Coord. prof. Gheban Liliana

Transcription

1 prof. Bolog Rodica Coord. prof. Gheban Liliana prof. Cercel Ana Maria PETRILA 2015

2 ŞCOALA GIMNAZIALĂ I. D. SÎRBU PETRILA HUNEDOARA Coordonatori: PROF. GHEBAN LILIANA PROF. CERCEL ANA MARIA COLEGIUL TEHNIC DIMITRIE LEONIDA PETROŞANI PROF. BOLOG RODICA Adresa : Scoala Gimnaziala I.D. Sirbu Petrila Str. Tudor Vladiminescu, nr.6, Petrila, cod , Jud. Hunedoara ghebanlili@yahoo.com Simpozionul național Mai aproape de natură este o activitate din cadrul proiectului județean Mai aproape de natură, proiect cuprins în CAEJ, poziția34 ISBN: Participanţii îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul şi acurateţea materialelor prezentate. 2

3 Cuprins Luna Pădurii... 5 Prof.Gheban Liliana - Şcoala Gimnazială,,I. D. Sirbu Petrila... 5 Ziua mondială a apei... 6 Prof. Gheban Nora - Şcoala Gimnazială,,I. D. Sirbu Petrila... 6 Educaţia pentru mediu, educația pentru viață... 8 Balintoni Mirela - Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi Petrila... 8 Belgiu Gabriela Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi Petrila... 8 Ecologie şi creativitate Prof. inv. prescolar Bălteanu Maria - Școala Gimnazială,,I.D.Sirbu Petrila Să redescoperim natura! Prof. inv. Primar Herbei Corina-Elena - Scoala Gimnaziala I.D. Sirbu-Petrila Inst. Herteg Liliana - Scoala Gimnaziala I.D. Sirbu-Petrila Poluarea mediului înconjurător Educatoare, Cotocel Daniela, Grădiniţa Lumea copiilor, Lupeni Ecogrădinița Prof.Tripon Lidia - Grădinița P.N.,, Lumea copiilor,, Lupeni Natura - mama, viaţa şi casa noastră prof. Dan Cristina Rozalia-Col.Tehnic,,D.Leonida,,- Şc. Gimn. Nr.2 Petroşani Ecologia în grădiniță Prof.Moldovan Melinda - Grădinița P.N.,, Lumea copiilor,, Lupeni Copilul și natura Educ. Argint Ştefana C.N.I Carmen Sylva Petroşani Educaţia ecologică la grădiniţă Prof. Anita Burlacu - Grăd. P.N. Lumea Copiilor Lupeni Copiii ocrotesc natura Educatoare: Ragea Dorina - C.N.I.,,Carmen Sylva Petrosani Prietenii pădurii Prof. Toterman Cristina - Colegiul Tehnic Constantin Brâncuși Petrila structură Grădiniţa P.N. nr Natura, prietena mea Prof. înv. preșc. Călţun Adriana Grăd. Căsuța cu povesti Grăd. cu p p. nr 2-Struct. Orăştie,jud Hunedoara Ziua Pământului Prof.înv.preșc: Piciu Nicoleta - Grădinița cu PP. -,,Micul Prinț,, Pitești, Argeș Jucării construite de copii, pentru copii Prof. Ilie Elena - Grădiniţa P.P. Nr.7 Deva

4 Prof. Lazăr Elena Lucia Director, Grădiniţa P.P. Nr.7 Deva Proiect didactic Ed. Gavrilă Doina - Şcoala Gimnazială A. Iancu /Grădiniţa PP. Nr.1 Abrud Modalităţi de realizare a educaţiei ecologice în grădiniţă Prof.înv.preşc. Oprinesc Ana - Col. T.T.F. Anghel Saligny Simeria - Struct. Grădiniţa P.N.NR.1 Simeria Natura, leagănul vieţii Prof. Hărţăgan Marioara Col. T.T.F.,,A.Saligny Simeria- struct. Grădiniţa P.N.Nr Protejarea mediului obiectiv prioritar al educaţiei ecologice în grădiniţă Prof. inv. presc.: Kiss Elena - Liceul Tehnologic Retezat Uricani, HD Pădurea, aurul verde al naturii Prof. Faur Elena Grădinița P.P. NR. 7 Deva struct. grădinița P.N. Nr Prof. Istrate Marinela - Grădinița P.P. NR. 7 Deva struct. Grădinița P.N. Nr Personaje de poveste din materiale reciclabile Prof. Preda Maria Şc. Gimn.,,I. D. Sîrbu Petrila Struct. Grad. PP. si PN. Nr Natura in primejdie Prof. inv. Presc. Marin Maria Magdalena Olguta - G.P.P. Micul Print, Pitesti Natura în primejdie Prof. Tirea Daniela Şcoala Gimnazială I. D. Sîrbu Petrila Prof. Tirea Ionel Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi Petrila Formarea comportamentului ecologic la copii prin abordarea interdisciplinară Înv. Simona Merluşcă, Şcoala Mihai Eminescu Lespezi, com. Gîrleni, jud. Bacău, Prof. înv. primar Urdă Elena, Şcoala Mihai Eminescu Lespezi, com. Gîrleni, jud. Bacău, Să educăm elevii pentru păstrarea sănătăţii mediului înconjurător Prof. Albu Adina-Corina, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Bacău, Înv. Lăzărică Ramona- Mirela, Şcoala Gimnazială Mihai Eminescu Lespezi, com. Gîrleni, Bacău 102 Sărăcia, bogăția și mediul înconjurător Prof. înv. primar Bolog Rodica - Şcoala Gimnazială I. D. Sîrbu Petrila Un mediu sănătos pentru copii sănătoşi Prof. înv. primar Breda Sabina Colegiul Tehnic C-tin Brâncuși Petrila Gazele cu efect de seră şi încălzirea climatică Prof.Paraschiv Camelia-Colegiul Tehnic,,Dimitrie Leonida Petroșani COPILUL ȘI NATURA Prof. Mazilu Ghizella - Grădinița Liceul Teoretic TEGLAS GABOR Poluarea mediului înconjurator Cotocel Daniela - Educatoare la Grădiniţa Lumea copiilor, Lupeni Copilul învaţă mai bine când stă la calculator sau când se joacă în natură? Prof. Cercel Ana Maria- Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroșani Prietenii naturii Prof. Chirilă Steluţa-Claudia - Şc. Gimnazială Petros-Baru

5 Luna Pădurii Exemple de bune practici Prof.Gheban Liliana - Şcoala Gimnazială,,I. D. Sirbu Petrila Scopul - Cunoaşterea rolului pădurii în viaţa omului prin activităţi variate: -colectare selectivă; -plantare de puieți; - încurajarea expresivitatii artistice si a creativităţii, prin crearea de costume din materiale reciclabile și crearea unor scenete. - realizarea de creaţii literare (compuneri, colaje şi poezii) pe tema pădurea ; - realizarea de desene, picturi, afişe, colaje; * Discpline implicate limba şi literatura română, matematică, ştiinţe ale naturii,educaţie civică,educaţia plastică, abilităţi practice; * Parteneri locali Primăria Petrila, Ocolul Silvic * Beneficiari - direcţi: elevii ai şcolii - indirecţi: familiile elevilor implicaţi în activitate, colegii copiilor implicaţi în activitate; Descrierea activităţilor: Elevii au colectat selectiv materiale refolosibile; S-au realizat costume din materiale refolosibile Elevii îndrumați de cadrele didactice și ajutați de părinți au creat costume din materiale reciclabile cu care au participat la spectacolul concurs: PARADA PRIMĂVERII. Creațiile plastice și literare au participat la concursul: Diamantele și culorile pădurii.în cadrul aceluiași proiect în perioada 15 martie-10 aprilie s-au plantat puieți de brad, prun, liliac etc 5

6 Ziua mondială a apei Exemple de bune practici Prof. Gheban Nora - Şcoala Gimnazială,,I. D. Sirbu Petrila Scopul Cunoaşterea rolului apei în viaţa omului prin activităţi variate, încurajarea expresivitatii artistice si a creativităţii. * Obiectivele - realizarea de creaţii literare (compuneri, colaje şi poezii) pe tema apa ; - realizarea de desene, picturi, afişe, colaje prin care să demonstreze interiorizarea cunoştinţelor referitoare la imprtanţa apei; -libera exprimare prin înfiinţarea parlamentului copiilor; * Discpline implicate limba şi literatura română, matematică, ştiinţe ale naturii,educaţie civică,educaţia plastică, abilităţi practice; * Resurse - umane: cadre didactice, părinţi, copii; - materiale: brosuri, bannere mobile, apa, TDS-metru, etc. * Parteneri locali Primăria Petrila, Ocolul Silvic,Poliţia Oraşului Petrila * Beneficiari - direcţi: elevii şcolii - indirecţi: familiile elevilor implicaţi în activitate, colegii copiilor implicaţi în activitate; Descrierea activităţilor: 6

7 Elevii claselor implicate în proiectul national,patrula eco,au desfăşurat o serie de activităţi care să sublinieze imprtanţa apei în viaţa omului. S-au vizionat expuneri Power Point referitoare la importanţa apei, poluarea apei În cadrul orelor de Limba şi literatura română s-au realizat concursuri de eseuri poezii, ghicitori şi proverbe despre apă. S-au confecţionat ecusoane,afişe,fluturaşi; S-au decorat cutiile de pizza cu mesaje eco, pentru a le face cunoscut cetaţenilor oraşului importanţa apei şi protejarea ei; S-au realizat compoziţii plastice pe tema Apa,Acvariul cu peşti, Lumea apei Elevii coordonați de doamna prof. Gheban Nora (coordonator Club Eco) au realizat experimente și au măsurat puritatea apei de la robinet, izvoare, apa din comerț. S-au realizat chestionare pe un eșantion de 150 de persoane. În urma interpretării chestionarului (ora de matematică) se constată interesul oamenilor pentru protejarea naturii. Elevii Clubului au derulat o campanie stradală și au realizat bannere mobile în parc și pe stradă cu următoarele mesaje: 22 Martie 2015, Ziua Mondială a Apei; Păstrați apele curate! Apa= Viața Apa=Energie Apa=Sănătate Apa=Industrie Apa=Egalitate Apa= Urbanizare Apa=Curățenie Salvați apa! Etc. 7

8 Educaţia pentru mediu, educația pentru viață Balintoni Mirela - Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi Petrila Belgiu Gabriela Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi Petrila Între om(ca de altfel între toate vieţuitoarele) şi mediu are loc un permanent schimb de materie, energie şi informaţie. Prima activitate umană care a afectat în mod deosebit mediul a fost agricultura, prin care unele ecosisteme naturale (mai ales păduri) au fost înlocuite cu agrosisteme. Ulterior, paralel cu creşterea populaţiei umane, dar şi cu dezvoltarea ştiinţei, tehnologiei, intervenţia omului în natură a produs schimbări din ce în ce mai profunde şi mai rapide. Omul a încercat să transforme natura, să o adapteze la nevoile sale. Prin toate intervenţiile omului asupra naturii, omul a devenit pricipalul factor care produce dezechilibru în natură. Satisfacerea necesităţilor şi supravieţuirea generaţiilor umane şi viitoare, dar şi menţinerea vieţii pe Pământ, sunt posibile numai cu condiţia reducerii impactului distructiv al omului asupra naturii. Între dezvoltarea societăţii omeneşti şi protecţia mediului este o contradicţie care devine din ce în ce mai accentuată. Dezvoltarea societăţii umane nu se poate opri, iar deteriorarea mediului nu poate continua 8

9 în ritmul actual. De aceea se impune o schimbare de concepţie, cât şi găsirea unor soluţii pentru ca protecţia mediului să fie obiectivul principal al dezvoltării. Pentru protecţia mediului trebuie create programe de cercetare pentru cunoaşterea situaţiei reale a deteriorării, trebuie supravegheată continuu starea ecosistemelor şi evaluat impactul activităţii umane. De asemena, sunt necesare legi de protecţie, organisme care să asigure aplicarea lor, precum şi o educaţie ecologică, îndeosebi a tineretului prin şcoală, presă, televiziune, etc. Educaţia pentru mediu este procesul de dezvoltare a populaţiei globului, care să fie conştientă şi preocupată de mediul înconjurător şi de problemele acestuia, care să aibă cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi motivaţie pentru a lucra individual şi colectiv pentru găsirea soluţiilor la aceste probleme şi pentru prevenirea apariţiei altora noi. Educaţia pentru mediu se bazează pe mai multe elemente esenţiale: - se focalizează pe inducerea unor modificări de comportament uman şi prin stimularea participării cetăţenilor la acţiuni care vizează mediul - este direcţionată spre probleme locale de mediu. De asemenea, se adresează şi problemelor globale - este centrată pe înţelegerea naturii şi a proceselor implicate dar şi a relaţiilor dintre mediul înconjurător şi om - are câmp de acţiune larg educaţional. Promovarea responsabilităţilor privind comportamentul faţă de mediu implică parcurgerea a 4 niveluri distincte, după cum urmează: 1. nivelul 1- Concepte ecologice: include prezentarea generală a conceptelor despre mediu şi ecologie. La acest nivel se pot adăuga concepte generale despre politică, economie, psihologie, etc 2. nivelul 2- Conştientizare conceptuală: se referă la înţelegerea modului în care comportamentul individual şi colectiv faţă de mediu influenţează calitatea vieţii şi calitatea mediului 3. nivelul 3- Investigare şi evaluare: vizează dezvoltarea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru identificarea eventualelor soluţii alternative pentru remedierea acestora 4. nivelul 4- Deprinderile de acţiune: dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor necesare pentru aplicarea unor acţiuni pozitive în rezolvarea problemelor de mediu Educaţia pentru mediu. Principii de bază 9

10 trebuie să ia în considerare mediul ca un ansamblu complex, format din mediul natural şi cel construit, tehnologic şi social este un proces educaţional continuu, ce se desfăşoară pe tot parcursul vieţii, el începe la nivel preşcolar şi se continuă la toate nivelurile ulterioare ale educaţiei presupune o abordare interdisciplinară, fiind implicate conţinuturi de la mai multe discipline necesită examinarea problemelor majore ale mediului din punct de vedere local, naţional, regional, internaţional trebuie să promoveze valori şi cooperarea locală, naţională şi internaţională trebuie să ia în considerare aspectele mediului în planurile de dezvoltare şi creştere economică oferă educabililor capacitatea de a avea un rol definit în planificarea propriilor experienţe de învăţare şi furnizează oportunităţi pentru luarea deciziilor Importanţa educaţiei pentru mediu Există o serie de argumente prin care se subliniază importanţa educaţiei pentru mediu pentru sistemele de educaţie şi învăţământ. 1. din perspectivă educaţională. Problemele de mediu sunt de natură interdisciplinară şi reprezintă cadrul ideal pentru profesori de a lucra în echipe multidisciplinare Mediul exterior întăreşte funcţia manualelor, reprezentând un cadru de angajare prin acţiune şi furnizând material concret de studiu(insectele, plantele, radiaţiile solare, precipitaţiile, apele curgătoare, solurile) sunt elemente care îi ajută pe profesori să înţeleagă anumite detalii din textele prezentate în manuale În mod tradiţional, educaţia în afara clasei este mai mult decât un model de abordare a educaţiei, decât o arie de conţinut. Caracteristica esenţială constă în locaţia desfăşurării activităţilor-în exteriorul clădirii şcolii. Educaţia în afara clasei este posibilă pentru multe discipline din curriculum, şi anume: arta, muzica, ştiinţele naturii, matematică, limbi străine. Se pot realiza studii în curtea şcolii, sau se derulează proiecte în care se desfăşoară activităţi în zonele aferente instituţiei de învăţământ. În acest context, studiul unui iaz, sau efectuarea unor aplicaţii în pădure necesită spaţii deschise în care, pe lângă lecţiile despre natură, profesorii oferă informaţii din domeniul istoriei, despre viaţa oamenilor din zonă, sfaturi practice, stimulând realizarea de activităţi în grupuri de lucru, etc. 10

11 2. din perspectivă asupra mediului înconjurător. Ca o consecinţă a propriilor investigaţii asupra unor probleme de mediu, elevii pot găsi soluţii alternative valoroase şi, prin aceasta, câştigă încredere în sine şi aprecierea comunităţii. Programele de Educaţia pentru mediu bine realizate pot fi aspecte pozitive şi productive la nivelul comunităţii. Prin încurajarea populaţiei să lucreze împreună, să înveţe despre mediu, să înţeleagă unele diferenţe, să îndeplinească roluri şi responsabilităţi, să rezolve probleme, educaţia pentru mediu va asigura un mediu de viaţă mai bun pentru membrii comunităţilor, pentru prezent şi viitor, atunci când actualii elevi vor fi puşi să îşi exercite rolurile de leader. Programele de educaţie pentru mediu vor porni de la moştenirea naturală şi istorică a unei anumite arii geografice, în concordanţă cu trecutul şi prezentul, dar luând în considerare viitorul. Îmbunătăţirea calităţii mediului depinde în primul rând de deciziile consumatorilor. Consumatorii, educaţi în şcolile de astăzi sunt cei care vor decide care va fi impactul acţiunilor lor asupra mediului. În funcţie de comportamentul lor vom avea o anumită calitate a mediului şi a vieţii.gradul de civilizaţie al unui individ şi al unei societăţi(în acelaşi timp) este dat de modul în care aceştia îşi administrează deşeurile(solide, lichide, noxe, etc.). Programele valoroase de educaţie pentru mediu vor influenţa tipul de carieră spre care se vor orienta tinerii şi vor determina calitatea angajaţilor care vor lucra în viitor în domeniul protecţiei mediului. Oportunităţile de angajare şi carieră asociate cu domeniul mediului acoperă un spectru larg de posibilităţi, de la munca manuală la cea înalt tehnologizată; ele reprezintă o cale prin care persoanele cu venituri mici pot câştiga accesul spre posturi ce solicită performanţe înalte şi bine retribuite. Viziunea modernă asupra dezvoltării spune că sustenabilitatea este sursă de creativitate şi bunăstare, prin tehnologii şi noi scheme de producţie, în esenţă printr-o nouă revoluţie industrială. Copiii sunt un public important pentru educaţia mediului deoarece sunt gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor. Şi în unele cazuri copiii îşi pot influenţa părinţii şi alţi membri ai comunităţii. Educatorii şi toţi cei care lucrează în şcoli şi cu elevi pot avea un impact deosebit, de la creşterea conştientizării şi cunoaşterii până la formarea de atitudini şi proiecte active în numele educaţiei mediului. Obiectivele educaţiei pentru mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menţinem şi să îmbunătăţim calitatea mediului, să prevenim problemele mediului în viitor. Pe de o parte, educaţia pentru mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul înconjurător. Elevii învaţă despre încălzirea globală, deşeuri solide şi alte probleme ale mediului, despre ecologie, despre poluare, despre urmările degradării mediului şi învaţă care este rolul lor în crearea şi prevenirea problemelor mediului. Pe de altă parte, educaţia pentru mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale prin descoperirea atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum trebuie să reacţioneze la problemele acestuia. Educaţia 11

12 pentru mediu este şi practică, în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului, iar scopul principal al programului de educaţie pentru mediu este să ajutăm elevii să-şi dezvolte capacitatea de a gândi atât critic cât şi creativ. Bibliografie: 1. Costică, Naela, Metodica predării biologiei, Editura Graphys, Iaşi, Ene Stelică, Brebenel Gabriela, Iancu Elena Emilia, Manual de Biologie, clasa a XII-a, Editura Gimnasium, Târgovişte, Corneanu Gabriel, Ardelean Aurel, Mohan Gheorghe, Manual de Biologie, clasa a XII-a, Editura Corint, Bucureşti,2007 Ecologie şi creativitate Prof. inv. prescolar Bălteanu Maria - Școala Gimnazială,,I.D.Sirbu Petrila Pentru ca paşii noştri să mai poată atinge covorul fraged al ierbii, pentru ca florile să mai smălţuiască pajiştile cu mătăsurile lor multicolore, pentru ca brazii, asemenea unor făclii, să ardă cu flacără verde, pentru ca pruncii noştri să ştie gustul apelor pure de izvor şi să admire, în voie, păsările înălţându-se grandioase spre cerul senin, avem datoria sfântă să ocrotim acest pământ, casa noastră, a tuturor! În raporturile complexe dintre om şi natură, nu o singură dată primul a acţionat în dezavantajul celei de a doua, utilizând descoperirile ştiinţei şi tehnologiei în direcţia producerii unor dezechilibre în lanţ care afectează grav calitatea elementelor vitale: apă, aer, sol, floră şi faună. Ardentele probleme ecologice constituie, la scară planetară, una dintre priorităţile contemporaneităţii, iar soluţia este căutată în transformările ce trebuie şi pot să se producă în conştiinţa omenească astfel încât aceasta să ţină pasul cu modificările din sfera vieţii şi activităţii umane. 12

13 Relevarea rolului conştiinţei ca factor al restabilirii şi menţinerii echilibrului ecologic şi, deci, de asigurare a unui mediu natural de viaţă optim pentru om, impune atenţiei însemnătatea educaţiei şi educatorului în formarea conştiinţei şi comportamentelor ecologice la copiii de azi, oamenii ecologici de mâine. Noi, dascălii, punem un mare accent pe educaţia ecologică a celor mici pentru ca aceştia să înţeleagă că viaţa omului trebuie şi poate să se desfăşoare într-un mediu curat, lipsit de poluare, alături de celelalte vieţuitoare de pe Terra, iar lor, ca şi tuturor celorlalţi oameni, le revine sarcina de a proteja şi îmbunătăţi mediul înconjurător pentru a putea preda generaţiilor viitoare o planetă sănătoasă. Scopul esenţial al educaţiei privind protecţia mediului înconjurător este de a oferi fiecărui elev posibilitatea de a-şi manifesta o atitudine personală responsabilă faţă de natură, caracterizată prin dragoste, consideraţie, respect şi ocrotire. Pentru a valorifica cele mai de preţ însuşiri ale copilăriei imaginaţia, fantezia, inventivitatea, ingeniozitatea, dorinţa de aventură şi cunoaştere, dar şi pentru a crea o adevărată emulaţie pe linia educaţiei ecologice, le-am propus elevilor mei să devină ecologişti prin creativitate. Formarea prin creativitate este un drum al schimbării.a face din copiii de azi creatorii de mâine nu este numai pentru a le permite să se adapteze schimbărilor rapide, dar şi pentru a le oferi mijloacele de a se ocupa de calitatea vieţii lor, o viaţă mai curată, într-un mediu mai sănătos. Întrucât am descoperit cu mulţi ani în urmă că jocul este cea mai sigură cale de acces spre sufletul copilului, spre minunata lui lume de gânduri şi vise, am căutat să ating prin joc de rol şi joc muzical scopul propus pe linia educaţiei ecologice. În acest sens, am creat împreună cu elevii, mai multe jocuri de rol cu subiecte alese din lumea mirifică a plantelor sau a animalelor. Este cunoscut faptul că, jucând un rol, elevii însufleţesc şi umanizează natura înconjurătoare, dar, la rândul lor, devin parte a mediului, se identifică cu acesta, percep mai viu şi mai intens relaţia dintre ei ca fiinţe umane şi elementele lumii înconjurătoare. Printre jocurile de rol create şi utilizate la grupă se numără:,,glasul copacilor,,,grădinarul şi florile,,,pădurea şi râul,,,în vizită la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii,,,Pământul şi copiii. Pentru a utiliza jocul de rol, educatorul stabileşte obiectivele, proiectează scenariul împreună cu copiii, distribuie fişele cu roluri, organizează activităţi pregătitoare, creează o atmosferă plăcută de lucru, conduce desfăşurarea jocului de rol. În cele ce urmează, voi prezenta scenariul jocului de rol,,pământul şi copiii, joc în care am permis copiilor să intervină şi în afara rolurilor, atunci când doresc să spună ce gândesc şi ce simt, să dea frâu liber imaginaţiei. În acest fel, întreaga grupă a fost antrenată în activitate, iar copiii au înţeles că trebuie să trăiască în deplină armonie cu natura. 13

14 În sala de grupă, la activitatrea de domeniul ştiință, vine să stea de vorbă cu copiii Bătrânul Pământ. Poartă barbă, toiag şi este acoperit cu plante verzi sau uscate. Doamna educatoare îl invită să se aşeze şi să-şi spună păsul. Pământul povesteşte copiilor că oamenii se poartă urât cu el şi îl neglijează. Uzinele îi poluează aerul cu fumul lor înecăcios, substanţele toxice îi otrăvesc apele, deşeurile de tot felul îl sufocă. Pădurile tăiate cu nesocotinţă, florile strivite, vieţuitoarele lovite fără milă plâng necontenit şi cer, cu glas stins, îndurare. Iar el, Bătrânul Pământ, nu mai poate suporta plânsul lor şi atunci, îi imploră pe oameni să îi curme suferinţa. Cu candoare, copiii îi cer iertare Terrei în numele tuturor pământenilor şi-i promit că o vor apăra. Apoi îşi fac cunoscute intenţiile: Vor trimite mesaje ecologice prin care vor cere oamenilor să ocrotească Pământul, casa noastră a tuturor; Vor colecta deşeuri şi le vor recicla; Vor apăra copacii de cei ce le rup crengile sau le crestează cu cuţitul trunchiurile; Vor apăra florile de cei ce vor să le rupă sau să le strivească; Vor păstra puritatea apelor; Vor sădi pomi şi flori ca lumea să fie o grădină înmiresmată; Vor proteja vieţuitoarele de cei ce vor să le facă rău; Vor ocroti plantele rare, bijuteriile Pământului nostru drag,etc. Bătrânul Pământ le mulţumeşte pentru intenţiile lor nobile şi le promite că va avea grijă să le ofere mereu prilejuri de bucurie.la activitatea de muzică, copiii au învăţat cântecul,,albina şi florile, muzica şi versurile Corneliu Graur. Textul literar al acestui cântec preamăreşte hărnicia albinelor ce culeg de zor nectarul din flori, precum şi frumuseţea florilor dătătoare de parfum, frumuseţe şi culoare. Melodia sugerează dragostea de viaţă, de muncă şi de frumosul adus în viaţa oamenilor de flori - lacrimile de bucurie ale soarelui. Acţiunea jocului creată de învăţător împreună cu elevii este următoarea: << Copiii formează un cerc mare care închipuie conturul unei grădini înflorite. În interiorul cercului se aşază 5 6 copii la distanţe egale. Aceştia reprezintă diferite flori poartă la gât medalioane realizate din vechi mărţişoare confecţionate din diferite flori uscate şi presate, lipite pe carton. În afara grădinii stau tot 5 6 copii ce vor interpreta roluri de albine. Aceştia poartă în piept ecusoane cu desene reprezentând albine. Toate albinele cântă: Albiniţa a zburat Să culeagă miere, Pe-o floare s-a aşezat Şi nectar îi cere. 14

15 În acest timp, un copil albină, desemnat de către educator, intră în cerc şi se aşază în faţa unei flori. Pentru a nu şti albina ce floare să aleagă,,,florile îşi ţin medalioanele cu reversul la vedere. Apoi, floarea aleasă îşi arată chipul şi,,florile încep să cânte: De ghiceşti cum m-o chema Albiniţă dragă, Cu tine mă vei lua Albiniţă dragă. Dacă copilul spune corect numele florii, floarea trece în spatele lui şi, împreună, ies în afara cercului. Jocul continuă până când toate albinele au ales câte o floare al cărei nume l-au ghicit. Albina care nu a ghicit şi nu a luat cu ea o floare, primeşte o,,pedeapsă (să cânte, să sară, să spună o poezie, o ghicitoare dar şi să ude florile, să le curăţe de frunzele uscate, să şteargă tabla etc. ).Apoi, jocul se reia cu alţi copii în rolurile de flori şi de albine. Astfel, cântecul,,albina şi florile este utilizat atât în scopul învăţării unor elemente de cântare alternativă, cât şi pentru a-i stimula pe copii să facă mişcare, să se bucure de viaţă, de flori şi albine, să-şi completeze cunoştinţele despre natură şi să devină mici ecologişti. Noi, dascălii, ne dorim ca strădania noastră să nu fie în zadar,ca mai devreme sau mai târziu ea să dea roade, ca să mai crească frunze verzi şi ca planeta noastră să rămână mereu PLANETA ALBASTRĂ. Să redescoperim natura! Prof. inv. Primar Herbei Corina-Elena - Scoala Gimnaziala I.D. Sirbu-Petrila Inst. Herteg Liliana - Scoala Gimnaziala I.D. Sirbu-Petrila Planeta noastră, Pământul, s-a născut în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Dar, pe vremea aceea, nu avea aspectul de azi: rocile, apa si aerul s-au format încetul cu încetul şi apoi a aparut viaţa. De la formarea sa, Pămantul a evoluat mult. Istoria sa a fost marcată de evenimente importante, ca formarea oceanelor, apariţia vieţii, apariţia sau dispariţia unor animale şi plante. Pământul a cunoscut o serie de schimbări majore în ceea priveşte aspectul mediului înconjurător. 15

16 Natura reprezinta în sensul ei larg mediul înconjurător, cu tot ceea ce ne înconjoară.prin mediu înconjurător se întelege ansamblul de elemente care, în complexitatea relaţiilor lor, constituie cadrul, mijlocul şi condiţiile de viaţă ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimţite. Mediul înconjurător este ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune. Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor componente străine, numite poluanţi, ca urmare a activitaţii omului, şi care provoacă prin natura lor, prin concentraţia în care se gasesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii, creează discomfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale vieţii Privită istoric, poluarea mediului a aparut odată cu omul, dar s-a dezvoltat şi s-a diversificat pe măsura evoluţiei societăţii umane, ajungând astăzi una dintre importantele preocupări ale specialiştilor din diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii, ale statelor şi guvernelor, ale întregii populaţii a pământului. Aceasta, pentru că primejdia reprezentată de poluare a crescut şi creşte neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan naţional şi internaţional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării. Întrucât mediul ne oferă condiţiile de trai de care avem necesară nevoie, la nivel internaţional au fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului înconjurător: 22 martie Ziua mondială a protecţiei apelor 27 martie Ziua internaţională a apei 1 aprilie Ziua internaţională a păsărilor 15 aprilie Ziua pădurii 22 aprilie Ziua Pământului 5 iunie Ziua mondială a mediului 8 iunie Ziua mondială a oceanelor 16 septembrie Ziua internaţionala a ozonului 4 octombrie Ziua internaţionala a protecţiei animalelor 6 octombrie Ziua mondială a habitatului Aceste zile oficiale recunoscute la nivel internaţional, formează calendarul ecologistului, şi fiecare pământean ar trebui să-şi amintească, în aceste momente, importanţa faptului de a trăi într-un mediu nepoluat, curat, şi totodată să-şi dea seama cât de esenţial este acest lucru pentru viaţa sa. Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre, respectiv atunci când omul a cucerit întreg spatiu al Terrei, prielnic vieţii. Acum, bogaţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele, iar unele condiţii esenţiale existenţei umane, ca apa sau aerul, dau semne de otrăvire. Se deduce astfel posibilitatea ca 16

17 viitorul omenirii să fie pus sub semnul întrebării, dacă bineînţeles nu se iau măsuri energice de protecţie a planetei. Omul a înţeles că face şi el parte din natură, că Terra şi resursele ei sunt limitate, că această planetă funcţionează ca un sistem şi că dereglările produse într-un loc pot avea repercusiuni pentru un întreg circuit, inclusiv pentru om. Primele iniţiative de ocrotire a mediului au aparut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. Începând din 1970, au aparut semne clare de îmbolnăvire a planetei : subţierea stratului de ozon, încălzirea globală, ploile acide, poluarea apelor, a aerului şi a solului. Oamenii au început să înteleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător este atât individuală, dar mai ales colectivă: protecţia naturii angajează colaborare şi sprijin reciproc pe plan local, judeţean, naţional şi mai ales internaţional. Construind fabrici şi uzine, dezvoltând oraşele şi transporturile, defrişând pădurile pentru a folosi lemnul şi a mări suprafeţele agricole, aruncând nepăsător în apă şi în aer cantităti mari de deşeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător. În asemenea situaţie, fiinţa umană s-a văzut nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea răului pe care l-a produs şi să treacă urgent la luarea unor măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, pentru menţinerea în natură a unui echilibru normal între toţi factorii care compun mediul. Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii, însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se pare că populatţa nu acordă interes acestui proces nociv. Convingerea că această problema este doar a specialiştilor şi a forurilor internaţionale, este tot atât de eronată, pe cât este şi de gravă. Ocrotirea planetei este o problemă mondială, şi, tocmai de aceea, fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom trăi într-un mediu curat, sănătos şi nepoluat. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente şi să gasească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces dăunător. 17

18 Poluarea mediului înconjurător Educatoare, Cotocel Daniela, Grădiniţa Lumea copiilor, Lupeni Din 1970, au apărut semne clare de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului de ozon, încălzirea globală, ploile acide, poluarea apelor, a aerului şi a solului. Oamenii au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător este atât individuală, dar mai ales colectivă. Protecţia naturii angajează colaborare şi sprijin pe plan local, judeţean, naţional şi internaţional. Ştim cu toţii că omul este singura fiinţă care işi distruge mediul în care trăieşte. Prin diversele sale acţiuni, omul a reuşit să modifice într-un mod îngrijorător caracteristicile mediului înconjurător, punând astfel în pericol viaţa generaţiilor următoare. Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor componente străine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului, şi care provoacă prin natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul în care acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii, creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale vieţii. Din cuprinsul definiţiei se poate constata clar că cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă omul, poluarea fiind consecinţa activităţii mai ales social economice a acestuia. Privită istoric, poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-a dezvoltat şi s-a diversificat pe măsura evoluţiei societăţii umane, ajungând astăzi una dintre importantele preocupări ale specialiştilor din diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii, ale statelor şi guvernelor, ale întregii populaţii a pământului. Aceasta, pentru că primejdia reprezentată de poluare a crescut şi creşte neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan naţional şi internaţional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării. Poluarea, printre alte clasificări, este clasificată în poluare naturală şi poluare artificială. Sursele naturale principale ale poluării naturale sunt erupţiile vulcanice, furtunile de praf, incendiile naturale ale pădurilor şi altele cum ar fi gheizerele sau descompunerea unor substanţe organice. Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting: poluare industrială: 25% poluare casnică: % poluare datorată mijloacelor de transport: % Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scară mondială. Procesele de producţie industrială şi producţia de energie a industriei, sunt principalele surse ale poluării atmosferice, dar la acestea putem adăuga orice arderi din care rezultă substanţe poluante. Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie că e vorba de încălzirea locuinţelor sau de gazele de eşapament eliminate de autovehicule, poluează atmosfera cu numeroase substanţe dăunătoare sănătăţii, aceste substanţe provoacă, printre altele, boli respiratorii şi alergii, precum şi ploi acide ce distrug pădurile. 18

19 Praful, cenuşa şi fumul au o proporţie destul de mare în totalitatea poluanţilor care există în atmosferă. Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă şi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi. O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de construcţie, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile, calcar, magnezit, ghips etc.). Monoxidul de carbon (CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce în ce mai mare printre poluanţii devastatori. Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale soarelui. Echilibrul natural al gazelor atmosferice, este ameninţat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală, poluarea aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile acide. Stratul de ozon din stratosferă ne protejează, reţinând razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea frigiderelor, detergenţilor etc., aceste gaze au ajuns în aer în cantităţi mai mari decât cele care ar putea fi suportate de atmosferă. Pe masură ce se ridică, se descompun, şi distrug stratul de ozon. O mare gaură în ozon se dezvoltă deasupra Antarticii, timp de câteva luni, în fiecare an. Industria arde carburanţii fosili, eliberând în atmosferă gazele de seră care încălzesc pamântul. Gazele de seră, rezultate din procesele industriale şi din agricultură dereglează echilibrul atmosferic, reţin gazele infraroşii şi le reflectă pe suprafaţa pamântului. În consecinţă creşte temperatura medie globală. Stratul gros de agenţi poluanţi eliberaţi de un oraş mare poate crea o ceaţă sufocantă, mai ales când nu există vânturi care să împrăştie poluanţii. Gazele acide care ies din coşurile fabricilor şi din autovehicule se amestecă cu precipitaţiile, rezultând ploi acide care distrug clădiri, păduri şi omoară peştii. Unii agenţi poluanţi ajung în stratosferă, distrugând ozonul natural care protejează animalele şi plantele împotriva razelor nocive ultraviolete ale soarelui. Ploaia acidă distruge plantele şi animalele. Ea spală nutrienţii de pe sol, şi de pe frunze, iar acestea se îngălbenesc şi mor. Aluminiul eliberat de ploi slăbeşte rădăcinile copacilor, favorizând distrugerea lor. Păduri întregi au dispărut din această cauză. Este şi mai rău dacă ploaia acidă ajunge în râuri sau lacuri, pentru că acestea transportă otrava la distanţă, omorând şi cele mai mici organisme. Peştii sunt determinaţi de aluminiu să producă o mucoasă lipicioasă care le înfundă branhiile şi îi sufocă, în cele din urmă. Apele acide distrug şi icrele. Ploile acide distrug culturile, omoară peştii, prin otrăvirea lacurilor şi farâmiţează pietrele. Copacii işi pierd frunzele şi, în final mor. Transporturile sunt o altă sursă importantă de poluare. Autovehiculele care funcţionează cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce în ce mai mult în seamă. Oraşele mari sau aglomeraţiile urbane dense sunt afectate în mare măsură de transporturile cu eliberare de noxe. Gazul 19

20 carbonic (CO2), numit ştiinţific dioxid de carbon, este cel mai important din ciclul carbonului este inofensiv şi aduce clorul pentru fotosinteză. CO2, sub formă de vapori de apă, lasă să treacă undele scurte ale radiaţiei solare în atmosferă şi absoarbe undele lungi ale radiaţiilor pământului, ceea ce provoacă o reîncălzire a aerului, efectul de seră. Activităţile casnice sunt, fie că vrem, fie că nu, o sursă de poluare. Astăzi, în multe ţări în curs de dezvoltare, aşa cum este şi ţara noastră, lemnul de foc este la fel de vital ca şi alimentele, iar ca preţ, în unele locuri, are un ritm de creştere mai mare decât alimentele. Cauza creşterii zi de zi a preţului este restrângerea suprafeţelor de pădure. Multe ţări care fuseseră cândva exportatoare de material lemnos, au devenit importatoare, în măsura în care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. Substanţele poluante din atmosferă sunt substanţe gazoase, lichide sau solide, care îi modifică compoziţia. Pe măsură ce numărul populaţiei creşte, tot mai mult cărbune, ulei, gaz (carburanţi fosili) şi lemn sunt arse pentru a produce energia necesară pentru încălzire, gătit, transport, construcţii şi pentru realizarea bunurilor necesare oamenilor şi obiectelor de lux pe care şi le doresc. Unele noxe eliberate în procesul de ardere a acestor carburanţi se numesc gaze de seră, deoarece se comport întocmai ca sticla unei sere: lasă lumina să pătrundă, dar reţin căldura eliberată de pe suprafaţa pământului. Ca rezultat, ele conduc la încălzirea planetei. Activităţile umane produc o mare poluare, zilnic. Gazele de eşapament emanate de 700 de milioane de maşini în întreaga lume, împreuna cu fumul şi gazele industriale, aduc în atmosferă diferiţi agenţi poluanţi. Apele reziduale provenind din locuinţe, din industrie şi agricultură ajung încă în proporţie mare în apele lacurilor şi ale râurilor. Aceste ape poluate conţin substanţe care favorizează dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consumă cantităţi imense de oxigen dizolvat în apă şi în felul acesta pune în pericol viaţa animalelor şi plantelor. Apele reziduale conţin de asemenea produse industriale toxice, cum sunt plumbul şi mercurul. De asemenea îngrăşămintele, folosite mult în agricultură, ajung în apele râurilor, purtate de apa ploii. Aceste îngrăşăminte conţin nitraţi şi poluează apele subterane. Poluarea atmosferei Creşterea producţiei de energie, industria chimică, metalurgică, de ciment, circulaţia rutieră şi aeriană, arderea gunoielor, etc., sunt tot atâtea cauze care fac ca în ultimul timp sa devină tot mai acută poluarea atmosferei. Aceasta poate să apară fie datorită creşterii concentraţiei în aer a unor constituenţi normali ai atmosferei (bioxid de carbon, peroxid de azot, ozon etc.), fie pătrunderii în atmosferă a unor compuşi străini acestui mediu (elemente radioactive, substanţe organice de sinteză etc.). Poluarea atmosferei are urmări neplăcute, adesea grave, asupra omului şi mediului său înconjurător, sub diferite forme: murdăreşte locuinţele, împiedică creşterea plantelor, diminueaza valoarea produselor agricole, reduce 20

21 vizibilitatea şi adaugă mirosuri neplăcute mediului ambiant şi cel mai important, afectează sănătatea omului. Efectele poluării atmosferei asupra ecosistemelor sunt puse în evidenţă printr-o serie de consecinţe climaterice - efect de seră determinat de creşterea conţinutului de bioxid de carbon, răcire ca urmare a creşterii concentraţiei particulelor în aer, modificarea ozonosferei. De asemenea, pot avea loc perturbări în ciclul carbonului, oxigenului, sulfului, acesta din urmă fiind deja bine sesizat, prin ploile ce devin tot mai acide de la an la an, în Suedia şi în Europa Occidentală. Efecte dăunătoare sunt întâlnite frecvent la speciile vegetale şi la animale. Dar principala victimă a poluării atmosferei este însuşi omul, mai ales populaţia urbană. Cunoscutul smog poate duce la moarte şi tot ca o consecinţă, bronşita cronică, emfizemul pulmonar, diversele forme de alergie, astmul, cancerul se numară printre acţiunile tot mai frecvente în centrele urbane. Există de asemenea, unele substanţe mutagene puternice printre diferiţii poluanţi, ca: benzipirenul, alte hidrocarburi policiclice, derivaţi organici ai azotului, care, mult timp neobservate, sunt considerate ca o ameninţare gravă, de ordin genetic asupra populaţiei urbane. Poluarea apei Un semnal de alarmă de-a dreptul îngrijorător este cel al poluării resurselor de apă, imprimând protecţia calităţii acestora. Datorită cantităţilor tot mai mari de ape uzate, evacuate prin epurare, multe lacuri şi râuri sunt complet poluate sau calitatea apei lor este departe de a întruni în totalitate condiţiile de calitate, necesitând tratamente costisitoare pentru a deveni potabile. Întrucât nevoia de consum depăşeşte cu mult sursele existente, cu toate tratamentele care se fac pentru epurarea apelor uzate, pe zone întinse sunt folosite ape contaminate, care afectează sănătatea omului. În ansamblu, poluarea apelor este determinată de trei mari grupe de agenţi biologici, chimici şi fizici. Poluarea apei datorită agenţilor biologici (microorganisme şi materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternică, bacteorologică, a apei, care are drept urmare răspândirea unor afecţiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele virale, febra tifoida, dizenteria etc. La aceasta categorie de poluare, pe langă apele uzate urbane pot participa în mare măsură industriile alimentare, industria hârtiei etc. Nu mai puţin periculoase, potenţial, sunt apele uzate provenite de la creşterea animalelor în marile complexe agroindustriale. Poluarea chimică rezultă din deversarea în ape a diverşilor compuşi ca: nitraţi, fosfaţi şi alte substanţe folosite în agricultură, a unor reziduuri şi deşeuri provenite din industrie sau din activităţi care conţin: plumb, cupru, zinc, crom, nichel, cadmiu, mercur etc. Excesul de îngrăşăminte cu azot în sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitraţi şi nitriţi să treacă în apa freatică în cantităţi mari. Consumul de apă cu concentraţie mare de nitraţi poate duce la "boala albastră" a copiilor - methemoglobinemie. De 21

22 prezenţa fosfaţilor din apele uzate, unde prin epurare nu se reduce mai mult de 80%, este legată apariţia eutrofizării lacurilor. O cauză principală a poluării apelor o constituie hidrocarburile. Unele dintre produsele petroliere, ca de pildă, benzina, se infiltrează în sol cu o viteză de şapte ori mai mare decât apa, dând un gust neplăcut apei la concentraţii de chiar 1 ppb (parte de miliard). Această formă de poluare poate face ca rezerve considerabile de ape subterane să devină improprii pentru băut. Poluarea apei cu substanţe organice de sinteză este datorată, în principal, detergenţilor şi pesticidelor. În SUA, de exemplu, s-a evoluat la 13,1% proporţia de dermatoze (afecţiuni ale pielii) provocate de detergenţi. În ceea de priveşte pesticidele, încă din 1948, locuitorii oraşului Arles din Franţa se plângeau de gustul detestabil pe care îl căpătase apa de băut din cauza reziduurilor rămase de la fabricarea erbicidului din grupa 2,4D de către o uzină chimică situată la mai multe sute de km. Contaminarea apelor se mai poate face şi cu insecticide sau cu policlorobifenili (PCB), care se utilizează foarte mult în industria materialelor plastice. Pe lângă aceste substanţe, mai participă nenumărate alte substanţe organice de sinteză, cum sunt fenolii în apele continentale. Poluarea apei datorită agenţilor fizici apare ca urmare a evacuării în apă a materiilor solide, minerale, insolubile, cum este de pildă deversarea în cursurile de apă a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. În această categorie intră şi poluarea termică a apei. Construirea de centrale electrice se face în general aproape de lacuri, râuri şi lângă mări sau oceane în scopul asigurării răcirii. Însă ridicarea temperaturii apei poate duce la modificări intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale şi vegetale din zona respectivă. Conţinutul de oxigen dizolvat scade şi ca atare şi puterea de autoepurare. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriană, animalele acvatice suferă pentru că temperaturile superioare măresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determină aşa numita "poluare termică". O problema specială o prezintă poluarea radioactivă a apelor care poate să apară în urma unor căderi de materiale radioactive din atmosferă sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajări a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomică sau de la cercetările nucleare. Un efect al poluării apelor deosebit de grav este eutrofizarea lacurilor, numită şi "moartea lacurilor", ca urmare a creşterii fertilităţii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfaţi şi nitraţi, care favorizează proliferarea fitoplanctonului şi a plantelor acvatice. Puţin cate puţin, lacul se colmatează, se îngustează şi dispare. Poluarea chimică a apelor afectează fitoplanctonul şi macofitele în mod diferit, după natura agentului contaminant. Astfel, sărurile de cupru şi cromaţii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa ureelor blochează creşterea fitoflagelatelor la concentraţii de 1 ppb (parti per miliard). Insecticidele inhibă fotosinteza la organismele fitoplanctonice. Detergenţii sintetici, pe de altă parte sunt foarte toxici 22

23 pentru flora microbiană a apelor. Peştii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat în apă şi datorită pesticidelor. Probleme grave ridică, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lanţul trofic. În ceea ce priveşte efectele asupra omului, s-au pus în evidenţă alterări cromozomice în limfocitele persoanelor care se hrănesc cu peşti contaminaţi cu metilmercur. Observăm astfel că nocivitatea poluării apei se răsfrânge direct sau indirect asupra omului şi de aceea este necesar să se cunoască mai bine aceste pericole inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitaţile mici de substanţe chimice din sursele de apă. La poluarea apei contribuie un număr mare de surse, care pot fi clasificate în: 1) Surse organizate: apele reziduale comunale, care rezultă din utilizarea apei în locuinţe şi instituţii publice, bogate în microrganisme, dintre care multe patogene; apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricaţie sau sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea şi spălarea materiilor prime, semifinite şi finite, sau a ustensilelelor şi instalaţiilor, şi au o compoziţie heterogenă. apele reziduale agro zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizării apei în scopuri agricole (irigaţii), cât şi pentru alimentarea animalelor şi salubritatea crescătoriilor de animale. 2) Sursele neorganizate: apele meteorice (ploaie, zăpadă), reziduurile solide de tot felul, diversele utilizări necorespunzătoare (topirea inului sau cânepii). Multitudinea şi variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea elementelor poluante, împărţite în: elemente biologice, reprezentate, în principal, de microorganismele patogene; elemente chimice, reprezentate de substanţe chimice organice sau anorganice; Ca măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale, construirea de staţii de epurare, construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale, înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează radionuclizi, controlul depozitării reziduurilor solide. Poluarea solului - resursă naturală limitată, uşor degradabilă Una dintre componentele deosebit de importante ale biosferei este solul - corp natural tridimensional situat la suprafaţa uscatului, cu proprietăţi şi funcţii specifice. Prin natura lui, solul prezintă particularităţi 23

24 pe cât de deosebite de ale celorlalţi factori ai mediului înconjurător, pe atât de importante pentru biosferă, pentru om. Ca suport şi mediu de viaţă pentru plantele superioare, solul, este unul dintre principalii depozitari ai substanţei vii a uscatului şi ai energiei potenţiale biotice captate prin fotosinteză ca şi al celor mai importante elemente vitale (carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf). Multitudinea ierburilor şi a florilor din pajişti, pădurile, câmpurile de plante cultivate, toată această vegetaţie diversă depinde de energia solară şi de fertilitatea solului. Datorită fertilităţii, respectiv capacităţii de a intreţine viaţa plantelor, solul constituie principalul mijloc de producţie în agricultură. De aceea este foarte important ca terenurilor agricole să nu li se diminueze suprafeţele. Lumea crede că "pământul suportă multe", dar nu şi atunci când o mare parte din solurile bune pentru cultură, deseori chiar cele mai fertile, sunt pierdute definitiv prin extinderea oraşelor, căilor de comunicaţie, a platformelor industriale, deponiilor (materiale rezultate din săpături) şi haldelor (depozite de steril provenit din lucrările miniere), precum şi prin eroziunea solului, prin salinizarea şi mlăştinarea secundară, datorate aplicării neraţionale a irigaţiei, contaminarea şi intoxicarea solului cu agenţi patogeni, metale grele, reziduuri de pesticide şi alte substanţe chimice utilizate în agricultură şi silvicultură, ca şi prin diverse emisii provenite de la industrie. Şi dacă apa şi aerul în general, dilueaza toate aceste substanţe toxice pe masură ce se amestecă, în sol poate avea loc concentrarea lor, datorate faptului că aici circulaţia este foarte lentă. Odată distrus, el nu se mai reface aşa cum a fost, deoarece nu se pot reproduce condiţiile şi istoria formării lui. Aşadar, poluarea solului înseamnă orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale a solului ca mediu de viaţă, în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică, biologică şi chiar radioactivă a solului, care afectează negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa bioproductivă, din punct de vedere calitativ sau cantitativ. Poluarea solului este considerată ca o consecinţă a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare, datorată îndepărtării şi depozitării la întâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deşeurilor industriale sau utilizării necorespunzătoare a unor substanţe chimice în practica agricolă. Ţinând seama de provenienţa lor, reziduurile pot fi clasificate în: reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi localuri publice; reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată în funcţie de ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria alimentară predominant componente organice, pe când în industria chimică, metalurgică, siderurgică, minieră predominant substanţe chimice organice sau anorganice); reziduuri agro zootehnice, legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea animalelor; Elementele poluante ale solului sunt de două categorii: 24

25 elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziţi), eliminate de om şi de animale, fiind în cea mai mare parte patogene. Ele fac parte din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale); elemente chimice, sunt în cea mai mare parte, de natură organică. Importanţa lor este multiplă: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte şi rozătoare, suferă procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate în sursele de apă, pe care le degradează etc. Cu toate funcţiile vitale ce le are pentru asigurarea de alimente, cu toate că este o resursă limitată, nerecuperabilă, solul a fost şi este supus tot mai multor solicitări ale altor sectoare din afara agriculturii şi silviculturii, ceea ce face ca anual să fie dezafectate suprafeţe însemnate. Se apreciază că în decursul istoriei au fost asfel irosite circa 2 miliarde hectare de teren cultivabil, faţă de cele aproximativ 1,5 miliarde de hectare folosite în prezent, în lume, ca arabil ceea ce reprezinta o pierdere foarte mare. O foarte mare pierdere este datorată eroziunii, care a distrus circa 430 milioane hectare de soluri în diferite ţări din lume. Anual, se pierd prin eroziune peste 3,5 miliarde tone de sol, în timp ce oceanele primesc de pe uscat km 3 de material pământos care conţine 1-3% materie organică. În afara pierderii unor însemnate suprafeţe de sol, eroziunea constituie şi cauza directă a poluării apelor cu sedimente, a degradării unor soluri de luncă prin colmatare, a scoaterii din funcţiune prematură a bazinelor de acumulare şi rezervoarelor de apă etc. Din cauza folosirii ineficiente a apei de irigaţie, a lipsei de drenaj adecvat ori calităţii necorespunzătoare a apei, în prezent sunt afectate de salinizare sau de înmlăştinire secundară suprafeţe întinse de soluri. În urma aplicării irigaţiei cu ape alcaline conţinând silice, a drenării sau suprapăşunării în savane, stepe, antestepe apare adesea compactarea solului (tasarea puternică a acestuia). Astfel, solul capătă o structură masivă, compactă, care se desface în blocuri la uscare şi devine impermeabilă pentru apă şi aer la umezire, a cărei ameliorare este foarte dificilă. Drenarea şi compactarea solului poate duce la deshidratarea hidroxizilor de fier şi aluminiu (în zona tropicală) sau la degradarea acidă sulfurică a acestuia (în zonele tropicale umede şi zonele temperate), făcându-le total neproductive. Pe măsura extinderii dezvoltării urbane, construcţiile, străzile şi pavajele acoperă terenuri (unde mai înainte apa pătrundea în sol şi se scurgea apoi lent), care devin tot mai impermeabile la precipitaţii. Ca urmare, scurgerile de apă devin mai rapide şi mai mari, favorizând eroziunea solului şi producerea de inundaţii. Are loc totodată şi o reducere a rezervei de apă urbană subterană prin descreşterea infiltrării apei de precipitaţii către straturile acvifere naturale şi poate fi afectată calitatea apei prin creşterea cantităţii de apă descarcată într-un emisar, direct, fără tratare. Un alt factor ar fi creşterea populaţiei globului, care are drept urmare pierderi suplimentare de teren folosit iniţial pentru producţia vegetală. Efecte nedorite asupra calităţii solului îl au deşeurile şi reziduurile menajere din industrie, comerţ şi agricultură. De fapt, degajarea acestora, pe lângă substanţele 25

26 chimice folosite în agricultură, prezintă cea mai importantă sursă de poluare a solului. Metalele grele (plumb, cadmiu, mercur, crom, cupru, zinc, nichel, arsen, seleniu etc.) provenite din diferite surse şi ajunse în sol, pe diferite căi, de unde trec în plante, având efecte dăunătoare. Odată ajunşi în sol sau în mâl, majoritatea compuşilor de mercur pot fi convertiţi în forma cea mai toxică dintre toate-metilmercur, care este foarte toxică pentru plante de porumb. Nu este exclusă primejdia de poluare a solului cu cupru ca urmare a tratării viţei de vie cu săruri cuprice. Unele probleme de poluare a solului sunt legate şi de folosirea în cantităţi mari, an de an, a pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice. Astfel, superfosfaţii conţin o serie de impurităţi (metale şi metaloizi toxici) care, în ansamblu, constituie un risc potenţial foarte serios de poluare a solului. De asemenea, abuzul de îngrăşăminte cu azot la culturile de legume, cum este spanacul, provoacă apariţia unor concentraţii excesive de azot nitric în această plantă, care pare să aibă o tendinţă specială de a acumula nitraţi în ţesuturi. Un pericol potenţial important şi generalizat poate fi legat de nitriţi, substanţe foarte toxice dintre care multe, în concentraţii foarte mici, sunt cancerigene. O altă formă de poluare a solului, tot mai importantă în zonele aglomerate o constituie poluarea solului de către agenţii biologici dăunători, reprezentaţi prin microorganismele patogene eliminate de om şi transmise acestuia în urma contactului direct cu solul contaminat ori a consumului de alimente obţinute pe solul contaminat. Solul mai poate fi poluat cu materiale radioactive căzute din atmosferă, ori în urma evacuării reziduurilor radioactive, lichide sau solide, din industrie sau din cercetările nucleare. Degajarea reziduurilor radioactive de la instalaţiile de producere a energiei atomice poate duce la poluarea solului în anumite zone, periclitând starea de sănătate a oamenilor dacă nu se iau măsuri atente de supraveghere şi combatere. În concluzie, prevenirea unor asemenea situaţii, care au ca efect degradarea solului, necesită, în primul rând, o fundamentare ştiinţifică bine realizată, pe bază de cercetări interdisciplinare cuprinzând pedologi, hidrologi, biologi, agronomi, silvicultori, arhitecti, sociologi, economişti etc., care să studieze, pe variante, efectele alternative de folosire terenului şi multiple în relaţia sol - protecţia mediului înconjurător - bunăstarea populaţiei, precum şi măsurile şi metodele de protecţie a terenurilor agricole. Pesticidele ca şi alţi poluanţi, prin efectele directe şi indirecte, au o acţiune dăunătoare asupra ecosistemelor, provocând schimbări în compoziţia speciilor şi numărul populaţiilor care constituie sistemul viu. Efectul dăunător al reziduurilor de pesticide se manifestă prin modificări aduse numărului de specii şi populaţiilor acestora dintr-un sistem viu dat, fiind afectate însăşi functiunile acestuia de a menţine elementele biogenetice care se reciclează în mediul înconjurător. Dar folosirea pesticidelor ridică şi alte probleme deosebit de importante. Există unele pesticide care sunt considerate cancerigene, din punct de vedere chimic, sau producătoare de mutaţii sau malformaţii nou-născuţilor. 26

27 Pentru protecţia mediului înconjurător este necesar ca în acţiunea de combatere a dăunătorilor să se folosească, în principal, forţele naturale şi numai ca un ajutor suplimentar, substanţele chimice. Prin sistemul de combatere integrată a dăunătorilor nu se urmăreşte eradicarea totală, ci menţinerea populaţiei de dăunători într-un număr destul de redus, corespunzator cerinţelor omului şi cu deranjarea cât mai puţin posibilă a echilibrelor naturale. Combaterea integrată menţine dăunătorii în cadrul limitelor necesare printr-o serie de măsuri, cum sunt: carantina la intrarea în porturi, producerea de seminţe fără buruieni, ameliorarea unor plante rezistente la boli, lucrări de întreţinere corespunzătoare, combateri biologice, inclusiv folosirea inamicilor naturali ai dăunătorilor. Combaterea integrată a dăunătorilor este mai eficace, mai ieftină, şi ridică mai puţine probleme in privinţa mediului înconjurător decât folosirea în exclusivitate a produselor chimice. Astfel pentru cunoaşterea tendinţei de evoluţie a calităţii solului de către factorii de decizie la diferite niveluri, este recomandată întocmirea periodică a evidenţei stării de calitate a solurilor, cu efectuarea de prognoze şi avertizări asupra eventualelor fenomene sau pericole de degradare a solurilor. Dar pe lângă toate aceste măsuri pe care deseori le cunosc doar specialiştii, există o serie de alte măsuri pe care, fiecare cetăţean, conştient de necesitatea participării lui la protecţia mediului înconjurător ar trebui să le cunoască. Iată cateva dintre ele: Construirea unor coşuri cât mai înalte în fabricile în care se produc gaze nocive, pentru a elimina gazele cât mai sus în atmosferă. Fixarea de filtre moderne în fabricile de negru fum, ciment, var etc, care să reţină particulele solide. Îmbunătăţirea calităţii carburanţilor, care să reducă procentul de oxid de carbon din gazele arse. Fixarea de filtre catalitice la motoarele autovehiculelor, care să reţină oxidul de carbon. Folosirea pentru uzul casnic numai a acelor detergenţi care nu sunt toxici pentru organismul uman, sau care se distrug pe cale naturală (biodegradabili). Purificarea apelor prin procedee de separare sau distrugere a substanţelor nocive. Reducerea spaţiului ocupat cu resturi menajere şi resturi de ambalaje, care polueaza mediul şi care ocupă spaţiul terestru de cultură al omului. Împădurirea coastelor golaşe. Amenajarea de cât mai multe spaţii verzi, perdele de arbori care reprezintă adevărate filtre pentru aerul poluat. 27

28 Obligativitatea reglării corespunzătoare a combustiei motoarelor, astfel încât gazele evacuate să aibă un conţinut cât mai redus de componente poluante. Automobile abandonate, aparate electronice, ambalaje, ziare, cărti, haine, încălţăminte, resturi alimentare, clădiri demolate, tot ceea ce şi-a pierdut valoarea de utilizare este considerat gunoi, uneori cu prea multă uşurintă. Ca măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului sunt: colectarea igienică a reziduurilor menajere în recipiente speciale, îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a reziduurilor colectate în afara localităţilor, depozitarea controlată sau tratarea corespunzătoare a reziduurilor îndepărtate prin neutralizarea lor, utilizarea în agricultură, ca îngrăşământ natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea şi reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc. Poluarea fizică Poluarea fizică este cea mai recentă şi cuprinde, în primul rând, poluarea radioactivă ca urmare a extinderii folosirii izotopilor radioactivi în ştiinţă, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc. Pericolul deosebit al substanţelor radioactive în mediu şi în potenţialul lor nociv chiar la concentraţii foarte reduse. Poluării radioactive i se adaugă poluarea sonoră, tot ca o componentă a poluării fizice. Zgomotul, ca şi vibraţiile şi ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă şi de viaţă al omului modern, iar intensităţile poluării sonore sunt în continuă creştere. Supraaglomerarea şi traficul, doi mari poluanţi fonici, au consecinţe serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un număr tot mai mare de persoane din oraşele aglomerate recurge la specialiştii psihiatri pentru a găsi un remediu pentru starea lor proastă (anxietate, palpitaţii, amnezii neşteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). În sfârşit nu putem trece cu vederea poluarea termică, poate cea mai recentă formă de poluare fizică cu influenţe puternice asupra mediului înconjurător, în special asupra apei şi aerului, şi, indirect, asupra sănătăţii populaţiei. Marea varietate a poluării fizice, ca şi timpul relativ scurt de la punerea ei în evidenţă, o face mai puţin bine cunoscută decât pe cea biologică şi chimică, necesitând eforturi deosebite de investigare şi cercetare pentru a putea fi stăpânită în viitorul nu prea îndepărtat. Ce este de facut? Primele iniţiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. Construind fabrici şi uzine, dezvoltând oraşele şi transporturile, defrişând pădurile pentru a folosi lemnul şi a mări suprafeţele agricole, aruncând nepăsător în apă şi în aer cantităţi mari de deşeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, aşa încât uneori şi-a pus în pericol însăşi viaţa lui. În asemenea situaţie, fiinţa umană s-a văzut nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea răului pe care l-a 28

29 produs şi să treacă urgent la luarea unor măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, pentru menţinerea în natură a unui echilibru normal între toţi factorii care compun mediul. Pentru ca pământul să rămână o planetă vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu legile naturii. Soluţiile la care s-au gândit forurile şi organizaţiile de specialitate sunt la îndemâna oricărui cetăţean de rând, căruia îi pasă de protecţia mediului şi crede într-o dezvoltare durabilă a societăţii. Reciclarea deşeurilor, folosirea produselor ecologice, călătoriile cu bicicleta. Cei care tratează cu neseriozitate problema poluării atmosferei şi a mediului în general ar trebui să gândească pe termen lung şi să facă ceva cât încă se mai poate. Trebuie să ne gandim la dezvoltarea durabilă, deci la resursele epuizabile, la apa fără de care nu există viaţa, la reciclarea deşeurilor, la folosirea produselor ecologice, la sursele de energie neconvenţionale. Să conştientizăm faptul că o plimbare cu bicicleta este mai frumoasă şi mai sănătoasă decat o plimbare cu maşina. Toate pentru a le permite generaţiilor care vor veni să se bucure de ceea ce ne-am bucurat şi noi: apă, aer curat, soare, locuri minunate în care să-ţi petreci vacanţele. Cum şi de ce să oprim poluarea atmosferei? Protecţia mediului nu este numai responsabilitatea organizaţiilor ecologiste care se străduiesc să opreasca un dezastru ecologic, ci a noastră, a fiecărui individ în parte. Având în vedere că atmosfera este «scutul» care permite existenţa vieţii pe Terra, ar trebui ca reducerea poluării atmosferei să fie un imperativ. Datorită amplorii pe care a luat-o în ultimii ani fenomenul de poluare a atmosferei (poluare naturală, artificială, chimică, fizică, biologică), echilibrul atmosferic a fost dereglat. Se estimeaza ca poluarea atmosferei contribuie anual la aproximativ de decese in SUA. În fiecare an dezvoltarea industriei generează miliarde de tone de materiale poluante. Deşi s-au lansat nenumărate campanii ecologiste, poluarea atmosferei este înca o realitate dură ale cărei efecte le suportăm cu toţii zi de zi. Bibliografie: Botnariuc, N., Vădineanu, A. (1982): Ecologie. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti. Ion Scurtu (2005): Ecologie şi protecţia mediului înconjurător; Editura Independenţa Economică, Piteşti. Ion Simionescu (1993): Sa iubim si sa ocrotim natura; Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. Ion Viorel (2000): Agricultura ecologică, Editura Alma Mater, Bucureşti. Mihai Bercea (2000): Ecologie generală şi protecţia mediului; Editura Ceres, Bucureşti. Surse Online: (Aprilie 2015) (Aprilie 2015) 29

30 (Aprilie 2015) (Aprilie 2015) (Aprilie 2015) (Aprilie 2015) (Aprilie 2015) Ecogrădinița Prof.Tripon Lidia - Grădinița P.N.,, Lumea copiilor,, Lupeni ARGUMENT: Pentru a asigura sănătatea planetei și perpetuarea speciei umane în condiții corespunzătoare, se impune găsirea unui raport echilibrat între satisfacerea necesităților zilnice ale oamenilor și capacitatea ecologică a planetei, înțeleasă ca un capital real al națiunilor, clar limitat și ușor perisabil în condițiile unei gospodăriri deficitare. Fără apă, fără aer, fără pădure, fără alimente, viaţa noastră și viața Pământului ar fi imposibilă. Din această cauză trebuie să conştientizăm că întreţinerea, protejarea, curăţirea, îngrijirea acestora este treaba noastră cea mai importantă. Acțiunea de protecție a mediului în comunitate nu este ușoară. Schimbarea mentalității oamenilor este greoaie, iar fără educația fiecărui individ în acest sens, începând de la vârste timpurii, orice demers la scară socială de ocrotire a mediului, Pământului este supus eșecului. Beneficiile pe care credem că le va aduce proiectul: sensibilizarea copiilor în problema păstrării unui mediu curat, sănătos și estetic;cultivarea dragostei copiilor pentru Terra, pentru elementele care intră în componența acesteia (apa, aer, flora,fauna etc.);educarea copiilor în sensul păstrării sănătății mediului în care trăiesc;însușirea unor norme de comportare specifice asigurării echilibrului dintre sănătatea Terrei, a individului, a societății și mediului;formarea unei atitudini dezaprobatoare față de cei care încalcă normele de protecție a mediului;educația copiilor și a familiei în sensul formării unor comportamente 30

31 corecte de ocrotire a mediului, de colectare selectivă a deșeurilor menajere reciclabile, de gestionare a deșeurilor; SCOP: Educarea copiilor și a comunității locale pentru păstrarea unui mediu mai curat,mai sănătos, pentru utilizarea rațională a resurselor naturale epuizabile și menținerea unui echilibru ecologic, în vederea menținerii sănătății Planetei Albastre pentru generațiile viitoare. OBIECTIVE: înțelegerea de către copii a relației dintre om și Terra, interdependența dintre calitatea mediului înconjurător și calitatea unei vieți cu adevărat sănătoase;conștientizarea impactului pe care îl au acțiunile,,negative,, desfășurate de om asupra mediului, planetei;crearea în grădiniță și în împrejurimi a unui mediu ambiant plăcut, prin amenajarea și întreținerea spațiilor verzi ;manifestarea un comportament etic, civic şi a unor deprinderi de ocrotire a naturii;formarea unor deprinderi de conservare a naturii;implicarea copiilor și comunității în acțiuni de colectare selectivă a materialelor reciclabile. GRUP ȚINTĂ: preșcolarii grădiniței NR.CR. DATA 1 Sept. 2 Sept. 3 Oct. 4 Oct. 5 Noi. 6 Dec. 7 Ian. 8 Febr. 9 Martie 10 Martie 11 Martie 12 Aprilie 13 Aprilie TEMATICA,,Împreună salvăm Pământul!,, Să păstrăm Pământul curat!,, Ziua Internațională a Ali-mentației,,Vitaminele,prietenele noastre,, Ziua Internațională a Mării Negre,,Marea Neagră, o bogăție a țării,,,,și eu protejez mediul înconjurător!,,,, Și Moș Crăciun e ECO!,,,,Eco-Petrecere,,,,De ce trebuie să protejăm Terra?,, CONȚINUT/ MIJLOACE Întocmirea materialelor documentare de propagandă în rândul părinților și al comunității locale. Vizionare PPT Concurs de creaţie artistico - plastică Activități practice/ Discuții cu invitații (medic pediatru, medic nutriționist) despre alimentația sănătoasă, dar și despre factorii poluanți ai fructelor și legumelor./ Expoziție cu lucrările copiilor,,hora vitaminelor,, Vizionare PPT (problemele ecologice ale Mării Negre) Lucrare colectivă:,,așa da,așa nu!,, Seminar cu părinții Acțiune de colectare selectivă a deșeurilor din arealul grădiniței. Întâlnirea copiilor cu Moș Crăciun Confecționarea podoabelor pentru brad din materiale reciclabile și împodobirea acestuia( cu ajutorul moșului). Interpretarea unei scenete cu poezii și texte de ecologie în cadrul Serbării de Crăciun. Activități de confecționare de măști, costumații, podoabe din materiale reciclabile. Seminar cu părinții/chestionarea părinților/activitate artistico-plastică,,de la inimă la inimă,, Confecționare de mărțișoare din materiale reciclabile care vor fi dăruite fetițelor de la casa de copii din localitate Prezentare de scenete pe teme de ecologie,, O floare pentru mama,, Confecționare de flori din materiale reciclabile/expoziție florală Ziua Mondială a Apelor,,Apa, izvor de sănătate,,,,grădinița mea frumoasă!,, Ziua Mondială a Sănătății,,Vreau să cresc sănătos!,, Vizită la lacul de acumulare de la Valea de Pești Activități gospodărești desfășurate în interiorul grădiniței și în curtea acesteia Activități desfășurate în parteneriat cu asociația Crucea Roșie 31

32 14 Aprilie Ziua Mondială a Pămân-tului,,Spune nu poluării Terrei!,, 15 Ziua Păsărilor și a Arbo-rilor,,Minunile Mai naturii,, 16,,Un mediu curat, o planetă fericită,, Mai 17 Ziua Mondială a Mediului Iunie,,Împreună pentru Planeta Albastră,, 18. SPUNE DA SĂNĂTĂȚII PĂMÂNTULUI! RESURSE: Resurse materiale:materiale informative pentru cadrele didactice, resurse vizuale și audio: fotografii, planșe, CD-uri, PPT-uri și PPS-uri,materiale reciclabile din care se vor confecționa obiecte reprezentative pentru diferite sărbători,afișe, pliante, materiale informative pentru comunitate, mijloace de transport, echipamente pentru protecție necesare în timpul acțiunilor de ecologizare,lopeți, hârleț, pomișori pentru plantare,aparat foto, video, proiector,materiale consumabile:coli, carton,tuș, computer,imprimantă,echipamente pentru realizarea excursiilor și a jocurilor propuse spre derulare. Resurse umane:cadre didactice, preșcolari, părinții preșcolarilor, comunitatea locală și reprezentanții acesteia, reprezentanți ai altor instituții publice și de cultură. Spectacol festiv Concurs de desene Întâlnire cu reprezentanți ai Ocolului Silvic- Lupeni Plantare de pomișori în curtea grădiniței Excursie în zonele împădurite din oraș./acțiune de ecologizare a zonelor de agrement/jocuri de mișcare Confecționare de costume din material reciclabil Parada costumelor eco. Evaluarea proiectului METODE ŞI PRECEDEE: demonstraţia, modelarea, lucrul în echipă, observaţia, descoperirea, problematizarea, excursia tematică, fişe de observatii, joc de rol,dezbaterea, brainstorming-ul, povestirea, portofoliul. MIJLOACE DIDACTICE calculator,afişe, videopreoiector, fotografii, internet-ul, aparat foto, camera video,imprimantă,albume,etc. REZULTATELE AŞTEPTATE dobandirea deprinderilor de a acorda atenţie oricărui colţ de natură, sesizand frumuseţea şi unicitatea lui; manifestarea unei conduite ecologiste faţă de pădure, în special, şi faţă de întreaga natură,in general; promovarea de către fiecare copil participant la proiect a necesităţii adoptării atitudinii ecologiste de către fiecare om faţă de natură; manifestarea iniţiativei personale şi dezvoltarea încrederii în forţele proprii, prin propuneri, acţiuni şi comportamente; dezvoltarea spiritului de echipă, a cooperării, pe baza încrederii şi a respectului reciproc faţă de toti membrii echipei. EVALUAREA PROIECTULUI: observarea sistematică a comportamentului ecologist al elevilor în situaţii concrete; fişe de evaluare; 32

33 expoziţii cu lucrările elevilor; acordare de diplome pentru contribuţii deosebite şi originalitate; mediatizarea mesajului proiectului prin postere relizate de elevi; realizarea unui CV cu aspecte din derularea proiectului; filmul desfasurarii proiectului; DURATA: un an școlar PLANIFICAREA ACȚIUNILOR: Bibliografie: Revista Învățământului Preșcolar, MECT, 3/ 2007 Revista Învățământului Preșcolar, MECT, 4/ 2007 Revista Învățământului Preșcolar, MECT, 1-2/ 2008 Natura - mama, viaţa şi casa noastră prof. Dan Cristina Rozalia-Col.Tehnic,,D.Leonida,,- Şc. Gimn. Nr.2 Petroşani Natura te îmbracă, îţi dă de mâncare, loc unde să stai şi tot ce ai nevoie! Noi ce facem în schimb? O distrugem tot mai mult pe zi ce trece în loc să o protejăm! Ar trebui să fim mai buni şi să încercăm să ne gândim şi la viitorul copiilor noştri,al nepoţilor noştri, strănepoţilor noştri..etc. şi la ceea ce ne ţine în viaţă, să încercăm să o protejăm şi să o lăsăm să trăiască şi ea alături de noi aşa cum ea ne lasă pe noi să trăim! De ce tot timpul distrugem ceva de care ar trebui să avem grijă că de propriul nostru părinte? Pentru că avem nevoie de mâncare, noi spaţii de locuit, energie electrică, combustibili, etc. De ce facem toate aceste lucruri? Ca să ducem o viaţă mai bună! De ce nu încercăm să ajutăm la menţinerea echilibrului natural pentru ca şi alţii să se poată bucura de o viaţă frumoasă? Pentru că suntem comozi şi nu ne vine să credem cât de mare este importanţa şi implicaţiile naturii în viaţa noastră! De ce oamenii care au putere nu fac nimic în scopul protecţiei mediului? Pentru că mai sunt mulţi care încă trebuie să îşi umple buzunarele pe spatele unor resurse care încă nu s-au terminat!ce ar fi dacă 33

34 ne-am întreba care sunt stricăciunile priciunuite de natura omenirii? Păi pentru început aş vrea să trec în revistă câteva fenomene naturale extreme petrecute nu de mult: inundaţiile din Moldova şi Maramureş, uraganele de pe coasta Americii, alunecări de teren,cutremurul din Nepal, secete şi multe altele! E adevărat că acestea au produs pagube însemnate şi mai mult pierderi de vieţi omeneşti! Dar oare v-aţi întrebat din vina cui se produc toate acestea? Dacă nu a-ţi făcut-o încă ar trebui să începeţi! Părerea mea e că o mare parte ni se datorează nouă prin activităţile pe care le desfăşurăm în fiecare zi, începând cu pădurile tăiate, cu exploatări miniere, activităţi industriale, etc. Toţi ve-ţi spune după ce a-ţi citit rândurile anterioare că aceste fenomene se întâmplau şi înainte să avem o activitate economică intensivă! Aşa este, dar deosebirea este că procesele întreprinse de om pentru o viaţă mai bună intensifică foarte mult violenţa acestor fenomene! În comparaţie cu stricăciunile pe care omenirea le pricinuieşte naturii cele pe care natura le-a făcut omenirii sunt infime. După scurta trecere în revistă a fenomenelor naturale nefavorabile nouă,ar trebui să vorbim puţin şi de stricăciunile pe care noi le producem naturii! Oare cu ce ar trebui să începem? Cu defrişările? Cu emanaţiile diferitelor gaze toxice în atmosferă? Cu depozitele de deşeuri periculoase sau menajere? Cu emisiile diferitelor substanţe toxice în râuri? Cu testele nucleare şi diferitelor arme? Acestea fiind spuse ar trebui doar să ne gândim că pe lângă puţinele activităţi atropice enumerate mai sus ar mai fi multe altele de menţionat!ar trebui să ne gândim mai mult la ce înseamnă o viaţă mai bună pentru noi când facem ceea ce facem! Ar trebui să ne gândim mai mult la cum putem atenua efectele activităţilor noastre asupra a ceea ce ne ţine în viaţă! Dispunem de o legislaţie de mediu, de tehnologii de protecţia mediului şi cel mai important de oameni care să le aplice, dar totuşi nu o facem pentru că încă ne este bine aşa cum e acum!ar trebui să aducem vorba şi de avantajele pe care ni le oferă natura! Păi dacă ar trebui să le enumerăm pe toate ni s-ar arde calculatoarele şi nu am mai avea la ce să scriem! Dar unele imporatante şi la modul general ar putea fi: protecţia împotriva ultravioletelor, soluţii pentru boli, materiale necesare pentru tot ceea ce face ca noi să avem o viaţă bună, mâncare, adăpost şi aşa mai departe. Dar ce credeţi, cât mai durează până în momentul când natura nu ne mai poate oferi tot ce avem acum? Păi în ritmul în care distrugem noi ceea ce ne ţine în viaţă nu mult!ce ar fi să ne gândim ce avantaje aducem noi naturii pentru că avem tot ce ne trebuie? Din punctul meu de vedere prea puţine dar las la alegerea voastră să vă gândiţi că poate eu greşesc.ştiaţi că plantele simt durerea, şi chiar pot să îşi dea seama de ce gândim? Recent cei de la Mythbusters au realizat un experiment! Acesta presupunea conectarea unei plante la poligraf pentru a vedea dacă aceasta simte când este afectată! În momentul când a fost înţepată sau când i s-a rupt o frunză poligraful a înregistrat o activitate intensă a plantei! 34

35 Asta nu e tot, ziceam mai sus că poate să ne citească gândurile, ei bine chiar şi dacă persoana care a efectuat experimentul s-a gândit că îi dă foc plantei poligraful a înregistrat o activitate intensă a acesteia. Cel care se gândeşte că o plantă e doar un organism care nu simte nimic şi creşte acolo doar pentru că aşa a lăsat-o Dumnezeu se înşeală amarnic! Ar trebui să avem mai mult respect pentru ceea ce reprezintă una din cele mai importante verigi din lanţul care susţine viaţa! De ce să chinui animalele? De ce să le faci rău? De ce te crezi superior? De ce le exploatezi la maxim şi le părăseşti după ce nu mai ai nevoie de ele? De ce le abandonezi când ele au nevoie de tine? Şi ele au suflet şi suferă când le faci rău! De ce lipseşte respectul pentru ele când ele ajută la menţinerea echilibrului natural şi totodată la supravieţuirea ta? Indiferenţa ta o să te coste scump! Ia atitudine şi încearcă să le oferi şi lor o viaţă bună, aşa cum ai tu!de foarte mare importanţă pentru noi este atmosfera pentru că ne asigură protecţie de ultraviolete şi alte radiaţii care ajung pe Terra! Dar în afară de rolul de protecţie un rol deosebit îl are în menţinerea şi perpetuarea vieţii pe Terra prin elementele (azot, oxigen, dioxid de carbon, etc) din care este formată! De exemplu, oamenii nu pot trăi fără oxigen, dar dacă atmosfera ar fi doar oxigen cu siguranţă nu am putea trăi! Fiecare element chimic are rolul său bine stabilit de nişte legi nescrise, de legi ale evoluţiei vieţii pe pământ. Aceste legi nescrise au dus la o stare de echilibru până în momentul când omul a început să aibă pretenţii tot mai mari faţă de modul său de viaţă, până în momentul când omul a crezut că poate să facă tot ce vrea fără să păţească nimic, până în momentul în care omul a crezut că el e în vârful piramidei trofice, etc. Dar nu putem să le băgăm de vină acelor oameni care la vremea lor s-au folosit de cunoştinţele lor pentru a ne oferi nouă o viaţa mai bună. Dacă acei oameni nu existau poate acum am fi trăit încă în evul mediu şi am fi avut o viaţa dură. Dar noi dispunem de cunoştinţele necesare pentru a proteja mediul, pentru a proteja ceea ce ne-a creat şi din ce suntem făcuti! Există numeroase alternative nepoluante pentru o mulţime de metode care strică echilibrul natural al ecosistemelor! De ce nu se folosesc? După cum am menţionat mai devreme, mai sunt oameni care trebuie să îşi umple buzunarele de pe urma a ceea ce avem acum, sunt o mulţime de oameni cărora nu le pasă şi sunt indiferenţi. Asta e adevarata noastră problemă! Şi de aici trebuie început! Degeaba avem oameni deştepţi care se zbat în fiecare zi pentru noi restul dacă nu putem să facem nimic cu ceea ce ne oferă ei! Degeaba avem oameni care militează împotriva distrugerii ecosistemelor naturale dacă cei care ar trebui să se ocupe cu protecţia mediului sunt interesaţi doar de şpaga pe care o pot lua în loc să aplice legea! Degeaba avem oameni care vor să aplice legea şi nu sunt lăsaţi să o facă pentru că restul, majoritatea sunt corupţi! Degeaba suntem mulţi şi nu facem nimic!dacă fiecare ar încerca măcar să recicleze gunoiul, sau să planteze un pom, sau să nu mai lase mizerie după ce pleacă de la un grătar cu prietenii, etc. ar fi mai bine! Dar ce ar fi dacă instituţiile noastre care au în atribuţiile lor şi elemente de protecţia mediului ar respecta acestea? Ar fi frumos şi nu am mai avea atâta bătaie de cap, nu ne-am mai 35

36 face atâtea griji!acest articol dezbate foarte larg unele aspecte privind natura şi protecţia ei, nu este unul de specialitate ci unul care să tragă un semnal de alarmă pentru marea majoritate a oamenilor! Prin acesta doresc să rog pe cititori să se gândească mai bine la viitorul lor şi la ce pot face pentru ceva mai bun. Nu e nevoie de mare lucru din partea voastră ci doar să scăpaţi de indiferenţa pe care o aveţi pentru natură şi să nu o mai vedeţi ca pe ceva care doar trebuie exploatat! Natura este un organism fragil şi delicat care funcţionează de miliarde de ani, tu doar îl strici dacă nu o să iei atitudine!de ce rămâi indiferent? De ce nu faci nimic? Dacă tu ai o atitudine pozitivă faţă de natură poate şi prietenul tău o v-a dobândi în timp, poate nu o să mai meargă pe câmp să dea foc la iarba că lui i se pare că nu arată bine sau pentru că îi place cum arde, poate nu o să mai arunce gunoaie pe geam când merge cu maşina, poate o să planteze un pom, poate la rândul lui o să înveţe pe altcine ce înseamnă respectul pentru natură! Dacă noi încercăm să nu mai rănim ceea ce ne-a dat viaţă poate şi alţi v-or face ca noi! Poate nici cei care sunt corupţi acum nu v-or mai fi, sau poate v-or fi inlocuiţi!măcar tu fi mai responsabil. Împreună putem avea un impact pozitiv asupra a ceea ce înseamnă Natura. Cu respect deosebit pentru cei care au respect pentru natură! Binecuvântează natura-n reînviere Piaptănă-ţi părul de brazi Lasă-te alinat de a vântului mângâiere Pentru a-ţi vedea îmbujorat, Milenarul obraz. Bibliografie: Ecologia în grădiniță Prof.Moldovan Melinda - Grădinița P.N.,, Lumea copiilor,, Lupeni Pentru a asigura sănătatea planetei și perpetuarea speciei umane în condiții corespunzătoare, se impune găsirea unui raport echilibrat între satisfacerea necesităților zilnice ale oamenilor și capacitatea ecologică a planetei, înțeleasă ca un capital real al națiunilor, clar limitat și ușor perisabil în condițiile 36

37 unei gospodăriri deficitare. Fără apă, fără aer, fără pădure, fără alimente, viaţa noastră și viața Pământului ar fi imposibilă. Din această cauză trebuie să conştientizăm că întreţinerea, protejarea, curăţirea, îngrijirea acestora este treaba noastră cea mai importantă. Acțiunea de protecție a mediului în comunitate nu este ușoară. Schimbarea mentalității oamenilor este greoaie, iar fără educația fiecărui individ în acest sens, începând de la vârste timpurii, orice demers la scară socială de ocrotire a mediului, Pământului este supus eșecului. Scopul proiectului este educarea copiilor și a comunității locale pentru păstrarea unui mediu mai curat,mai sănătos, pentru utilizarea rațională a resurselor naturale epuizabile și menținerea unui echilibru ecologic, în vederea menținerii sănătății Planetei Albastre pentru generațiile viitoare. OBIECTIVE: înțelegerea de către copii a relației dintre om și Terra, conștientizarea impactului pe care îl au acțiunile,,negative,, desfășurate de om asupra mediului, planetei;crearea în grădiniță și în împrejurimi a unui mediu ambiant plăcut, prin amenajarea și întreținerea spațiilor verzi ;manifestarea un comportament etic, civic şi a unor deprinderi de ocrotire a naturii;formarea unor deprinderi de conservare a naturii;implicarea copiilor și comunității în acțiuni de colectare selectivă a materialelor reciclabile. GRUP ȚINTĂ: preșcolarii grădiniței PLANIFICAREA ACȚIUNILOR: NR.CR DATA Sept. Sept. Oct. Noi. TEMATICA,,Împreună salvăm Pământul!,, Să păstrăm Pământul curat!,, Ziua Internațională a Alimentației,,Vitaminele,prietenele noastre,,,,și eu protejez mediul înconjurător!,, CONȚINUT/ MIJLOACE Întocmirea materialelor documentare de propagandă în rândul părinților. Vizionare PPT Concurs de creaţie artistico - plastică Activități practice/ Discuții cu medicul pediatru despre alimentația sănătoasă, dar și despre factorii poluanți ai fructelor și legumelor./ Expoziție cu lucrările copiilor. Acțiune de colectare selectivă a deșeurilor din arealul grădiniței. Dec. Ian. Febr. Martie,, Și Moș Crăciun e ECO!,,,,Eco-Petrecere,,,,De ce trebuie să protejăm Terra?,,,,De la inimă la inimă,, Întâlnirea copiilor cu Moș Crăciun Confecționarea podoabelor pentru brad din materiale reciclabile și împodobirea acestuia( cu ajutorul moșului). Activități de confecționare de măști, costumații, podoabe din materiale reciclabile. Seminar cu părinții/chestionarea părinților/activitate artistico-plastică Confecționare de mărțișoare din materiale reciclabile care vor fi dăruite fetițelor de la casa de copii din localitate 37

38 Bibliografie: Revista Învățământului Preșcolar, MECT, 3/ 2007 Revista Învățământului Preșcolar, MECT, 4/ 2007 Revista Învățământului Preșcolar, MECT, 1-2/ 2008 Copilul și natura Educ. Argint Ştefana C.N.I Carmen Sylva Petroşani Despre copilărie se spune că este vârsta marilor superlative, poate a singurelor superlative pe care le merită viaţa, vârsta celei mai pure sincerităţi, a celei mai depline libertăţi,vârsta fără graniţă, vârsta care trăieşte prin flori şi se exprimă prin exclamaţii, vârsta în care toţi suntem frumoşi încât îi molipsim şi pe ceilalţi vârsta în care ni se declară frumuseţea, ca un adevăr al tuturor, vârsta marelui albastru pe care îl ascundem în noi, adânc şi mereu parcă anume pentru a-l descoperi şi redescoperi spălându-ne cu el ochii şi inimile în momentele grele de convulsii şi de spaime - Angelica Tăbăcaru Copilăria-sursă a vitalităţii umane. Perioada de 3-6 ani din viaţa copilului lasă cele mai profunde urme asupra personalităţii în devenire, deoarece aceasta este perioada receptivităţii, sensibilităţii, mobilităţii şi a flexibilităţii psihice dintre cele mai pronunţate.aceasta este perioada în care influenţele externe lasă cele mai durabile urme, în care se constituie premisele personalităţii şi se aşază bazele eului cognitiv, afectiv-motivaţional şi volitiv caracterul. În educaţia copilului, natura este unul din cei mai puternici factori, atunci când educatorul ştie să-i trezească curiozitatea ştiinţifică de a observa şi înţelege viaţa plantelor şi animalelor. Astfel, ea oferă copilului cunoştinţe bogate şi formează deprinderi şi o anumită atitudine faţă de diferitele ei fenomene. Copiii capătă impresii vii în mijlocul naturii, în contactul nemijlocit cu ea. Frumuseţea şi bogăţia naturii patriei, câmpiile ei înverzite, brazii şi stejarii, păsările şi animalele pădurii, susurul apelor strecoară în inimile copiilor bucurii deosebite şi trezesc primele emoţii şi sentimente. Legătura vie cu natura oferă copiilor un bogat material pentru jocurile şi activitatea lui. Scoarţa de copac, nuieluşa, fructul de arţar, castan sau frasin, pietricelele, scoicile, nisipul, mânuite de copii, activează organele de simţ, dezvoltă atenţia, ajută la precizarea şi la lărgirea cunoştinţelor despre natură,dau posibilitatea copiilor să le observe direct, să le cunoască caracteristicile, să le denumească, să le descrie. 38

