' î s i ô. c œ l ï. Lev D. Crivceanschii URGENTE MEDICALE. Ghid practic

Size: px

Start display at page:

Download "' î s i ô. c œ l ï. Lev D. Crivceanschii URGENTE MEDICALE. Ghid practic"

Edmund Ferguson
6 years ago
Views:

1 ' î s i ô. c œ l ï Lev D. Crivceanschii URGENTE MEDICALE Ghid practic Chişinău 2009

2 Lev D. Crivceanschii URGENŢE MEDICALE GHID PRACTIC UNIVERSITATEA OE STAT OE WeDlCiNA s! f AhMACI»?M(COLAt rtmlteanu* I, BlBLtOTEÇA 1 Chişinău 2009

3 CZU (075) C 89 URGENŢE MEDICALE. Ghid practic. Ediţia a H-a revăzută şi completată. Lev D. Crivceanschii, dr. în medicină, specialist în Cardiologie şi Medicina de urgenţă, conferenţiar universitar la catedra "Urgenţe Medicale" a USMF "Nicolae Testemiţanu", şef laborator ştiinţific "Asistenţa medicală urgentă la etapa prespitalicească" al CNŞPMU, Chişinău, Moldova. în ghidul practic Urgenţe medicale este prezentată informaţia despre sindroamele critice cele mai des întîlnite în medicină. La expunerea materialului, accentul este pus pe: defeniţii, cauze, factorii de risc, clasificări moderne, protocoale de diagnosticare, complicaţii, diagnostic diferenţial, protocoale de management, criteriile de stabilizare a bolnavului şi condiţiile de spitalizare. Informaţia din ghid este prezentată în formă de scheme, tabele, algoritme şi protocoale, care ameliorează asimilarea materialului. Ghidul practic este recomandat medicilor de urgenţă, medicilor de familie, medicilor internişti, medicilor de terapie intensivă, cursanţilor, rezidenţilor şi studenţilor facultăţilor de medicină. Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Crivceanschii, Lev D. Urgente medicale: Ghid practic / Lev D. Crivceanschii. - Ed. a 2-a, rev. şi compl. - Ch.: S. n 2009 (Tipogr. AŞM) p. Bibliogr.: p ex. ISBN (075) C 89 Toate drepturile.editoriale aparţin autorului şi sunt protejate prin legislaţia Republicii Moldova şi cea internaţională. ISBN Lev D.Crivceanschii, 2009

4 CUPRINS Prefaţă 5 Abrevierile folosite în ghid practic 7 Capitolul I. Urgenţele respiratorii. Insuficienţa respiratorie acută 10 Capitolul II. Urgenţele cardiovasculare 28 Moartea subită cardiacă 28 Durerea precordială. Angina pectorală 56 Sindromul coronarian acut 65 Insuficienţa cardiacă acută 93 Insuficienţa circulatorie acută. Şocul 101 Sincopa 117 Aritmiile cardiace 128 Urgenţele hipertensive 146 Obstrucţia arterială acută periferică (ischemia periferică acută) 159 Tromboza venoasă profundă 166 Embolia pulmonară acută 175 Capitolul III. Urgenţele neurologice 182 Accidentele vasculare cerebrale 182 Pacientul inconştient. Coma 204 Sindromul convulsiv 221 Capitolul IV. Urgenţele psihiatrice 236 Schizofrenia 236 Tulburările mentale şi de comportament legate de consumul de alcool 244 Tulburări mentale şi de comportament legate de consumul de opiacee 252 Capitolul V. Urgenţele endocrinologice 258 Hipertiroidia: criza tireotoxică 258 Hipotiroidia: coma hipotiroidiană 264 Insuficienţa corticosuprarenală acută 272 Feocromocitomul 278 Coma hipoglicemică 282 Coma cetoacidozică (diabetică). Coma hiperosmolară 291 3

5 Capitolul VI. Urgenţele toxice Intoxicaţiile acute 298 Insuficienţa hepatică acută 326 Capitolul VII. Urgenţele nefrologice 330 Insuficienţa renală acută 330 Capitolul VIII. Urgenţele ginecologice şi obstetricale 345 Preeclampsia. Eclampsia 345 Capitolul IX. Urgenţele abdominale 351 Durerea abdominală 369 J Hemoragiile Capitolul X. Urgenţele traumatologice 381 Politraumatismul critic 381 Capitolul XI. Accidentele provocate de factorii. de mediu 426 Hipertermia. Insolaţia 4Z0 Hipotermia. Degeraturile 433 Asfixia. Asfixia prin strangulare. Asfixia prin obturare. Submersia (înecul) 438 Accidentele electrice. Electrocutarea Accidentele prin fulger 448 Capitolul XII. Reacţia anafilactică (Şocul anafilactic) 454 Capitolul XIII. Toxiinfecţiile alimentare 464 Capitolul XIV. Medicina calamităţilor. Triajul medical Ancxe ; : 479 Anexa 1 Constantele serice ' Anexa 2. Markerii de leziune miocardică 480 Anexa 3. Gazele sangvine (sînge arterial) 48 1 Anexa 4. Formulele de calcul a dozei de remediu 482 Anexa 5. Lista remediilor medicamentoase folosite în urgenţele medicale 485 Anexa 6. Management în urgenţele medicale (protocol: ABCD) Anexa 7. Manevrele de urgenţă Bibliografie selectivă 29 $ 4

6 PREFAŢĂ Medicina de urgenţă este un compartiment al medicinei, care cuprinde nu doar diagnosticul corect şi precoce al maladiilor, dar şi efectuarea terapiei intensivă pentru stagnare evoluţiei maladiei şi prevenirea apariţiei complicaţiilor majore. Ea include şi efectuarea RCRC în stopul cardiac. Medicina de urgenţă se bazează pe următoarele principii de acordare a asistenţei medicale a pacienţilor: - diagnosticarea precoce (pînă la o oră de la debutul bolii); - efectuarea tratamentului intensiv în primele minute după stabilirea diagnosticului; - respectarea etapelor de tratament (prespital-spital). Din cauză că, este constrîns de timp, medicul trebuie să se conducă în activitatea sa de algoritme-protocoale de diagnosticare şi tratament intensiv. Un moment foarte important în acordarea asistenţei de urgenţă a pacientului este respectarea principiului continuităţii în efectuarea terapiei intensive la etapele de prespital şi departamentul de terapie intensivă. Sub conducere OMS şi ILCOR, au fost elaborate şi acceptate în practică algoritmile-protocoale universale pentru diagnosticarea şi efectuerea managementului şi tratamentului intensiv şi a resuscitării cardiorespiratorie şi cerebrale. în acest ghid practic s-a făcut o încercare, bazată pe recomandările OMS, ILCOR, ACC/AHA, ESC, Protocoalelor clinice naţionale şi a practicii personale, de a sistematiza întregul volum de informaţie, care este necesar unui medic de medicină de urgenţă şi de terapie intensivă, pentru diagnosticarea precoce şi efectuarea terapiei intensive adecvate şi eficiente la etapele de prespital şi secţiile de terapie intensivă. In ghid practic Urgenţe medicale este prezentată informaţia despre sindroamele critice cel mai des întîlnite în medicină. Accentul este pus pe: defeniţii, cauze, factorii de risc, clasificări moderne, protocoale de diagnosticare, complicaţii, diagnosticul diferenţial, protocoale de management, criteriile de stabilizare a bolnavului şi condiţiile de spitalizare. Informaţia din ghid este prezentată în formă de scheme, tabele, algoritme şi 5

7 protocoale, care după părerea noastră, ameliorează asimilarea materialului. Ghidul practic este recomandat medicilor de urgenţă, medicilor de familie, medicilor internişti, medicilor de terapie intensivă, cursanţilor, rezidenţilor şi studenţilor facultăţilor de medicină. Autorul speră, că ghidul practic, pe care îl aveţi în faţă, va fi de un ajutor real pentru toţi acei, care sînt interesaţi de studiul problemelor de diagnosticare şi tratamentul intensiv în medicina de urgenţă. Remarcile şi propunerile cititorilor vor fi acceptate, cu multa satisfacţie şi interes, şi vor fi luate în consideraţie în lucrările ulterioare. Autorul este recunoscător colaboratorilor catedrei "Urgenţe medicale" pentru susţinere în crearea acestei lucrări. Lev Crivceanschii

8 ABREVIERILE FOLOSITE ÎN GHIDUL PRACTIC ACLS - Advanced cardiovascular life support ACC - American College of Cardiology ACCP - American College of Chest Physicians ACTH - Hormon adrenocorticotrop AHA - American Heart Association AIT - Accidentul ischemic tranzitoriu AKI - Leziunea renala acuta (acute kidney injury) AKIN - Reţeaua de leziune renala acută AP - Angina pectorală API - Angina pectorală instabilă AV - Alura ventriculară AVC - Accidentul vascular cerebral BAV - Blocul atrio-ventricular BCR - Boala cronica de rinichi BLS - Basic life support BNS - Boala de Nod sinusal BRD - Blocul de ramură dreaptă BRS - Blocul de ramură stîngă BS - Bradicardia sinusală BSA - Blocul sinoatrial CEA - Cardiostimularea electrică artificială CF - Clasa funcţională CI - Cardiopatia ischemică CID - Coagularea intravenoasă desiminate CIM - Clasificarea internaţională a maladiilor CPA - Cordul pulmonar acut CT - Capacitatea totală CV - Capacitatea vitală DC - Debitul cardiac ECG - Electrocardiograma EEG - Electroencefalograma EPA - Edemul pulmonar acut EP - Embolia pulmonară ESC - European Society of Cardiology ExV - Extrasistolia ventriculară

9 F - Frecvenţa FE - Fracţia de ejecţie FiA - Fibrilaţia atrială Fi0 2 - Concentraţia oxigenului inspirat FiV - Fibrilaţia ventriculară FIA - Flutter-ul atrial FIV - Flutter-ul ventricular FR - Frecvenţa respiratorie HC - Hemoragia cerebrală HS - Hemoragia subarahnoidiană HTA - Hipertensiunea arterială IC - Insuficienţa cardiacă ICA - Insuficienţa cardiacă acută ICC - Insuficienţa cardiacă congestivă ICD - Implantable cardioverter-defibrillator IET - Intubaţie endotraheală IgE - Imunoglobulina E InC - Infarctul cerebral IMA - Infarctul miocardic acut i m. - Intramuscular.. ILCOR - International Liaison Committee on Resuscitation i.o. - Intraosos IP - Infarctul pulmonar IRA - Insuficienţa respiratorie acută i.v. - Intravenos kg - Kilogram 1 - Litru mcm - Micrometru (Micron) MB-CPK - IsoenzimaMB-Creatinphosfokinazei m.c. - Masa corporală mg - Miligram ^g - Microgram min - Minuta ml - Mililitru mmol - Milimol NTA - Necroza tubulară acută 8

10 NYHA - New-York Heart Association OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii PaC0 2 - Presiunea parţială a bioxidului de carbon Pa0 2 - Presiunea parţială a oxigenului PEF - Fluxul respirator de vîrf Ps - Puls PVC - Presiunea venoasă centrală RCRC - Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală RS - Ritmul sinusal Sa0 2 - Saturaţia în oxigen SCA - Sindromul coronarian acut s.c. - Subcutanat s.l. - Sublingual SNC - Sistemul nervos central SVAC - Suportul vital avansat cardiac SVB - Suportul vital bazai ŞC - Şocul cardiogen ŞEE - Şocul electric extern T 3 - Triiodtironină T 4 - Tetraiodtironină (Tiroxină) TA - Tensiunea atrială TPA - Tahicardia paroxismală atrială TPJ - Tahicardia paroxismală joncţională TPS - Tahicardia paroxismală supraventriculară TS - Tahicardie sinusală TSH - Tireotrop TV - Tahicardie ventriculară TVP - Tromboza venoasă profundă U - Unităţi VAP - Ventilaţia artificială pulmonară VD - Ventriculul drept VEMS (PEV1) - Volumul expirat maximal pe secundă VR - Volumul rezidual VS - Ventriculul stîng VSC - Volum de sînge circulant VSH - Viteza de sedimentare a hematiilor WPW - Sindromul Wolff-Parkinson-White 9

PROCEDURA DE LUCRU A TRATAMENTULUI FIBRINOLITIC CU STREPTOKINAZA

PROCEDURA DE LUCRU A TRATAMENTULUI Definitie: FIBRINOLITIC CU STREPTOKINAZA Streptokinaza este o enzima eliberata de streptococii hemolitici, care este capabila sa distruga cheagurile de sange, se foloseste