Formatul de date raster
|
|
- Chrystal Green
- 5 years ago
- Views:
Transcription
1 Formatul de date raster Constă din celule care rezultă din intersecţia rândurilor şi coloanelor, fiecare celulă stocând o singură valoare. Datele raster pot îngloba imagini, ca în carefiecare celulă va conţine o culoare unică. Alte valori înregistrate pentru celule pot fi: modul de utilizare a terenurilor, temperatură. Rândurile şi coloanele care desemnează celulele reprezintă un grid, motiv pentru care aceste date mai sunt denumite şi în format grid. Celulele gridului sunt similare cu pixelii unei fotografii. Combinaţia acestor pixeli creează o imagine unică. Datele în format raster sunt dependente de rezoluţie, această rezoluţie nu poate fi modificată fără o micşorare a calităţii imaginii. Cu cât dimensiunea celulei gridului este mai mică cu atât calitatea imaginii este mai bună, însă se măreşte dimensiunea acesteaia ceea ce îngreunează manipularea. În sens invers o mărire a celulei gridului conduce la o micşorare a calităţii imaginii, dar mărimea imagnii se va micşora ceea ce micşorează timpul de procesare. În practică trebuie dimensionată corect extensiunea celulei de grid realizând un optim între desimea datelor şi calitatea imaginii ce va fi obţinută. Datele raster sunt stocate în formate foarte variate ca de exemplu: TIF, JPEG, IMG, etc., informaţiile conţinute fiind stocate într-o bază de date realaţionale. Date raster sau date vectoriale: avantaje şi dezavantaje Datele în format raster şi vector prezintă numeroase avantaje şi dezavantaje în reprezentarea realităţii. Datele raster înmagazinează valorile pentru toate punctele dintr-o regiune, şi ca urmare necesită un spaţiu foarte extins pentru stocare. Spe deosebire de acestea, datele ăn format vectorial stochează valorile, doar acolo unde este nevoie. Datele raster sunt mai uşor valorificate combinaţii de acoperire cu alte teme, dar sunt mai greu de reprezentat în format clasic de tipul hărţilor, unde în funcţie de rezoluţie, anumite elemenete pot fi mai greu distinse (exemplu, râuri, granie), în cazul datelor vectoriale reprezentarea pe hartă este mult mai accesibilă. Datele vectoriale pot fi foarte uşor captate, reproduse la scară, reproiectate, aceasta uşurează combinara datelor vectoriale din diferite straturi tematice provenite din surse diferite. Datele vectoriale sunt mult mai combatibile cu bazele de date relaţionale, aceste date pot fi stocate sub forma unor tabele şi accesate de utilizatori multipli. Datele vectoriale ocupă în situaţia stocării, un spaţiu mult mai mic decât datele raster, aspect care uşurează transferul acestora. Datele raster pot fi în funcţie de rezoluţie de 10 sau 100 de ori mai mari decât datele vectoriale. Un alt avantaj al folosirii datelor vectoriale este posibilitatea actualizării şi administrării mult mai uşoare decât cele raster. Datele vectoriale sunt mult mai pretabile pentru analize complexe decât cele raste. De exemplu construirea unei noi şosele poate fi usor reprodusă în format vectorial prin aducerea vectorului cu segmentul de drum nou, în timp ce datele rster vor trebui complet refăcute, prin obşinerea unei noi aerofotograme sau imagini satelitare corespunzătoare noii situaţii. Dacă la o bază de date existentă se solicită introducerea unui nou atribut, aceasta se va face in timp minim pentru datele vectoriale prin adăugarea unei coloane de atribute la baza de date. Datele raster stochează informaţii continue
2 ale formelor de relief analizate, ca urmare ele sunt mult mai pretabile analizele morfometrice şi urmărirea dinamicii proceselor. Formatul de date vectorial Datele vectoriale descriu lumea sub forma unui spaţiu populat de linii în variate aspecte şi feluri: puncte, linii, poligoane (Robinson, 1995). Fiecare dintre acestea au atriubute care le deosebesc unele de altele. Spre deosebire de datele raster care stochează informaţii continuu, chiar şi acolo unde valorile lipsesc (no data), datele vectoriale înregistrează informaţii discontinuu, ele înregistează valori doar acolo unde acestea există, sau au loc schimbări ale mărimii acestora. Sunt stocate numai valorile care definesc punctele, ce compun liniile sau poligoanele, iar tot spaţiul în afara acestora este non-existent. Datele vectoriale marchează valori izolate, prin precizarea coordonatelor spaţiale x, y în sistemul cartezian şi x, y, z în cel geometric, şi a valorilor stocate. În reprezentarea reliefului este suficientă precizarea poziţiei altitudinale z, ca datele vectoriale să fie valide. Din acest punct de vedere, datele vectoriale sunt similare datelor clasice folosite pentru realizarea hărţilor convenţionale: linii, puncte, suprafeţe. Realizarea unei hărţi prin folosirea datelor vectoriale poate fi asemuită unui grafic, abstractizare realizată prin folosirea teoriei grafice. Punctul reprezintă cel mai simplu mod de reprezentare a datelor vectoriale. Acesta înmagazinează valori abstracte, izolate, prin precizarea coordonatelor x, y, şi adese z. Punctul reprezintă o abstratcizare adimensională, întrucât acesta nu are mărime, şi este definit, doar prin coordonatele x şi y. Punctul în mod normal reprezintă o formă geografică prea mică pentru a fi afişată ca o linie sau o suprafaţă. Exempul un izvor, care nu poate fi marcat print-o suprafaţă şi care este reprezntat pe hartă doar prin precizarea coordonatelor sale şi simbolizat printr-un punct. Linia, reprezintă un set ordonat de puncte, rezultă din înşiruirea a cel puţin două puncte, pentru care sunt definite coordonatele x, y. Este folosită pentru reprezentarea elementelor geografice foarte înguste pentru a fi reprezentate sub forma unei suprafeţe. Exemplu o stradă sau un râu sunt reprentate printr-o linie care se compune dintr-o înşiruire de segmente, fiecare segment rezultând din unirea a două puncte pentru care se precizează coordonatele x, y. Linia este folosită de asemenea pentru reprezentarea tridimensională a obiectelor, prin precizarea valorilor z, pentru punctele care o definesc. (spaţial valorile z, pot reprezenta atât altitudinea cât şi adâncimea). O linie este sinonimă cu un arc în modulul Workstation al programului ArcGis. Poligonul, reprezintă o formă pentru reprezentarea suprafeţelor. Un poligon este definit de linii care scot în evidenţă limitele sale. Poligonul prezintă la fel ca şi celelate elemente atribute care descriu elementele geografice pe care acestea le reprezintă. De esemplu un poligon este folosit pentru decierea formei unui lac, dar precizează şi suprafaţa acestuia.
3 Legătura geometrică dintre date În GIS, datele se interconectează sub forma unei reţele similar legăturilor care se realizează între acestea în lumea reală. Astfel între datele vectoriale reprezentate prin punct, linie şi poligon, vor capăta, în relaţie cu elementele din vecinătate un nou sens. - Punctele se transformă în vertexi, noduri şi puncte finale - Liniile se transformă în reţele de legătură şi capătă sens - Intersecţia dintre două suprafeţe devine o muchie Exemplu: O linie este folosită pentru reprezentarea unui curs de apă, care se desfăşoară între două puncte izvor şi vărsare care reprezintă punctele finale ale râului. Linia care reprezintă cursul de apă nu este rectilinie, ci este formată din mai multe segmente care se racordează în punctele de schimbare a direcţiei, aceste puncte de inflexiune reprezintă vertexii. Râul nu este izolat ci face parte dintr-o reţea hidrografică, aşadar se va intersecta cu alte râuri tributare. Aceste intersecţii din punctele de confluenţă sunt denumite noduri de legatură (junction node). Râul curge numai într-un anumit sens, aspect care va trebui precizat, pentru corectitudinea modelării reliefului în programe GIS avansate. Suprafaţa bazinului hidrografic aferent cursului de apă se învecinează cu un alt bazin hidrografic şi prezintă o limită comună pe o anumită porţiune, aceasta va deveni o muchie, în reţeaua geometrică abstractizată folosită în GIS Modelul acesta de interconectare a datelor vectoriale este folosit şi pentru explicarea modului în care datele sunt combinate pentru reprezentarea realităţilor geografice şi realizara hărţilor. Modelarea celei de-a treia dimensiune În analiza reliefului, înţelegerea morfologiei acestuia şi a proceselor de modelare nu poate fi concepută fără intuirea aspectului spaţial al acestuia. Folosirea curbelor de nivel de pe hărţile plane este dificilă pentru începători şi poate conduce în lipsa timpului necesar pentru fundamentarea matematică şi geometrică (noţiuni de matematică avansată, geodezie şi topografie, care nu fac obiectul geomorfologiei) a reprezentării la o percepţie eronată a reliefului. Cu toate că datele reprezentate pe hartă (în plan), înglobează această a 3-a dimensiune, reprezentarea sa nu este posibilă decât prin ralizarea unei proiecţii ortogonale sau de blocdiagrame, care simulează viziunea spaţială a reliefului. Însuşi monitorul calculatorului constituie o suprafaţă plană, iar nu toate programele au capacitatea de reprezentare 3D. Această reprezentare devine vitală, dacă ne gândim că anumite aspecte morfometrice sunt strict mărimi valorice dar şi spaţiale: panta sau orientarea versanţilor. De exemplu: distribuţia proceselor geomorfologice de pantăşi a formelor de relief dezvoltate poate fi mult mai uşor evaluată prin modelarea 3D cu ajutorul programelor de calculator. Reprezentarea 3D este dificilă, întrucât solicită implicit o reprezentare 3D a relaţiilor topologice dintre elemente. Ea este de cele mai
4 multe ori, departe de perfecţiune întrucât depinde de performanţele calculatorului şi algoritmi folosiţi de program. Noţiunea de topologie Termenul a fost introdus pentru a defini relaţiile geometrice care se stabilesc între obiecte şi care nu se modifică în timpul transformărilor şi sunt indepenente de orice sistem de coordonate. Aceasta uşurează modul de percepere a lumii digitale prin introducerea unei relaţionări între elemente, similar modului de structurare al lumii reale (Bernhardsen, 1999, citat de Heywood, 2006). Elementele topologice care caracterizează un obiect sunt de asemenea independente de scara de măsură (Chrisman, 2002, citat de Heywood, 2006). Topologia este compusă din trei elemente care definesc relaţiile spaţiale dintre componente: adiacenţă, conţinut şi conectivitate (Bourrough, 1986 citat de Heywood, 2006). - Adiacenţa este specifică poligoanelor şi descrie legătura de vecinătate între două suprafeţe, atunci când acestea au un hotar comun. O latură a celor două poligoane este comună, constituin în acelaş timp parte integrantă a fiecărui poligon. Este cazul reprezentării suprafeţelor ce desemnează proprietatea (Robinson, 1995). Aceste relaţii abstracte sunt folosite inclusiv în lumea reală pentru identificarea şi intabulara unei suprafeţe prin precizarea limitei şi a vecinilor. - Conţinutul (în unele citări poligoane insulă) este de asemenea specific poligoanelor şi specifică includerea completă a unui poligon în altul exterior mai extins. Exemplu o insulă, reprezentată sub forma unui poligon este înconjurată din toate părţile de mare, reprezentată sub forma unui poligon care îl include pe primul (Robinson, 1995). - Conectivitatea este particulară liniilor şi indică legătura între două segmente. Exemplu un afluent care se conectează într-un nod cu un râu. DTM Digital Terrain Models, DEM Digital Elevation Model, DEMs Digital Elevation Matrix, DSM Digital Surface Model Cei doi termeni DTM şi DEM, sunt sinonimi, desemnând acelaşi lucru, modelarea suprafeţei topografice prin reprezentarea altitudinii, apropiată acestora este abrevierea DEMs Digital Elevation Matrices (Heywood, 2006), şi care reprezintă un model altitudinal raster. Dacă DTM şi DEM-ul redau numai suprafaţa scoarţei terestre, exceptând ale elemente ca vegetaţia sau clădirile DSM sau Digital Surface Model, pe lângă suprafaţa topografică şi toate elementele de la nivelul acesteia: vegetaţie, clădiri, căi de comunicaţie, etc. Acesta este folosit pentru modelarea suprafeţelor urbane, aplicaţii vizuale, etc. Această prescurtare (DTM) este folosită pentru a descrie o înşiruire digitală de date care sunt folosite pentru modelarea suprafeţei topografice pe baza altitudinii (Heywood, 2006). Modelarea suprafeţei terestre la dimensiunea reală solicită un număr infinit de puncte de
5 observaţie, lucru imposibl de realizat, fapt pentru care se porneşte de la un numărt finit de puncte de observaţie, iar datele sunt extrapolate, fapt care determină inprecizia modelelui realizat (Heywood, 2006). Rezoluţia DTM-ului realizat depinde de frecvenţa punctelor de observaţie. Această frecvenţă se transpune prin desimea punctelor de observaţie, şi în cazul când acest parametru se cere să fie introdus se dă o valoare egală cu frecvenţa punctelor de observaţie. În cazul în care acest DTM se realizează prin interpolarea curbelor de nivel digitizate de pe o hartă topografică, rezoluşia sa va fi egală cu echidistanţa dintre curbele de nivel. Întotdeauna forţarea rezoluţiei prin introducerea unei valori mai mici, nu va contribui la îmbunătăţirea calităţii DTMului obţinut, în schim va deforma eronat suprfafeţele, şi va mări gradul de incertitudine. DTM-ul se realizează prin folosirea datelor spaţiale ca încorporează poziţia şi altitudinea punctelor conţinute (x,y, z). Datele folosite sunt foarte variate în funcţie de sursa de provenienţă, şi constau în: puncte, linii şi chiar valori raster. Cele mai folosite date sunt curbele de nivel şi punctele, provenite de pe hărţile topografice. Datele altitudinale pot proveni din interpretări stereoscopice ale perechilor de imagini ale suprafeţei terestre care pot fi aerofotograme sau imagini satelitare. Altă sursă de date provenită din măsurători de teledetecţie determină altitudinea folosind radarul sau senzori laser de scanare. De exemplu Synthetic Aperture Radar (SAR), Light Detection and Ranging (LiDAR), şi Shuttle Radar Topography Mission (SRTM). Aceste ultime instrumente au avantajul de a produce direct un model altitudinal de tip raster (DEMs), compatibil cu sistemele GIS. O sursă de date topografice foarte la îndemână, şi a căror calitate s-a îmbunătăţit considerabil o reprezintă măsurătorile GPS, care înregistrează puncte prin precizarea coordonatelor x,y,z. SRTM- Shutle Radar Topography Mission SRTM- reprezintă abrevierea Shutle Radar Topography Mission, proiect realizat cu sprijinul comunităţii ştiinţifice internaţionale pentru obţinerea Modelului Digital al Terenului (DEM), pentru aproape întreaga suprafaţă a Terrei (80%), între 56 S şi 60 N. Proiectul a fost supervizat de către National Geospatial-Intelligence Agency (NGA) şi U.S. National Aeronautics and Space Administration (NASA). Reprezintă cel mai complet model altitudinal de medie rezoluţie, care redă suprafaţa Pământului. SRTM-ul reprezintă unu sistem radar modificat care a fost trimis în spaţiu la bordul navetei spaţiale Endeavour, timp de 11 zile, în timpul misiunii STS - 99, din februarie Sistemul a fost compus din două antene fixate una (cea principală) în cala navetei şi a doua fixată la exteriorul navei prin intermediul unui catarg telescopic lung de 60 metri. Tehnica folosită este denumită Interferometric Synthetic Aperture Radar. Arhitectura SRTM, s-a bazat pe patru subsisteme: C- band Synthetic Aperture Radar (C- Radar), X-band Synthetic Aperture Radar (X-Radar), sistemul de mecanism al antenei (AMS) şi sistemul pentru Determinarea Altitudinii şi Orbitei Avionice (AODA).