39 În jocurile lor, copiii dau viaţă materialului.toate aceste lucruri,care par mici şi neinsemnate, se transformă în imaginaţia copilului în diferite şi variate obiecte necesare acţiunilor concepute în jocul sau activitatea lui. Lucrând cu diferite materiale, copiii le vor cunoaşte mai bine structura, calităţile.din materialele cunoscute, din îmbinările simple vor învăţa să facă suvenire, jucării, compoziţii interesante. Cu cât vor lucra mai mult, cu atât o să li se dezvolte mai mult răbdarea, îndemânarea, atenţia, spiritul de observaţie, gustul estetic, fantezia şi alte calităţi ce deschid calea spre creaţie. Vârsta copilăriei este cea mai propice pentru demararea activităţilor pentru educaţia de mediu şi trebuie să fie rezultatul unui lucru în echipă, la care îşi aduce aportul familia, prietenii, administraţia locală şi grădiniţa sau şcoala. Activităţile opţionale de educaţie de mediu oferă cadrul optim de formare şi dezvoltare a unei atitudini care să permită manifestarea unui comportament responsabil faţă de mediul înconjurător. Ocrotirea naturii începe cu muşcata din fereastră, cu canarul şi pisicuţa,căţelul şi pasărea în care nu trebuie să tragi cu praştia, ci să le oferi căldură şi hrană. Mediul înconjurător, aşa cum ni se prezintă el astăzi este în mare parte o creaţie a omului, clar, el poate influenţa la rândul său evoluţia societăţii umane. Degradarea continuă a mediului înconjurător, care se petrece sub ochii noştri, este un element major, al unei crize de civilizaţie şi se datorează tocmai intervenţiei omului în natură. De aceea, trebuie conştientizată necesitatea protecţiei sale, a ocrotirii vieţii în cele mai variate forme ale sale. Copilul, încă din cea mai fragedă vârstă, înainte de a veni la grădiniţă, întreabă şi manifestă o mare curiozitate. La aceste întrebări membrii familiei dau răspunsuri după nivelul de instruire şi experienţă. Dar primele forme organizate de cunoaştere a mediului înconjurător aparţin grădiniţei. În acest context educatoarelor le revine sarcina şi obligaţia de a-i învăţa pe copii să înţeleagă şi să iubească natura, să-i pătrundă tainele şi să o protejeze, să urmărească formarea şi dezvoltarea conştiinţei ecologice a copiilor. Învăţământul preşcolar operează cu multe elemente specifice cunoscute bine de către educatoare.în cunoaşterea mediului înconjurător trebuie să predomine caracterul atractiv, accesibil şi ecologic. Copiii au nevoie să perceapă cel mai mare adevăr din spaţiul viului: plantele se nasc, trăiesc şi mor lăsând seminţe pentru următoarea generaţie de plante. Copiii trebuie să ştie că natura este un organism viu, al cărei component sunt într-o strânsă interconditionare şi că fără aceşti factori naturali, viaţa nu este posibilă, deci trebuie protejaţi. Se ştie că noţiunile şi cunoştinţele căpătate în primii ani de viaţă sunt mai puternic consolidate şi aplicate în practică decât cele primite în anii următori. Orice prilej oferit de activitatea de observare a plantelor şi animalelor, observări spontane, plimbări, excursii, lecturarea unor texte privind fauna 39

40 terestră, vizionarea şi dezbaterea unor emisiuni TV, trebuie folosite pentru a forma o gândire intuitivă şi deductivă a copiilor în raport cu natura, pentru a dezvolta dragostea şi respectul faţă de dorinţa de a ocroti. În grădiniţele de copii, în cadrul procesului educativ un loc bine meritat îl ocupă cunoştinţele despre om şi mediul înconjurător. Natura oferă aspecte din abundenţă, iar mijloacele de realizare sunt diverse şi multiple. De exemplu observările ce se pot face în legătură cu germinaţia seminţelor, creşterea plantelor, inmugurirea, apariţia frunzelor, a florilor. Treptat copiii învaţă să cunoască modificările care apar la plante pe parcursul vieţii lor, se iniţiază în privinţa măsurilor ce trebuie luate pentru întreţinerea şi ocrotirea lor. Observarea unui animal viu în activitate reprezintă o importantă sursă de achiziţie de cunoştinţe pentru copil. Convorbirile libere: De ce trebuie curăţaţi pomii? Ce s-ar întâmpla dacă n-am avea apă, aer ori lumină? Cum să îngrijim natura? Cum sunt pedepsiţi cei care distrug? întrebările pe care copiii le pun, răspunsurile date arată dorinţa copiilor de a cunoaşte obiectele şi fenomenele ce se produc în natură, iar explicarea lor corectă este o pârghie în perceperea legăturii între fenomene şi interdependenţa lor. Jocurile de rol: De-a grădinarii Florăresele organizate în aer liber şi la groapa de nisip dau copiilor posibilitatea să amenajeze ronduri de flori, straturi cu legume şi zarzavaturi, pe care le pot săpa, stropi, îngriji cum ştiu ei mai bine manifestând o atitudine critică faţă de cei care încearcă să le distrugă grădina. Cele mai frumoase, cele mai reuşite activităţi după însuşirea anumitor cunoştinţe ecologice sunt povestirile create de copii. Aceste povestiri constituie un real suport de verificare a cunoştinţelor, a modului în care copiii percep şi interferează realitatea înconjurătoare. Cu ocazia plimbărilor prin pădure se pot realiza colecţii de frunze după diferite criterii, flori după anotimpul în care apar, frunze uscate şi seminţe, pietre colorate.colectarea de deşeuri reciclabile care pot constitui surse pentru atragerea de fonduri în vederea susţinerii unor proiecte educative. Se pot organiza colţuri vii ale clasei, care să cuprindă plante decorative şi de grădină. În concluzie, putem spune că nu există activităţi anume pentru o educaţie ecologică, ci prin toate activităţile şi acţiunile ce le desfăşurăm în grădiniţe, copiii îşi pot însuşi numeroase noţiuni şi cunoştinţele despre problematica ecologiei. Bibliografie: -Revista învăţământului preşcolar,nr.3-4/1994; -Curriculum pentru învăţământul preşcolar(3-6/7ani); 40

41 -Revista învăţământului preşcolar 3-4 din 2000; -Revista de comunicări ştiinţifice-didactic Educaţia ecologică la grădiniţă Prof. Anita Burlacu - Grăd. P.N. Lumea Copiilor Lupeni Învăţaţi-i pe copiii voştri ceea ce i-am învăţat noi pe ai noştri, că pământul este mama noastră. Tot ceea ce i se întâmplă pămîntului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ. Noi ştim cel puţin atât : nu pământul aparţine omului, ci omul aparţine pământului. Sieux Seatle Se știe faptul că pentru copilul preșcolar lumea de lângă el, lumea plantelor, a animalelor, a mediului ambiant sunt necunoscute. Natura, prin caracterul său viu și dinamic, trezește interesul copiilor, indisolubil legat de dorința de a cunoaște și de curiozitatea specific acestei vârste. Contactul nemijlocit cu mediul înconjurător oferă copiilor multiple și noi posibilități de cunoaștere a unor aspect, legăturile dintre aceasta, cauzele care le determină și urmările pe care le au. Sub îndrumarea noastră, a cadrelor didactice, cunoașterea mediului înconjurător înarmează copiii cu cunoștințe precise, dezvoltându-le capacitatea de a cerceta și de a descoperi relațiile dintre fenomene. Educaţia ecologică este la fel de importantă pentru vârsta preşcolară ca şi educaţia intelectuală, morală, estetică, etc. În cadrul educaţiei ecologice, copiii preşcolari învaţă de ce şi cum trebuie protejată natura. Îngrijirea mediului implică din partea omului desfăşurarea unor acţiuni practice care să contribuie la evoluţia plantelor şi animalelor, apărarea lor de acţiunile dăunătoare, care pun în pericol viaţa plantelor şi animalelor şi chiar viaţa omului. Protejarea mediului înconjurător se insuflă de la cele mai fragede vârste. Mediul în care copiii îşi desfăşoară activitatea îi influenţează permanent şi le oferă posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru ei, le stimulează curiozitatea şi dorinţa de cunoaştere. Interesaţi de transformările care au loc în natură, de fenomenele specifice fiecărui anotimp, de diferite aspecte din viaţa plantelor şi animalelor preşcolarii pun o serie de întrebări pentru a cunoaşte natura, a o înţelege şi de a o ocroti mai bine. Prin răspunsul pe care-l dăm noi, educatoarele, conducem copiii la înţelegerea relaţiilor dintre unele fenomene şi rezultatul acestora, copiii putând depăşi această etapă printr-o educaţie ecologică, desigur în conformitate cu particularităţile de vârstă. Pentru realizarea educaţiei ecologice la vârsta preşcolară, am urmărit realizarea următoarelor obiective: -familiarizarea preşcolarilor cu aspecte cât mai variate ale mediului înconjurător; -dezvoltarea dragostei pentru natură; -formarea deprinderii de a ocroti, proteja şi respecta natura; -formarea unui comportament civic, etic şi a deprinderilor de păstrare şi ocrotire a naturii; 41

42 -educarea copiilor în sensul păstrării sănătăţii mediului în care trăiesc. Îngrijirea şi protejarea mediului se insuflă copiilor de la cele mai fragede vârste. Manifestarea unei atitudini responsabile faţă de mediul înconjurător apare la copilul preşcolar ca urmare a desfăşurării unei activităţi variate din punct de vedere al tematicii, conţinuturilor şi a strategiilor utilizate care pun copii în situaţia de a exersa numeroase acţiuni de îngrijire şi ocrotire a mediului. Prin participarea la aceste activităţi, copiii înţeleg rolul pe care ei îl au în mediu, ce acţiuni sunt capabili să efectueze şi care sunt urmările unor atitudini necorespunzătoare faţă de mediul înconjurător. Pentru familiarizarea preşcolarilor cu aspecte ale lumii înconjurătoare am folosit cu eficienţă observările asupra mediului, povestirile, lecturile educatoarei, memorizări, plimbări, vizite, drumeţii, excursii, diapozitive,etc. Toate acestea sunt preţioase mijloace de a-i educa pe copii pentru a cunoaşte mediul înconjurător, prezentându-le relaţia dintre plante, animale şi om. Prin activităţile de observare Colţul viu al naturii, Aspecte de toamnă, iarnă, primăvară, Crizantema şi tufănica, Animale domestice, Animale sălbatice etc., copiii au cunoscut aspecte ale mediului înconjurător, fenomenele care se produc în natură în fiecare anotimp, plante, animale precum şi relaţia dintre acestea şi om. Activităţile de observare nu s-au limitat numai la activităţile în clasă la colţul viu al naturii ci s-au extins şi în afara grădiniţei, mai întăi în împrejurimile unităţii şi apoi în natură cu prilejul plimbărilor, drumeţiilor şi excursiilor. Activităţile de memorizare Gândăcelul, Căţeluşul şchiop, Îndemn, Nu rupeţi florile, copii, etc. au plăcut foarte mult copiilor şi le-au sensibilizat sufletele. Ei au înţeles din aceste poezii că nu este bine să rupi crengile copacilor (că plânge pomul ca un om), că nu este bine să rupi o floare (floarea este o fiinţă mică şi dacă o rupi ea moare) sau să omori gâzele. Prin versuri deosebit de expresive este exprimată suferinţa căţeluşului rănit la picior de un copil rău, sau a unui pomişor cu crengile rupte care se tânguie cerându-le copiilor să-nu-i mai rupă crengile, îndemnându-i săl îngrijească şi să-l apere de copiii răi. Îndemnurile desprinse din aceste poezii sunt uşor înţelese de copii deoarece sunt exprimate pe înţelesul lor de cei care se află în suferinţă. Din activităţile de povestiri şi lecturi ale educatoarei copiii au aflat că natura este minunată, că ea ne dă bucurii, că pomii ne dau umbră şi fructe, că florile dau frumuseţe grădinilor, parcurilor şi ferestrelor locuinţelor dacă sunt îngrijite şi ocrotite. Povestirile şi lecturile educatoarei: Cireşul, Lacrima unui fir de iarbă, Ploaie pentru floarea cea mică etc. i-a ajutat pe copii să-şi formeze un comportament adecvat în natură, evaluându-şi corespunzător urmările faptei lor (dacă ar rupe crengile cireşului, acesta n-ar mai rodi, dacă calci iarba aceasta se ofileşte, dacă rupi florile parcurile şi grădinile rămân fără frumuseţe). Formarea şi dezvoltarea unei atitudini ecologice precoce care să permită manifestarea unei conduite simple în relaţiile cu mediul s-a realizat şi prin activităţile de lectură după imagini. Prin lecturarea 42

43 imaginilor din activităţile: Aşa da, aşa nu, Copiii harnici, Fapte bune, fapte rele, Munca oamenilor în grădină, în livadă etc., copiii s-au familiarizat cu aspecte ale lumii înconjurătoare, pentru înţelegerea şi aplicarea regulilor de protecţie a mediului înconjurător. Prin activităţile de convorbire: Copiii prietenii naturii, Cum îngrijim şi ocrotim natura, Omul prieten sau duşman al naturii, copiii au dat răspunsuri privind natura, fenomenele care se produc în natură precum şi acţiunile pe care trebuie să le întreprindă copiii şi oamenii mari pentru a îngriji şi proteja mediul în care trăim. Educaţia ecologică am realizat-o nu numai prin activităţile comune ci şi prin jocurile şi activităţile la alegerea copiilor. Prin activităţile practice-aplicative de efectuare a curăţeniei şi ordinii în sala de grupă, de îngrijire a florilor de la colţul viu al naturii, de îngrijire a împrejurimilor grădiniţei am urmărit ca preşcolarii să iubească ordinea şi curăţenia, să iubească natura, şi să le formeze deprinderea de a o îngriji şi ocroti. Copiii au semănat grâu, porumb şi fasole, au sădit plante, au udat florile, le-au curăţat frunzele uscate, leau şters frunzele de praf, acţiuni efectuate cu plăcere de către ei. Prin jocul de masă Toto si Loto în lumea animalelor, copiii au cunoscut diferite medii geografice (pădure, aer, apă, zone geografice îndepărtate) precum şi vieţuitoarele care trăiesc în acele medii. În cadrul plimbărilor ocazionale, preşcolarii au putut constata unele comportamente negative ale oamenilor faţă de natură ( gunoaie aruncate la întâmplare, nu în locurile special amenajate, iarba călcată, crengi rupte din copaci, hârtii şi ambalaje din plastic aruncate pe lângă blocurile de locuinţe). Le-am explicat copiilor pe înţelesul lor că pentru a trăi într-un mediu sănătos, fiecare trebuie să ne îngrijim de curăţenia spaţiilor din jurul nostru, să contribuim la sănătatea noastră şi a celor din jur. Tot în cadrul plimbărilor, copiii au observat râul Jiu, dumbrava de pe malul stâng al acestuia precum şi punctele de depozitare a deşeurilor menajere. Apa murdară a Jiului, deşeurile aruncate la întâmplare atât în apă cât şi în pădure, i-au ajutat să-şi formeze atitudini pozitive corecte faţă de mediul degradat, să-şi exprime dorinţa de a acţiona direct, angajându-se la acţiuni de îngrijire şi păstrare a curăţeniei în grădiniţă, acasă, pe stradă. Observând pădurea de pe malul Jiului, preşcolarii au constatat că mulţi copaci sunt tăiaţi, unii sunt pe jumătate uscaţi iar alţii sunt rupţi. La întrebările adresate de copii le-am explicat pe înţelesul lor cauzele pentru fiecare situaţie în parte precum şi efectele poluării asupra mediului, urmările tăierilor abuzive ale copacilor, urmările poluării apelor şi aerului pe care-l respirăm. De asemenea le-am vorbit copiilor despre poluarea fonică, despre principalele surse de zgomot: circulaţia rutieră, trenurile, avioanele, radioul, vocile copiilor şi ale oamenilor. În concluzie, precizez că atât prin activităţile prezentate în acest material cât şi prin întreaga activitate desfăşurată în grădiniţă preşcolarii sub îndrumarea permanentă a educatoarei au posibilitatea să-şi însuşească potrivit particularităţilor de vârstă, anumite noţiuni şi cunoştinţe despre problematica ecologică. 43

44 Poluarea reprezintă contaminarea mediului cu materiale care dăunează sănătăţii, calităţii vieţii sau funcţionării naturale a ecosistemelor. Cu toate că o parte din poluarea mediului este un rezultat al acţiunii naturii, cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte este cauzată de activitatea omului. BIBLIOGRAFIE: 1.Viorica Preda(coordonator) Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Edit. Miniped, Bucureşti,2002; 2.Silvia Breben Activităţi bazate pe inteligenţe multiple,volumul II, Edit. Reprograph, Craiova Revistă de educație ecologică,,proeducația Mileniului III, editura Reprograph, Craiova, 2006 Copiii ocrotesc natura Educatoare: Ragea Dorina - C.N.I.,,Carmen Sylva Petrosani Intervenţia omului în natură provoacă uneori traumatisme care determină dispariţia unor plante şi animale valoroase ducând la dezvoltarea în ecosistemele naturale a unor specii inferioare uşor adaptabile, dar puţin folositoare omului. Cel mai important fenomen îl constituie însă ruperea echilibrului ecologic şi a ritmului ciclului biogeochimic, procese cu profunde implicaţii asupra naturii şi a omului. De aceea, conservarea şi stabilirea echilibrului dinamic al biosferei este o datorie imperioasa a omului modern. Educaţia cu privire la mediu trebuie să dezvolte la nivelul întregii umanităţi o atitudine de responsabilitate în folosirea şi conservarea resurselor naturale. În acest scop învăţământului îi revine un rol tot mai important în educarea tineretului, căruia trebuie sa i se imprime o gândire ecologică. Educarea în acest sens trebuie să înceapă din copilărie şi să fie continuată tot timpul. Primele forme de educaţie în materie de mediu înconjurător începe în anii de grădiniţă. Educatoarele trebuie să-înveţe şi să-i sensibilizeze pe copii cu privire la frumuseţile naturii, dezvoltându-le gustul de a descoperi adevărurile care se petrec în jurul lor. Educaţia în problema mediului este procesul prin care se recunosc valorile şi se clarifică ideile necesare competenţei şi atitudinii potrivite pentru a înţelege şi aprecia relaţiile existente dintre om şi natură. Procesul educaţional are drept sarcină să sublinieze faptul că, în contextul actual, nu este vorba să conservăm natura în dauna omului, ci să se asigure, în primul rând bunăstarea omenirii. În această privinţă cunoştinţele ecologice constituie un element din ce în ce mai important în explicarea politicii de protecţie a mediului înconjurător. Această situaţie are asupra 44

45 educaţiei în materie de mediu rezonanţe, care duc la cunoaşterea gravităţii pericolelor existente, la înţelegerea locului omului în biosferă şi la datoriile ce decurg din aceasta. Este momentul în care distrugerea şi dezordinea trebuie să cedeze locul gospodăririi raţionale. Rolul educatorilor constă tocmai în arătarea pericolelor care derivă din degradarea mediului, unul din obiectivele vizate fiind acela de a face populaţia să ia cunoştinţă de aceasta, fără a crea o stare de teamă. Scopul educaţiei ecologice este incitarea fiecărui individ în aşa fel încât să se simtă direct angajat în această problemă, pentru a-i crea un sentiment de responsabilitate şi voinţa de a acţiona personal. Pentru a fi eficace, educaţia în domeniul protecţiei mediului trebuie făcută într-un sistem unitar care să se adreseze copiilor, adolescenţilor şi adulţilor şi care să comporte un învăţământ metodic la toate nivelele şcolare şi extraşcolare. O educaţie în materie de protecţia mediului înconjurător este inseparabilă de un concept global: trebuie ca toţi cetăţenii să înţeleagă că nu există decât o singură biosferă, care este bunul comun al întregii omeniri. În acelaşi timp trebuie insistat asupra problemelor locale, pentru care fiecare cetăţean să aibă conştiinţa unui mediu personal, pe care să-l iubească şi să-l utilizeze raţional. Cine nu iubeşte o floare nu e în stare să-i iubească nici pe oameni, afirmă John Ruskin, filozof care a propovăduit dragostea pentru natură, nu numai ca izvor de trainică gândire, dar mai ales ca susţinere în viaţa fiecărui om. Orice copil poate deveni prieten al naturii dacă o respectă şi participă la refacerea ei. Natura are nevoie de prieteni, iar noi educatoarele prin educaţia pe care o facem copiilor referitoare la acest subiect este să insuflăm cu toată puterea, prin argumente puternice, dragostea pentru natură cu tot ceea ce ea ne oferă măreţ ori simplu, bogat ori modest. Învăţându-i pe copii să iubească natura nu numai că le dăm viaţa întreagă o îndrumare nouă, veşnic senină a minţii şi sufletului lor, dar le oferim posibilitatea de a cunoaşte că planta e o fiinţă şi că ceea ce pare neînsufleţit, un munte, un râu, poate avea influenţă asupra omului. Prin activităţile desfăşurate în grădiniţă, mai ales la grupele mijlocii si mari, pentru că au dobândit o serie de cunoştinţe despre mediul apropiat şi au început să cunoască mijlocit sau nemijlocit mediul natural, se presupune că urmărim anumite obiective care au caracter ecologic, nu numai de cunoaştere, ca: -conştientizarea şi responsabilizarea faţă de problemele mediului înconjurător, începând cu mediul şi spaţiul ambiental; -capacitatea de observare şi descriere a unor grupe de plante şi animale existente în mediul cunoscut sau mai îndepărtat de copii; -realizarea de experienţe simple în scop,,observaţi şi deduceţi ; -capacitatea de documentare prin ascultare, intuiţie şi observare; 45

46 -capacitatea de a realiza conexiuni între cunoştinţele însuşite prin diverse tematici derulate; -propunerea şi aplicarea de soluţii pentru cunoaşterea şi protejarea mediului înconjurător; Toate aceste obiective pornesc de la principiul apropierii elevilor de natură în scopul creării de convingeri şi conduite necesare în conservarea naturii şi a mediului ambiant Modalităţile de realizare a obiectivelor enunţate sunt următoarele: -observarea sistematică a elementelor din mediul apropiat, mai întâi, apoi din medii mai puţin cunoscute, făcând comparaţie între elementele pozitive şi cele negative întâlnite; -implicarea părinţilor, a copiilor de la alte grupe, a şcolarilor în acţiuni de îngrijire şi ocrotire a plantelor şi animalelor accesibile: - cunoaşterea vieţii păsărilor şi protejarea acestora în timpul iernii; -îngrijirea spaţiului din interiorul şi împrejurimile grădiniţei, cunoaşterea prin plimbări şi excursii şi a altor elemente din mediul natural; -sesizarea efectelor benefice sau distructive ale omului în armonia naturii. Acest lucru l-am urmărit şi eu la grupa mare, în activităţile cu conţinut ecologic, făcându-i pe copii să înţeleagă că în natură totul este folositor şi că ei trebuie s-o ocrotească şi s-o iubească. În cadrul activităţilor cu caracter ecologic am urmărit insuflarea respectului pentru natură şi formarea unor deprinderi de protejare a mediului înconjură. În acest sens am iniţiat cu copiii grupei mari un proiect tematic: Micii ecologişti, prin intermediul căruia copiii au ajuns să cunoască mai bine natura şi să înţeleagă binefacerile ei, dar şi o serie de cerinţe care trebuie respectate. Am apelat la conţinutul unor texte literare sau texte cu conţinut ştiinţific care au constituit punctul de plecare pentru discutarea unor probleme de mediu. Curtea grădiniţei, adesea cu gunoaie, aruncate la întâmplare atât din blocurile învecinate cu grădiniţa, cât şi de copiii neglijenţi, care nu iubesc curăţenia şi sănătatea, i-au determinat pe copiii grupei mari să participe cu seriozitate la derularea acestui proiect. Am purtat discuţii cu copiii şi am hotărât că grupa mare va lucra cu seriozitate pentru a face curtea grădiniţei să strălucească de curăţenie, iar ei şi colegii lor să se joace nestingheriţi de gunoaiele care i-ar putea îmbolnăvi. Am fost ajutaţi, cu mare interes, de părinţi care au adus la grădiniţă uneltele de lucru şi mânuşile ecologice cu care urma să adunăm gunoaiele. Am luat legătura cu o doamnă doctor care a răspuns cu plăcere solicitării mele şi le-a explicat copiilor pericolul îmbolnăvirii cu diverşi microbi datorată jocurilor copiilor prin gunoaie. Am derulat de asemenea şi alt proiect educaţional cu tematică ecologică, pornind de la o hartă comună a proiectelor tematice de educare în spirit ecologic,,,florile îmi sunt surori Activităţile în clasă şi în natură, pe care le-am realizat cu copiii, pentru studierea florei au fost orientate şi spre o abordare ecologică aplicativă care să conducă, printre altele, la stimularea motivaţiei 46

47 pentru protecţia naturii şi valorificarea acesteia în formarea unor convingeri şi comportamente adecvate, de ocrotire şi protecţie a mediului înconjurător. Această abordare ecologică a presupus: - evidenţierea rolului plantelor în natură şi viaţa omului; - prezentarea unor situaţii-problemă om-natură şi precizarea modalităţilor de remediere a dezechilibrelor ecologice cauzate de unele acţiuni umane; - precizarea diverselor surse de poluare şi a efectelor acestora asupra vegetaţiei; - utilizarea cunoştinţelor însuşite în timpul activităţilor de observare pentru manifestarea unei atitudini responsabile faţă de natură; - formularea de soluţii plauzibile pentru protecţia mediului şi ocrotirea plantelor. Curiozitatea manifestată de copii, în cadrul acestui proiect, i-a făcut pe micii ecologi să pătrundă tainele naturii, să sesizeze interdependenţa şi cauzalitetea fenomenelor, ei învăţând să exploreze lumea înconjurătoare, să o analizeze, să pună întrebări şi să-şi exprime opinii şi stări sufleteşti. Cele mai uimitoare achiziţii şi care au avut un impact major în formarea cunoştinţelor, dar mai ales în stabilirea unor comportamente ecologice, le-au avut plimbările şi excursiile în natură. Excursiile constituie un mijloc didactic de cea mai mare importanţă pentru că oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze şi să cunoască în mod direct o mare varietate de aspecte din natura, de ordin biologic sau geografic, despre mediul natural si factorii de mediu. În acelaşi timp, excursiile contribuie la educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezesc dragostea şi interesul pentru natură şi respectul pentru frumuseţile ei. Aceasta ajuta la cunoaşterea spaţiului geografic din imediata vecinătate a orizontului local. De asemenea cu o cheltuiala extrem de redusa din partea copiilor se poate face o lecţie trans curriculară- aplicaţie practica la cunoaşterea locurilor, ca act geografic şi frumuseţi ale carului din natura. În încercarea de a realiza o conduită ecologică, le-am cerut copiilor să se transpună în situaţia părţii vătămate (supusă agresiunii umane), arătând faptul că plantele şi animalele sunt fiinţe vii ca şi noi şi merită un tratament mai bun din partea noastră. Planta, ca orice organism viu suferă dacă este rănită, i se fac crestături în scoarţă, iar legarea copacilor cu sârmă poate opri circulaţia sevei ajungându-se la îmbolnăvirea şi uscarea lor. În timpul colectării materialului din natură am atras atenţia copiilor să colecteze numărul strict de plante necesare colecţiilor şi că speciile rare şi ocrotite nu trebuie distruse, deci nu se colectează pentru ierbare. I-am întrebat dacă cunosc faptul că în judeţul nostru există rezervaţii şi le-am enunţat eu că da :,,Poiana narciselor,, ;,,Pădurea cu liliac,, am planificat o ieşire când timpul ne va permite să vizităm unul dintre aceste locuri. Am precizat faptul că există plante indicatoare ale calităţii mediului, prezenţa anumitor specii fiind corelată cu prezenţa sau absenţa anumitor factori poluanţi. 47

48 În urma observării acestor acţiuni negative ale omului asupra naturii, s-au purtat discuţii asupra comportamentului pe care trebuie să-l avem nu numai atunci când realizăm ieşiri în natură ci şi în viaţa de zi cu zi. Apoi copiii au trebuit să arate cum se pot implica în protejarea şi ocrotirea mediului. În aplicaţiile din clasă, ca urmare a activităţilor teoretice, copiii au realizat lucrări plastice şi practice care au ilustrat modul în care au perceput mesajul transmis de tema aleasă dar şi modalităţi proprii de abordare a acestora. La disciplina abilitaţi practice, lucrările realizate cu materiale din natură şi cu materiale reciclabile pot reprezenta adevărate opere de artă şi pot constitui si premizele realizării educaţiei ecologice. Lucrările din diferite sortimente de hârtie, materiale textile sau material plastic sunt foarte îndrăgite de copii si pentru confecţionarea lor putem apela la sprijinul părinţilor care intră cu plăcere în jocul copiilor şi le sprijină acţiunile când sunt solicitaţi. Copii valorifică în expoziţii sau chiar în aplicaţii practice propriile lucrări (coşuri ecologice, flori de apartament cu vase confecţionate/decorate de ei, costume de carnaval pentru serbare). Plimbările prin parc, excursiile în mai multe medii din natură,observările spontane în natură, expoziţiile, jocurile, desfăşurate în sectoarele de activitate au deprins pe copii să fie interesaţi de mediul în care trăiesc, de protecţia şi grija faţă de mediu. Prin tratarea interdisciplinara a problemelor privind protecţia mediului, contribuim la formarea unui comportament ecologic fată de mediul înconjurător. Copilul trebuie lăsat să descopere el însuşi adevărul, să-i cultivăm interesul pentru promovarea stării de sănătate în mediul înconjurător, să-l educăm în sprijinul ocrotirii şi protecţiei mediului înconjurător. De aceea este necesară păstrarea unui mediu de viaţă nealterat, cat mai propice dezvoltării fiinţei umane. Copiii trebuie convinşi că fără un mediu curat, nepoluat viaţa omului nu este posibilă. BIBLIOGRAFIE: 1.Berca M, Ecologie generală şi protecţia mediului, editura Ceres, Botnariuc N, Vădineanu A, Ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, Cucoş C, Pedagogie,Iaşi, editura Polirom, Pârvu C, Ecologie Generală, editura Tehnică, Bucureşti, Stugren B, Ecologie teoretică, editura Sarmis, Cluj Napoca, Legea protecţiei mediului 137/1995; Legea mediului 5/

49 Prietenii pădurii Proiect de activitate integrată Prof. Toterman Cristina - Colegiul Tehnic Constantin Brâncuși Petrila structură Grădiniţa P.N. nr. 2 PROIECT DE ACTIVITATE NIVELUL: II GRUPA: mare FLUTURAŞII TEMA ANUALĂ: Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ PROIECT TEMATIC: În lumea animalelor SUBTEMA: Locuitorii pădurii TEMA ZILEI: Prietenii pădurii FORMA DE ORGANIZARE: activitate integrată TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi. SCOPUL: 1.informativ: - consolidarea unor cunoştinţe referitoare la animalele sălbatice ce trăiesc la noi în ţară; - lărgirea orizontului cu unele date despre modul lor de viaţă; 2.formativ : - formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător; - stimularea şi educarea interesului, a dragostei copiilor pentru animale; 3.educativ: - cultivarea sensibilităţii pentru artă, a înţelegerii şi aprecierii frumosului în artă (desen, lipire); - dezvoltarea armonioasă a organismului din punct de vedere fizic şi psihic. ACTIVITATE CU CONŢINUTURI INTEGRATE: ADP: - Întâlnirea de dimineaţă, Rutine, Tranziţii A.D.E.- animalele pădurii? D.Ş. Activitate matematică joc didactic Replantăm pădurea DOS Educaţie pentru societate - convorbire Cum putem ajuta ALA: Ştiinţă: Din ce cresc copacii din pădure? - experiment 49

50 Joc de masă: Alege şi potriveşte - găsirea adăpostului şi a hranei potrivite pentru fiecare animal Artă: -colorare- Animalele din pădure -lipire- Copaci pentru pădure, Adăposturile animalelor colaj- Cum e pădurae pe jos? Joc de rol: De-a veterinarul Nisip şi apă: Căsuţele insectelor și șopârlelor ALA: Joc de distractiv: Câinele ciufulit, Pachetul misterios STRATEGII DIDACTICE: METODE ŞI PROCEDEE: brainstormingul, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, metoda Explozia stelară, problematizarea, observaţia, munca individuală. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: - DVD-player, ecusoane, imagini de colorat cu animale, creioane colorate, lipici, foi, hârtie colorată, adăposturile animalelor, trusă de doctor, halat alb, ghivece, pământ, conuri de brad, ghindă, jir, joc Alege şi potriveşte, jucării de pluş; - jetoane cu cifre, siluete animale, pomi şi adăposturi; stea mare, cinci stele mici, planşă pentru lectură după imagini, foaie albă, plic; măscuţe ale animalelor, Pachet surpriză cu alune. FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupuri mici LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de grupă DURATA: activitatea se desfăşoară pe parcursul unei zile BIBLIOGRAFIE : 1. Ministerul Educaţiei,Cercetării şi Tineretului,,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3-6/7 ani, 2008; 2. Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar - Activitatea integrată din grădiniţă, Ed.Didactică Publishing House, Bucureşti, 2008; 3. Revista învăţământului preşcolar, M.E.C.1-2/ ,,Aplicarea noului curriculum pentru educaţia timpurie-o provocare?, Ed. Diana ,,Ziua bună începe la întâlnirea de dimineaţă, Ed.Pre, Toma, G, Petre, D., Ristoiu, M., Anghel, M., Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru preşcolar, Ed.Delta Cart Educaţional,

51 SCENARIUL ZILEI La sosirea la grădiniţă fiecare copil primeşte un ecuson cu imaginea unui animal. Activitatea zilei începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ. Copiii sunt aşezaţi în semicerc pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toţi membrii grupei. Educatoarea pentru a constitui un model de comportament, zâmbeşte, îi priveşte, transmite căldură şi încurajare prin toate formele de comunicare verbală şi nonverbală. Educatoarea rosteşte următoarele cuvinte: SALUTUL: - Bună dimineaţa, fluturaşilor! Îmi pare bine că aţi venit şi astăzi la grădiniţă: Şi nouă ne pare bine că ne-am întâlnit. Copiii se salută utilizând diminutive pentru animalele de pe ecuson. Cântăm cântecul Bună dimineaţa Se face prezenţa. PREZENŢA: Se va realiza prin aşezarea în trenuleţul grupei a pozelor copiilor ce sunt prezenţi. Cei absenţi rămân în gară. COMPLETAREA ÎN CALENDARUL NATURII: Calendarul naturii se completează ţinându-se cont de anotimp, dată, zi, vreme, vestimentaţie. NOUTĂŢILE ZILEI: Dimineaţa, la sosirea în sala de grupă am găsit câteva animăluţe obosite şi rănite care au venit din pădurea celor o sută de stejari unde era casa lor pană acum să ne ceară ajutorul. Apoi animăluţele povestesc pe rând cum au venit câţiva oameni mari cu maşini uriaşe şi zgomotoase şi au tăiat toţi copacii din pădure, au călcat sub roţile maşinilor adăposturile iar toate animalele care locuiau acolo au fost nevoite să fugă. Ele, cele cinci animale care au venit, s-au gândit să ceară ajutorul copiilor, care mereu sunt săritori şi iubesc mult pădurea. Acestea au adus şi un desen pentru ca prietenii lor să înţeleagă mai bine ce s-a întâmplat. ACTIVITATEA DE GRUP : Le propun copiilor să se gândească cum le putem ajuta pe animăluţe. Copiii vin cu idei iar apoi sunt selectate cele potrivite şi le propun să ne apucăm de treabă. Pentru a reuşi să terminăm la timp le propun să formăm echipe în funcţie de animalul de pe ecuson. TRANZIŢIA: În pădurea cu alune Pentru a le ajuta pe animale copii vor trebui să desfăşoare diferite activităţi: Astfel, la sectorul Joc de rol, copiii vor găsi materialele necesare pentru un cabinet medical veterinar unde vor îngriji şi pansa animalele rănite. La sectorul Ştiinţă, vor pune în pământ seminţele unor arbori( jir, ghindă, con de brad) pentru a creşte puieţi şi a-i planta în pădure la primăvară. 51

52 La sectorul Artă, vor decupa şi lipi hârtia pentru a realiza copaci, vor colora animalele pădurii, vor lipi adăposturi şi vor pregăti polistirenul pentru macheta pădurii pe care o vom realiza la activitatea matematică, o vom fotografia şi o vom trimite pădurarului să replanteze copacii. La sectorul Joc de masă, vor găsi adăpostul potrivit fiecărui animal precum şi hrana acestora. La sectorul Nisip şi apă copiii vor construi adăposturi pentru gâze şi alte vieţuitoare mici din pădure. În perioada de tranziţie dintre activităţile alese şi activitatea pe domenii experienţiale, se desfăşoară jocul Mergem ca. La activitatea matematică vom realiza reactualizarea număratului în limitele 1-5 prin jocul didactic Replantăm pădurea iar după gustarea de la ora 10 vom desfăşura activitatea de Educaţie pentru societate prin convorbire cu tema Cum putem ajuta animalele pădurii? Ziua se va încheia cu jocurile distractive Câinele ciufuluit şi Pachetul misterios. ALA 1 ACTIVITĂŢI PE CENTRE DE INTERES: a.)ştiinţă: Din ce cresc copacii din pădure? - experiment OBIECTIVE OPERAŢIONALE: - să denumească seminţele fagului, bradului, stejarului; - să pună în pământ seminţele asigurând apoi condiţiile necesare germinării- apă, lumină, căldură; - să urmărească experimentul de-a lungul timpului având grijă de plante. b) Joc de masă: Alege şi potriveşte OBIECTIVE OPERAŢIONALE: - să recunoască şi să denumească animalele sălbatice din imagini; - să identifice şi să denumească adăpostul potrivit fiecărui animal; - să identifice şi să denumească hrana potrivită fiecărui animal. c) Artă: -colorare- Animalele din pădure -lipire- Copaci pentru pădure, Adăposturile animalelor -colaj- Cum e în pădure pe jos? OBIECTIVE OPERAŢIONALE: - să coloreze animalele folosind culorile corespunzătoare; - să lipească prin apăsare şi suprapunere; - să lipească pe polistiren hârtie ruptă folosind culorile potrivite; - să respecte reguli de igienă; 52

53 - să-şi formeze deprinderea de ordine şi acurateţe a lucrării; - să analizeze, pe baza unor criterii clare, lucrarea proprie, precum şi lucrările celorlalţi copii. d) Joc de rol: De-a veterinarul OBIECTIVE OPERAŢIONALE: să îngrijească animalele folosind trusa pusă la dispoziţie; să manifeste empatie faţă de animalele aflate în suferinţă; să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului de joacă. e) Nisip şi apă- Căsuţele insectelor și șopârlelor OBIECTIVE OPERAŢIONALE să realizeze adăposturi în nisip pentru diferite gâze și animăluțe; să respecte regulile de conduită la acest centru; să respecte reguli de igienă; DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Etapele activităţii 1.Moment organizatoric 2.Introducerea în activitate a. Captarea atenţiei 3. Anunţarea temelor şi a obiectivelor Conţinutul activităţii Se asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii: aerisirea sălii de grupă; pregătirea materialelor pentru centrele de activitate; Introducerea în activitate se va realiza printr-o scurtă expunere: Copii, pentru a le ajuta pe animalele necăjite ne vom împărţi pe echipe şi vom lucra după puterile noastre pentru a replanta pădurea. Haideţi să vedem despre ce este vorba! 1: Ştiinţă: - Ce am pregătit pe această măsuţă? (copiii descriu materialele) -Aici vom pune în pământ seminţele unor arbori( jir, ghindă, con de brad) pentru a creşte puieţi şi a-i planta în pădure la primăvară.. 2. Joc de masă: - Dar pe măsuţa aceasta ce v-am pregătit? (copiii descriu materialele) La această măsuţă veţi citi imagini ce reprezintă animale apoi le veţi găsi hrana şi adăpotul. Sunt convinsă că voi le recunoaşteţi şi-mi veţi spune şi mie ce animale aţi recunoscut şi unde 53 Strategii didactice Metode procedee conversaţia explicaţia conversaţia observaţia explicaţia şi Materiale didactice Ghivece Pământ Conuri, ghindă jir, Joc Alege şi potriveşte Imagini animale creioane cu Evaluare Instrumente şi indicatori verificare orală proba orală

54 4. Dirijarea învăţării 5.Desfăşurarea activităţii 6. Obţinerea performanţei locuiesc ele. 3. Artă : - Dar la această măsuţă ce v-am pregătit? (copiii descriu materialele) - Aici vom colora animalele din pădure. - Dar la această măsuţă ce v-am pregătit? (copiii descriu materialele) - Aici vom decupa şi lipi copaci. - Aici vom picta polistirenul pentru a planta apoi pădurea în pământ. 4. Joc de rol: - Dar la acest sector ce v-am pregătit? (copiii descriu materialele) -La acest sector veţi îngriji animalele rănite care ne-au cerut ajutorul. Voi anunţa jocurile şi activităţile ce urmează a fi desfăşurate în fiecare centru de interes. Se precizează copiilor comportamentul adecvat în cazul acestor activităţi. Va trebui să coloraţi cu atenţie fără să depăşiţi conturul, să vorbiţi în şoaptă pentru a nu deranja pe alţii,să vorbiţi politicos, frumos, corect, fiecare joc trebuie terminat, etc. Pentru fiecare sector câte un copil va repeta sarcinile de rezolvat şi se vor purta discuţii referitoare la ceea ce vor realiza cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie şi modul de utilizare al ustensilelor. În timp ce copiii lucrează, educatoarea îi va îndruma şi urmări îndeaproape. Va da explicaţiile necesare, va pune întrebări ajutătoare, acolo unde există dificultăţi, va monitoriza activitatea la fiecare centru şi va interveni dacă e cazul. După terminarea activităţilor liber alese, educatoarea va face aprecieri asupra întregii activităţi, a modului de participare a copiilor la activitate şi a comportamentului acestora. Se cere copiilor să facă aprecieri şi autoaprecieri exprimând opinii referitoare la modul cum s-a lucrat, cum au colaborat şi la rezultatele pe care leau obţinut. explicaţia demonstraţia exerciţiul conversaţia explicaţia colorate polistiren scobitori beţişoare lipici imagini foi trusă medic halat alb lucrările copiilor lucrările copiilor verificarea orală aprecieri verbale examinare prin proba practică aprecieri verbale 54

55 7.Încheierea activităţii O voi realiza prin aprecieri verbale asupra modului de realizare a sarcinilor stabilite şi asupra comportamentului. conversaţia recompense aprecieri verbale ADE TRANZIŢIE:,,Să mergem ca -D.Ş.- Activitate matematică - Replantăm pădurea - joc didactic OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Cognitive: - să numere corect şi conştient în limitele 1-5; - să rapoteze numărul la cantitate; - să recunoască cifrele în limitele 1-5; - să compare două mulţimi utilizând formularea mai multe, mai puţine ; - să pună în corespondenţă elementele a două mulţimi; Afective: - să respecte reguluile jocului ; - să manifeste prietenie, toleranţă, bunăvoinţă faţă de animale. Psiho-motrice: - să manuiască corect materialele primite; - să participe activ la jocuri; DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Evenimentul didactic 1.Moment organizatoric 2.Captarea atenţiei 3.Reactualizarea cunoştinţelor Conţinutul activităţii Sala de grupă va fi aerisită şi mobilierul aranjat sub formă de semicerc, adecvat modului de desfăşurare a activităţii. Materialele didactice vor fi pregătite, unele la vedere altele sub formă de surpriză. Animalele din pădure se simt mult mai bine şi vor sta cu noi pentru a vedea cum va arăta noua lor casă şi a ne ajuta la nevoie. Se vor reactualiza cunoştinţele privind număratul pentru a putea aşeza în pădure atâtea adăposturi câte animale sunt pentru a 55 Strategii didactice Conversaţia Conversaţia Conversaţia Evaluare Observare a comporta mentului copiilor Sesizarea atenţiei copiilortrezirea interesului Probă orală

56 4.Anunţarea temei şi a obiectivelor 5.Dirijarea învăţării 6.Obţinerea performanţei 7.Asigurarea retenţiei şi a transferului de cunoştinţe 8.Evaluarea activităţii 9.Încheierea activităţii TRANZIŢIE: Câte unul pe cărare. nu rămâne nici un animal fără adăpost. Voi desena pe tablă mulţimi de obiecte şi copiii le vor număra; Voi bate din palme copiii numărând sunetele; Voi ridica obiecte pentru a fi numărate de către copii; De fiecare dată un copil va veni să ne arate la panou cifra corespunzătoare. Astăzi, la activitatea matematică, vom replanta pădura utilizând siluetele realizate de voi mai devreme. Pentru a nu rămâne nici un animal fără adăpost vom număra cu grijă câte animale de fiecare fel avem şi vom realiza tot atâtea adăposturi. Copiii vor aduce la machetă, pe rând, animalele de acelaşi fel. Le vom număra, vom găsi cifra corectă şi apoi vom aşeza lângă ele tot atătea adăpoturi potrivite câte animale avem. Vom număra câte adăposturi de fiecare fel ne-au rămas şi le vom aşeza pe machetă pentru animalele care ar putea să mai vină. Vom compara apoi mulţimile pentru a vedea care are mai multe elemente. Se va realiza printr-o serie de întrebări, adresate de educatoare pentru a fixa noţiunile. - Câți copaci cu scorbură avem? - Câți copaci cu adăpost pentru arici avem? - Care dintre cele două mulțimi are mai mute elemente? - Ce copaci ne-au rămas? Câți sunt? - Ce mulțime are același număr de elemente ca și mulțimea brazilor? - Dar mai multe elemente? Voi face aprecieri individuale asupra modului de lucru şi asupra participării copiilor la întreaga activitate. În încheiere, animalele le mulţumesc copiilor pentru ajutor şi le propun, de bucurie, să cânte ceva Explicaţia Conversaţia Explicaţia Exercițiul Demonstraţia Analiza Exerciţiul Conversaţia Conversaţia Cunoaşter ea temei şi a obiectivel or Aprecierea corectitudi ni răspunsuri lor Realizarea sarcinilor de lucru. Aprecierea corectitudi ni răspunsuri lor Aprecieri verbale Observaţii asupra comporta mentului copiilor. ADE-DOS- Educaţie pentru societate - Cum putem ajuta animalele pădurii - convorbire OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Cognitive: 56

57 - să identifice modalităţi prin care pot fi ajutate animalele ce au rămas în pădure; - să formuleze întrebări de tipul CINE? CE? CÂND? CUM? UNDE? - să se exprime corect în propoziţii; - să-şi îmbogăţească vocabularul cu expresii şi cuvinte noi; - să respecte regulile jocului rezolvând sarcina primită; Afective: - să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive; - să manifeste prietenie, toleranţă, bunăvoinţă faţă de animale. Psiho-motrice: - să manuiască corect materialele primite; - să participe activ la jocuri. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Evenimentul didactic 1.Moment organizatoric 2.Captarea atenţiei 3.Reactualizarea cunoştinţelor 4.Anunţarea temei şi a obiectivelor 5.Dirijarea învăţării Conţinutul activităţii Sala de grupă va fi aerisită şi mobilierul aranjat sub formă de semicerc, adecvat modului de desfăşurare a activităţii pe cinci colective. Materialele didactice vor fi pregătite. Veveriţa Riţa se bucură că au fost aşa bine primite şi că toţi copiii le-au sărit în ajutor. Dar se gândeşte că au mai rămas şi alte animale fără adăpost care nu ştiu ce să facă. Le propune deci copiilor să se gândească la o soluţie şi pentru ele. Se va realiza printr-o serie de întrebări: Cine are grijă de pădure? Cum am putea să luăm legătura cu pădurarul? Ce ar putea să facă acesta? Copiii vor fi anunţaţi că vom scrie o scrisoare pădurarului ca să-l rugăm să ajute animalele rămase în pădure. Pentru a-i prezenta corect problema ne vom juca jocul Explozia stelară şi ne vom aminti astfel ce s-a întâmplat mai exact. Prezint copiilor modul de lucru; Copiii sunt aşezaţi în semicerc, în jurul celor 5 stele. În mijloc este aşezata o stea mare, iar lângă ea se aşează imaginea cu ferma. Cele 5 stele mici se vor aşeza în jurul stelei mari, atenţionând copiii că pe fiecare 57 Strategii didactice Conversaţia Surpriza Conversaţia Explicaţia Conversaţia Conversaţia Explicaţia Demonstraţia Evaluare Observarea comportament ului copiilor Sesizarea atenției copiilortrezirea interesului Cunoaşterea temei şi a obiectivelor Descrierea materialului pregătit şi a sarcinilor de lucru

58 6.Obţinerea performanţei 7.Asigurarea retenţiei şi a transferului de cunoştinţe steluţă mică este scrisă o întrebare. Întrebările sunt: Ce?, Cine?, Unde?, Când?, De ce?; Veveriţa alege 5 copii, iar ei ajutati de arici îşi aleg fiecare câte o steluţă cu o întrebare. Le citesc întrebarea de pe steluţă şi le cer să se aşeze lângă steluţa care are o întrebare de acelaşi fel. Fiecare copil ales formează împreună cu cei ce au ecuson de acelaşi fel o echipă şi împreună vor formula întrebări. Le explic modul de lucru şi dau fiecărei echipe câte o sugestie. Copiii trebuie să găsească împreună cât mai multe întrebări referitoare la imaginea prezentată, folosind formularea de pe steluţa aleasă. Trec apoi pe la fiecare echipă pentru a nota întrebările găsite. Toţi copiii privesc planşa şi formulează, în grup, cât mai multe întrebări, timp de 5 minute. La bătaia din palme, se revine în semicerc şi fiecare grup comunică celorlalţi copii întrebările formulate împreună. Pentru a obţine mai multe conexiuni între întrebările descoperite, se stabileşte ordinea adresării întrebărilor: Ce?, Cine? Unde?, Când?, De ce? Pe rând, fiecare grup vine lângă imagine şi adresează întrebările celorlalte grupuri, aceştia răspund şi astfel se stimulează activitatea grupurilor. Întrebările formulate de grupurile de copii vor fi notate de educatoare în portofoliul Exploziei stelare Utilizând răspunsurile formulate de copii vom scrie împreună o scurtă scrisoare pădurarului în care îi vom explica cine suntem, de ce îi scriem, ce s-a întâmplat, unde şi cînd, rugândul să meargă să vadă ce se poate face. Scrisoarea va fi pusă în plic şi se va scrie adresa. Analiza Munca echipă Exerciţiul Explozia stelară Conversaţia Turul galeriei în Aprecieri verbale 8.Evaluarea Voi face aprecieri individuale asupra Conversaţia Aprecieri activităţii modului de lucru şi asupra participării verbale copiilor la întreaga activitate. Apoi copiii vor primi o surpriză sub forma unor măscuţe de animale pe care le vor termina prin lipire şi le vor putea păstra pentru a se juca cu ele mai târziu. 9.Încheierea Reamintesc copiilor denumirea metodei de Observaţii 58

59 activităţii grup: explozia stelară. În încheiere, activitatea va fi completată prin cântecul Tainele pădurii ALA 2 Jocuri distractive: Câinele ciufulit, Pachetul misterios Evenimentul didactic OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 1.Organizarea jocului. 2.Anunţarea şi explicarea jocului. 3.Desfăşurarea jocului de probă. 4.Desfăşurarea propriu-zisă a jocului. 5. Încheierea jocului. - să răspundă la o sarcină simplă dată; Voi anunţa tema activităţii. Copiii vor fi împărţiţi în cinci echipe conform ecusoanelor. Unul dintre copii va fi câinele ciufulit care stă sub o măsuţă. Copiii din fiecare echipă, pe rând trebuie să ia hrana pe care câinele o păzeşte fără ca acesta să-i prindă. În timpul jocului vor cânta: Câinele cel ciufulit s-a ascuns în cuşcă, Toată ziua doarme, nu latră, nu muşcă. Mâncarea să o furăm fără să-l trezim Şi-apoi să fugim. Copiii care sunt prinşi înainte să ajungă în pădure ies din joc. Vom desfăşura împreună un joc de probă, iar dacă se impune voi da explicaţii suplimentare. Jocul se va repeta până când toţi copiii vor participa la joc. Se urmăreşte buna desfăşurare a activităţii, respectarea regulilor şi a corectitudinii. Voi încuraja copiii să-şi susţină colegii, chiar să le facă galerie. Vom stabili împreună cu animalele din pădure echipa câştigătoare, cea care a pierdut cei mai puţini jucători. Voi face aprecieri asupra modului de desfăşurare al jocului. Copiii vor primi stimulente sub formă de alune aduse de Veveriţă pentru ei desfăşurând jocul Pachetul misterios. Pe muzică, pachetul va fi dat din mână în mână. La oprirea muzicii copilul care are pachetul îl desface găsind un alt pachet. Jocul se repetă 59 asupra comportament ului copiilor. - să manifeste spirit de echipă, atitudini de cooperare, spirit de competiţie şi fair-play; - să aştepte într-o sarcină ce implică aşteptarea ; - să respecte regulile jocului de mişcare. Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare Metode şi Materiale Instrume procedee didactice nte şi indicatori Voi aduna copiii într-un cerc. expunerea expunerea explicaţia conversaţia demonstraţia exerciţiul exerciţiul conversaţia conversaţia ecusoane cu animalele hrana animalelo r -morcovi -nuci -miere -insecte -bobocei Pachet surpriză DVDplayer Aprecieri verbale Aprecieri verbale Aprecieri verbale Aprecieri verbale

60 până la găsirea surprizei. În timp ce copiii mănâncă alunele voi completa jurnalul grupei cu impresiile zilei, Natura, prietena mea proiect educaţional Prof. înv. preșc. Călţun Adriana Grăd. Căsuța cu povesti Grăd. cu p p. nr 2- Struct. Orăştie,jud Hunedoara I. ARGUMENT: Începută de timpuriu, educaţia ecologică are şanse mari. Cei mici trebuie să înţeleagă că pe Terra există interdependenţă între populaţia umană şi nenumăratele specii de plante şi animale, între societate şi ciclurile biologice din natură. Aceasta se poate face atât prin activităţile de cunoaşterea mediului, educarea limbajului, educaţie plastică, activităţi practice, dar şi prin activităţile de extindere, opţionale sau extracurriculare. De asemenea trebuie să-i facem să înţeleagă necesitatea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii care nu trebuie să devină duşmani ai naturii, ci în concordanţă cu aceasta, pentru a păstra resursele Terrei; exploatarea judicioasă a pădurilor, a bogăţiilor solului şi subsolului, pentru a păstra frumuseţile naturale ale naturii. Degradarea continuă a mediului înconjurător, care se produce sub ochii noştri, se datorează intervenţiei omului în natură. De aceea, trebuie conştientizată necesitatea protecţiei acesteia, a ocrotirii vieţii în cele mai variate forme ale sale. Natura nu poate să ia atitudine asupra celor care o distrug, dar îi sensibilizează şi îi impresionează prin frumuseţe şi diversitate. În grădiniţă facem primii paşi în încurajarea copiilor ca în timp să devină factori activi ai protecţiei mediului, acţionând, modificând stilul de viaţă propriu şi pe cel al persoanelor din jurul lor. Comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viaţa, de aceea în educaţia realizată în grădiniţă şi apoi în şcoală, trebuie să pornim de la interesul firesc al copiilor pentru plante şi animale, pentru ceea ce reprezintă în general natura pentru ei. 60

61 Educaţia ecologică în grădiniţă se realizează mai ales la nivel afectiv, îndeosebi prin accentuarea aspectelor ce ţin de legăturile emoţionale, deoarece natura, prin frumuseţea ei, sensibilizează sufletul copiilor, înlătură oboseala, creează bună dispoziţie, ne ajută să ne cunoaştem mai bine. Acum se conturează sentimente ce se vor manifesta prin atitudini ce dovedesc atenţia acordată de acesta mediului. II. DESCRIEREA PROIECTULUI: SCOP: Formarea si dezvoltarea conceptie stiintifice despre mediul inconjurator cu modalitati specifice varstei; interconditionarea intre cunostintele dobandite, a convingerilor formate, a atitudinilor si comportamentului intr-un tot unitar; Crearea unui comportament adecvat al copiilor fata de mediul inconjurator; educarea unei atitudini pozitive faţă de mediu prin exersarea unor deprinderi de îngrijire şi protejare a acestuia; OBIECTIVE: Dezvoltarea interesului şi curiozităţii pentru cunoştinţe din domeniul ecologiei; Cunoaşterea şi aplicarea normelor de comportare specifice asigurării echilibrului naturii şi adoptarea unei atitudini de prietenie şi respect faţă de aceasta şi formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă aceste norme; Antrenarea copiilor în îngrijirea plantelor şi animalelor; Stimularea copiilor în desfăşurarea unor activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ, prin care să contribuie la păstrarea sănătăţii lor şi a unui mediu natural curat; Dezvoltarea învăţării prin cooperare, respectarea unor sarcini specifice pentru realizarea unui proiect comun; Stimularea imaginaţiei, a creativităţii şi încurajarea copilului în a exprima opinii şi stări sufleteşti legate de protejarea naturii, precum şi motivarea acestora; Să-şi însuşească normele de comportament ecologic specific asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, a societăţii, formarea unor comportamente pozitive faţă de mediu şi a unor atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele ecologice. METODE DIDACTICE ŞI TEHNICI DE LUCRU: Observaţia, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, descoperirea, învăţarea prin cooperare, dezbaterea, lucrul în echipă, gândiţi-lucraţi în perechi, brainstorming-ul de grup şi individual, ciorchinele, turul galeriei, cubul; întâlniri cu specialişti, vizionare de casete video, prezentare de imagini foto, expoziţii foto şi cu lucrările copiilor. GRUPUL ŢINTĂ: 61

62 copii preşcolari de la grupa Step by Step,Grădiniţa cu program prelungit nr 2,Orăştie, jud Hunedoara copii preşcolari de la Grădiniţa cu program prelungit nr 4,Cugir,jud Alba cadrele didactice de la cele două grădiniţe; - părinţi dornici să susţină proiectul. BENEFICIARI: - direcţi: preşcolari, părinţi, cadre didactice. - indirecţi: comunitatea. RESURSELE PROIECTULUI: a) Resurse umane: - copii preşcolari grupa Step by Step (27 copii),grădiniţa p.p.nr 2,Orăştie; -copii preşcolari grupa pregătitoare,grădiniţa p.p.nr 4,Cugir - părinţii copiilor preşcolari ; - specialişti inginer silvic, agent de mediu. b) Resurse materiale: - informaţionale: albume, enciclopedii, reviste, cărţi, plante, casete audio-video, jetoane, planşe, jucării, cărţi, ilustraţii pentru poveşti şi poezii, aparatură audio-video, TV. - auxiliare: instrumente de lucru. c) Resurse temporale: Durata proiectului: 15 sept iunie 2014 d) Resurse financiare: sponsorizări ale părinţilor, donaţii. e) Resurse de spaţiu pentru derularea proiectului: Sala de grupă, sala de clasă, curtea grădiniţei, parcul municipiului, PARTENERI: reprezentanţi ai comunităţii locale: Ocolul Silvic Orăştie III. ETAPELE PROIECTULUI: Realizarea unui studiu pe baza dezbaterii cu tema Derularea proiectului pe baza calendarului activităţilor (lunar) cu participarea copiilor, părinţilor şi partenerilor. Evaluarea proiectului. REZULTATE AŞTEPTATE: îmbunătăţirea relaţiei grădiniţă grădiniţă; respectarea cerinţelor. MONITORIZARE: înregistrări video, foto, consemnări în jurnal, portofolii. IV. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR: 62

63 1.,,Natura prietena mea Informare despre iniţierea şi desfăşurarea proiectului,pregătirea parteneriatului între cele două grădiniţe.stabilirea strategiilor de desfăşurare a programului. 2.,,UN COPIL UN POM O FLOARE ( LUNA PĂDURII 15martie 15 aprilie) Cu acest prilej, beneficiind de sprijinul comunităţii locale şi al părinţilor, copiii participă la plantarea unor pomi fructiferi şi flori pentru amenajarea spaţiului verde din jurul grădiniţei. Înainte de activitatea practică, vom discuta cu copiii despre importanţa plantelor pentru viaţa omului / sursă de hrană, de combustibil, de construcţie şi mobilă, despre contribuţia livezilor şi pădurilor la diminuarea efectelor negative ale inundaţiilor, ale eroziunii terenului, ale poluării aerului şi al îmbunătăţirii calităţii mediului. Tot acum vom putea să reactualizăm concret părţile componente ale plantei şi modul în care fiecare parte trebuie îngrijită şi ocrotită. 3.,,PĂMÂNTUL PLANETA ALBASTRĂ (ZIUA PĂMÂNTULUI 22 aprilie) Pentru a înţelege mai bine efectele negative ale acţiunilor omului asupra Pământului se vizionează un film documentar, urmat apoi de o discuţie pe marginea aspectelor prezentate în film, la nivelul de înţelegere al copiilor se subliniază toate aspectele ce privesc acest subiect, poluare cu gunoaie, defrişări, foc în pădure şi consecinţele acestora asupra mediului în care trăim. În finalul activităţii copiii vor reda prin desene felul în care au înţeles ei că trebuie ocrotit Pământul. 4.,,OCROTIM ŞI IUBIM NATURA Sub această denumire vom desfăşura o acţiune de colectare a materialelor reciclabile plastice, PETuri, deşeuri din hârtie, carton etc. Educatoarele împreună cu părinţii şi copiii, folosind materialele colectate, vor confecţiona costume pentru preşcolari (maxim 5 pe grupă), destinate activităţilor artistice şi obiecte de decor pentru amenajarea spaţiului educaţional din grădiniţă. 4.,,CUVINTE VERZI PENTRU UN MEDIU ALBASTRU (LUNA MEDIULUI 5 iunie) Cu ocazia zilei mediului vom prezenta un program artistic care va cuprinde *cântece şi poezii despre natură (scenetă eco); *o paradă a costumelor din materiale reciclabile; *o expoziţie cu obiecte de decor din materiale refolosibile; Acţiunea se v-a desfăşura la Grădiniţa p.p.nr 4 Cugir,jud Alba,programul fiind prezentat de copiii de la grupa Step by Step de la Grădiniţa p.p.nr 2,Orăştie V. FINALITĂŢILE PROPUSE ÎN URMA DESFĂŞURĂRII PROIECTULUI: Proiectul va avea un impact deosebit asupra copiilor preşcolari şi şcolari datorită: 63

64 - utilizării metodelor interactive, a procedeelor şi tehnicilor de lucru, care le-a sporit încrederea în forţele proprii; - apropierii lor de mediul înconjurător; - însuşirii unor norme de comportament eco-civic; - formării unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele ecologice. VI. EVALUAREA PROIECTULUI se va realiza prin: Expoziţie de fotografii realizat în timpul desfăşurării proiectului; Portofoliul şi Jurnalul proiectului - cu lucrări artistico-plastice (desene, picturi, modelaje) şi practice realizate de copii în timpul proiectului; Înregistrări audio-video din timpul derulării proiectului; VII. MEDIATIZARE: afişierul grădiniţei, presa locală (ziarul Palia ), popularizarea proiectului în sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane, publicaţii pentru preşcolari. Bibliografie: 1.,,Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ediţia a II a revizuită şi adăugită, Bucuresti, Ionescu, Al., Săhleanu, V.Bandiu, Protecţia mediului înconjurător şi educaţia ecologică, Bucureşti, Ed. Ceres, Marcela Meraru, Valeria Oprişorean, Scrisoarea pământului către copii, Ed. Emia, *****,,Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura Integral, Bucureşti, Imagini de la acțiunile realizate. Fantezii florale flori presate 64

65 Voi oameni mari, mereu grabiţi Pământul geme şi suspină Îl poluaţi, şi-l otraviţi Aveţi răbdare şi mai multă milă. Să învăţăm să ocrotim natura. Să învăţăm ca ea înseamnă mult. Să învăţăm ca viaţă avem doar una Şi vrem să dainuim pe acest Pământ. 65

66 Ziua Pământului proiect educativ Prof.înv.preșc: Piciu Nicoleta - Grădinița cu PP. -,,Micul Prinț,, Pitești, Argeș Este un proiect de protecţie a mediului, în care copiii participă cu drag cu mesaje ecologice, pentru Ziua Pamantului! Copiii intreaba: Oameni mari, ce viitor ne oferiţi pe această PLANETĂ? Pe NOI ne doare fiecare hârtie aruncată pe stradă,fiecare acțiune de poluare a mediului sub diferitele ei forme, dar pe VOI..? COPII AI EUROPEI, SĂ NE UNIM FORȚELE IN ACEST PROIECT! GRUP ȚINTĂ : PREȘCOLARII GRUPEI,,PITICILOR,,DE LA GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.13,,MICUL PRINȚ,, PITEȘTI, ARGEȘ ARGUMENT : Considerăm educația ecologică ca o dimensiune fundamentală, ştiind faptul că la această vârstă se pun bazele primelor cunoştinţe despre mediu, se formează primele deprinderi în ceea ce priveşte relaţia om natura. Avem convingerea că putem să trezim interesul copiilor pentru tot ce-i înconjoară şi, prin ei, putem forma o atitudine pozitivă faţă de mediu, tuturor celor care populează Pământul. Este timpul să sensibilizăm pe cei mai mici copii să fie garantul protecţiei Pamantului, acum, mai mult ca oricând, când Pământul suferă de neglijenţa şi nepăsarea oamenilor. Scopul proiectului : Oferirea posibilităţii fiecărui copil de a-şi manifesta atitudinea personală, responsabilă, faţă de mediul în care trăieşte. Dezvoltarea creativităţii prin crearea de mesaje ecologice redate prin artă. Obiective : educarea ecologică a copiilor privind păstrarea sănătăţii mediului; implicarea părinţilor şi a altor factori educaţionali ai comunităţii în formarea şi dezvoltarea unei conduite ecologice; dezvoltarea creativităţii prin arta; Durata proiectului : APRILIE Evaluarea și Feedback-ul : 22 APRILIE 2015 EVALUAREA PROIECTULUI 66

67 In data de 22 Aprilie 2015 se va întocmi raportul cu privire la desfășurarea proiectului în grădiniță. CADRE DIDACTICE IMPLICATE: Grupa,,Piticilor,, - Piciu Nicoleta Silvia S.O.S SALVAȚI PĂMÂNTUL!!! EXPOZIȚIE CU LUCRĂRI ALE COPIILOR GRĂDINIŢA P.P NR.7 DEVA Jucării construite de copii, pentru copii proiect educaţional Prof. Ilie Elena - Grădiniţa P.P. Nr.7 Deva Prof. Lazăr Elena Lucia Director, Grădiniţa P.P. Nr.7 Deva DOMENIUL ECOLOGIE SI PROTECŢIA MEDIULUI 67

68 ORGANIZATORI: Prof. Ilie Elena - Grădiniţa P.P. Nr.7 Deva Prof. Lazăr Elena Lucia Director, Grădiniţa P.P. Nr.7 Deva LOC DE DESFĂŞURARE: Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.7 Deva TIPUL PROIECTULUI: LOCAL TERMEN DE DERULARE: 01 mai 30 iunie ARGUMENT Copilul râde: Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul spunea poetul şi filozoful Lucian Blaga. Pornind de la constatarea poetului, ne-am propus sa stârnim ingeniozitatea şi creativitatea copilului prin realizarea unor jucării care să aibă rol educativ, utilizând materiale reciclabile. SCOP: Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător, prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a problemelor legate de refolosirea deşeurilor, stimularea curiozităţii pentru investigarea şi găsirea soluţiilor practice de utilizare a acestora în mod creativ. OBIECTIVELE URMĂRITE: Stimularea creativităţii şi dezvoltarea imaginaţiei copiilor prin proiectarea şi confecţionarea de jucării; Educarea copiilor în procesul de gestionre a materialelor reciclabile; Antrenarea/implicarea copiilor în promovarea activităţilor cultural-educative, ecologice şi estetice; Identificarea unor căi prin care preşcolarii pot contribui la menţinerea unei vieţi sănătoase a plantelor şi animalelor. RESURSE: a) Umane: preşcolari, cadre didactice b) Materiale: aparat foto, panouri, saci din plastic, pomişori, seminţe de flori, materiale şi unelte necesare activităţilor, calculatorul, imagini, postere, mape, coli de scris, pliante, acuarele, carioci, culori, markere, vopsea, pensule, mănuşi protecţie etc. GRUP ŢINTĂ: - preşcolarii de la Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.7; - cadre didactice doritoare să se implice în acest proiect; BENEFICIARI: 68

69 - preşcolari; - cadre didactice; - părinţi; - comunitatea; - alti factori educaţionali. ETAPELE PROIECTULUI: - Derularea activităţilor conform calendarului activităţilor; - Realizarea unor jucării confecţionate din materiale reciclabile, lucrări artistico-plastice (desen, pictură, colaj); - Amenajarea expoziţiei, evaluarea lucrărilor şi premierea acestora; METODE ŞI PROCEDEE: activităţi de informare, activităţi practice, munca în echipe, convorbirea, portofoliul, activitati artistice, drumeţia, excursia, concursul; REZULTATE AŞTEPTATE: privind copiii: îmbunătăţirea performanţelor artistico-plastice prin folosirea unor tehnici noi şi variate în funcţie de temele propuse; cultivarea respectului faţă de pădure ca element vital al vieţii; dezvoltarea spiritul critic, autocritic; îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare între copii. privind cadrele didactice: implicarea cadrelor didactice în folosirea metodelor noi de stimulare a interesului copiilor pentru educaţia ecologică, arta plastică şi educaţia pentru stiinţă; dezvoltarea competenţelor de organizare a unui ambient educaţional care să motiveze copilul în cadrul procesului instructiv educativ. EVALUARE: expoziţii, afişe, panouri cu jucăriile/lucrările sosite in concurs, îndemnuri ecologice, fotografii, CD-uri; amenajarea climatului ambiental din sala de grupă cu ocazia acestui proiect; portofolii cu lucrările artistico-plastice ale copiilor; album în format electronic cu activităţile desfăşurate; realizarea unui program artistic cu participarea preşcolarilor; diplome pentru preşcolari; diplome pentru cadrele didactice îndrumătoare. MEDIATIZARE / DISEMINARE: prezentarea proiectului la nivelul Cercurilor Pedagogice şi Comisiilor Metodice; 69

70 mediatizarea proiectului în reviste de specialitate, simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR Data Tema Activităţi desfăşurate pe mai multe subteme (orientativ) mai mai IUBEŞTE ŞI RESPECTĂ NATURA REALIZĂRI LE NOASTRE! - Excursii, drumeţii în natură pentru observarea copacilor; - Convorbiri De ce avem nevoie de pădure?, Pădurea, aurul verde ; - Jocuri de rol: De-a ecologistii, Pădurarii ; - Activitate practică de colectare a deşeurilor,,ce deşeuri ne oferă pădurea? - Sortarea deşeurilor şi crearea condiţiilor pentru depozitarea acestora,,micii ecologisti în acţiune - Lucrări artistice pe această temă / Fotografii - Prezentare de CD-uri (pps.) cu jucăriile confecţionate la concursurile din ediţiile anterioare; -,,Ce sunt deşeurile şi de unde provin? - convorbire; - Activitate gospodărească: plantarea unor flori, seminţe din pădure, pomi în curtea grădiniţei; - Organizarea unei expoziţii cu jucăriile/lucrările primite la concurs; - Întâlniri cu specialişti; RESPONSABILITĂȚILE ORGANIZATORILOR: - organizează expoziţia cu jucăriile/lucrările sosite la concurs; Responsabili Cadre didactice înscrise în proiect Cadre didactice - participă la jurizarea jucăriilor şi lucrărilor artistico-plastice ale copiilor; - înmânarea diplomelor. Modalităţi de evaluare Expoziţie cu lucrări ale copiilor Album cu fotografii din timpul derulării activităţilor Expoziţie cu lucrări ale copiilor Afise Album cu fotografii din timpul derulării activităţilor 70

71 Proiect didactic Ed. Gavrilă Doina - Şcoala Gimnazială A. Iancu /Grădiniţa PP. Nr.1 Abrud Data:MAI 2014 Grupa: mijlocie DOS Denumirea activităţii: Activitate practică Tema:,,Plantăm pomişori in curtea grădiniţei Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi-act.cu părinţii Scopul: Cultivarea interesului copiilor faţă de protejarea mediului înconjurător şi necesitatea adoptării unui comportament eco-civic faţă de natură. Obiective operaţionale: O1: să denumească acţiuni prin care pot contribui la menţinerea curăţeniei şi a sănătăţii mediului înconjurător; O2: să conştientizeze importanţa plantării şi îngrijirii pomilor; O3: să recunoască şi să folosească în mod corect uneltele de lucru,împreună cu părinţii; O4: să denumească elementele componente ale plantei; O5: să-şi însuşească şi să respecte etapele plantării unui pomişor; O6: să planteze pomii respectând indicaţiile primite; O7: să cânte un cântecel şi să recite versuri adecvate temei; O8: să respecte regulile de comunicare şi comportament stabilite în activitatea de grup. STRATEGII DIDACTICE: Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, observaţia, munca în echipă, activitatea practică; Mijloace didactice: - planşe ilustrând aspecte cu copii care îngrijesc şi protejează natura; - puieţi (meri,pruni,peri); - unelte pentru plantat ; Loc de desfăşurare: sala de grupă / curtea grădiniţei 71

72 Material bibliografic: Metodica predării activităţilor practice în grădiniţa de copii;,,educaţia ecologică la vârsta preşcolară supliment al revistei,,invăţământul preşcolar ;,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar,2009. Desfǎşurarea activitǎţii Secvenţele activităţii I.Introducerea în activitate a) Captarea atenţiei b) Reactualizarea cunoştinţelor Conţinutul activităţii Se prezintă Zâna primăvara în faţa copiilor şi le spune că pământul acum,primăvara are nevoie de flori,de copaci şi le propune copiilor să participe împreună cu părinţii la o plantare de pomi fructiferi în curtea grădiniţei. - De ce plantăm pomi? (pentru oxigen, pentru a împiedica alunecările de teren, pentru adăpostclădiri/culturi, pentru foc, mobilier, pentru fructe ) Strategii didactice - conversaţia - surpriza Evaluare analiza răspunsur ilor c) Anunţarea temei II. Dirijarea învăţării b) Explicarea tehnicii de lucru - Astăzi vom desfăşura o activitate practică în curtea grădiniţei prin care vom ajuta şi noi Pământul să fie mai sănătos: vom planta pomi fructiferi(meri,pruni,peri),împreună cu părinţii voştri. Se porneşte către curtea grădiniţei, unde este pregătit terenul,uneltele de lucru şi pomii. Vor cunoaşte uneltele (cazmale, stropitori, foarfeci) şi materialul săditor: pomii fructiferi Se precizează câteva norme de protecţia muncii. Copiii identifică părţile componente ale plantelor. Se descrie amănunţit fiecare etapă specifică plantării pomilor: săparea gropii, etapa fasonării,, fixarea pomişorului pe o moviliţă de pământ, acoperirea rădăcinilor cu pământ, tasarea acestuia şi udarea, fixarea pomişorului cu ajutorul unui arac. - conversaţia/ - frontal unelte, material săditor - expunerea - observarea/ - frontal analiza răspunsur ilor c) Executarea de către copii După explicarea modului de lucru, fiecare echipă îşi plantează pomişorul: cu hârleţe mici, fiecare copil pune pământ la rădăcină, îl tasează şi pune apă cu stropitoarea. Vor afla cum îngrijesc copăceii în continuare: îi udă, îi sapă în jur, le pun îngrăşăminte naturale. -explicaţia demonstraţia/ - frontal -,,Oamenii ordonaţi, care iubesc natura, nu lasă în 72 evidenţie

73 urma lor mizerie şi dezordine, aşa că va trebui să ne strângem şi noi uneltele de lucru! Odată plantaţi, pomişorii, ca şi oamenii, au nevoie de iubire; copiii se prind cu toţii în hora prietenilor naturii, cântând în jurul pomilor, pe care îi doresc sănătoşi şi roditori. se intonează cântecul,,copăcelul ; se recită versuri cunoscute despre copaci. - exerciţiul - pe echipe rea muncii pe echipe apreceri III Încheierea activităţii Înainte de a intra în sala de grupă, fiecare se va spăla pe mâini cu apă şi săpun. Se fac aprecieri. Li se mulţumeşte părinţilor pentru participarea la această activitate! 73

74 Modalităţi de realizare a educaţiei ecologice în grădiniţă Prof.înv.preşc. Oprinesc Ana - Col. T.T.F. Anghel Saligny Simeria - Struct. Grădiniţa P.N.NR.1 Simeria Educaţia ecologică este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin asigurarea oamenilor cu modalităţile de care au nevoie pentru a rezolva şi chiar preveni problemele de mediu. În cadrul procesului de învăţământ din grădiniţă, educaţia ecologică se realizează în cadrul Domeniului OM şi SOCIETATE ( D.O.S.) fiind parte integrantă a educaţiei pentru societate,alături de educaţia rutieră, educaţia religioasă, educaţia pentru familie, educaţia pentru pace, educaţia pentru drepturile omului etc. Obiectivele primordiale ale educaţiei ecologice în grădiniţă sunt: Cultivarea dragostei pentru mediul înconjurător :ape,plante,animale şi conştientizarea necesitaţii de a economisi apa,energia electrică,lemnul etc. toate resursele naturale ale pământului ; Înţelegerea necesitaţii conservării şi ameliorării mediului ambiant,conştientizarea efectului pe care îl poate avea deteriorarea mediului asupra calităţii vieţii omenirii. Formarea comportamentelor ecologice va aduce în prim plan grija faţă de mediul înconjurător, intervenţia pentru stoparea poluării,a deteriorării mediului ambiant şi dorinţa de păstrare,îmbogăţire şi înfrumuseţare a mediului. În grădiniţă putem realiza educaţia ecologică prin: activităţile de cunoaşterea mediului (observări, lecturi după imagini, convorbiri, povestiri, jocuri didactice), prin desene, prin plimbări şi vizite, prin discuţii libere, spontane, prin activităţi practice în natură, prin dramatizări şi scenete. În primul rând mă voi referi la rolul deosebit al observărilor. Am urmărit ca prin activităţile de observare să antrenez toţi copiii şi pe lângă sistematizarea cunoştinţelor despre plante, animale etc.: părţile componente, mod de viaţă, adăpost, foloase, la sfârşitul activităţii să discutăm despre modul în care putem proteja natura. Permanent am apelat la experienţa de viaţă a copiilor, la modul în care au reacţionat în diferite situaţii cum au avut grijă de animale, de plante. Le-am cerut să dea exemple pozitive şi negative de comportamente faţă de natură. Prin participarea activă a copiilor se realizează reţinerea 74

75 informaţiei ştiinţifice şi reţinerea unor scheme logice de acţiune şi gândire specifice anumitor categorii de obiecte din mediul înconjurător şi orientarea pe baza lor, în situaţii noi. Am observat plante şi animale aduse în clasă dar şi animale şi plante în mediul lor natural. Am observat spontan insecte în curtea grădiniţei: melcul,flururaşul, furnica, buburuza, omida etc.. Copiii au observat căderea frunzelor - toamna, copacul fără frunze iarna, înmugurirea, înflorirea pomului şi formarea fructelor primăvara, coacerea fructelor - vara şi culegerea fructelor - toamna. După aceste observări am desenat pomul în cele patru anotimpuri. Am sesizat că desenele erau cu atât mai precise cu cât observările erau mai dese şi urmate de discuţii mai ample pe marginea celor observate. Pentru a-i responsabiliza le-am dat temă de casă: să observe un pom fructifer din curtea lui sau a vecinului de la înmugurire,înfrunzire, înflorire, apariţia,dezvoltarea şi coacerea fructelor, şi apoi recoltarea fructelor. Pentru o mai bună cunoaştere a condiţiilor de care are nevoie o plantă pentru a se dezvolta, am pus la încolţit grâu. Unor seminţe puse la încolţit le-am asigurat toate condiţiile necesare unei bune dezvoltări: apă, căldură, lumină, pământ bun, aer; altele le-am pus unde aveau numai o parte din aceste condiţii (căldură, lumină, pământ bun, aer dar fără apă, altele au avut apă, pământ bun, căldură, aer dar nu au avut lumină, altele au avut apă, aer, pământ bun, lumină dar nu au avut căldură); tuturor acestor seminţe copiii le-au acordat o dragoste deosebită, au vorbit cu ele în timp ce le udau; pentru o mai bună înregistrare a datelor fiecare copil a notat (prin desen) transformările ce le observa la plantă. Prin aceste modalităţi de desfăşurare a activităţilor copilul este pus în situaţia de a căuta, de a pune întrebări, şi de a găsi răspunsuri corecte. Curiozitatea copilului este atrasă nu numai de obiectele pe care le percepe, ci şi legăturile interne, cauzale care există între obiectele şi fenomenele percepute. Întrebările pe care le pun copiii dovedesc interesul de cunoaştere al acestora manifestat prin întrebări variate. Astfel ei îşi îmbogăţesc orizontul de cunoaştere şi înţeleg că plantele au nevoie de anumite condiţii pentru a se dezvolta. Lecturile după imagini Munci de primăvară, Parcul primăvara, Vara la mare, Cu cortul la munte şi convorbirile Ce ştim despre primăvară?, Ce ştim despre florile de primăvară?, Animalele din ţara noastră, Ce ştim despre animalele domestice? au venit să valorifice cunoştinţele însuşite în cadrul observărilor. Copiii au răspuns cu plăcere la întrebări făcând permanent referire la experienţa lor de viaţă. Pentru a se obişnui să observe natura care-i înconjoară am instituit un moment de povestire: Drumul de acasă până la grădiniţă şi Drumul de la grădiniţă până acasă. Aceste povestiri le-am realizat în activitatea didactică de dimineaţă la colţul Bibliotecă. Am mai folosit povestirea ca modalitate de educaţie ecologică în cadrul activităţilor comune: Poveste despre animalul meu preferat, Ce mi-a povestit copacul?, O zi în parc, Povestea puiului de vulpe, De ce s-a supărat Motănel (povestiri create de copii). 75

76 Educaţia ecologică ajută preşcolarii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului. Copiii reprezintă un public important pentru educaţia ecologică deoarece ei sunt gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor, şi,în unele cazuri copiii îşi pot influenţa părintţi sau pe alţi membri ai comunităţii în formarea unei atitudini ecologice corecte. În calitate de educatori, putem avea un impact deosebit asupra educării copiilor în spirit ecologic, de la creşterea conştientizării şi cunoaşterii,până la formarea de atitudini active în numele educaţiei ecologice. De un real folos în activitatea de educare şi formare a copiilor în spiritul protejării mediului înconjurător este CD-ul PITICLIC Ecologist - cu ajutorul căruia copiii descoperă, învaţă şi protejează natura alături de PitiClic. Utilizând la clasă acest CD, am reuşit să realizez atât transmiterea unor cunoştinte din domeniul educaţiei ecologice dar, mai ales, stimularea interesului copiilor faţă de aceasta şi conştientizarea preşcolarilor spre a deveni responsabili faţă de păstrarea sănătăţii mediului. Am folosit cu success acest CD în diferite tipuri de activităţi specifice învăţământului preşcolar: educarea limbajului (ghicitori, povestiri, jocuri didactice), cunoaşterea mediului (curiozităţi), educaţie pentru societate (activităţi cu caracter ecologic), activităţi matematice (jocuri logice, formare de perechi, numărat şi socotit PitiClic Ecologist îi invită pe copii în lumea minunată a naturii, să afle informaţii despre insecte, mamifere, reptile, păsări şi animale marine dând clic pe "Din lumea celor care nu cuvântă", "Lumea minunată a mamiferelor", "Să cunoaştem reptilele", "Păsările se destăinuie" sau "Lumea fascinantă a animalelor marine": Cei care vor să fie prietenii păsărilor din pădure, le pot construi căsuţe pentru vreme rea la capitolul "Prietenii păsărelelor" sau pot să se joace "de-a număratul"; ajutându-l pe PitiClic la "Flori plantăm, matematică învăţăm", să culeagă flori din grădina pentru bunica lui. 76

77 Numai răspunzând corect la ghicitori şi accesând "Lumea prietenilor care nu cuvântă", vor afla cum pot îngriji acasă animalul preferat. Tot accesând acest CD copiii au ocazia să potrivească literele prin "Imagini descifrate, cuvinte minunate" şi vor descoperi cuvinte importante pentru vocabularul oricărui ecologist. "S.O.S. deşeurile sufocă pământul" îi învaţă pe micii ecologişti să cureţe mediul în care trăiesc, sortând materialele reciclabile ca să-şi păstreze sănătatea. Cei mici sunt invitaţi să nu uite nici de curăţenia camerei lor care este foarte importantă. Ca să poată primi DIPLOMA DE MIC ECOLOGIST ei trebuie să rezolve sarcinile din cadrul capitolului Fă ordine în cameră! şi să găsească raspunsurile corecte la întrebările testului, având posibilitatea să se poată ajuta şi de informaţiile de la capitolul "Şiaţi că În completarea activităţilor de educaţie ecologică am ieşit cu copiii în natură ori de câte ori a permis timpul şi de fiecare dată am fost alături de ei pentru a le arăta, îndruma şi răspunde la întrebările puse în legătură cu mediul. Contactul nemijlocit al copiilor cu aceste activităţi sporesc eficienţa demersului educaţional, dat fiind cunoscută marea disponibilitate a celor mici de a descoperi şi asimila tot ceea ce stârneşte curiozitatea lor vie. Activităţile cu conţinut ecologic îşi găsesc finalitatea în comportamentele dobândite de copii: de a fi mai buni, mai sensibili faţă de ambient, de a fi mai protectori, mai plini de solicitudine, de a acţiona mai disciplinat, de a fi mai responsabil, mai plin de iniţiativă şi mai prompţi în respectarea unor reguli. Prin activităţile ecologice desfăşurate cu profesionalism copiii se dezvoltă intelectual, emoţional, voliţional, moral. Prin observări concrete copiii evaluează sănătatea mediului şi îndrumaţi de educatoare pot găsi măsuri de protecţie. Astfel, se formează atitudini pozitive faţă de mediul degradat. Prin unele activităţi desfăşurate cu preşcolarii, aceştia pot constitui model pentru adulţi, înfrânând unele impulsuri ale adulţilor care distrug într-o clipă armonia naturii. Mediul poate fi definit ca tot ce se află în jurul nostru, vieţuitoarele şi obiectele. Este aerul pe care-l respirăm, soarele care ne dă căldura, apa şi hrana care ne întreţin organismul, reprezintă acoperişul deasupra capetelor noastre, plantele, animalele, pietrele şi râurile, oceanele şi munţii, insulele îndepărtate, tot ce se poate vedea, simţi, mirosi, auzi sau gusta. Reprezintă viaţa pentru noi, fără el nu am putea supravieţui. 77

78 Bibliografie Mohan Gh., Ardelean A.( 1993 ) Ecologie şi protecţia mediului, Editura Scaiul, Bucureşti ; MECT, (2008) Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului- Editura BREVIS, Oradea Mohan Gh., Neacşu P., (1992) Teorii, legi, ipoteze şi concepţii în biologie, Editura Scaiul,Bucureşti. CD PITICLIC ecologist - Soft educaţional Infomedia Pro, Bucureşti Natura, leagănul vieţii Proiect tematic Prof. Hărţăgan Marioara Col. T.T.F.,,A.Saligny Simeria- struct. Grădiniţa P.N.Nr.1 MOTTO: Ca să fii dascălul altora, trebuie să fi fost tu însuţi ucenic, destulă vreme (proverb latin) ARGUMENT: A proteja natura înseamnă a proteja însăşi viaţa şi sănătatea fiecăruia. Educaţia privind mediul este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin asigurarea oamenilor cu uneltele de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica problemele de mediu. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului. Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate: şcolară, extraşcolară, activităţi ştiinţifice, literare, artistice, plastice, sportive etc, formele ei de realizare fiind diversificate. Este foarte important să cultivăm copiilor noştri încă de pe acum datoria de a îngriji şi ocroti natura deoarece ea reprezintă una din condiţiile supravieţuirii speciei umane. 78

79 SCOP: stimularea motivaţiei pentru protecţia naturii şi formarea unui comportament ecologic; cultivarea dragostei pentru natură şi a tuturor elementelor care intră în componenţa ei: ape, plante, animale, etc; formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele şi legile ecologice. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: să cunoască diferite aspecte ale naturii în care trăiesc; să cunoască termenul de,,material reciclabil şi ce acţiuni implică acesta pentru noi, oamenii; să se familiarizeze cu elemente care menţin viaţa pe Pământ: aer, soare, verdeaţă, etc.; să se sensibilizeze în a proteja şi ocroti natura; să înţeleagă necesitatea ocrotirii şi protejării naturii; să înţeleagă relaţiile stabilite între plante, animale şi om; să enumere câteva surse de poluare; RESURSE UMANE: Copiii- prin faptul că vor participa activ la acest proiect Părinţii prin implicarea lor directă şi prin vizionarea expoziţiei cu lucrările copiilor. RESURSE DE TIMP: o săptămână RESURSE MATERIALE: Globul pământesc, atlase botanice, planşe cu aspecte din natură, casete video, CD-uri, materiale refolosibile, reviste etc. GRUP ŢINTĂ: copiii din grupa mare. METODE DE LUCRU: conversaţia dirijată, observarea, jocul, munca în echipă, munca în perechi, problematizarea. DESCRIEREA PROIECTULUI: Proiectul l-am desfăşurat pe durata unei săptămâni în care temele propuse spre derulare au fost eşalonate pe fiecare zi în parte cuprinzând arii de stimulare, activităţi comune şi activităţi complementare. Am încercat să adaptez toată informaţia la nivelul de înţelegere al copiilor iar sectoarele în grupă le-am amenajat în aşa fel încât să atrag şi mai mult copiii la această activitate Proiectul tematic s-a finalizat cu organizarea unei expoziţii cu lucrările executate de copii. Luni: Biblioteca:,,Pădurea (citire imagini); Artă: Peisaj din natură (lipire); Construcţii: Cuiburi pentru păsărele Cunoaşterea mediului: A înverzit natura iar! - observare. Plimbare în parcul din apropierea grădiniţei pentru a observa natura trezită la viaţă; Marţi: 79

80 Ştiinţă:,,Cum ar trebui să fie un prieten al naturii? ; Joc de masă: Puzzle cu copaci ; Joc de rol:,, De-a pădurarii ; Educarea limabjului: Din viaţa păsărelelor povestire Educaţie muzicală: Copăcelul - cântec În poiana din vâlcele - joc cu text şi cânt Vizionare diapozitive: Frumuseţi din natură Miercuri Joc de masă:,,alege elementele care menţin viaţa pe Pământ! ; Construcţii:,,Pubela de gunoi ; Activitate matematică: Câţi copăcei sunt în grădină - joc didactic; Educaţie fizică: În pădure - parcus aplictiv; Elemente de activitate casnică: Curăţenie în spaţiul verde din curtea grădiniţei ; Joi Biblioteca: Citim din atlasul botanic ; Joc senzorial: Ce miros au florile? ; Construcţii: Construim gărduleţ pentru parcul de joacă Activitate artistico-plastică: În natură - pictură; Activitate gospodărească: Îngrijim plantele din sala de grupă. Vineri Joc de creaţie: Facem ceai din plante ; Artă: Crenguţe înmugurite (desen liber); Activitate practică: Peisaj- natura - colaj; Joc liniştitor: Ciripitul păsărelelor şi susurul apei CONCLUZII: Educaţia ecologică trebuie să ofere perspective reale în restabilirea acelor relaţii între om şi natură care să aibă la bază înţelegerea, cunoaşterea şi respectarea normelor şi legile sanogenetice. Dupa cum se ştie vârsta preşcolară este vârsta întrebărilor, a curiozităţii şi a cunoaşterii universului în care copiii trăiesc, de aceea, de la această vârstă trebuie puse bazele educaţiei ecologice, a cultivării sentimentului datoriei de protecţie a mediului.. De asemenea, este foarte important exemplul pe care noi, adulţii, îl oferim copiilor; pentru a deveni nişte cetăţeni responsabili trebuie avută în vedere o permanentă educaţie în sensul respectării şi protejării mediului înconjurător. 80

81 Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive. În educaţia realizată în grădiniţă, trebuie să pornim de la interesul firesc al copiilor pentru plante şi animale, pentru ceea ce reprezintă natura pentru ei. Pentru a se implica în acţiuni eficiente de formare în sens ecologic nu se poate ajunge decât prin sensibilizarea şi antrenarea componentelor afective şi volitive ale copiilor. Pentru aceasta activităţile de educaţie ecologică trebuie să fie cât mai atractive şi relaxante, cât mai captivante pentru cei mici şi la nivelul lor de înţelegere. BIBLIOGRAFIE: Educaţia ecologică la vârsta preşcolară- mic îndrumător pentru educatoare, supliment al revistei Învăţământul Preşcolar, nr. 1-2, Protejarea mediului obiectiv prioritar al educaţiei ecologice în grădiniţă Prof. inv. presc.: Kiss Elena - Liceul Tehnologic Retezat Uricani, HD Preocuparea pentru protejarea şi apărarea mediului înconjurător, ca şi acţiuni de eliminare a surselor de perturbare a echilibrelor naturale au existat încă din antichitate. Ritualizarea unor obiceiuri, ca şi metamorfozarea unor plante sau animale în totemuri au relevat faptul că omul arhaic înţelegea bine funcţia naturii, aceea de a fii temei pentru supravieţuirea lui şi în acelaşi timp, de a constitui cadru său protector în raport cu fenomenele atmosferice. Ca operă de artă produsă de către natură şi ca fiinţă rezultată dintr-un lanţ cauzal, omul datorează mediului nu numai geneza, ci şi faptul că trăieşte pe seama ei. Condiţia primordială a existenţei lui, ca şi resursele supravieţuirii se află tot în realitatea naturală şi, deci, depinde de ea. În ultimii ani situaţia a scăpat întrucâtva de sub control şi a dus la o accentuată degradare a mediului. Din atari motive, s-a impus elaborarea unor legi cu caracter protector, care să ocrotească aşa zisele specii şi să reducă fenomenele globalizării cu efecte distructive. Prin anii 1970 s-a lansat Educaţia ecologică, când Suedia a propus organizarea unui program de educaţie ecologică pe plan internaţional. În România, programele de educaţie ecologică s-au aplicat după anul Problemele legate de mediu trebuie studiate de la cele mai fragede vârste. În grădiniţă, educaţia ecologică se realizează mai ales la nivel afectiv, îndeosebi prin accentuarea aspectelor ce ţin de legăturile 81

82 emoţionale. Copilul preşcolar este mai sensibil şi se află la începutul acumulărilor sale teoretice privind elementele structurale şi funcţionale ale mediului. Acum se conturează sentimente ce se vor manifesta prin atitudini ce dovedesc atenţia acordată de acesta mediului. Pornind de la aceste premise, în cadrul activităţilor complementare mi-am propus printre altele şi activităţi de Educaţie ecologică care au ca scop: - dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător şi a factorilor care acţionează asupra lui, precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia şi a legăturilor dintre om şi mediu; - utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător şi a unor acţiuni directe sau indirecte ale omului asupra mediului, - formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta, - conştientizarea necesităţii protejării mediului înconjurător, - încurajarea copiilor pentru a devenii factori activi ai protecţiei mediului, acţionând, realizând proiecte, modificându-şi propriul stil de viaţă, precum şi pe cel al persoanelor din jurul lor. Am început prin activităţi de observare a mediului ambiant în care îşi desfăşoară activitatea : grădiniţă, curtea grădiniţei, casa în care locuiesc, copiii fiind obişnuiţi să păstreze curăţenia şi ordinea în sala de grupă şi acasă, în curte, să îngrijească florile de la fereastră sau din curtea grădiniţei, să întreţină spaţiile verzi. S-au observat diferite animale şi plante (fructe, legume, flori, arbori) evidenţiindu-se de fiecare dată foloasele aduse de acestea sănătăţii noastre şi încercând să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă pe pământ nu ar exista plante. De aici am reuşit să formăm câteva lanţuri trofice, copiii observând relaţiile care există între toate sistemele de viaţă de pe pământ. Tot acum copiii au aflat de importanţa aerului, apei şi soarelui în menţinerea vieţii pe pământ. La colţul Micii ecologişti copiii au plantat diferite plante în condiţii cât mai variate pentru a observa influenţa fastă sau nefastă a diferiţilor factori asupra plantelor (lumină sau întuneric, căldură sau frig, apă sau lipsa ei, apă curată sau apă poluată, aer poluat, aer curat etc.). În cadrul acestor activităţi practice şi experimente, copiii au găsit răspuns la unele întrebări : - De ce cad frunzele?, - Cum se înmulţesc şi se hrănesc plantele?, - De ce mor plantele şi vieţuitoarele? O activitate care a trezit interes şi care i-a făcut pe copii să înţeleagă unele lucruri despre poluarea apelor a fost cea intitulată Circuitul apei în natură - activitate cu caracter practic şi experimental. Cu această ocazie copiii şi-au reamintit importanţa apei în păstrarea şi continuarea vieţii pe pământ şi au observat influenţa pe care o are poluarea acesteia asupra plantelor şi vieţuitoarelor. Pentru aceasta am efectuat câteva experienţe simple de evaporare şi condensare a apei curate şi poluate, de decantare a apei în mai multe vase, folosind un sistem etajat, şi am udat florile cu apă curată şi cu apă poluată (apă 82

83 murdară cu acuarelă, apă cu petrol). Tot cu acest prilej copiii au observat că pe planeta Pământ este mai multă apă decât pământ şi au aflat că doar o mică parte este apă pură şi de aceea trebuie economisită şi ferită de agenţi poluanţi. În cadrul activităţii Focul şi efectele lui, copiii au putut observa atât foloasele aduse de acesta în condiţiile folosirii adecvate, cât şi catastrofele naturale pe care le poate provoca în cazul folosirii neatente şi nesupravegheate. S-au folosit jetoane reprezentând surse de iluminat (bec, lanternă, veioză, neon, lumânare, felinar, etc.); surse de încălzire (sobă, calorifer, radiator, etc.), precum şi alte obiecte cum ar fi: chibrit, brichetă, ţigară aprinsă, aragaz, reşou, etc.). De asemenea s-au folosit imagini şi jetoane reprezentând: un foc de tabără supravegheat, un foc în vatră supravegheat, un foc nesupravegheat într-o pădure, intervenţia pompierilor pentru stingerea unui incendiu, un foc într-o oţelărie, fabrică ce scoate fum pe coşuri poluând atmosfera şi fabrică ce nu scoate fum, având coşurile prevăzute cu filtre, o ţigară aprinsă, o maşină care poluează şi una care nu poluează aerul şi alte situaţii de poluare prin foc şi activităţi posibile datorită focului. Aceste imagini, copiii le aşezau pe două panouri individualizate printr-un foc vesel şi unul încruntat în funcţie de acţiunea pozitivă sau negativă datorată focului. În toamnă am desfăşurat o acţiune cu copiii şi părinţii acestora, de ecologizare a curţii grădiniţei în cadrul Parteneriatului cu familiile copiilor. Cu această ocazie s-au adunat frunzele şi crengile uscate şi toate deşeurile aruncate în curte (hârtii, dopuri, sticle de plastic, mingi sparte, coji de seminţe, jucării stricate şi abandonate de cei din afara grădiniţei) sub deviza Nu lăsaţi deşeurile să ne sufoce pământul. Cu o parte din frunzele adunate am confecţionat diferite ghirlande, după ce acestea au fost cerate, sau colaje după model sau din imaginaţia copiilor. De asemenea am creat costume pentru carnavalul desfăşurat cu prilejul altei acţiuni Program educativ-distractiv Sărbătoarea toamnei. În cadrul acestei activităţi, copiii, ajutaţi de părinţi sau bunici, au realizat câte o lucrare dedicate Zânei Toamna. Lucrările au fost realizate în general din fructe, legume (dintre care nu a lipsit dovleacul), frunze, nuci, ghinde, conuri de brad, seminţe, hârtie glasată şi creponată, deşeuri textile. Cu aceste lucrări s-a realizat o expoziţie pe care au putut-o admira şi copiii şi părinţii celorlalte grupe. S-au stabilit câştigătorii şi s-au împărţit medalii de ciocolată, după care a urmat un concurs de cântece, poezii şi ghicitori cu tematică de toamnă. Literatura pentru copii, fiind, în general, foarte uşor asimilată de către aceştia, ne este de un real folos în realizarea educaţiei ecologice în grădiniţă. Acţiunea s-a încheiat cu dans, dar nu înainte de a se face o remarcă: toamna ne-a dăruit atâtea datorită rodniciei pământului, dar şi a muncii depuse de om. Am scos în evidenţă grija pe care trebuie să o avem faţă de pământ, faţă de natură, pentru ca aceasta să fie darnică cu noi. 83

84 Alte activităţi prin care copiii învaţă să protejeze mediul sunt lecturile după imagini cu tema Munci specifice anotimpului sau jocurile didactice în care copiii îşi fixează şi îşi verifică cunoştinţele despre uneltele grădinarului şi acţiunile ce se pot realiza cu acestea, cât şi efectele pozitive ale acţiunii omului asupra mediului. O astfel de activitate a fost jocul Micii grădinari, în cadrul căruia copiii trebuiau să recunoască şi să denumească acţiunile practice de îngrijire/ocrotire a naturii, uneltele şi acţiunile realizate cu ajutorul acestora. Exemplu: Aici este un grădinar care taie crengile uscate ale unui copăcel. Dacă taie crengile uscate, vor creşte altele noi ; un băiat care plantează o floare. Dacă o va uda, floarea va creşte mare şi va înflorii ; câţiva copii care plantează pomişori în parc. Dacă vor fi udaţi, ei se vor face mari şi frunzele lor ne vor da oxigen ; Eu am o greblă cu care voi aduna frunzele uscate ; Este o maşină de tuns iarba. Cu ea tata va tăia iarba care a crescut prea mare etc. Facem curăţenie este o altă activitate ce i-a sensibilizat pe copii în direcţia protejării mediului înconjurător. Scopul acestei activităţi a fost exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător şi educarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător. În cadrul acestei activităţi copiii descriau şi selectau unele imagini care reproduceau comportamente pozitive şi negative faţă de mediu. Ex.: Andrei mănâncă o bomboană şi pune hârtia la coşul de gunoi. Copiii care considerau că a procedat corect aplaudau. Dacă nu ar fi procedat corect, îl negau şi explicau de ce nu a procedat corect şi cum ar fi trebuit să procedeze. Varianta I: Un copil numit de educatoare efectuează o acţiune (mănâncă o banană), după care este rugat să spună ce face (cu coaja) şi să execute acţiunea. Varianta II: Educatoarea descrie copiilor o situaţie şi le cere să găsească rezolvarea. Ex: Vlad tocmai a terminat de pictat. Ce trebuie să facă cu apa murdară?; Bunica a curăţat zarzavat pentru supă. Ce trebuie să facă cu cojile? În final se concluzionează: Tot ce nu se mai poate folosi ducem la coşul de gunoi. Gunoaiele aruncate pe jos sufocă Pământul. În urma unor astfel de activităţi, nu o dată, au venit părinţi să-mi spună: Doamna educatoare, ieri am fost la bunici şi fetiţa mea ne-a pus la treabă pe toţi. Nu cumva să rămână mizerie prin curte că se sufocă Pământul ; copilul meu le-a certat pe nişte vecine la bloc că mâncau seminţe şi aruncau cojile pe jos, etc. Acest lucru m-a bucurat şi am invitat părinţii la o activitate deschisă de Educaţie ecologică să vadă ce au învăţat copiii lor despre protecţia mediului şi să încercăm ca, împreună, să spunem NU poluării acestuia. A fost un concurs pe echipe pe tema Să protejăm natura. Fiecare echipă a primit câte un set de imagini pe care trebuiau să le aşeze pe panou după următoarele criterii: 84

85 - pe panoul alb aşezau imaginile care reprezentau acţiuni de îngrijire a mediului (sădirea pomilor, adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate, îngrijirea animalelor, etc.) - pe panoul gri aşezau imaginile care reprezentau acţiuni de deteriorare a mediului: (tăierea pomilor, foc în pădure, aruncarea gunoaielor pe jos, omorârea animalelor, strivirea florilor, fabrici care poluează cu fum şi reziduuri deversate în ape, etc). După ce fiecare echipă a aşezat imaginile, s-a verificat cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. Echipa care nu a făcut nici o greşeală a primit maximul de puncte (şapte). În partea a II-a a jocului am desfăşurat un exerciţiu de limbaj: eu spuneam un cuvânt care să corespundă temei jocului şi să pună pe copii în situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului una benefică şi alta dăunătoare, iar copiii găseau opusul lui (antonimul) şi formulau propoziţii cu cele două antonime. Pentru fiecare răspuns corect, fiecare echipă primea un punct. Ex: curat-murdar, poluat-nepoluat, bun-rău, îngrijit-neîngrijit, frumos-urât, etc. În a III-a parte a jocului copiii au lipit imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului în două albume cu nume diferite: 1. Să ocrotim natura. 2. Nu distrugeţi natura. Imaginile au fost aduse anterior planificării şi desfăşurării jocului de către copii de acasă fiind ajutaţi de către părinţi să le caute în diferite reviste sau cărţi şi să le decupeze. Pentru fiecare imagine aşezată corect şi motivată, echipa primea un punct. Pe un panou am aşezat un copac care avea crengile înfrunzite în partea dreaptă şi uscate în partea stângă. Am cerut copiilor să motiveze de ce cred ei că sunt aşa crengile şi să aşeze imaginile potrivite în fiecare parte a copacului. Am obţinut o imagine care a fost proiectul unui afiş pe care l-am afişat apoi în holul grădiniţei şi pe care l-am intitulat Salvaţi natura, ea ne oferă viaţă. Pentru fiecare imagine aşezată potrivit, grupele au primit un punct. S-a totalizat punctajul şi s-au stabilit câştigătorii. În finalul activităţii, împreună cu copiii şi părinţii, am întocmit o scrisoare adresată umanităţii care a fost afişată apoi în holul grădiniţei alături de afiş. Iată conţinutul scrisorii: Ne naştem şi trăim în mijlocul naturii. Ea ne dă elementele vitale: apă, aer, hrană, adăpost, lumină şi căldură. Dar noi cum o răsplătim?! Să ne unim forţele şi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a o proteja de elementele nefaste. Cu cât o vom proteja mai mult, cu atât ne va oferii o viaţă mai frumoasă şi mai sănătoasă. Spuneţi NU gunoaielor şi reziduurilor de tot felul. Pământul are nevoie de aer curat asemeni nouă. A înghiţit prea multe toxine şi acum strigă disperat după ajutor. Ascultaţi-l şi veniţi-i în ajutor până nu e prea târziu. Într-o natură bolnavă va fi şi o lume bolnavă, iar noi facem parte din ea. 85

86 În cadrul acestor activităţi, copiii au învăţat să exploreze lumea înconjurătoare, să o analizeze şi să înţeleagă că noi toţi formăm un întreg, că depindem unii de alţii şi că de noi depinde cum trăim.. Le-a trezit interesul pentru cunoaştere, le-a lărgit orizontul intelectual şi afectiv, dezvoltându-le capacitatea de a cerceta şi de a descoperii relaţiile dintre fenomene. Au învăţat să-şi exprime opinii şi stări sufleteşti şi să iniţieze acţiuni. Curiozitatea pe care o manifestă copiii faţă de mediul înconjurător trebuie permanent menţinută şi transformată într-o puternică dorinţă de a afla mai mult şi mai multe şi de a înţelege ceea ce se întâmplă dincolo de aparenţe. Ei sunt cei care pot sensibiliza adulţii în lupta pentru protejarea mediului înconjurător. Bibliografie Drd. Nicoleta Adriana Geamănă Educaţia ecologică la vârsta preşcolară, Revista Învăţământul Preşcolar, Nr. 3-4/2005, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Stefania Antonovici, Gabriela Nicu Jocuri interdisciplinare, Editura Aramis, Bucureşti, 2003, pag. 69 Anca Vodiţă Jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului, Editura Aramis, Bucureşti, 2002, pag

87 Pădurea, aurul verde al naturii proiect educațional Prof. Faur Elena Grădinița P.P. NR. 7 Deva struct. grădinița P.N. Nr. 2 Prof. Istrate Marinela - Grădinița P.P. NR. 7 Deva struct. Grădinița P.N. Nr. 2 Durata: - octombrie 2014 iunie 2015 MOTTO:,,De câte ori, în mijlocul arborilor muţi şi neclintiţi ne-am simţit ca în tovărăşia unor vechi prieteni guralivi! De câte ori nu le-am destăinuit lor durerile noastre şi de câte ori, mai cu seamă, nu neau alinat ei aceste dureri. Calistrat Hogaş ARGUMENT: Ce este pădurea? PRIETENIE ENERGIE DURABILITATE RELAXARE ARMONIE Pădurea este cel mai important factor stabilizator al mediului înconjurător ce aduce mari servicii societăţii omeneşti, contribuind la creşterea calităţii vieţii prin funcţiile multiple de protecţie şi producţie pe care le îndeplineşte. Pădurea este suportul celui mai bogat tezaur de informaţie genetică şi ecologică, de o excepţională valoare pentru ştiinţă. Pădurea a fost şi este strâns legată de fiinţa poporului român. A o păstra cu cumpătate şi a o ocroti e datoria noastră a tuturor. Dacă vom reuşi să insuflăm copiilor dragostea de natură, generaţiile viitoare vor beneficia de un aer curat şi un mediu sănătos,iar mileniul în care am păşit va fi unul al reconcilierii cu natura spre binele şi folosul nostru. SCOPUL PROIECTULUI: 87

88 * Formarea şi dezvoltarea capacităţii afective a copiilor de a descoperi şi de a aprecia frumuseţea pădurilor şi rolul acestora în viaţa şi activitatea omului, ca sursă a însăşi vieţii, ca mijloc de recreere, izvor nesecat de inspiraţie a artei frumosului în toate formele acesteia, manifestare a bucuriei şi preţuire a vieţii; * Conturarea deprinderilor şi atitudinilor de a preţui şi respecta mediul natural prin comportamente civilizate specifice vârstei. OBIECTIVELE PROIECTULUI: - dezvoltarea unor atitudini/comportamente favorabile pentru îmbu-nătăţirea relaţiilor dintre om şi natură, în general, şi dintre om şi pădure, în special; - cultivarea capacităţii afective de a descoperi frumuseţea naturală a pădurilor prin observarea schimbărilor specifice anotimpurilor; - formarea/dezvoltarea deprinderilor de a căuta/cerceta aspecte inedite, minuscule existente în viaţa pădurilor; - stimularea cooperării de grup pentru îndeplinirea sarcinilor propuse, în vederea realizării unor rezultate cu impact pozitiv şi stimulator pentru toţi copiii implicaţi; - îmbogăţirea cunoştinţele despre rolul pădurilor în menţinerea vieţii pe pământ şi, implicit, manifestarea sentimentelor de grijă faţă de protejarea lor împotriva celor care o distrug; - stimularea capacităţilor creatoare ale elevilor, având ca sursă de inspiraţie pădurea; - realizarea de lucrări artistico-plastice în care să redea frumuseţile pădurii în decursul celor patru anotimpuri, realizarea de expoziţii la nivelul grădiniţelor aflate în parteneriat, în vederea mediatizării şi promovării mesajului proiectului. GRUPUL ŢINTĂ : - copiii preşcolari grupa mică/mijlocie Grădiniţa P.P. nr7 Structura P.N. nr.2 Deva. RESURSE: UMANE: - educatoarele celor două grupe implicate în parteneriat; - copiii celor două grupe; - părinţii copiilor, sensibili la ideea proiectului şi doritori să-l susţină; - reprezentanţi ai comunităţilor locale ( Deva). MATERIALE : foi albe şi colorate format A4 pentru desene, pictură şi colaje; acuarele, tempera, pensule, pastă de lipit, hârtie glace, hârtie cr-ponată, hârtie ambalaj pentru flori, autocolant de diferite culori, carton, suport polistiren alb şi colorat, foarfece, cretă colorată, plante presate, seminţe etc; deşeuri reciclabile: sticle şi pungi de plastic, cutii de carton de orice tip, suporturile de la hârtie igienică, ambalaje etc ; aparat foto, 88

89 CD-uri, calculator, casetofon, casete etc; conexiune INTERNET, multiplicări xerox ; dosare, mape pentru portiofolii. FINANCIARE : - contribuţii părinteşti; - contribuţii al educatoarelor; -susţinere din partea comunităţii locale cu mijloc de transport pentru deplasarea copiilor în zonele de desfăşurare a activităţilor; - eventuale sponsorizări şi donaţii. REZULTATE AŞTEPTATE : - dobândirea deprinderilor de a acorda atenţie oricărui colţ de natură, sesizând frumuseţea şi unicitatea lui; - manifestarea unei conduite ecologiste faţă de pădure, în special, şi faţă de întrega natură, în general; - promovarea de către fiecare copil participant la proiect a necesităţii adoptării atitudinii ecologice de către fiecare om faţă de natură; - manifestarea iniţiativei personale şi dezvoltarea încrederii în forţele proprii, prin propuneri, acţiuni şi comportamente; - dezvoltarea spiritului de echipă, a cooperării, pe baza încrederii şi a respectului reciproc faţă de toţi membrii echipei. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI: - schimb de portofolii între cele două grupe; - expoziţii cu lucrările copiilor, postere relizate de copii; - concursuri şi acordare de diplome pentru contribuţii deosebite şi originalitate; DISEMINAREA REZULTATELOR: publicarea rezultatelor proiectului pe site-ul ISJ Hd, Servus Hunedoara. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR: NOIEMBRIE 2014,,Chipul frunzelor de toamnă Forma de realizare: activitate artistico-plastică de redare a simbolisticii cromatice specifică pădurilor în anotimpul toamna. Obiective urmărite: - discuţii şi explicaţii despre schimbările suferite de păduri în anotimpul toamna; - intuirea unor imagini cu păduri toamna şi a frunzelor presate, pe care elevii le-au adunat la activitatea precedentă; 89

90 - realizarea de lucrări plastice folosind tehnica imprimării şi cromatica specifică toamnei; - realizarea unui portofoliu cu lucrările copiilor pentru prietenii lor. IANUARIE 2015,,Ce se întâmplă în pădure? Forma de realizare: activitate de informare despre viaţa pădurii în anotimpul iarna. Obiective urmărite: - realizarea unui panou cu imagini, ale pădurilor în timpul iernii; - confecţionarea unui album cu lucrările copiilor pentru prietenii lor. APRILIE 2015,,Din nou în pădure spectacolul reînvierii! Forma de realizare: drumeţie în pădure cu scopul observării reînceperii unui nou ciclu de viaţă; activitate pe ateliere de lucru artistico-plastică. Obiective urmărite: - realizarea de lucrări plastice folosind tehnica imprimării şi cromatica specifică toamnei; - realizarea unui portofoliu cu lucrările copiilor pentru prietenii lor. IUNIE 2015,,Ziua mondială a mediului 5 iunie Forma de realizare: activitate de informare despre ziua mondială a mediului. Obiective urmărite: - prezentări ppt pe calculator a scurte înregistrări dedicate zilelor prin care se militează pentru protejarea mediului natural: 23 martie Ziua Mondială a Apei, 1 aprilie Ziua Mondială a Păsărilor, 15 aprilie Ziua Mondială a Pădurii, 22 aprilie Ziua Mondială a Pământului; - realizarea de postere cu mesaje ecologiste şi premierea acestora.,,am devenit prietenii pădurii! - activitate de evaluare a proiectului. Personaje de poveste din materiale reciclabile -decor pentru serbari cu tematica ecologica- Prof. Preda Maria Şc. Gimn.,,I. D. Sîrbu Petrila Struct. Grad. PP. si PN. Nr. 1 90

91 Forma de realizare: activitate practică Obiective fundamentale : -formarea unei atitudini ecologiste active si responsabile fată de mediu; -exersarea unor deprinderi practice adecvate. ARGUMENT: Gradiniţa noastră pune un accent deosebit pe educaţia ecologică, pe creşterea şi formarea copiilor într-un mediu natural cât mai curat. La majoritatea copiilor, interesul şi dragostea pentru natură sunt instinctive, dar convingerile şi comportamentele formate copiilor, la o vârstă cât mai fragedă, vor fi şi cele care se vor păstra cel mai bine pentru tot restul vieţii. De aceea, prin educaţia ecologică, fiecare educatoare îşi propune să-l facă pe copil să descopere şi să redescopere natura, să iubească mediul înconjurător, să respecte tot ceea ce-l înconjoară, să se bucure de ceea ce ne oferă mediul natural, să aplice acele reguli pe care le învaţă în gradinita şi, de ce nu, să ia atitudine faţă de cei care nu respectă anumite reguli de păstrare a mediului curat. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII: Activităţile practice de realizare a unor modele de jucării,personaje de poveste şi obiecte de îmbrăcăminte din materiale refolosibile este o modalitate, cu caracter practico-formativ de a insufla copiilor dragostea faţă de mediul care-i înconjoară, de a-i învăţa cum pot ei să contribuie la protejarea acestuia, de a-i determina să iubească natura cu ochii, cu mintea, cu sufletul şi cu mâinile. Preşcolarii împreuna cu cadrele didactice au iesit în parcul gradiniţei cu saci plini cu materiale reciclabile si cu mult entuziasm s-au apucat de lucru.cu o sticlă,cu o cutie,lipite, legate,asezate una peste alta si cu multa imaginatie personajele noastre au luat contur si parcă au prins si viata când copiii leau îmbracat si au început sa danseze in jurul lor. Cu prilejul realizării acestor activităţi elevii redescoperă sursele inepuizabile ale mediului înconjurător, observă şi participă direct la acţiuni de selectare a comorilor naturale de a le da un nou scop materialelor reciclabile,de folosire a acestora cu ocazia efectuarii serbarilor cu tematică ecologică. Astfel, elevii sunt educaţi să-şi menţină vie curiozitatea, să studieze materialele adunate, să le folosească şi în alte activităţi, dând frâu liber imaginaţiei şi creativităţii. FINALITATEA ACTIVITATII: Am facut fotografii si ne-am bucurat (cântand) de realizarile noastre; Am decorat sala pentru serbare. Mânuţe de copii Cu-o mână mica de copil, Pământul nu îl pot salva. Dar, pot hârtia să o pun În coş, aşa cum spune inima. Cu două mâini micuţe, aşa, Planeta nu o pot mişca. 91

92 Dar, un copac eu pot planta Şi lumea aer va avea. Cu sute de mânuţe mici, Prof. Preda Maria si copil Bunea Larisa Pământul îl putem salva Alături de părinţi, bunici Planeta mult va rezista. 92

93 Natura in primejdie -sectiunea referat- Prof. inv. Presc. Marin Maria Magdalena Olguta - G.P.P. Micul Print, Pitesti Problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omel cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale. Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice.pana aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul. Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnicostiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni.dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.efectele ei sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu. La inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni actionau asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lasau urme cat de cat sesizabile.la mijlocul secolului trecut, deci nu la mult timp dupa declansarea revolutiei industriale, numarul locuitorilor globului ajunge la un miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaste inca manifestari preocupante, cu exceptia anumitor perimetre din unele tari occidentale - incepand cu Anglia - care au urcat primele in "trenul industrializarii", gratie in primul rand masinii cu abur. Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori.sunt multi sau putini? Exercita oare 93

94 numarul lor cu adevarat o "presiune demografica" asupra mediului inconjurator? Iata intrebari ce-i framanta deja pe demografi, economisti, medici si alti specia-listi, ca si pe oamenii politici.problema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important : degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea. Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale.la urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.or, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.de cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.se cuvine sa adaugam ca, in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt "devorate" de drumuri, de uzine si de orase, tot atatea secvente ale duelului inegal dintre frunza verde si asfalt. De cand primul topor primitiv a doborit intaiul arbore, padurile au pierdut jumatate din intinderea lor, in timp ce omenirea in acest rasimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de ori.distrugerea padurilor, carora li se datoreste in cel mai inalt grad stabilitatea si calitatea a trei elemente fundamentale ale vietii oamenilor - solul,aerul si apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase.padurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale. pana la limite vecine cu calamitatea. Reimpadurirea e inca un cuvant prea nou si efectele ei prea mici pentru a rascumpara greseala multimilenara care a determinat disparitia a jumatate din arborii planetei.desigur, in aceasta privinta calculele sunt foarte precare.recurgem totusi la unele, care, indiferent cat de mare e aproximatia, ne spun cate ceva.la sfarsitul Imperiului roman, Peninsula Iberica era acoperita cu paduri viguroase de la Biscaya pana la stramtoarea Gibraltar si ar fi avut o populatie aproape dubla fata de cea de azi, cand au ramas doar vreo cinci la suta din fostele paduri. Nu mai putin important este rolul padurii ca factor de regularizare a cursurilor raurilor.de asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot mai accentuate in conditiile vietii 94

95 moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile etc. Intr-un cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt posibile.astazi, cand padurile ocupa cam o treime din suprafata uscatului (circa 4 miliarde de hectare), pe plan modial isi face loc parerea ca aceasta reprezinta un minimum necesar,sub care omenirea nu-si poate permite sa coboare.in conditiile cand raman de rascumparat fata de padure greseli multe si vechi, cand un singur automobil, parcurgand 1000 de kilometri, consuma o cantitate de oxigen suficienta unui om pe timp de un an, iar raurile dezlantuite fac tot mai mari ravagii, spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatea solului, exploatarea nerationala a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump. Dar daca aerul, asa cum este, deocamdata poate fi respirat pretutindeni pe gratis, nu acelasi lucru se intampla cu apa potabila, care pentru citadini are de mai multa vreme un pret.si inca in continua crestere.caci apa, acest al doilea element in ordinea urgentelor omenesti, dupa aer, a devenit si el un produs industrial.in preajma marilor orase si unitati industriale apar instalatii uriase de "tratare" a apelor naturale, prin decantare, filtrare, serilizare de mai multe feluri etc. La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta care dispune de atata apa, incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime.chestiunea e ca 97 la suta din apa globului este sarata, iar din restul de 3 la suta cea mai mare parte se afla in ghetari.rezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentru consumul personal si pentru activi-tatile sale economice numai in jur de 1 la suta din volumul de apa dulce, respectiv cea din rauri, fluvii, lacuri si din unele panze freatice.chiar si asa, ar fi mai mult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitole ale inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea globului, iar o mare parte din ea este de acum puternic poluata.in ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate - menajere si industriale - este covarsitoare. Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii "perforati" de "ploile acide", la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate "mareele negre", adica poluarea, practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte dezastroase asupra florei si faunei marine. 95

