DERMATOLOGIA VENEROLOGIA

Size: px

Start display at page:

Download "DERMATOLOGIA VENEROLOGIA"

Job Hoover
6 years ago
Views:

1 DERMATOLOGIA = ramura ştiinţei referitoare la tegumentele şi mucoasele accesibile inspecţiei VENEROLOGIA = ramura ştiinţei referitoare la patologia infecţiilor transmisibile pe cale sexuală. ISTORIC - Prof. Ferdinand Hebra (Viena) - Prof. Mihail Petrini Galaţi, Acad. Ştefan Gh. Nicolau, Acad. Constantin Levaditi, Prof. Scarlat Longhin - Societatea Română de Dermatologie - fondată în 1928 ORGANUL CUTANAT - suprafaţa (1,5 2 m 2 ), greutate (1/15 G), grosime (0,2 mm pleoape - 5 mm plantă), culoare - organ multistratificat (epiderm, derm, hipoderm) cu anexe (foliculi piloşi, unghii, glande) - embriologie A. EPIDERMUL - epiteliu stratificat ce se reînoieşte continuu şi prezintă diferenţiere progresivă dinspre bază spre suprafaţă (procesul de keratinizare) - ciclul de înlocuire totală (turn-over celular) este de 28 zile - celule conţinute: keratinocite, melanocite, celule Langerhans, celule Merkel A1. KERATINOCITUL % din celulele epidermice - conţine filamente intermediare de keratină (φ de 8 10 nm) care străbat citoplasma - keratinele: formează citoscheletul (+30 de tipuri GM kda) - keratinizarea STRATUL BAZAL (GERMINATIV) - keratinocite mitotic active (keratinoblaste) - keratinocitele bazale sunt columnare, flexibile se divid şi migrează - hemidesmozomi - joncţiunea dermo-epidermică (JDE) - celule stem (10%), "transit-amplifying cells", celulele diferenţiate post-mitotic (5-10%) - strat bazal strat cornos = 14 zile; în stratul cornos rezidă alte 14 zile STRATUL SPINOS rânduri de keratinocite cu numeroşi desmozomi - celulele spinoase suprabazale sunt poligonale iar cele subgranulare sunt mai mari şi plate - organite noi granule lamelare (corpi Odland, keratinozomii) STRATUL GRANULAR straturi de celule ce conţin - granule bazofile de keratohialin (profilagrina, filamente intermediare de keratină, loricrina) - granule lamelare (glicoproteine, glicolipide, fosfolipide, steroli liberi şi hidrolaze acide) - celulele granulare conţin enzime necesare în distrugerea unor organite celulare proprii (~apoptoză) STRATUL CORNOS (100) straturi de corneocite (celule non-viabile care păstrează câteva funcţii metabolice) - corneocitul: alcătuit în principal din keratine cu GM mare prinse într-o matrice de filagrină - stratul cornos compact şi stratul cornos disjunct - rol barieră hidrică şi mecanică - există numeroase boli datorate alterărilor în constiturea stratului cornos: ex. psoriasis. REGLAREA PROLIFERĂRII ŞI DIFERENŢIERII KERATINOCITARE a) dermul b) factorii de creştere c) citokinele de origine keratinocitară (IL - 1α, IL 6, IL 8, GM - CSF) d) receptorii superfamiliei steroid / tiroidieni şi liganzii lor (căi de acţiune pentru retinoizi, vitamina D3). e) calciu rol critic pentru reglarea proliferării şi diferenţieirii keratinocitare. 1 / 5

2 A2. MELANOCITUL - din creasta neurală migrează în epiderm (strat bazal, bulbul fp), retină, ureche, leptomeninge - celulă mare, citoplasmă clară, imunohistochimic + (proteina S100, HMB 45) - unitate melanică epidermică: melanocit + 36 keratinocite - melanozomi: producerea melaninei / transferul melanozomilor către keratinocite A3. CELULA LANGERHANS - celula prezentatoare de antigen a epidermului, formată în MOH - 2 8% din din celulele epidermice - sunt ataşate de keratinocite prin receptori speciali (E-caderină) - captează, procesează şi prezintă antigenul - granule Birbeck A4. CELULA MERKEL - celule specializate intraepiteliale ale tegumentului şi cavităţii bucale (situate epidermic şi dermic) - secretă factori nervoşi de creştere (cele epidermice) şi exprimă receptori pentru aceştia (cele dermice) - sunt legate de keratinocite prin desmozomi - se pot asocia formând discuri tactile şi funcţionează ca mecanoreceptori A5. ZONA MEMBRANEI BAZALE a. între epiderm şi derm JDE b. în jurul vaselor sanguine dermice zona Keratinocite bazale membrană celulară Lamina lucida Lamina densa Zona fibrilară sub lamina densa structura Hemidesmozomi Filamnete de ancorare Bandă electrono-densă (colagen IV, heparan-sulfat) Filamente de ancorare (colagen VII) Microfibrile Fibre de colagen (I, III, VI) B. DERMUL - este componenta conjunctivă a pielii asigurând deformabilitatea şi elasticitatea sa - organizare structurală a dermului a. derm papilar b. derm reticular B1. MATRICEA ŢESUTULUI CONJUNCTIV DERMIC - ţesut conjunctiv fibros: colagen, elastic - molecule non-fibroase ce aparţin ţesutului conjunctiv (glicoproteine, proteoglicani, glicozaminoglicani) B2. CELULELE DERMICE - fibroblastul - sistemul monocito-macrofagic al tegumentului: monocite, macrofage şi dendrocite dermice - mastocitele C. HIPODERMUL - roluri izolator, rezervă de energie, protecţie mecanică, permite mobilitatea tegumentului, cosmetic - ţesut adipos - leptina 2 / 5

3 D. ANEXELE PIELII D1. GLANDELE SUDORIPARE ECRINE APOCRINE Distribuţie aproape pe întreaga suprafaţă axilar, ano-genital, areolar, conducte cutanată auditive, pleoape Număr 2 5 milioane Mărime 0,05 0,01 mm 2 3 mm axilar Relaţia cu foliculul pilos nu există o relaţie; ductele se deschid la suprafaţa tegumentului ductele lor se deschid în regiunea superioară a foliculului pilos Celulele secretorii două tipuri: clare şi întunecate un singur tip Inervaţie colinergică, adrenergică (?) adrenergică Mioepiteliu funcţie nedemonstrată poate fi doar de susţinere rol în eliminarea secreţiei preformate Secreţie - aspect - cantitate - compoziţie - rol clară, incoloră, vâscozitate mică 1 4 l/oră apă, fără lipide, fără fier vital în termoreglare vâscoasă foarte mică lipide, carbohidraţi, fier atavic, posibilă conexiune cu secreţia de feromoni D2. GLANDELE SEBACEE - se găsesc pe toată suprafaţa cutanată cu excepţia palmelor, plantelor şi a dorsului piciorului. - unitatea pilosebacee, glande sebacee libere - alcătuite din acin/acini şi ducte - secreţia este holocrină (întreaga celulă este eliminată) - controlul secreţiei sebacee: hormoni, alţi factori - sebum roluri: izolare termică, rezistenţă la apă, protecţie, cosmetic D3. PÃRUL a. lanugo b. velus c. intermediar d. terminal - numărul foliculilor piloşi scade cu vârsta. - părul creşte într-un organ dermic, în interiorul unui tunel epitelial numit folicul cu două zone permanentă - superioară temporară - 1/3 inferioară a foliculului - structura firului de păr papila foliculară bulbul porţiunea epitelială coafează papila rădăcina sistem de tuburi concentrice ce alcătuiesc părul propriu-zis tija porţiunea liberă de deasupra locului de deschidere a canalului sebaceu - ciclul foliculilor piloşi: anagen, catagen, telogen D4. UNGHIILE - plăci cornoase situate pe faţa dorsală a extremităţilor degetelor alcătuire: corp, rădăcină, organul regenerator ( include lunula) - creşterea unghiei 0,5-1,2 mm/săptămână 3 / 5

4 VASCULARIZAŢIA PIELII - 10% din debitul cardiac - arteriole, capilare, venule, limfatice - plexul orizontal dermoepidermic - plexul orizontal dermohipodermic - regiunea tisulară deservită de un singur vas angiosom INERVAŢIA CUTANATĂ a. fibre senzitive aferente specializate sistem senzitiv cu receptori pentru tact, temperatură, durere, prurit, presiune b. ramuri nervoase eferente ale sistemului vegetativ reglarea funcţiilor vasomotorii, activitatea pilomotorie şi secreţia glandulară FUNCŢIILE PIELII 1. protecţie 2. secreţie şi excreţie 3. senzorială 4. apărare mecanism de apărare nespecifică prin integritate, ph, film lipidic 5. homeostazie: hidrică, hemodinamică, hormonală 6. Imunologică 7. penetrabilitate membrană semipermeabilă 4 / 5

5 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANEO-MUCOASE I. leziuni cu modificarea coloraţiei = macula A. macula prin modificarea pigmentului melanic (hiper / hipo melanogeneză) B. macula prin modificarea pigmentului hematic 1. macule vasomotorii 2. macule vasculare 3. macule purpurice II. leziuni cu conţinut solid A. superficiale 1. papula 2. placa 3. placardul B. profunde 1. nodul 2. nodozitate 3. gomă C. tumora (sesilă / pediculată) D. chistul E. vegetaţia F. lichenificarea III. leziuni cu conţinut lichidian A. vezicula B. bula C. flictena D. pustula IV. leziuni cu lipsă de substanţă A. eroziunea B. ulceraţia C. ulcerul D. fisura / ragada E. escoriaţia V. leziuni deşeuri cutanate A. scuama B. crusta C. escara D. sfacelul VI. VII. leziuni reziduale A. atrofia B. cicatricea leziuni neclasificabile A. papula / placa / placardul urticarian B. comedonul C. şanţul acarian D. godeul favic E. etc. 5 / 5

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie