobândirea capacităţii de transfer a informaţiilor în psihoptraumatologia specială, 2. Identificarea fazelor procesului traumatic, 3. Analiza principalelor modele explicative ale traumatizării psihice, 4. Cunoaşterea principalelor ale traumatizări psihice, a siturilor de apărare, coping şi de personalitate, 5. Cunoaşterea regulilor consilierii şi terapiei victimelor. 1. Psihotraumatologia: concept şi istoric, 2. Tipologia traumelor şi sindroamele psihotraumatologiei, 3. Desfăşurarea procesuală a traumatizării psihice, 4. Abordarea subiectivă şi obiectivă a traumei şi strategii de cercetare în psihotraumatologie, 5. Debriefingul şi terapia traumei, 6. Trauma de doliu: aspecte specifice în funcţie de vârstă, 7. Psihotraumatologia specială. In seminarul introductiv-organizatoric se vor selecta şi discuta ulterior sase din următoarele teme: 1. Trauma separării: divorţul, 2. Experienţa pierderii şi a durerii la copil: studii de caz; 3. Trauma de doliu la adult: studiu de caz; 4. Abuzul sexual ca experienţă traumatică; 5. Bolile cronice cu risc vital şi trauma, 6. Suicid şi traumă, 7. Mutilarea ca experienţă traumatică, 8. Violul, 9. Criminalitatea violentă, 10. Holocaustul, tortura şi exilul, ca experienţe traumatizante. Prelegerea, Explicaţia, Problematizarea, Studiul de caz Broca, A. de, 1997, Deuils et endeuillés, Masson, Paris; Derevenco, P., Anghel, I., Băban, A., 1992, Stresul în sănătate şi boală. De la teorie la practică, Editura Dacia, Cluj-Napoca; Fischer, Gottfried şi Riedesser, Peter, 2001, Tratat de psihotraumatologie, Editura Trei, Bucureşti; Kubler- Ross, E., 2008, Despre moarte şi a muri, Harta marii transformări, Elena Francisc Publishing, Bucureşti; Lopez, G. şi Sabouraud-Segiun, 1998, Psychothérapie des victimes, Dunod, Paris; Mitrofan, Iolanda (coord.), 2003, Cursa cu obstacole a dezvoltării umane, Polirom, Iaşi; Mitrofan, Iolanda şi Buzducea, Doru, 1999, Psihologia pierderii şi terapia traumei, Editura Albedo, Bucureşti; Parkinson, F., 1993, Post-Trauma Stress, Seldon Press, London; Turndorf, Jamie, Arena conjugală. Soluţinarea conflictelor, Curtea veche, Bucureşti. Prezenţa la activităţile de seminar. Cantitatea şi calitatea înţelegerii şi utilizării informaţiilor specifice. Evaluare continuă: activitate de prezentare si dezbatere la seminar; Evaluare sumativă: test docimologic. Nota finală = 60% nota test docimologic(curs) + 30% nota seminar + 10% din oficiu.

4 DENUMIREA DISCIPLINEI Metode şi tehnici de diagnoză şi intervenţie pentru persoanele cu deficienţe senzoriale şi motrice COD: ANUL DE STUDIU II L I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-optional/F-facultativ) OB TIPUL DE P Romana ASIST. DRD. CORNEL CELMARE PSIHOLOGIE MEDICALĂ DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Psihologia dezvoltării, Psihologie generală, Elemente de psihopedagogie specială, Psihodiagonostic, Elemente de educaţie incluzivă GENERALA -să îşi însuşească conceptele specifice diagnosticării în cazul persoanelor cu deficienţe senzoriale şi motrice ; -să îşi însuşească concepte specifice intervenţiei în cazul persoanelor cu deficienţe senzoriale şi motrice INTELEGERE SI FAMILIARIZARE CU REALIATEA CONCEPTUALA A PERSOANELOR CU DIZABILITATI SENZORIALE SI MOTRICE A. Prezentarea caracteristicilor specifice dizabilităţii de auz. Metode moderne de diagnosticare şi audiometrie. Proteze moderne şi implantul cohlear. Metode de intervenţie, metode de comunicare cu eficienţă dovedită B. Specificul dizabilităţii de vedere, diagnosticare şi evoluţie. Impactul tehnologiilor moderne şi prognosticul păstrării vederii restante. Cecitatea şi ambliopia, impactul asupra mediului social. Deplasarea în spaţiu, reprezentări. Metode de intervenţie bazate pe sprijin psihopedagogic şi componenţa socială. C. Dizabilităţile motorii. Diagnosticare şi prevalenţă. Dizabiliăţi motorii: neuromotorii, psihomotorii. Psihomotricitatea şi rolul ei recuperarea elementelor motorii funcţionale. Importanţa componenţei sociale în recuperare, accesibilizarea mediului. D. Tulburări asociate, surdocecitatea. Expunerea, prelegere academică, studiu de caz, problematizare, proiect de studiu, dezbatere academică Anca, Maria- Psihologia deficientilor de auz, Presa Universitara Clujana, 2001 Caraman Al. - Metodologia procesului demutizarii, EDP Bucuresti 1983 Cazacu Slama T. - Limbaj si context, Ed. Stiintifica Buc Frederickson, N & Cline T. Special education needs, inclusion and diversity. Open University Press 2002 Ghergut, A. Sinteze de psihopedagogie speciala, Polirom, 2006 Manolache C. Gh. - Surdomutitatea, Ed. Medicala Bucuresti 1980 Mc.Cracken W. - Eficient nu deficient, Bucuresti 1996 Pufan C. - Probleme de surdo-psihologie, vol. I EDP Bucuresti 1972, vol. II Bucuresti 1982 Stanica I.- Psihopedagogie speciala Deficiente Senzoriale. Edit. Pro Humanitate Bucuresti 1997 Tucker I. - Copilul cu deficiente de auz si scoala, Bucuresti 1993 Virole, B. (ed.)- Psychologie de la surdite, De Boeck & Larcier, 2000 Wang C. - Handbook of special Education, vol III Pergamon Press Oxford 1989 Best B. A. - Teching children with visual impairements, Open University Press Damaschin D. - Defectologie, EDP Bucuresti 1973 Preda V.- Elemente de psihopedagogia interventiei precoce, Colectia Psihoped Info nr.1-2, Cluj- Napoca 1995

5 Rozorea A. - Deficienta de vedere, Edit. Pro Humanitate 1998 Stefan M. - Educarea copiiilor cu vedere slaba. Ambliopi, EDP Bucuresti 1981 Keller Helen- Povestea vietii mele, Edit Institutului European Iasi 1993 Adriana Albu, Constantin Albu- Asistenta psihopedagogica si medicala a copilului deficient fizic, Polirom 2000 Adriana Albu, Constantin Albu- Psihomotricitatea, Editura Spiru Haret, Iasi 1999 Adriana Albu, Constantin Albu, Ioan Petcu - Asistenta in familie a persoanei cu deficienta functionala. Editura Polirom 2001 Robanescu N.- Readaptarea copilului handicapat fizic, Editura Medicala Bucuresti 1976 Robanescu M. Tratamentul sechelelor motorii ale encefalopatiilor infantile (Paralizia spastica cerebrala), Ed. Medicala, Bucuresti, 1983 Paunescu, C. Musu Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal, Editura Medicala Bucuresti 1990 Vasile Preda Interventia precoce in educatia copiilor deficienti vizuali, Presa Universitara Clujana 1999 Participare activă la cursuri şi seminarii Calitatea ştiinţifică a activităţii studenţilor Participarea la activităţi şi prezentare/studiu de caz + portofoliu pentru evaluarea finală 50% testare finală +30% activitate la seminarii + 20% portofoliu

6 DENUMIREA DISCIPLINEI ELABORAREA ŞI APLICAREA PROGRAMELOR DE INCLUZIUNE/ INTEGRARE ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CERINŢE SPECIALE ANUL DE STUDIU 2 L 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB TIPUL DE M romana CONFERENŢIAR DOCTOR ALOIS GHERGUŢ PSIH. MED ŞI PPS DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Fundamentele psihopedagogiei speciale, Psihologia educaţiei (sau echivalent), Fundamentele pedagogiei (sau echivalent) După ce vor studia această unitate, cursanţii vor putea să: analizeze procesul incluziunii/integrării şcolare a copiilor cu cerinţe educative speciale din perspectivă psihologică, pedagogică şi socială; definească principalele repere strategice privind proiectarea şi susţinerea unui curriculum diferenţiat în le educaţiei incluzive; imagineze posibile scenarii didactice în le desfăşurării activităţilor educative cu o clasă în care se aplică strategii diferenţiate de învăţare. Educaţia incluzivă delimitări conceptuale, teorii şi curente în practica educaţională modernă, legislaţie şi politici educaţionale privind incluziunea şcolară a copiilor cu cerinţe speciale. Şcoala pentru diversitate/şcoala pentru toţi - analiza factorilor responsabili de procesul educaţional în le educaţiei diferenţiate. Elemente privind managementul şcolilor incluzive. Etapele procesului de introducere pe scară largă a educaţiei incluzive. Elemente de didactică specială; analiză şi modalităţi specifice de aplicare a metodelor şi procedeelor didactice în şcolile inclusive, Modalităţi de adaptare a conţinuturilor educaţiei în le integrării şcolare a copiilor cu cerinţe speciale în educaţie. Repere strategice pentru alcătuirea unui curriculum în le educaţiei inclusive. Fiecare cursant va alege o şcoală în care se aplică programe de integrare a copiilor cu CES. În aceste şcoli vor efectua activităţi practice în colaborare cu profesorii de sprijin (minicercetare). Activitatea din şcoală va fi monitorizată de profesorii de sprijin şi psihologii şcolari, împreună cu cadrul didactic din facultate care va coordona activitatea de seminar practic din şcoli. Prelegeri interactive, activităţi pe grupe şi în perechi, studii de caz, dezbateri, activităţi practice în şcoli. Gherguţ, A. (2006). Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie, Editura Polirom, Iaşi; Gherguţ, A., (2005, 2007), Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi; Gherguţ, A. (2001). Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie integrată, Editura Polirom, Iaşi; Ainscow, M. (1999), Understanding the development of inclusive school, Falmer Press, London; Ballard, K. (ed.) (1999), Inclusive Education: international Voices on Disability and Justice, London, Falmer Press; Vrăşmaş, Traian, Învăţămâmtul integrat şi/sau incluziv, Editura Aramis, Bucureşti, Ungureanu, Dorel, Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Editura de Vest, Timişoara, Radu, I.T. (1978). Învăţământul diferenţiat. Concepţii şi strategii, E.D.P., Bucureşti. *** Ghid de predare-învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale, UNICEF şi Asociaţia RENINCO România, Bucureşti, 2000; Meijer, J.P. Cor, Sip Jan Pijl, Seamus Hegarty (1994), New Perspectives in Special Education, Routledge, London and New York. formula notei finale Alcătuirea unui portofoliu la orele de seminar cu materiale solicitate pe parcursul semestrului. Calitatea conţinutului portofoliului - 2/3 din nota si 1/3 nota pentru susţinerea portofoliului. Colocviu final pentru evaluarea portofoliului. 20 de puncte pentru conţinutul portofoliului şi 10 puncte pentru susţinere. Totalul de puncte obţinut se împarte la 3 şi se obţine nota finală.

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihopedagogie