UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU

Transcription

1 UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FACULTATEA de INGINERIE DEPARTAMENTUL INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ Domeniul de studii INGINERIE CHIMICĂ Ciclul de studii Licenţă Programul de studii/ Calificarea Inginerie biochimică REZUMATELE FIŞELOR DISCIPLINELOR Disciplina: ANALIZE FIZICO-CHIMICE Titular disciplină: Prof. univ. dr. chim. Adriana Luminiţa FÎNARU 5 3 x 14 = 42-3 x 14 = 42-6 Metode de separare. Clasificarea metodelor de separare. Principii fundamentale si caracteristici. Introducere in cromatografie - istoric, caracteristici, nomenclatura, clasificare. Echilibrul de distribuţie si dinamica migrării cromatografice. Cromatografia pe coloana in faza lichida şi aplicaţiile sale. Aspecte generale, faze staţionare si faze mobile, aparatura, tehnici analitice si modalităţi de detectare ale efluentului din coloana. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă. Cromatografia plana. Cromatografia pe hârtie si pe strat subtire. Cromatografia pe strat subţire. Tehnici de lucru si aplicaţii. Cuplarea cu alte tehnici. Cromatografia preparativă. Cromatografia de gaze. Aparatură. Analiza calitativă. Analiza cantitativă. Aplicaţii. Electroforeza. Principii si clasificarea metodelor de electroforeza. Electroforeza in mediu liber. Electroforeza in medii stabilizante. Aplicaţiile metodelor de electroforeza. Spectroscopia optică. Principii fundamentale. Interacţiuni materie-undă. Spectroscopia atomică. Emisia atomică. Absorbţia atomică. Aparatura si aplicaţii. Spectroscopia moleculară Spectrometria de absorbţie în ultraviolet şi vizibil. Principiu. Tranziţii de energie electronică. Noţiuni specifice spectroscopiei în UV-VIS. Aparatura. Aplicaţii. Emisia moleculară. Fluorescenţa. Fluorescenta cu raze X. Spectroscopia în IR. Principiu. Modurile de vibraţie ale unei molecule. Spectre şi utilizarea lor. Aparatura. Spectrometru cu dispersie. Spectrometru cu transformată Fourier. Aplicaţii. Interpretarea spectrelor IR. Întocmirea unei biblioteci de spectre IR de referinţa. Metode bazate pe difuzia radiaţiei electromagnetice. Nefelometria. Turbidimetria. Alte metode optice de analiză. Refractometria. Polarimetria. Rezonanţa magnetică nucleară. Principiu. Aparatura. Deplasarea chimică. Intensitate. Interacţiuni spin-spin. Aplicaţii. Spectrometria de masă. Introducere. Aparatură. Tipuri de ioni şi reguli de fragmentare. Cuplajul GC-SM. Aplicaţii. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegerea-dezbatere, expunerea cu mijloace multimedia, explicaţia-brainstormingul, conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, studiul de caz, efectuarea de aplicaţii dirijat şi independent, studiul experimental IV. Forma de evaluare: Examen (Laborator - 25%, Evaluare periodică (lucrare semestrială, prezenţa activă la curs) - 20%, Teme de casă - 15%, Examen final - 40%) F /Ed.01 1

2 1. FÎNARU Adriana METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul calităţii alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău, 1999; 2. GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de lucrări practice pentru analize fizico-chimice, Editura ALMA MATER, Bacău, 2007; 3. LUCA C., DUCA Al., CRIŞAN I. Al. Chimie analitică şi analiză instrumentală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983; 4. PIETRZYIC D.J., FRANK C.W. - Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989; 5. PELE Maria Chimie analitică şi analiză instrumentală, Editura Matrix Rom Bucureşti, NASCU H.I., JANTSCHI L.- Chimie analitică şi instrumentală,academic Pres & AcademicDirect, Cluj-Napoca, Disciplina: OPERAȚII UNITARE Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Lucian GAVRILĂ 5 3x14=42-2x14=28-6 Introducere; Răcirea; Încălzirea; Concentrarea prin evaporare; Condensarea; Pasteurizarea și sterilizarea; Cristalizarea; Uscarea; Distilarea și rectificarea; Extracția lichid-lichid; Extracția lichid-solid; Absorbția și adsorbția; Separări hidrodinamice sedimentarea, filtrarea, centrifugarea; Amestecarea; Integrarea și intensificarea proceselor. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: curs: prelegere; laborator: activitate în echipe (3-4 studenți) pe standuri experimentale IV. Forma de evaluare: Examen rezolvare de aplicații numerice 1. Gavrilă, L.: Transportul fluidelor Aplicaţii în industria alimentară şi biotehnologii, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002; 2. Gavrilă, L.: Operaţii unitare în industria alimentară şi biotehnologii, Vol.1, Universitatea din Bacău, 2001, ediţie electronică; 3. Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2012; 4. Gavrilă, L.: Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000; 5. Banu, C. (coord.): Manualul inginerului din industria alimentară, vol. I-II, Ed. Tehnică, Bucureşti, Disciplina: ENZIMOLOGIE INDUSTRIALĂ Titular disciplină: Ş. l. univ. dr. biochim. Ioana Adriana ŞTEFĂNESCU F /Ed.01 2

3 5 3x14=42-2x14= Enzime: denumire şi clasificare; biogeneză şi răspândire; exprimarea activităţii enzimatice 2. Caracteristicile generale ale enzimelor. Specificitatea enzimelor 3. Descrierea principalelor clase de enzime: Oxidoreductaze, Transferaze 4. Descrierea principalelor clase de enzime: Hidrolaze, Liaze 5. Descrierea principalelor clase de enzime: Ligaze, Izomeraze 6. Mecanismul reacţiilor enzimatice. 7. Cinetica reacţiilor enzimatice: viteza de reacţie, ordinul de reacţie 8. Cinetica reacţiilor enzimatice: Ecuaţia Michaelis-Menten; efectul ph-ului asupra cineticii enzimatice; efectul temperaturii asupra reacţiilor enzimatice; efectorii enzimatici 9. Reglarea activităţii enzimelor 10. Preparate enzimatice: materii prime, tehnologia de obţinere a preparatelor enzimatice, preparate enzimatice imobilizate 11. Biosinteza industrială a enzimelor 12. Enzime microbiene cu aplicaţii industriale. Domenii de utilizare III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: metode activ-participative: - problematizarea; - descoperirea; - asaltul de idei (brainstorming); - metodă de învăţare asistată de calculatoare IV. Forma de evaluare: Examen (Examen 65%, Colocviu de laborator 35%) 1. Whitacker R.J. Handbook of food enzymology - Marcel Dekker, Inc. 270 Madison Avenue, New York, 2003; 2. Jurcoane, Şt. Biotehnologii fundamente, bioreactoare, enzime, Editura Tehnică, Bucureşti, Bugg T. D. H. - Introduction to Enzyme and Coenzyme Chemistry, Ed. Blackwell Publishing Ltd, Oxford, UK, Whitehurst R. J., Law B. A. - Enzymes in Food Technology, Sheffield Academic Press, USA, Polaina J., MacCabe A. P. - Industrial Enzymes - Structure, Function and Applications, Published by Springer Cojocaru D.C. Enzimologie generală, Tehnopress, Iaşi, 2007 Disciplina: BIOTEHNOLOGII ÎN PROTECŢIA MEDIULUI Titular disciplină: Conf. univ. dr. ing. Lăcrămioara RUSU F /Ed.01 3

4 5 3x14=42-3x14= NOŢIUNI GENERALE DESPRE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI LEGITĂŢILE SALE. Echilibre ecologice. Legi ale ecosferei şi ecosistemelor. 2. POLUAREA MEDIULUI. POLUANŢI ŞI SURSE DE POLUARE. Poluarea atmosferei. Poluarea apelor. Poluarea solului. 3. BIOTEHNOLOGII DE EPURARE A APELOR UZATE. Caracterizarea apelor uzate. Procedee de epurare a apelor uzate Procedee fizico - chimice de epurare Procedee biologice de epurare. Bazele tratării biologice a apelor uzate. Procese fizico-chimice şi biochimice în epurarea biologică. Biomateriale utilizate în epurarea biologică. Procedee de epurare biologică a apelor uzate. Procedee aerobe de epurare a apelor uzate cu biomasa în suspensie şi cu biomasa imobilizată. Procedee anaerobe de epurare a apelor uzate cu biomasa în suspensie şi cu biomasa imobilizată. Procedee de epurare biologică avansată. Procedee de îndepărtare a compuşilor cu azot şi fosfor. Biotehnologii neconvenţionale de epurare a apelor uzate. 4. EPURAREA BIOLOGICĂ A SOLURILOR. Caracterizarea solurilor. Contaminanţi chimici şi biologici în sol. Supravegherea contaminării solului. Transformările poluanţilor în sol. Procedee de epurare biologică a solurilor. 5. BIOTEHNOLOGII DE VALORIFICARE A DEŞEURILOR. Producerea de biogaz. Materii prime pentru producerea biogazului. Procedee de obţinere a biogazului. Procedee de prelucrare biologică a deşeurilor urbane Caracteristicile deşeurilor menajere. Procedee de valorificare a deşeurilor menajere, Procedee de tratare biologică compostarea. Instalaţii şi tehnologii de valorificare complexă a reziduurilor menajere. 6. BIOTEHNOLOGII DE DEPOLUARE A COMBUSTIBILILOR MINERALI. 7. Biodesulfurizarea aerobă a combustibililor minerali. Biodesulfurizarea anerobă a combustibililor minerali. Procedee de biodesulfurizare a combustibililor minerali. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: expunere asistată de videoproiector, conversaţie, explicaţii, dezbatere, activităţi practice pe standuri experimentale, în grupe de studenţi. IV. Forma de evaluare: Forma de evaluare: Colocviu Criteriile de evaluare: Curs: gradul de înţelegere si însuşire a cunoştinţelor teoretice, capacitatea de analiza, de sinteza si de corelare a cunoştinţelor dobândite; Laborator: deprinderile formate, capacitate de aplicare in practica a cunoştinţelor dobândite, integrarea şi lucrul in echipa. 1. Istrati (Rusu)L., Harja M., Biotehnologii în protecţia mediului, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2006; 2. Rusu L., Ştefănescu I., Biotehnologii în protecţia mediului. Metode de investigare Ed. Alma Mater, Bacău, 2015; 3. Topliceanu, L: Apa: captare, tratare, epurare, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2003; 4. Ianculescu O., Ionescu G., Racoviţeanu R., Epurarea apelor uzate, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2001; 5. Cuciureanu R., Chimia şi igiena mediului şi alimentului, Editura Junimea, Iaşi, 2001 Disciplina: METABOLIŢI PRIMARI ŞI SECUNDARI 2 Titular disciplină: Ş. l. dr. ing. Oana-Irina PATRICIU F /Ed.01 4

5 5 2x14=28-2x14=28-6 Materii prime de origine vegetală şi animală. Clasificare şi noţiuni generale privind compoziţia chimică şi rolul metaboliţilor primari şi secundari în formarea şi menţinerea echilibrului între speciile vegetale şi animale. Produse odorante şi aromatizante naturale (Probleme generale privind domeniul chimiei produselor odorante şi aromatizante naturale şi de sinteză. Aspecte cantitative şi calitative ale mirosului. Extracte vegetale şi de origine animală. Clasificare, compoziţie chimică, relaţii structură-proprietăţi). Coloranţi naturali (Senzaţia de culoare, relaţii între structura moleculară şi culoare. Clasificare, metode de identificare, izolare, caracterizare şi utilizare. Coloranţi de sinteză caracteristici şi metode de obţinere). Medicamente de origine naturală (antibiotice) (Noţiuni generale privind medicamentele naturale şi de sinteză. Clasificare, metode de identificare, izolare, caracterizare şi utilizare). Agenţi antimicrobieni (Clasificare, metode de identificare, izolare, caracterizare şi utilizare). Pesticide şi insecticide naturale. Regulatori ai creşterii şi dezvoltării plantelor (Noţiuni generale, clasificare, metode de identificare, izolare din produsele naturale, caracterizare şi utilizare). Taninuri (Clasificare, metode de identificare, izolare din produsele naturale, caracterizare şi utilizare). Alcaloizi (Clasificare, structură şi comportare chimică. Metode de identificare, izolare din produsele naturale, caracterizare şi utilizare). III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegerea-dezbatere, expunerea cu mijloace multimedia, explicaţia-brainstormingul, conversaţia euristică, explicaţia, studiul de caz, efectuarea de aplicaţii dirijat şi independent, studiul experimental IV. Forma de evaluare: Examen (Examen final - 55%, Evaluare activitate de laborator - 30%, Prezenţa activă la curs - 5%, Teme de casă - 10%) 1. Ciulei I., Grigorescu E., Stănescu U. - Plante medicinale Fitochimie şi Fitoterapie, vol. I şi II, Ed. Medicală, Bucureşti, Galaction A.I., Caşcaval D. - Metaboliţi secundari cu aplicaţii farmaceutice, cosmetice şi alimentare, Casa de Editură Venus, Iaşi, Muntean L.S., Tămaş M., Muntean S., Muntean L., Duda, M.M., Vârban, D.I., Florian, S. - Tratat de plante medicinale cultivate şi spontane, Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca, Neamţu G. - Biochimie vegetală, Ed. Ceres, Bucureşti, Sarker S.D., Latif Z., Gray A.I. (ed.) - Natural Products Isolation, 2nd ed., Humana Press Inc., Totowa, New Jersey, Disciplina: PRACTICA PEDAGOGICĂ Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Luminița BIBIRE x14=42 3 F /Ed.01 5

6 1. Instructaj de practica pedagogică 2. Folosirea ghidului de practică pedagogică 3. Planificarea activităților de practică pedagogică 4. Cunoașterea documentelor școlare - Planul de învățământ V-VIII - Planificarea activităților educaționale; - Proiectul unității de învățare; - Proiectul didactic; - Planificarea activităților extracurriculare; - Condica de prezență; - Catalogul; - Orarul; - Caietul de consiliere; - Caietul dirigintelui 5. Practica observativă - Evidențierea și consemnarea principalelor indici observaționali la lecție: claritatea conceptelor predate, accesibilitatea informațiilor, adecvarea exemplelor date, strategia didactică (metodele, mijloacele, formele de organizare ale lecției), relația profesor elev, limbaj (concret sau abstract, cald sau rece, limbajul corpului), stilul didactic (democratic sau autoritar), etc. - Completarea fișelor de observație 6. Proiectarea lecțiilor de probă 7. Susținerea lecțiilor de probă 8. Interasistențe (participarea la susținerea și analiza lecțiilor de probă, ale colegilor, completarea fișelor de observație) 9. Proiectarea lecției finale 10. Susținerea lecției finale; 11. Interasistențe (participarea la susținerea și analiza lecțiilor finale, ale colegilor, completarea fișelor de observație) 12. Finalizarea portofoliului de practică pedagogică 13. Portofoliul de practică pedagogică cuprinde: a) Partea I- CD care va include următoarele documente, primite de la mentor - planul de învățământ pentru clasele V-VIII; - programa școlară; - o proiectare semestrială; - proiectarea unei unități de învățare - planificarea activităților extracurriculare; b) Partea a II-a - documente cu privire la activitatea de predare-evaluare - o fișă de observare a unei lecții susținută de mentor; -2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi (interasistență); - proiectul unei lecții de probă; - proiectul lecției finale; - fise de evaluare a mentorului, a unei lecții de probă și a lecției finale; - fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă și una pentru lecția finală); - fișa de evidență cu unele date generale și cu rezultatele obținute de student la practica pedagogică III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Dialogul, conversația, comunicarea, observația, analiza literaturii psihopedagogice și didactice, învățarea prin cooperare, exemplificarea, explicația; prezentarea de aplicaţii practice concrete. IV. Forma de evaluare: Răspunsuri la colocviu - 30% - 30 puncte Portofoliul de practică pedagogică 70%- 70 puncte, care vor fi distribuite astfel: a) Partea I- CD care include documente, primite de la mentor 10 puncte; b) Partea a II-a - documente cu privire la activitatea de predare - evaluare F /Ed.01 6

7 - o fișă de observare a unei lecții susținută de mentor - 5 puncte; - 2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi (interasistență) - 5 puncte; - proiectul unei lecții de probă - 10 puncte; - proiectul lecției finale - 10 puncte; - fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de probă și a lecției finale - 20 puncte; - fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă și una pentru lecția finală) - 5 puncte; - întocmirea completă și aspectul portofoliului - 5 puncte. 1. Ciucescu, D.V.- Didactica Disciplinelor Tehnice, E.D.P. Bucuresti, 2009; 2. Dumitriu, C. Teoria si Practica Evaluarii, Ed. PIM Iasi, Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater Bacău, Dumitriu, C., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Editura Alam Mater Bacău, 2014 Disciplina: INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR Titular disciplină: Lect. univ. dr. Gloria Cerasela CRIŞAN 5 1x14=14-1x14= Informatica disciplină de învăţământ şi instrument de lucru a. Delimitări conceptuale (informatică, informatizare, sistem informatic, sistem informaţional). b. Abordări ale problematicii. Instruirea informatică în şcoală. c. Factori de influenţă pentru introducerea calculatoarelor în şcoli. d. Aplicaţii 2. Informatica instrument pentru dezvoltarea resurselor individuale şi de grup a. Un mod nou de gândire şi comportare, influenţat de informatică. b. Modificări ale raporturilor interpersonale în activităţile de învăţare, în cazul utilizării calculatoarelor. c. Interacţiunea profesor elev. d. Individualizarea procesului instructiv-educativ. e. E-educaţia. f. Învăţământul la distanţă. g. Aplicaţii 3. Cercetări internaţionale privind utilizarea calculatoarelor în învăţământ a. Obiectivele majore ale studiului informaticii. b. Experienţele unor state din Europa, America, Asia privind informatizarea învăţământului. c. Modalităţi actuale de utilizare a calculatoarelor în şcoli. d. Atitudinile fată de calculatoare în educaţie. e. Calculatoarele şi diferenţele dintre sexe. f. Aplicaţii 4. Informatica în învăţământul românesc a. Experienţa României în domeniul instruirii asistate de calculator. b. Sistemul informatic al Ministerului Educaţiei şi cercetării. c. Incidenţele societăţii informatizate asupra politicii educaţiei în România. F /Ed.01 7

8 d. Internet. Beneficiile şi riscurile unui proces de învăţare / predare folosind reţeaua Internet. e. Aplicaţii 5. Softuri educaţionale a. Integrarea Tehnologiei Informaţiei în proiectarea didactică. b. Etape în elaborarea softului educaţional. c. Evaluarea cu ajutorul calculatorului. d. Folosirea calculatorului în predarea diferitelor discipline. e. Învăţarea prin cooperare. f. Aplicaţii 6. Prezentare de softuri educaţionale a. Exemple de softuri educaţionale de diferite tipuri, din diferite domenii, discutate sub aspectele proiectării şi utilizării. b. Aplicaţii 7. Formarea cadrelor didactice în scopul utilizării calculatoarelor în educaţie a. Formarea şi perfecţionarea cadrelor didactice în scopul utilizării calculatoarelor în educaţie. b. Specificul metodelor de formare. c. Reacţii posibile la implementarea noilor tehnologii informatice şi de comunicaţie. d. Aplicaţii III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegerea IV. Forma de evaluare: Test grilă/ test docimologic 40%, Observarea sistematică; chestionare orală (prin conversaţii profesor-student) 30%, Test grilă/ test docimologic 30% 1. Nechita E., Crişan C. PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, Todoroi D., Micuşa D., Nechita E., Crişan C., Furdu M. Birotica, Ed. Edusoft, Bacău, Asociaţia Română de Resurse Educaţionale Disciplina: DEPOLUAREA EFLUENȚILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ȘI BIOTEHNOLOGII Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Lucian GAVRILĂ 6 2x14=28-1x14=14-4 F /Ed.01 8

9 Deșeuri în industria alimentară și biotehnologii; Conceptul de producție mai curată; Apa în industria alimentară și biotehnologii; Operații unitare și procese-tip în tratarea și epurarea apelor; Epurarea apelor reziduale din industria alimentară; Epurarea apelor reziduale din biotehnologii; Bioconversia energetică a deșeurilor din industria alimentară; Valorificarea deșeurilor industriei alimentare prin gazeificare sau incinerare directă; Alte metode de valorificare a deșeurilor industriei alimentare. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: curs: prelegere; laborator: activitate în echipe (3-4 studenți) pe standuri experimentale IV. Forma de evaluare: Colocviu 1. Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002; 2. Gavrilă, L.: Gestionarea, valorificarea şi minimizarea deşeurilor industriei alimentare, Ed. Alma Mater (ediţie CD-ROM), Bacău, 2007; 3. Ifrim, I.: Biotehnologii de epurare a apelor uzate, Ed. Pim, Iaşi, 2007; 4. Macoveanu, M. (coord.): Minimizarea scăzămintelor tehnologice din industria alimentară prin valorificarea subproduselor şi deşeurilor, vol. I III, Ed. Ecozone, Iaşi, Disciplina: CALCULUL ȘI CONSTRUCȚIA ECHIPAMENTELOR DIN INDUSTRII DE PROCES Titular disciplină: Prof. dr. ing. Luminița BIBIRE 6 3x14=42-2x14= Rezervoare 2. Recipiente - Prezentare generală. Probleme specifice; - Corpul recipientului; - Funduri şi capace; - Flanşe; - Sisteme de încălzire-serpentine, manta; - Suporturi; - Recipiente turnate; - Recipiente din materiale neferoase; 3. Aparate de transfer termic - Generalităţi, clasificare; - Aparate de transfer termic cu fascicul tubular (probleme constructive, probleme specifice de calcul); - Schimbătoare de căldură netubulare (variante constructive); 4. Aparate tip coloană - Generalităţi, clasificare, principiu de funcţionare; - Coloane cu umplutură; F /Ed.01 9

10 - Coloane cu talere (variante constructive); - Calcule specifice aparatelor tip coloană; - Rezemarea coloanelor și probleme de fundaţie III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Prelegerea, dialogul, comunicarea, problematizarea, învățarea prin cooperare, exemplificarea, explicația, prezentarea de aplicaţii practice concrete IV. Forma de evaluare: Colocviu. Răspunsuri la colocviu, prezenţă activă la curs, predarea și susținerea proiectului, implicarea în discuții 1. Bibire, L., Cobrea, C., 2004, Tehnici Clasice şi Moderne de Proiectare şi Laborator Industria Alimentară, Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN , 233 pg; 2. Bibire, L., 2004, Operaţii şi aparate Industria alimentară, Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN , 337 pg; 3. Bibire, L. 2005, Baze teoretice ale proiectării utilajului tehnologic Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN , 300 pg; 4. Jinescu, V:V., Utilaj tehnologic pentru industrii de proces, vol. III, 1998, vol IV, 1989, Ed. Tehnică, Bucureşti 5. *** Standarde şi normative Disciplina: PROCESE UNITARE CHIMICE ŞI BIOCHIMICE Titular disciplină: Conf. univ. dr. ing. Lăcrămioara RUSU 6 2x14=28-1x14=14 1x14=14 5 Curs: 1. REACŢII CHIMICE. Clasificare. Stoechiometrie. Termodinamică. Cinetică. 2. PROCESE CHIMICE.Clasificarea proceselor chimice. Descrierea matematică a proceselor chimice. Modelare 3. PROCESE CHIMICE ÎN SISTEM OMOGEN. Bilanţul de masă. Bilanţul termic. Modelare. 4. PROCESE CHIMICE ÎN SISTEM ETEROGEN. Bilanţul de masă. Bilanţul termic. Modelare. 5. PROCESE CHIMICE CATALITICE. Procese chimice catalitice în sistem omogen. Cataliza acido-bazică. Cataliza prin combinaţii complexe ale metalelor. Procese chimice catalitice în sistem eterogen. Generalităţi. Cinetica reacţiilor catalitice eterogene. Prepararea catalizatorilor. 6. REACTOARE. Clasificarea şi descrierea reactoarelor. Modelul matematic. Tipuri constructive. 7. PROCESE UNITARE CHIMICE. ALCHILAREA. HIDROGENAREA. OXIDAREA. NITRAREA. SULFONAREA. ESTERIFICAREA. HIDROLIZA. POLIMERIZAREA ŞI POLICONDENSAREA. Tipuri de reacţii. Mecanism şi cinetică. Catalizatori. Aplicaţii industriale importante. 8. PROCESE UNITARE BIOCHIMICE. ETAPELE UNUI PROCES BIOTEHNOLOGIC. Faza de laborator. Faza de staţie pilot. Medii de cultură. CINETICA PROCESELOR DE BIOSINTEZĂ. F /Ed.01 10

11 9. FERMENTAŢIA- PROCES FUNDAMENTAL. Aspecte termodinamice. Cinetica proceselor de fermentaţie discontinuă şi continuă. Modele cinetice. Factori care influenţează viteza proceselor de fermentaţie. 10. TIPURI DE BIOPROCESE. BIOPROCESE ANAEROBE. Fermentaţia alcoolică. Fermentaţia lactică. BIOPROCESE AEROBE. Biosinteza aminoacizilor. Biosinteza L- lizinei. Microorganisme. Mecanismul de biosinteză. Biosinteza acidului L-glutamic. Biosinteza antibioticelor. Clasificare. Microorganisme. Etapele procesului. Aplicaţii industriale. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: proceduri Curs: expunere asistată de videoproiector, conversaţie, explicaţii, dezbatere. Laborator: activităţi practice pe standuri experimentale, în grupe de studenţi. Proiect: prezentarea etapelor proiectului, verificarea fiecărei etape, explicaţii. IV. Forma de evaluare: Forma şi criteriile de evaluare Forma de evaluare: Colocviu Criteriile de evaluare: Curs: gradul de înţelegere si însuşire a cunoştinţelor teoretice, capacitatea de analiza, de sinteza si de corelare a cunoştinţelor dobândite; Laborator: deprinderile formate, capacitate de aplicare in practica a cunoştinţelor dobândite, integrarea şi lucrul in echipa. Proiect: capacitatea de analiza, de sinteza si de corelare a cunoştinţelor dobândite în elaborarea proiectului 1. Rusu L., Harja M., Procese unitare chimice şi biochimice, vol.i, Ed. Pim, Iaşi, 2007; 2. Petrescu S., Mămăligă I., Ingineria proceselor chimice, Sisteme omogene. Vol.1, Ed. Cermi, Iaşi, Petrescu S., Balasanian I., Mămăligă I., Ingineria proceselor chimice, Sisteme eterogene. Vol.2, Ed. Gh. Asachi, Iaşi, Jurcoane Şt., Săsărman E., ş.a., Tratat de biotehnologie, vol.1.,ed. Tehnică, Bucureşti, Gavrilă, L., Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000; 6. Nedeff, V., Raveica, I.C.: Procedee şi tehnici pentru transfer de căldură şi substanţă în industria alimentară, Ed. Tehnica, Chişinău, 1998; Disciplina: GENETICĂ ŞI BIOLOGIE MOLECULARĂ Titular disciplină: Lector univ. dr. biol. Daniela NICUŢĂ 6 2x14=28-1x14= Definiţie, istoric, metode de cercetare 2. Celula, nucleul, cromosomii, diviziunea celulei. 3. Elemente de genetică şi biologie moleculară 4. Biosinteza proteinelor 5. Studiul eredităţii la nivel individual 6. Teoria cromosomică a eredităţii. Recombinarea genetică 7. Mutaţiile tipuri, mecanisme de producere şi consecinţele mutaţiilor 8. Elemente de inginerie genetică F /Ed.01 11

12 III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Prelegerea, Conversaţia euristică IV. Forma de evaluare: Examen scris/oral 65%, Colocviu evaluare orală - Evaluare orală pe parcursul lucrărilor practice; prezentarea unor referate cu tematică specifică disciplinei 35% 1. ARDELEAN A., LUPEA A., X. Biochimie. Fotosinteza. Reglajul hormonal. Informaţia genetică. Editura Academiei Române, Bucureşti, 2007, p: BĂRA I., CIMPEANU M., Genetica. Ed. Corson, Iaşi, 2003, 233p. 3. BENJAMIN LEWIN, Genes VI. Oxford University Press,1997., 1251p. 4. GHIORGHIŢĂ G., Bazele geneticii. Ed. "Alma Mater" (Univ. Bacău), 1999, 377p; 5. RAICU P., Genetica, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1991, 667p; 6. COMAN N., Genetică I, Ed. Presa universitară Clujeană, 2003, 210p Disciplina: BAZELE INGINERIEI CHIMICE Titular disciplină: S. l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION 6 2x14=28 1x14=14 2x14=28-4 Introducere. Caracteristici generale ale industriei chimice. Istoria şi structura ingineriei chimice. Dezvoltarea ingineriei chimice în România. Inginerul chimist. Noţiuni fundamentale. Proces tehnologic. Procese unitare. Regimuri de funcţionare. Bilanţul de materiale. Compoziţia masei de reacţie. Gradul de transformare. Ecuaţiile primare de bilanţ de masă. Bilanţul real. Bilanţul teoretic. Bilanţul energetic. Bilanţul energiilor.bilanţul termic. Bilanţul exergetic. Analiza proceselor chimice industriale. Analiza proceselor chimice la echilibru. Echilibrul chimic. Echilibrul de fază. Sisteme unare, binare, ternare, cuaternare. Analiza desfăşurării reale a proceselor chimice. Procese unitare AM-R (omogene). Procese chimice unitare AM-R-FCG. Procese unitare Dizolvare-Reacție (D-R). Procese unitare D-R în sistemul gaz-lichid şi sistemul lichid-solid.. Procese unitare Dizolvare - Reacţie - Formare şi Creştere de Germeni.. Procese unitare Adsorbţie - Reacţie Formare şi Creştere de Germeni. Combustibili. Generalităţi. Clasificarea combustibililor Combustibili solizi. Lemnul. Cărbunii fosili. Compoziţia chimică a cărbunilor. Proprietăţile fizice ale cărbunilor. Proprietăţile chimice. Clasificarea cărbunilor. Prepararea şi prelucrarea cărbunilor fosili. Combustibili lichizi. Țițeiul. Teorii asupra originii ţiţeiului. Teoria organică. Colectarea şi tratarea ţiţeiului şi a gazelor de sondă. Prelucrarea ţiţeiului. Compoziţia chimică a ţiţeiurilor. Combustibili gazoşi. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: cognitive; F /Ed.01 12

13 normative; motivaţionale; operaţionale sau instrumentale. IV. Forma de evaluare: Criterii de evaluare: Curs: Prezența și activitatea la curs. Dobândirea cunoștințelor teoretice la curs. Seminar: Activitatea la seminar. Dobândirea cunoștințelor teoretice la seminar. Laborator: Prezența și activitatea la laborator. Dobândirea cunoștințelor teoretice și practice la laborator. Forma de evaluare: Curs: participare activă la curs, teme de casă, evaluare orală Seminar: evaluare orală. Laborator: evaluare orală. 1. Jinescu G., Procedee hidrodinamice şi utilaje specifice în industria chimică, E.D.P., Bucureşti, Siminiceanu I., Bazele tehnologiei chimice anorganice, Facultatea de Tehnologie chimică, Rusu L., Harja M., Procese unitare chimice şi biochimice, vol.i, Ed. Pim, Iaşi, 2007; 4. Petrescu S., Mămăligă I., Ingineria proceselor chimice, Sisteme omogene. Vol.1, Ed. Cermi, Iaşi, Petrescu S., Balasanian I., Mămăligă I., Ingineria proceselor chimice, Sisteme eterogene. Vol.2, Ed. Gh. Asachi, Iaşi, Gavrilă, L., Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000; 7. Nedeff, V., Raveica, I.C.: Procedee şi tehnici pentru transfer de căldură şi substanţă în industria alimentară, Ed. Tehnica, Chişinău, 1998; Disciplina: BIOTEHNOLOGII INDUSTRIALE Titular disciplină: conf. dr. chim. Irina IFRIM 6 3x14=42-3x14=42-5 Etapele dezvoltării tehnologiilor industriale. Etapele elaborării tehnologiilor de biosinteză, influenţa parametrilor tehnologici. Procese de sterilizare în biotehnologie. Sterilizarea mediilor de cultură (continuă şi discontinuă). Biotehnologia antibioticelor. Biotehnologia de obţinere a penicilinelor G şi V. Biotehnologia de obţinere a streptomicinei. Biotehnologia de obţinere a tetraciclinelor. Biotehnologia de obţinere a vitaminelor, acizilor şi proteinelor de biosinteză. Biotehnologia de obţinere a vitaminei B 2 (riboflavină). Biotehnologia de obţinere a vitaminei B 12. Biotehnologia obţinerii acidului acetic. Tehnologii de biosinteză a aminoacizilor. Biotehnologia de obţinere a acidului l-glutamic. Biotehnologia preparării produselor farmaceutice tip pulbere, comprimate şi filmate. Elemente de biotehnologie a produselor cosmetice. Biotehnologia preparatelor cosmetice de igienă. Biotehnologia preparatelor cosmetice de parfumerie. Procese tehnologice de fabricare a uleiurilor volatile naturale. Procese tehnologice de fabricare a uleiurilor volatile sintetice. F /Ed.01 13

14 Tehnologia obţinerii proteinelor de biosinteză din hidrocarburi, deşeuri celulozice şi soluţii bisulfitice reziduale. Biotehnologia obţinerii derivatelor proteice din biomasă uscată. Biotehnologii de obţinere a combustibililor ecologici: biometanol, bioetanol. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Expunere asistată de videoproiector, explicaţie, conversaţie, dezbatere (curs) Lucrare practică, conversaţie de verificare (laborator) IV. Forma de evaluare: examen 1. Nistor I.D., Biotehnologii industriale. Note de curs. Pentru uzul studenţilor, Editura Alma Mater, Bacău, 2007; 2. Nistor I. D., Note de curs: Biotehnologii în industria farmaceutică şi cosmetică, Universitatea din Bacău, 2005; 3. Nistor I. D., Indrumar laborator: Biotehnologii în industria farmaceutică şi cosmetică, Univesitatea din Bacău, 2005; 4. Oniscu C., Cascaval D., Inginerie biochimică şi biotehnologie, Vol. I, II, Editura Inter Global, Iaşi, 2002; 5. Oniscu C., Chimia şi tehnologia medicamentelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1988; 6. Popovici A., Unguente farmaceutice, Editura Medicală, Bucureşti, Disciplina: PRACTICA PEDAGOGICĂ Titular disciplină: Prof. univ. dr. ing. Luminița BIBIRE x14= Cunoașterea instituției; activități extacurriculare 2. Studierea caietului de consiliere, caietului dirigintelui 3. Intocmirea fisei psiho-pedagogice, pentru un elev repartizat de catre mentor 4. Practica observativă Evidențierea și consemnarea principalelor indici observaționali la lecție: claritatea conceptelor predate, accesibilitatea informațiilor, adecvarea exemplelor date, strategia didactică (metodele, mijloacele, formele de organizare ale lecției), relația profesor elev, limbaj (concret sau abstract, cald sau rece, limbajul corpului), stilul didactic (democratic sau autoritar), etc. Completarea fișelor de observație 5. Proiectarea lecțiilor de probă 6. Susținerea lecțiilor de probă 7. Interasistențe (participarea la susținerea și analiza lecțiilor de probă, ale colegilor, completarea fișelor de observație) 8. Proiectarea lecției finale 9. Susținerea lecției finale. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Dialogul, conversația, comunicarea, observația, analiza literaturii psihopedagogice și didactice, învățarea prin cooperare, exemplificarea, explicația; prezentarea de aplicaţii practice concrete. F /Ed.01 14