6 În cursul misiunii, naveta s-a poziţionat la o altitudine de 239 km, cu o înclinare de 57 şi o viteză de 7,5 km/s, şi a înconjurat Pământul longitudinal de 149 de ori, iar lăţimea benzii înregistrate la sol a fost de 225 km. Pentru realizarea unei imagini tridimensionale, este necesară realizarea unei diferenţe de distanţă între cele două imagini radar, care este obţinută mult mai precis şi eficient prin folosirea principiilor interferometriei. Fiecare antenă radar realizează o imagine a suprafeţei terestre dintr-un punct de vizare diferit. Radarul este un sistem de înregistrare care calculează distanţa pe baza măsurării timpului de întoarcere al razelor după de au lovit suprafaţa terestră. Dacă imaginile obţinute cu cele două antene sunt recepţionate în acelaşi timp, iar punctele de vizare sunt situate la distanţă suficient de apropiată, atunci timpul de întoarecere al semnalului de la suprafaţa terestră la antenă, pentru fiecare punct de la suprafaţa terestră va fi identică. Cunoscând poziţia celor două antene (baza interferometrică), dimensiunile triunghiului interferometric pot fi determinate cu precizie, şi de asemenea altitudinea unui punct dat. Modelul altitudinal este aşezat asemei ţiglelor, fiecare acoperind un grad latitudinal şi un grad longitudinal, denumite după coordonatele colţului sud-vestic. Spre exemplu scena satelitară cu indexul "n45e006" se desfăşoară între 45 N 6 E şi 46 N 7 E. Rezoluţia modelului este de aproximativ 1 (o secundă = 30 metri), rezoluţie valabilă însă numai pentru teritoriul S.U.A., pentru restul globului, este valabilă o rezoluţie de trei arce de secundă, adică aproximativ 90 metri. Eroarea verticală a DEM-ului este mai mică de 16 metri, iar eroarea relativă de geolocaţie este mai mică de 15 metri; modelul conţine de asemenea găuri lipsite de date (nodata), pentru regiunile acoperite de apă sau foarte umbrite. Aceste goluri lipsite de date iau valori ale pixelilor de /-32768, în funcţia de versiunea datelor. Fiecare scenă satelitară, de un arc de secundă, conţine rânduri, fiecare conţinând 3601 celule, fiecare celulă masoară 16 biţi. Fig.xx; Exemplu de imagini radar, obţinută de navetă în cele două benzi: L, respectiv C.
7 Dimensiunea a trei arce de secundă (rezoluţia de 90 metri), este de trei ori mai mică 1201 rânduri cu 1201 celule. Modelul altitudinal derivat din SRTM, este valabil gratis pe internet, iar formatul TIF, în care poate fi downloadat este suportat de majoritatea softwarelor. Este utilizat în o serie de aplicaţii web, care redau online, suprafaţa terestră: Google Earth sau NASA World Wind, unde suferă şi acoperirea cu utilizara terenurilor prin Landsat ETM+. Grupuri de cercetători au încercat realizara unui algoritm pentru îmbunătăţirea rezoluţiei modelului altitudinal derivat din SRTM, care să apropie această valoare de cea originală. Două site-uri redau o rezoluţie îmbunătăţită a modelului terenului: CGIAR-CSI ( şi USGS Hydro SHEDS ( CGIAR- CSI versiunea 4, furnizează cea mai bună acoperire pentru rezoluţia originală a SRTM-urilor. Datele HydroSHEDS, au fost generate pentru aplicaţii hidrologice în aprecierea drenajului şi curgerii apei. De pe acest site pot fi downloadate şi alte date, cum ar fi reţeau hidrografică împreună cu bazinele hidrografice în format vectorial, regiunile de acumulare şi regiunile de dreanj, în format raster, pentru Europa şi Orientul Apropiat.
GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat
GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri
More informationVISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard
VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;
More informationPasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I
4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi
More informationModalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:
Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu
More informationSplit Screen Specifications
Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical
More informationPREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007
PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea
More informationGeographical data management in GIS systems
196 The Ninth International Conference Geographical data management in GIS systems Managementul datelor geografice în sistemele GIS Reader Liliana DOBRICĂ, Ph.D. University Politehnica from Bucharest,
More informationParcurgerea arborilor binari şi aplicaţii
Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -
More informationAplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ
Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este
More informationTeoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1
Educaţia Matematică Vol. 4, Nr. 1 (2008), 33-38 Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Silviu Crăciunaş Abstract In this article we propose a demonstration of Borel - Lebesgue
More information6. MPEG2. Prezentare. Cerinţe principale:
6. MPEG2 Prezentare Standardul MPEG2 VIDEO (ISO/IEC 13818-2) a fost realizat pentru codarea - în transmisiuni TV prin cablu/satelit. - în televiziunea de înaltă definiţie (HDTV). - în servicii video prin
More informationSUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1
008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x
More informationTTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună
Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru
More informationPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul
More informationApplication form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)
Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument
More informationGhid de instalare pentru program NPD RO
Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi
More informationSplit Screen Specifications
Reference for picture-in-picture split-screen Cuvantul PUBLICITATE trebuie sa fie afisat pe toată durata difuzării split screen-ului, cu o dimensiune de 60 de puncte in format HD, scris cu alb, ca in exemplul
More information22METS. 2. In the pattern below, which number belongs in the box? 0,5,4,9,8,13,12,17,16, A 15 B 19 C 20 D 21
22METS CLASA a IV-a 1. Four people can sit at a square table. For the school party the students put together 7 square tables in order to make one long rectangular table. How many people can sit at this
More informationriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei
More informationPress review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1
Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia
More informationConferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 133 Graph Magics Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, workusmd@yahoo.com 1. Introducere Graph Magics este un program destinat construcţiei
More informationTUTORIAL: EVALUAREA SUSCEPTIBILITĂŢII LA EROZIUNE PRIN ANALIZĂ BIVARIATĂ
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE TUTORIAL: EVALUAREA SUSCEPTIBILITĂŢII LA EROZIUNE PRIN ANALIZĂ BIVARIATĂ Masterand: Mădălina Teodor Profesor coordonator: Prof. Univ. dr. Iuliana Armaş
More informationSISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE ÎN CARTOGRAFIE ŞI ÎN CADASTRU
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI Prof. univ. dr. ing. Constantin NIŢU SISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE ÎN CARTOGRAFIE ŞI ÎN CADASTRU Bucureşti, 2014 Conţinut Pag Conţinut. Lista figurilor Lista tabelelor...
More information10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere
10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere Intervalele de încredere pentru un parametru necunoscut al unei distribuţii (spre exemplu pentru media unei populaţii) sunt intervale ( 1 ) ce conţin parametrul,
More informationCircuite Basculante Bistabile
Circuite Basculante Bistabile Lucrarea are drept obiectiv studiul bistabilelor de tip D, Latch, JK şi T. Circuitele basculante bistabile (CBB) sunt circuite logice secvenţiale cu 2 stări stabile (distincte),
More informationExerciţii Capitolul 4
EXERCIŢII CAPITOLUL 4 4.1. Scrieti câte un program Transact-SQL si PL/SQL pentru calculul factorialului unui număr dat. 4.2. Scrieţi şi executaţi cele două programe care folosesc cursoarele prezentate
More informationPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional
More informationCapitolul V MODELAREA SISTEMELOR CU VENSIM
5.1. Introducere Capitolul V MODELAREA SISTEMELOR CU VENSIM VENSIM este un software de modelare vizuală care permite conceptualizarea, implementarea, simularea şi optimizarea modelelor sistemelor dinamice.
More information4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia
4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia Media (sau ) a unei variabile aleatoare caracterizează tendinţa centrală a valorilor acesteia, iar dispersia 2 ( 2 ) caracterizează
More informationDIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992
DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie
More informationClick pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.
1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:
More informationReprezentări grafice
Reprezentări grafice Obiective: - realizarea graficelor pentru reprezentarea datelor; Problema 1: S-a realizat un studiu pe un lot format din 19 nou născuţi pentru care se urmăresc parametrii biomedicali:
More informationOPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR
OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE Traian Alexandru BUDA, Magdalena BARBU, Gavrilă CALEFARIU Transilvania University of Brasov,
More informationUn tip de data este caracterizat de: o O mulţime de date (valori є domeniului) o O mulţime de operaţii o Un identificator.
3. Tipuri de date 1 Un tip de data este caracterizat de: o O mulţime de date (valori є domeniului) o O mulţime de operaţii o Un identificator Exemplu: Tipul de dată - Număr întreg ( Integer ): Un număr
More informationLESSON FOURTEEN
LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning
More informationUniversitatea din Bucureşti. Facultatea de Matematică şi Informatică. Şcoala Doctorală de Matematică. Teză de Doctorat
Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică Şcoala Doctorală de Matematică Teză de Doctorat Proprietăţi topologice ale atractorilor sistemelor iterative de funcţii (Rezumat) Îndrumător
More informationRigla şi compasul. Gabriel POPA 1
Rigla şi compasul Gabriel POPA 1 Abstract. The two instruments accepted by the ancient Greeks for performing geometric constructions, if separately used, are not equally powerful. The compasses alone can
More information1. Funcţii speciale. 1.1 Introducere
1. 1.1 Introducere Dacă o anumită ecuaţie diferenţială (reprezentând de obicei un sistem liniar cu coeficienţi variabili) şi soluţie sa sub formă de serie de puteri apare frecvent în practică, atunci i
More information2 MEDIUL BAZELOR DE DATE
2 MEDIUL BAZELOR DE DATE 2.1 Arhitectura bazei de date cu 3 nivele Asigurarea independenţei fizice şi logice a datelor impune adoptarea unei arhitecturi organizată pe cel puţin 3 nivele (arhitectura ANSI-SPARC):
More informationPage 1 of 6 Motor - 1.8 l Duratorq-TDCi (74kW/100CP) - Lynx/1.8 l Duratorq-TDCi (92kW/125CP) - Lynx - Curea distribuţie S-MAX/Galaxy 2006.5 (02/2006-) Tipăriţi Demontarea şi montarea Unelte speciale /
More informationARHITECTURA CALCULATOARELOR 2003/2004 CURSUL 10
ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2003/2004 CURSUL 10 4.1.4 Ceasuri (semnale de tact) În majoritatea circuitelor digitale ordinea în care au loc evenimentele este critică. Uneori un eveniment trebuie să preceadă
More informationDefuzzificarea într-un sistem cu logică fuzzy. Aplicaţie: maşina de spălat cu reguli fuzzy. A. Obiective. B. Concepte teoretice ilustrate
Defuzzificarea într-un sistem cu logică fuzzy. Aplicaţie: maşina de spălat cu reguli fuzzy A. Obiective 1) Vizualizarea procesului de selecţie a valorii tranşante de ieşire din mulţimea fuzzy de ieşire
More information9.1. Structura unităţii de I/E. În Figura 9.1 se prezintă structura unui sistem de calcul împreună cu unitatea
9. UNITATEA DE I/E Pe lângă unitatea centrală şi un set de module de memorie, un alt element important al unui sistem de calcul este sistemul de I/E. O unitate de I/E (UIE) este componenta sistemului de
More informationAnexa 2. Instrumente informatice pentru statistică
Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică 2.1. Microsoft EXCEL şi rutina HISTO Deoarece Microsoft EXCEL este relativ bine cunoscut, inclusiv cu unele funcţii pentru prelucrări statistice, în acest
More informationBiraportul în geometria triunghiului 1
Educaţia Matematică Vol. 2, Nr. 1-2 (2006), 3-10 Biraportul în geometria triunghiului 1 Vasile Berghea Abstract In this paper we present an interesting theorem of triangle geometry which has applications
More informationMaria plays basketball. We live in Australia.
RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?
More informationOLIMPIADA INTERNAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ FORMULA OF UNITY / THE THIRD MILLENIUM 2014/2015 RUNDA A DOUA
OLIMPIADA INTERNAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ FORMULA OF UNITY / THE THIRD MILLENIUM 014/015 RUNDA A DOUA Abstract. Comments on some of the problems presented at the new integrated International Mathematical
More informationParadoxuri matematice 1
Educaţia Matematică Vol. 3, Nr. 1-2 (2007), 51-56 Paradoxuri matematice 1 Ileana Buzatu Abstract In this paper we present some interesting paradoxical results that take place when we use in demonstration
More informationLUCRAREA NR. 2 STUDIUL AMPLIFICATORULUI DIFERENŢIAL
LUCRRE NR. STUDIUL MPLIFICTORULUI DIFERENŢIL 1. Scopl lcrării În această lcrare se stdiază amplificatorl diferenţial realizat c tranzistoare bipolare, în care generatorl de crent constant este o srsă de
More informationMail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook
Instrucțiunea privind configurarea clienților e-mail pentru Mail Moldtelecom. Cuprins POP3... 2 Outlook Express... 2 Microsoft Outlook 2010... 7 Google Android Email... 11 Thunderbird 17.0.2... 12 iphone
More informationExecutive Information Systems
42 Executive Information Systems Prof.dr. Ion LUNGU Catedra de Informatică Economică, ASE Bucureşti This research presents the main aspects of the executive information systems (EIS), a concept about how
More informationReferat II. Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii. Coordonator ştiinţific: Acad. prof. dr. ing. Florin G.
Academia Română Secţia Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei Institutul de Cercetări pentru Inteligenţa Artificială Referat II Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii Coordonator
More informationCu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci
Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub
More informationCURS Nivele de management al SAN Nivelul de stocare *I LTO Tape Library Specialist
CURS 6 6.10. Nivele de management al SAN Arhitectura de management a SAN poate fi divizată în 3 nivele distincte (fig.6_1) : (a) nivelul de stocare al SAN; (b) nivelul de reţea; (c) Nivelul sistemelor
More informationGREUTATE INALTIME IMC TAS TAD GLICEMIE
Corelaţii Obiective: - Coeficientul de corelaţie Pearson - Graficul de corelaţie (XY Scatter) - Regresia liniară Problema 1. Introduceţi în Excel următorul tabel cu datele a 30 de pacienţi aflaţi în atenţia
More informationCapitolul 1. Noţiuni de bază
1 Capitolul 1. Noţiuni de bază Capitolul este destinat în principal prezentării unor elemente introductive absolut necesare pentru păstrarea caracterului de sine stătător al lucrării în Liceu anumite noţiuni
More informationSORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ
SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.
More informationCURSUL 4 STOCARE ŞI VIRTUALIZAREA STOCĂRII ÎN SISTEME INFORMATICE
CURSUL 4 STOCARE ŞI VIRTUALIZAREA STOCĂRII ÎN SISTEME INFORMATICE 4. 1. DAS - DIRECT-ATTACHED STORAGE Direct-attached storage (DAS) reprezintă stocare ataşată direct şi se referă la sistemul de stocare
More informationO abordare orientată pe componente generice pentru crearea dinamică a interfeţelor cu utilizatorul
O abordare orientată pe componente generice pentru crearea dinamică a interfeţelor cu utilizatorul Frăsinaru Cristian Facultatea de Informatică Iaşi General Berthelot 16, IAŞI 700483, ROMANIA acf@infoiasi.ro
More information2. PORŢI LOGICE ( )
2. PORŢI LOGICE (9.4.24) 2.. INTRODUCERE 2.. CONSTANTE ŞI VARIAILE OOLEENE. TAELE DE ADEVĂR În algebra booleană sunt două constante: şi. În funcţie de tipul de logică folosit, de tehnologia utilizată,
More informationART OF FILM A WAY OF ARCHITECTURAL COMMUNICATION
BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LV (LIX), Fasc. 4, 2009 Secţia CONSTRUCŢII. ĂRHITECTURĂ ART OF FILM A WAY OF ARCHITECTURAL COMMUNICATION
More informationTehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor
Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor Sumar 1. Competenţe.............................................. 3 2. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor....................... 4 3. Noţiunea de informaţie.....................................
More informationO VARIANTĂ DISCRETĂ A TEOREMEI VALORII INTERMEDIARE
O VARIANTĂ DISCRETĂ A TEOREMEI VALORII INTERMEDIARE de Andrei ECKSTEIN, Timişoara Numeroase noţiuni din analiza matematică au un analog discret. De exemplu, analogul discret al derivatei este diferenţa
More informationPROGRESE ÎN CONSTRUCŢIA REDUCTOARELOR DE TURAŢIE CU AXELE PARALELE
PROGRESE ÎN CONSTRUCŢIA REDUCTOARELOR DE TURAŢIE CU AXELE PARALELE Gheorghe MILOIU, Mihai IONEL Progress in building of the helical gearboxes with parallel shafts This paper presents the newest concept
More informationEPI INFO. - Cross-tabulation şi testul 2 -
EPI INFO - Cross-tabulation şi testul 2 - Au drept scop verificarea unor ipoteze obţinute în urma centralizării datelor unei cercetări statistice şi stabilirea posibilelor legături între variabile. Acest
More informationMini-reţea de telefonie mobilă
Mini-reţea de telefonie mobilă Georgian CRĂCIUN 1 Coordonator ştiinţific: Ș.L.Dr.Ing Dan CURPEN Abstract Lucrarea Mini-reţea de telefonie mobilă urmărește integrarea unui laborator didactic de radio comunicaţii
More informationFolosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale
105 Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale Iolanda TOBOLCEA, Ştefan Gheorghe PENTIUC, Mirela DANUBIANU Rezumat Tehnologia informaţiei
More informationAnalele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010
DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI Prof. Univ. Dr. Constantin CARUNTU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu - Jiu Lect.univ.dr. Mihaela Loredana
More informationSisteme informationale economice (3)
Sisteme informationale economice (3) Arhitecturi de intreprindere. Modele arhitecturale ASE, CSIE, CPE Structura Definitie, principii de realizare Modele arhitecturale Clasificarea modelelor arhitecturale.
More informationPROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE
PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE Corneliu Mănescu-Avram Nicuşor Zlota Lucrarea prezentata la Conferinta Anuala a SSMR din Romania, Ploiesti, 19-21 octombrie 2012 Abstract. This paper
More informationASPECTE PRIVIND PRELUCRAREA ŞI MĂSURAREA/RELEVAREA PIESELOR DE MICI DIMENSIUNI
ASPECTE PRIVIND PRELUCRAREA ŞI MĂSURAREA/RELEVAREA PIESELOR DE MICI DIMENSIUNI Ionescu Tone, Prof. dr. ing.,universitatea Tehnicã de Construcţii Bucureşti Rece Laurenţiu, Prof.dr.ing.,Universitatea Tehnicã
More informationReţele de calculatoare. Cursul nr. 2 Principiile reţelelor de calculatoare
Reţele de calculatoare Cursul nr. 2 Principiile reţelelor de calculatoare Terminologia reţelei Dispozitivele unei reţele de calculatoare : Dispozitive end-user PC-uri, imprimante, scanere, servere, etc.
More informationDEMONSTRAREA CONCURENŢEI ŞI COLINIARITĂŢII UTILIZÂND METODA FASCICULELOR CONVERGENTE NECULAI STANCIU 1
DEMONSTRAREA CONCURENŢEI ŞI COLINIARITĂŢII UTILIZÂND METODA FASCICULELOR CONVERGENTE NECULAI STANCIU 1 Abstract This article is devoted to the study of two fundamental and reciprocal questions: when do
More informationTHE ART OF WRITING, READING AND LIVING BETWEEN TRADITION AND MODERNITY
THE ART OF WRITING, READING AND LIVING BETWEEN TRADITION AND MODERNITY Eva-Nicoleta BURDUŞEL, Associate Professor Ph.D., Lucian Blaga University of Sibiu Abstract: The aim of the present study is to investigate
More informationReferinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale
Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale Dr. Octavia-Luciana Porumbeanu Catedra de Ştiinţele Informării şi Documentării, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti E-mail:
More informationClasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1
Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare
More information1. Ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi
1. 1.1 Introducere Scopul acestui curs este de a furniza celor interesaţi în primul rând o bază solidă asupra problemelor matematice care apar în inginerie şi în al doilea rând un set de instrumente practice
More informationIntroducere De ce această carte?... 8 Eficienţă maximă... 8 Scurt Istoric... 9 De ce C#? Capitolul I : Să ne pregătim...
CUPRINS Introducere.. 7 De ce această carte? 8 Eficienţă maximă. 8 Scurt Istoric. 9 De ce C#?. 9 Capitolul I : Să ne pregătim. 11.NET. 12 Spaţii de nume, clase, metode. 12 Visual Studio 15 New project..
More informationCAPITOLUL 2. PROIECTAREA MODELULUI RELAŢIONAL AL DATELOR PRIN NORMALIZARE
CAPITOLUL 2. PROIECTAREA MODELULUI RELAŢIONAL AL DATELOR PRIN NORMALIZARE În literatura de specialitate, în funcţie de complexitatea bazei de date sunt abordate următoarele metode de proiectare: proiectarea
More informationAsocierea variabilelor discrete
Asocierea variabilelor discrete Asocierea variabilelor nominale Tipuri de teste χ Pearson este cel mai utilizat tip de test de semnificaţie χ (de multe ori lipseşte numele "Pearson") şi priveşte asocierea
More informationReview by Mihaela VANCEA
Bogdan GHIU, Everything must be translated: the new paradigm [Totul trebuie tradus: noua paradigmă], Cartea Românească, București, ISBN print: 978-973- 23-3101-9, 2015, 235 p. Review by Mihaela VANCEA
More informationGhidul administratorului de sistem
Ghidul administratorului de sistem SOFTWARE DE GESTIONARE A TERAPIEI PENTRU DIABET Română Accesarea fişierelor de date CareLink Pro stochează date despre utilizator şi dispozitiv într-un fişier de centralizare
More informationSTANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS
1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru
More informationTehnici Avansate de Prelucrare a Imaginilor pentru Optimizarea Controlului de Calitate Asistat
Universitatea Politehnica din Bucuresti Facultatea de Automatica şi Calculatoare Tehnici Avansate de Prelucrare a Imaginilor pentru Optimizarea Controlului de Calitate Asistat Advanced Techniques of Image
More informationSTANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN
STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN Dr.Ing. Daniel D. Georgescu S.C. VULCAN S.A.-Bucureşti Absolvent al Universităţii
More informationZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS
ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGIA ŞI EXPRESIILE IDIOMATICE 163 OANA BOLDEA Banat s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Timişoara, România Abstract: An expression is an
More informationHama Telecomanda Universala l in l
H O M E E N T E R T A I N M E N T Hama Telecomanda Universala l in l 00040081 2 6 5 3 12 1 14 13 4 8 7 9 17 4 10 16 15 Manual de utilizare Funcţia Tastelor 1. TV: Selectati aparatul pe care doriţi să-l
More informationPLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT
PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT UN GHID PENTRU ARHITECTURA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT De ce este nevoie de o arhitectură şi cum este creată aceasta Versiunea 2 Planificarea unui Sistem
More informationABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA)
ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) Vladimir Florian Gabriel Neagu vladimir@ici.ro gneagu@ici.ro Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
More informationPROIECT DE LECȚIE. Disciplina: Fizică. Clasa: a X a. Profesor: Moșteanu Gabriela. Unitatea de învăţare: Producerea şi utilizarea curentului electric
PROIECT DE LECȚIE Disciplina: Fizică Clasa: a X a Profesor: Moșteanu Gabriela Unitatea de învăţare: Producerea şi utilizarea curentului electric Titlul lecţiei: Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit.
More informationCap. 1. Introducere în arhitectura sistemelor de calcul. 2. Date. Informaţii. Măsurarea lor. 1. Definirea sistemului electronic de calcul
Informatică -Cuprins Cap. 1 Introducere în arhitectura sistemelor de calcul 1. Definirea sistemului electronic de calcul 2. Date. Informaţii. Măsurarea lor. 3. Nivelurile unui computer 4. Standarde industriale
More information1. I TRODUCERE 1.1. Definiţii
1. I TRODUCERE 1.1. Definiţii Informatica s-a dezvoltat în ultimele decenii ca o ramură de sine stătătoare a ştiinţelor naturii cu aplicaţii şi baze constitutive pentru alte ramuri pluridisciplinare din
More informationVERBUL. Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul. A. Verbele auxiliare (to be si to have)
VERBUL Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul A. Verbele auxiliare (to be si to have) 1. Sunt verbe deosebit de puternice 2. Au forme distincte pt. prezent si trecut 3. Intra in alcatuirea altor
More informationROAD EYE JS-300 Dispozitiv inteligent pentru înregistrarea evenimentelor rutiere
ROAD EYE JS-300 Dispozitiv inteligent pentru înregistrarea evenimentelor rutiere Road Eye JS-300 este un echipament electronic inteligent, destinat înregistrării parametrilor de mişcare ai unui autovehicul,
More informationBiostatistică Medicină Generală. Lucrarea de laborator Nr Intervale de încredere. Scop: la sfârşitul laboratorului veţi şti:
Biostatistică Medicină Generală Lucrarea de laborator Nr.5 Scop: la sfârşitul laboratorului veţi şti: Să folosiţi foaia de calcul Excel pentru a executa calculele necesare găsirii intervalelor de încredere
More informationPachet de lansare Zamo
Pachet de lansare Zamo Pachet de lansare Zamo 1 Introducere: Poveste de succes PLR 15 Un produs de mare succes cu feedback pozitiv din partea consumatorilor Este o unealtă compactă şi uşor de folosit.
More informationMANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE
SUPORT CURS MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE Titular disciplină: Prof. univ. dr. Dumitru OPREA Suport lucrări practice: Prof. univ. dr. Gabriela MEŞNIŢĂ Lect. univ. dr. Daniela POPESCUL Copyright 2011
More informationFINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY
DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI PROF.UNIV.DR. CĂRUNTU CONSTANTIN LECT.UNIV.DR. LĂPĂDUŞI MIHAELA LOREDANA UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI FINANCIAL
More informationCALCULATOARE NUMERICE
Universitatea POLITEHNICA din Bucure?ti Facultatea de Automatic??i Calculatoare Catedra de Calculatoare http://www.csit- sun.pub.ro CALCULATOARE NUMERICE Proiect de semestru anul III Prof. Îndrum?tor:
More informationUtilizarea eficientă a factorilor de producţie
Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized
More information