15 IV. Forma de evaluare: Răspunsuri la colocviu - 30% - 30 puncte Portofoliul de practică pedagogică 70%- 70 puncte, care vor fi distribuite astfel: a) Partea I-documente primite de la mentor și fișa psihopedagogică a unui elev - 10 puncte b) Partea a II-a documente cu privire la activitatea de predare-evaluare - o fișă de observare a unei lecții susținută de mentor -5 puncte; - 2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi (interasistență) - 5 puncte; - proiectul unei lecții de probă - 10 puncte; - proiectul lecției finale - 10 puncte; - fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de probă și a lecției finale - 20 puncte; - fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă și una pentru lecția finală) - 5 puncte; - fișa de evidență cu unele date generale și cu rezultatele obținute de student la practica pedagogică - 5 puncte. 1. Ciucescu, D.V.- Didactica Disciplinelor Tehnice, E.D.P. Bucuresti, 2009; 2. Dumitriu, C. Teoria si Practica Evaluarii, Ed. PIM Iasi, Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater Bacău, Dumitriu, C., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Editura Alam Mater Bacău, 2014 Disciplina: MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI Titular disciplină: Liliana MÂŢĂ 6 1x14=14 1x14= Concepte fundamentale: management general, management educaţional, managementul instituţiei/ organizaţiei şcolare, managementul clasei de elevi. 2. Natura managerială a rolurilor şi funcţiilor cadrului didactic. 3. Argumente pentru managementul clasei de elevi: organizaţionale, epistemice, istorice, sociologice, psihologice, manageriale. 4. Dimensiunile managementului clasei de elevi: ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională, inovatoare. 5. Clasa de elevi ca grup social: Noţiunea de grup social; tipuri de grupuri; particularităţile grupului de copii; Particularităţile grupei de preşcolari/ clasei de elevi ca grup social educaţional; aplicaţii pentru învăţământul preşcolar şi ciclul primar; Structuri şi interacţiuni formale şi informale în grupul de copii; Relaţii şi interacţiuni cu valenţe educative în clasa de elevi (cooperare şi competiţie, relaţii de intercunoaştere şi relaţii socio-afective, relaţiile de autoritate, normele de grup şi conformismul în clasă); Climatul psihosocial în clasa de elevi şi valenţele sale educative; Învăţătorul ca lider al grupului-clasă; stilurile de predare ca stiluri de conducere a grupului-clasă (autoritar, democratic, laissez-faire); Relaţia învăţător-elev; interacţiunea educativă ca relaţie intersubiectivă. F /Ed.01 15

16 6. Situaţiile conflictuale/ de criză educaţională în clasa de elevi: definirea conceptelor (conflict, comportament asertiv); stiluri, strategii, tehnici de intervenţie a învăţătorului în situaţii de criză educaţională. 7. Managementul clasei de elevi şi disciplina. 8. Colaborarea şcolii cu ceilalţi factori educaţionali: definirea conceptului de parteneriat educaţional; colaborarea grădiniţă/ şcoală-familie, parteneriatul cu familia (meseria de părinte, sprijinul elevilor în procesul învăţării acasă); consilierea şi educaţia părinţilor, colaborarea grădiniţă-şcoală; colaborarea cu alte instituţii/ persoane din comunitate şi cu autorităţile; structura şi condiţiile programelor de parteneriat (comunicarea, voluntariatul, identificarea şi asumarea problemelor, participarea la luarea deciziilor şi cooperarea în procesul implementării, necesitatea planului de parteneriat ca document scris). 9. Consecinţele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Prelegerea-dezbatere IV. Forma de evaluare: Probă scrisă 50%, Proiect 50% 1. Boboc, I. (2002). Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional. Bucureşti: E.D.P. 2. Bursuc, B., Popescu, A. (2007). Managementul clasei. Ghid pentru profesori şi învăţători. Buzău: Alpha MDN. 3. Chelcea, S. (1993). Psihologie socială. Universitatea din Bucureşti, note de curs. 4. Froyen, L.A., Iverson, A.M. (1999). School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader. Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall. 5. Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom. 6. Joiţa, E. (2006). Pregătirea pedagogică a studenţilor. Sarcini şi instrumente de învăţare independentă, constructivistă - Pedagogie, Managementul clasei de elevi. Craiova: Editura Universitaria. Disciplina: PRACTICĂ Titular disciplină: Coordonatorul științific al lucrării de diplomă ore 4 Studenții pot opta pentru una din următoarele variante: 1. Realizarea unui stagiu de practică în cadrul unei unități de profil chimic sau biochimic - Prin activitatea de practică se urmărește: familiarizarea studenților cu mediul întreprinderilor de profil chimic și biochimic, identificarea legăturilor dintre cunoștințele teoretice și cele practice și inițierea în problematica complexă a activității acestora; dezvoltarea abilităților intelectuale: studiul independent, efectuarea unei lucrări documentate finalizată printr-un portofoliu de practică; dezvoltarea competențelor de comunicare și orientare în spațiul real al unei întreprinderi de profil; formarea gândirii critic-reflexive, stimularea exprimării și argumentării părerilor personale cu privire la realitatea practică. F /Ed.01 16

17 2. Pregătirea proiectului de diplomă - Alegerea şi definitivarea subiectului care urmează să fie dezvoltat în cadrul proiectului de diplomă; proiectarea unui plan al lucrării de diplomă; culegerea, selecţia şi organizarea datelor din literatura de specialitate. III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegere şi dezbateri, conversaţie, explicaţie, folosirea aparaturii audio vizuale, lucru individual şi în echipă. IV. Forma de evaluare: 1. Colocviu (Colocviu final - 50%, caiet de practică - 50%); 2. Colocviu - DECAN, Semnătura Numele şi prenumele Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY Director departament, Semnătura Numele şi prenumele Ş. l. dr. ing. Andrei-Ionuţ SIMION F /Ed.01 17