96 Natura în primejdie Prof. Tirea Daniela Şcoala Gimnazială I. D. Sîrbu Petrila Prof. Tirea Ionel Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi Petrila Totul a ieşit bun din mâinile naturii pentru a degenera în mâinile omului J. J. Rousseau Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar si cele mai complexe si uneori nebănuite efecte asupra vieţii. Pană nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Protecţia mediului este o problema majoră a ultimului deceniu dezbătută la nivel mondial, fapt ce a dat naştere numeroaselor dispute între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Acest lucru a impus înfiinţarea unor organizaţii internaţionale ce au ca principale obiective adoptarea unor soluţii de diminuare a poluării si creşterea nivelului calităţii mediului în ansamblu. Dar dacă aerul, aşa cum este, deocamdată poate fi respirat pretutindeni pe gratis, nu acelaşi lucru se întâmplă cu apa potabilă, care pentru citadini are de mai multă vreme un preţ. Şi încă în continua creştere. Căci apa, acest al doilea element în ordinea urgentelor omeneşti, după aer, a devenit şi el un produs industrial. În preajma marilor oraşe şi unităţi industriale apar instalaţii uriaşe de tratare a apelor naturale, prin decantare, filtrare, sterilizare de mai multe feluri, etc. La prima vedere, pare paradoxal să vorbim de nevoia asigurării apei pe o planetă care dispune de atâta apă, încât s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime. Chestiunea e că 97 % din apa globului este sărată, iar din restul de 3 % cea mai mare parte se află în gheţari. Rezultă că populaţia lumii are la dispoziţie pentru consumul personal şi pentru activităţile sale economice numai în jur de 1% din volumul de apă dulce, respectiv cea din râuri, fluvii, lacuri şi din unele pânze freatice. Chiar şi aşa, ar fi mai mult decât suficient pe ansamblu, numai că, aşa ca şi la alte capitole ale înzestrării naturale, apa e foarte neuniform repartizată pe întinderea globului, iar o mare parte din ea este de acum puternic poluată. În ansamblul poluării, ponderea apelor uzate (menajere şi industriale) este covârşitoare. Dacă la poluarea aerului imaginea-simbol este oferită de arborii perforaţi de ploile acide, la poluarea apei expresia caracteristică ar putea fi considerate mareele negre, adică poluarea, practic 96

97 continuă, cu petrol a mărilor şi oceanelor lumii, având efecte dezastroase asupra florei şi faunei marine. Industrialismul a fost mai mult decât coşuri de fabrică şi linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral şi bogat care a influenţat fiecare aspect al vieţii omeneşti. Creşterea economică, enorm accelerată, se bazează în majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuită prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: cărbuni, ţiţei, gaze naturale. Alvin Toffler observă cu sarcasm că: Pentru prima dată o civilizaţie consumă din capitalul naturii, în loc să trăiască din dobânzile pe care le dădea acest capital!. Problema reziduurilor activităţilor umane a luat proporţii îngrijorătoare, prin acumularea lor provocând alterarea calităţii factorilor de mediu. Aceste alterări sunt cauza unor dezechilibre în faună şi floră şi în sănătatea şi bunul mers al colectivităţii umane din zonele supraaglomerate. Prin educaţie ecologică putem să cultivăm dragostea şi interesul elevilor pentru lumea înconjurătoare, pentru protejarea mediului şi a societăţii, putem să formăm atitudini de dezaprobare faţă de cei ce încalcă normele de păstrare a igienei mediului. Omul intervine asupra multor ecosisteme naturale, declanşând noi succesiuni ecologice. Pentru a nu se ajunge la dezechilibre grave în natură, orice activitate a omului trebuie să se bazeze atât pe cunoaşterea relaţiilor dintre organisme cât şi a relaţiilor dintre acestea şi mediul în care trăiesc. Reducerea numărului de specii sau distrugerea lor prin acţiunile directe (vânătoarea) sau indirecte (poluarea) ale omului poate perturba grav echilibrele ecosistemelor. Resursele naturale sunt componente ale mediului înconjurător şi reprezintă bogăţia unei ţări. Resursele naturale sunt: resurse regenerabile (plante, animale, gaze din atmosferă, energia eoliană, cea a mareelor, a precipitaţiilor). resurse neregenerabile (combustibili fosili, nu se mai refac speciile de plante şi animale dispărute de pe glob). Pădurile au multiple funcţii ecologice şi o deosebită valoare economică, datorită masei lemnoase exploatabile şi speciilor de animale care le populează. Protejarea masei lemnoase se face prin înlocuirea acesteia cu noi materiale. Resursele naturale regenerabile, dar în special cele neregenerabile, trebuie conservate pentru a se evita deteriorarea mediului. Deşeul este o parte dintr-o materie sau dintr-un material rezultat în urma unui proces tehnologic de realizare a unui produs şi neutilizabil în cursul aceluiaşi proces. După provenienţa lor, deşeurile pot fi: industriale (provenite din prelucrarea surselor naturale prin diferite tehnologii), menajere (provenite din activităţi menajere), metabolice (provenite din procese biologice, de exemplu, dejecţiile). 97

98 În ecosistemele urbane rezultă zilnic cantităţi imense de deşeuri, care nu pun numai probleme de spaţiu pentru depozitare sau de estetică, ci sunt şi o sursă de poluare ameninţând sănătatea oamenilor. Toate deşeurile degradează mediul înconjurător şi contaminează apele subterane. Până se vor găsi soluţii de reducere a cantităţii de deşeuri şi de reciclare a tuturor acestora se utilizează, pentru înlăturarea lor, mai multe metode: depozitarea deşeurilor pe terenuri sau îngroparea lor în afara oraşelor; arderea deşeurilor; transformarea deşeurilor biodegradabile în compost, care poate fi folosit ca îngrăşământ agricol. Reciclarea constă în recuperarea şi prelucrarea unor materiale deja folosite, pentru a face posibilă refolosirea lor. Deşeurile care se valorifică în cea mai mare măsură sau integral sunt: metalele feroase, neferoase şi preţioase, deşeuri chimice, deşeurile din hârtie, textilă, sticlă. Prin reciclarea deşeurilor se economisesc importante resurse naturale şi energetice, înlăturându-se poluarea mediului. Medicina clasică nu are medicamente eficiente împotriva otrăvirii şi distrugerii mediului înconjurător. Cea mai eficientă soluţie, aflată la îndemâna fiecăruia dintre noi, capabilă să menţină şi să întărească sănătatea omului, este lupta pentru redobândirea unui mediu sănătos. Astăzi este nevoie ca în raportul om natură să intervină o schimbare de concepţie iar între mediul ecologic al naturii să existe un echilibru. În concluzie, asigurarea unei calităţi corespunzătoare a mediului, protejarea lui ca necesitate a supravieţuirii şi progresului reprezintă o problemă de interes major şi certă actualitate pentru evoluţia socială. În acest sens, se impune păstrarea calităţii mediului, diminuarea efectelor negative ale activităţii umane cu implicaţii asupra acestuia. Mediul înconjurător descrie cel mai bine gradul de civilizaţie al societăţii în care trăim. Prin urmare, a face un bine naturii, înseamnă a face un bine societăţii şi indivizilor ei. Să trăim în armonie cu natura - e oare aşa de greu de realizat? Sticla, hârtia, plasticul se pot recicla cu succes, s-a inventat maşina de spălat fără detergenţi, călătoriile cu bicicleta sunt mai sănătoase decât cele cu automobilul, iar folosirea transportului în comun reduce poluarea în oraş.,,a înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii. (E. A. Pora). Viitorul depinde de noi. Dar noua ne pasă? Bibliografie 98

99 Giurgiu,Victor Conservarea pădurilor, Editura Ceres, 1978; Horia, Matei Enigmele Terrei, Editura Albatros, Formarea comportamentului ecologic la copii prin abordarea interdisciplinară Înv. Simona Merluşcă, Şcoala Mihai Eminescu Lespezi, com. Gîrleni, jud. Bacău, Prof. înv. primar Urdă Elena, Şcoala Mihai Eminescu Lespezi, com. Gîrleni, jud. Bacău, Educaţia ecologică presupune nu numai formarea unui comportament corect faţă de mediul ambiant dar şi implicarea activă şi chibzuită în procesul de adoptare a deciziilor de mediu. Părinţii si membrii familiilor trebuie să participe activ, să incurajeze şi să colaboreze multilateral în trezirea interesului pentru educaţia ecologică şi calitatea mediului. Curiozitatea pe care o manifestă copiii faţă de mediul înconjurător trebuie permanent menţinută şi transformată într-o puternică dorinţă de a afla mai mult şi mai multe şi de a înţelege ceea ce se întâmplă dincolo de aparenţe. De aceea este necesar ca micii şcolari să fie ajutaţi să pătrundă tainele naturii pentru a sesiza interdependenţa şi cauzalitatea fenomenelor. Şcoala este chemată să determine nu numai sentimente de admiraţie faţă de frumuseţile naturii, ci şi convingeri şi deprinderi de protejare a mediului înconjurător. Este o datorie de onoare ca toţi cetăţenii acestei planete să cunoască măsurile de ocrotire a acesteia. E bine ca elevii să cunoască efectele poluării pentru a lua astfel măsuri în ocrotirea mediului înconjurător. Să nu uităm că ei sunt viitorul de mâine. Educaţia pentru un mediu curat o putem realiza la toate disciplinele de învăţământ, separat, dar şi printr-o abordare interdisciplinară. Pentru realizarea acesteia din urmă, nu trebuie să uităm că fiecare disciplină ne oferă oportunităţi de a-i determina pe elevii noştri să contribuie la protejarea naturii. Astfel, la limba şi literatura română se pot studia texte literare despre natură. În urma studierii textelor, elevii pot realiza creaţii în versuri sau în proză care să ilustreze frumuseţea naturii, legătura dintre plante, animale şi om; pot elaborarea scrisori, mesaje, îndemnuri, afişe pe teme de ecologie. 99

100 La matematică, prin compunerea şi rezolvarea unor probleme, elevii pot fi puşi în situaţia de a evalua în cifre exacte efecte ale acţiunii necontrolate a omului asupra naturii. Temele pe care le abordează cunoaşterea mediului (ştiinţe ale naturii) Medii de viaţă, Ce este apa?, Ce este aerul?, Ce este solul?, Vieţuitoare pe cale de dispariţie, Adaptarea plantelor şi animalelor la mediu, îi determină pe elevi să pună în practică cunoştinţele dobândite prin realizarea unui colţ viu al clasei, prin amenajarea spaţiilor verzi din jurul şcolilor, a locuinţelor, prin acţiuni de curăţare a parcurilor, unde copiii îşi petrec o parte din timpul liber. La dezvoltarea conştiinţei legate de protecţia mediului înconjurător participă şi disciplina educaţie civică. Aici elevii pot elabora şi discuta studii de caz care să ilustreze relaţiile dintre om, plante şi animale. Pornind de la o discuţie dată, ca de exemplu un comportament potrivit sau nepotrivit faţă de mediu, încălcarea dreptului la sănătate atunci când copiii trăiesc într-un mediu poluat, elevii sunt puşi în situaţia de a realiza scurte povestiri. Disciplina care pune elevii în situaţia de a observa marea complexitate a fenomenelor naturale, legătura şi interdependenţa dintre acestea, este geografia. Aici, utilul este îmbinat cu plăcutul, astfel încât elevii, prin drumeţiile la care iau parte, observă şi cum pot participa ei la aplicarea unor modalităţi de prevenire a degradării mediului înconjurător: plantare de puieţi, îngrijirea acestora, depozitarea resturilor în spaţii special amenajate, întreţinerea zonei în care se află şcoala prin îngrijirea spaţiilor verzi, a copacilor. Prin învăţarea unor cântece despre plante şi animale, elevii sunt educaţi să fie mai aproape de natură şi să transforme mediul înconjurător într-un loc prietenos. Acesta este unul din rolurile educaţiei muzicale. Atât abilităţile practice (educaţia tehnologică) cât şi educaţia plastică oferă elevilor posibilitatea refolosirii unor materiale: hârtie, mase plastice, sticlă, deşeuri textile. Cu ajutorul acestora ei îşi pot pune în valoare creativitatea prin lucrări: desene, colaje, postere cu teme legate de natură, afişele cu mesaj ecologic. Am văzut că toate disciplinele de învăţământ, luate separat, contribuie la educaţia ecologică a copilului. Dar abordarea interdisciplinară a problemelor legate de mediu, realizată prin proiectele cu tematică ecologică, ne arată că, elaborând minuţios planurile, tematica, alegând bine metodele şi mijloacele, adaptând subiectele supuse atenţiei caracteristicilor disciplinelor didactice, vom putea dedica mediului atenţia cuvenită şi vom stimula atitudinea responsabilă a copiilor faţă de tot ceea ce îi înconjoară. Exemplu de proiect tematic- Protejez natura, iarna! Proiectul tematic Protejez natura- iarna! poate avea ca obiectiv cadru: dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător în anotimpul iarna, iar ca obiective de referinţă: 100

101 descoperirea de către elevi a elementelor importante ale mediului înconjurător; investigarea de către aceştia a mediul înconjurător în anotimpul iarna; aportul adus prin efort personal la protejarea mediului. Drept metode şi procedee pot fi folosite: brainstorming-ul, Turul Galeriei, Ciorchinele, Tehnica Florii de nufăr, învăţarea prin descoperire, învăţarea prin cooperare, observaţia, investigaţia, experimentul, povestirea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea. Putem împărţi acest proiect tematic în patru subteme: Caracteristicile anotimpului de iarnă, Ce fac plantele şi animalele iarna?, Activităţi de întreţinere a mediului înconjurător pe timp de iarnă, Importanţa protejării mediului înconjurător. Fiecare subtemă poate fi studiată de câte o grupă de elevi. Grupa 1- Caracteristicile anotimpului de iarnă: informaţii despre anotimpul de iarnă; imagini; jocuri de rol; ghicitori, proverbe, zicători; creaţii în versuri sau în proză dedicate iernii; cântece de iarnă; expoziţie de desene şi colaje. Grupa 2 Ce fac plantele şi animalele iarna?: imagini cu plante şi animale în anotimpul iarna; informaţii, fotografii; ghicitori, proverbe, zicători; creaţii literare şi artistico-plastice; realizare de felicitări din materiale refolosibile pentru sărbătorile de iarnă. Grupa 3-,,Activităţi de întreţinere a mediului înconjurător pe timp de iarnă : informaţii privind activităţile oamenilor din timpul iernii; imagini, fotografii cu lucrările de întreţinere a mediului înconjurător; ghicitori, proverbe, zicători; creaţii literare şi artistico-plastice despre activităţile de întreţinere a mediului pe timp de iarnă. Grupa 4 Importanţa protejării mediului înconjurător : informaţii privind importanţa protejării mediului pentru viaţa oamenilor; fotografii; imagini ; realizarea unor tablouri din materiale refolosibile pentru sărbătorile de iarnă; creaţii literare şi artistico-plastice; ghicitori, proverbe şi zicători; mesaje ecologice. Fiecare grupă îşi va prezenta produsul activităţii lor. Se poate realiza o expoziţie cu lucrările elevilor şi un portofoliu tematic al proiectului. Astfel, printr-o abordare interdisciplinară, elevii pot contribui la îmbunătăţirea mediului înconjurător, dobândindu-şi totodată şi noi cunoştinţe. Abordarea aceluiaşi subiect în cadrul diferitelor discipline, din altă perspectivă, cu alte mijloace, sintetizarea finală a ideilor desprinse şi găsirea soluţiilor, vor face ca latura informativă şi latura formativă a activităţilorintreprinse să se armonizeze, iar finalitatea să fie cea aşteptată. Bibliografie Mirela Mihăescu, Claudia Mihai, Aniţa Dulman, - Activităţi transdisciplinare - ghid pentru învăţători, Editura Radical, 2004; 101

102 Vasile Bunescu, Eugenia Şincan,- Ghid practic pentru aplicarea programei de educaţie moral civică în învăţământul primar, Bucureşti, Editura Coresi, Să educăm elevii pentru păstrarea sănătăţii mediului înconjurător Prof. Albu Adina-Corina, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Bacău, Înv. Lăzărică Ramona- Mirela, Şcoala Gimnazială Mihai Eminescu Lespezi, com. Gîrleni, Bacău Mediul înconjurător apare ca o realitate pluridimensională care include nu numai mediul natural, dar şi activitatea şi creaţiile omului, acesta ocupând o dublă poziţie: de component al mediului şi de consumator, de beneficiar al mediului. Educaţia ecologică se face începând din primii ani de viaţă, în familie, în grădiniţă şi, apoi, la şcoală. La intrarea în şcoală copiii au o serie de reprezentări despre mediul natural, social şi familial în care trăiesc. Treptat ei dispun de un orizont mai larg de cunoştinţe şi posibilităţi de înţelegere mai mari şi astfel, pe măsură ce cresc, educaţia lor ecologică se aprofundează. Şcoala este datoare să consolideze şi să dezvolte reprezentările despre natură şi societate, să cultive sentimente de admiraţie faţă de frumuseţile naturii şi să formeze deprinderi de protejare a mediului înconjurător. Învăţământul românesc actual poate şi trebuie să aducă o contribuţie importantă în formarea unei atitudini de respect şi ataşament al copiilor faţă de natură. În acest sens, iniţiativa cadrelor didactice de a-i învăţa pe elevi cum să protejeze natura este de lăudat. Educatorul are la îndemână un câmp larg de activitate pentru a antrena elevii în ocrotirea şi protejarea naturii: de la contemplarea elementelor unui parc public, până la formarea unor deprinderi de ocrotire a lumii animale şi vegetale din jurul său. Cu toţii încercăm să aplicăm metode şi forme noi de sensibilizare a interesului elevilor pentru cunoaşterea naturii. Este necesar ca elevii să aibă cât mai multe informaţii despre tot ceea ce-i înconjoară. Astfel vor căpăta deprinderile necesare pentru a-şi proteja propria sănătate. Curiozitatea pe care o manifestă copiii faţă de mediul înconjurător trebuie permanent menţinută şi transformată într-o puternică dorinţă de a afla mai mult şi mai multe şi de a înţelege ceea ce se întâmplă 102

103 dincolo de aparenţe. De aceea este necesar ca elevii să fie ajutaţi să pătrundă tainele naturii pentru a sesiza interdependenţa şi cauzalitatea fenomenelor. Educaţia elevilor în contextul: ştiinţă- tehnologie- mediu- societate necesită o situaţie comprehesivă, asigurându-se pregătirea tuturor copiilor, nu numai a vârfurilor, dincolo de simpla cunoaştere. Pentru a atinge obiectivele educaţiei ecologice copilul tebuie să observe, să comunice spontan, să delimiteze dificultăţile, să caute informaţii, să emită şi să verifice ipoteze, să formuleze concluzii. Un alt demers important este stimularea gustului investigării ca punct de pornire în înţelegerea problemei ce o ridică transformarea raportului omului cu mediul. Trebuie găsite metodele prin care să se facă valorificarea interdependenţei dintre mai multe ştiinţe, în funcţie de experienţa de viaţă a copilului şi de cunoştinţele dobândite. Anumite elemente din mediu pot deveni subiect de studiu, facând obiectul unei prezentări mai aprofundat. Dobândirea spiritului ştiinţific este premisa majoră a unui învăţământ modern, formativ-creativ, purtător de progres. Elevii noştri trebuie să fie educaţi în vederea responsabilităţii lor privind: cunoaşterea lumii înconjurătoare; educarea în sensul păstrării sănătăţii mediului; cultivarea dragostei faţă de tot ce se află pe pământ: plante, animale, ape; însuşirea regulilor de ocrotire a mediului; educarea capacităţii de a ocroti natura; formarea unui comportament civic faţă de natură; antrenarea în activităţi de îngrijire a arborilor, a spaţiilor verzi; ocrotirea şi conservarea peisajelor naturale ale ţării noastre; vizitarea unor rezervaţii naturale; protecţia mediului înconjurător; utilizarea raţională a resurselor naturale; progresul civilizaţiei umane; cooperarea şi colaborarea internaţională; resursele planetei şi intelegerea necesităţii protejării şi conservării acestora; cunoaşterea fenomenelor ce caracterizează actuala configuraţie a naturii; înţelegerea aspectelor şi fenomenelor ce se pot desfăşura de-a lungul unui anotimp, an, deceniu. Un mod în care elevii pot cunoaşte mediul înconjurător precum şi legătura dintre mediu şi vieţuitoare, este formarea unei gândiri logice, ecologice. Elevii trebuie ajutaţi să-şi formeze o imagine clară despre lumea înconjurătoare, să dobândească priceperi şi deprinderi prin activităţi practice, să-şi formeze un comportament adecvat în natură. Aceasta se poate realiza oferindu-le cât mai multe modalităţi de investigare şi explorare a mediului înconjurător. Cu ajutorul unor activităţi practice elevii noştri, fie ei mici sau mari, pot contribui la protejarea mediului înconjurător: întocmirea de materiale ( referate, jurnale de observaţii) inspirate din realităţile concrete ale mediului ambiant din satul, oraşul, cartierul în care locuiesc elevii şi aprecierea lor prin discuţii libere în cadrul orelor de ştiinţe, limba şi literatura română, limbile străine, educaţie civică, educaţie plastică, abilităţi practice, geografie, istorie sau în cadrul cercurilor ce au ca scop formarea unor deprinderi la elevi 103

104 pentru ocrotirea şi protejarea naturii; trebuie să convingem pe fiecare elev de necesitatea apărării mediului înconjurător împotriva poluării şi să le formăm conduita ecologică modernă; lecturile geografice; portofolii tematice; realizarea calendarului naturii; confecţionarea unor cuiburi pentru păsări; participarea la activităţi de împădurire; amenajarea unui colţ verde în clase, pe holurile şcolii, în laboratoare, pentru a crea o atmosferă plăcută, pentru a le încredinţa mai multe sarcini de gospodărire şi îngrijire a plantelor; colectarea deşeurilor şi depozitarea lor în locurile special amenajate; acţiuni practice de plantare a pomilor, florilor şi a ierbii în curtea şcolii; îndrumarea în permanenţă a elevilor pentru a urmări anumite emisiuni la televizor pe canale TV specializate în protejarea şi ocrotirea mediului înconjurător ; vom constata că elevii noştri sunt fascinaţi să afle lucruri interesante despre natură, despre animale dispărute, să vadă locuri minunate de pe planeta albastră, să călătorească imaginar pe insule minunate, să cunoască lumea. Prin activităţile desfăşurate cu elevii la diferite discipline de învăţământ, având ca temă centrală mediul, îi putem învăţa să exploreze lumea înconjurătoare, să o analizeze, să-şi pună întrebări în legătură cu aspectele întălnite, să aprecieze frumuseţea şi bogăţia mediului înconjurător, să-şi exprime opinii şi stări sufleteşti şi să iniţieze acţiuni de protejare a mediului înconjurător. Copiii au nevoie să simtă ceea ce le spui, trebuie scoşi în natură cât mai mult, duşi în excursii şi drumeţii, la diverse acţiuni ecologice, pentru a-i ademeni să iubească mai mult natura. Elevii trebuie învaţati să înţeleagă natura, să îi aprecieze frumuseţea, să-i descopere componentele şi particularităţile, să se apropie de ea şi să o protejeze. Entuziasmul copiilor în rezolvarea problemelor societăţii legate de distrugerea mediului, credinţa lor sinceră că pot schimba lumea, voluntariatul în slujba binelui transformă reguli simple în comportamente sanătoase şi eficiente de protejare a naturii. A proteja natura înseamnă a cunoaşte şi respecta legile de existenţă şi evoluţie a ei, a proteja însăşi viaţa şi sănătatea fiecăruia. Bibliografie: A. Angelescu, S. Vişan, (2006), Protecţia mediului ambiant, Editura ASE, București; *** (2001), Învăţământul primar, Editura DISCIPOL, Nr. 2-5, Bucureşţi; V. Pârâială, D.Pârâială, C. Filoti, (2002), Ştiinţe ale naturii, auxiliar pentru elevi, cadre didactice şi părinţi, Editura EURISTICA, Iaşi. 104

105 Sărăcia, bogăția și mediul înconjurător Prof. înv. primar Bolog Rodica - Şcoala Gimnazială I. D. Sîrbu Petrila Mult timp, mediul înconjurător a fost perceput ca o grijă nefondată a unor indivizi bogați care după spusele unora nu aveau ce face cu banii ; dar în ziua de astăzi nu se mai pune problema conservării mediului, se pune accentul pe supraviețuirea speciei umane, aceasta constituie una din cele mai stringente probleme globale ale omenirii. Dezechilibrarea tot mai accentuată al raportului dintre mediul înconjurător și om, îndeamnă la regândirea relațiilor dintre mediu și om, formarea conștiinței ecologice și modificarea atitudinii față de natură. Numărul crescând al catastrofelor naturale evidențiază costul impactului natural asupra naturii. Înainte de apariția revoluăiei industriale, omul trăia într-o relativă armonie cu natura, dezvoltarea omului se înscria într-o lume agrară. Gândirea acestei lumi era condusă de legi naturale, iar bogația depindea din fertilitatea pământului. Începuturile industrializării, însă, bulversează această viziune a lucrurilor și se afirmă atitudinea de dominare a naturii de către om. Utilizarea îngrășămintelor chimice, a pesticidelor, a energiei nucleare, permite eliberarea de constrângerile mediului natural. Creșterile spectaculoase de producție, urbanizare au dus la satisfacerea unor trebuințe, acumularea lor devine un scop în sine. Mai tarziu se consideră că apa, aerul, solul sunt bunuri colective și că un aer curat, o apă curată, un peisaj frumos nu au altă valoare decât plăcerea pe care o provoacă. Este sărăcia bună pentru mediul înconjurător? Cu siguranță oamenii care trăiesc cu mai puțin au mai puține amprente asupra carbonului din atmosferă. Ei nu se plimbă în jurul lumii în avioane, nu conduc mașini luxoase și puternice și nu cumpără haine scumpe de care nu au nevoie. Acești oameni își produc și stochează propriile alimente, își cumpără haine din magazine ieftine și câștiga bani puțini, dar sunt suficienti pentru ei. În viața lor se intersectează nevoile de bază și locuiesc în medii mai sănătoase. Nimeni nu ar trebui să trăiască în foame sau fără acces la îngrijiri medicale, dar scopul e ca toți cetățenii lumii să conviețuiască cu resurse naturale. Muncitorii ar trebui să fie plătiți cu salarii cu care pot trăi, fără să fie nevoiți să se gândească cu spaimă de unde va proveni următoarea lor masă sau că vor fi evacuați dacă nu-și permit să plătească chiria. Bineînțeles, mediul merge mână în mână cu sărăcia, mulți oameni trăind la un nivel socio-economic scăzut, în condiții de mediu degradate, toxice, în cartiere poluate. Mai mult environmentalismul a fost acuzat că este o mișcare de elită, căci familiile sărace nu-și pot permite să cumpere alimente organice. Sărăcia este o problemă complexă, iar mediul ar trebui considerat în fiecare discuție ca fiind o soluție a 105

106 subiectului. Numărul oamenilor crește mereu, iar dezvoltarea industrială face ca satele să se schimbe în orașe, iar orașele în metropole. Spațiul pentru noile clădiri este luat tot din natură. Ca urmare a acestor acțiuni, natura se micșorează ca întindere și, o dată cu această industrializare, unele produse folositoare produc și o seamă de reziduuri care sunt toxice și dăunătoare vieții omului, plantelor și animalelor. Aerul este poluat de sistemul de încălzire a termocentralelor care aruncă particule de fum, a fabricilor care elimină praf de ciment și gaze otrăvitoare care pot pătrunde în plămânii oamenilor. Apele sunt și ele poluate din cauza substanțelor de mare toxicitate, care pătrund în organismul viețuitoarelor acvatice. Solul poate împrăștia substante chimice care, sub acțiunea apei de ploaie, se dizolvă și ajung în râuri și oceane, apoi în corpul viețuitoarelor acvatice și, prin consumul lor, în om. În aceasta constă poluarea mediului înconjurător constituind un atac direct la adresa naturii. Fiecare poate contribui la salvarea naturii, asigurând condiții de viață locuitorilor de mâine ai Terrei. Trebuie să fie o acțiune comună a tuturor pentru salvarea naturii, oprind poluarea industrială și îndepărtând pericolul contaminării cu reziduurile aruncate. Trebuie să înțelegem, de exemplu, că strada nu este coșul nostru de gunoi. Pentru aruncarea lui sunt amenajate locuri speciale. Știinta de azi are cunoștinte necesare pentru ca orice produs toxic să fie transformat într-unul folositor: fumul de cărbune pentru brichete, praful de ciment pentru blocuri, sterilul minelor pentru cărămizi. Plantarea de pomi fructiferi și copaci este o acțiune care sporește purificarea naturii dătătoare de oxigen. În clasele, apartamentele și gradinile noastre pot fi ținute diverse plante. Fiecare dintre noi poate contribui la acestea, trebuie doar să vrem. Un mediu sănătos pentru copii sănătoşi Prof. înv. primar Breda Sabina Colegiul Tehnic C-tin Brâncuși Petrila Scopul esenţial al educaţiei privind protecţia mediului este acela de a oferi posibilitatea fiecăruia săşi manifeste atitudinea personală, responsabilă faţă de mediul în care trăieşte. Natura îşi are propriile legi care trebuie respectate, în primul rând, de adult pentru că el este ( sau ar trebui să fie) modelul copilului. Atâta vreme cât o persoană adultă consideră mediul drept un coş de gunoi, o proprietate în care să facă orice după bunul plac, şansele ca cei mici să devină responsabili faţă de mediul înconjurător sunt infirme. 106

107 Schimbarea mentalităţii oamenilor nu este uşoară şi, fără o educaţie în acest sens, orice acţiune de ocrotire a mediului este supusă eşecului. Ocrotirea naturii nu mai este numai o problemă a naturiştilor, ci a omului însuşi. Natura devine un partener de joacă al copilului încă din primii ani de viaţă. Jocul în natură cu alţi copii sau cu adulţii este principala modalitate prin care copilul cunoaşte lumea înconjurătoare, îşi dezvoltă capacitatea de a înţelege şi de a învăţa. El va descoperi natura nu dacă i se va spune, ci dacă va acţiona. Se va bucura de privelişte dacă va fi în mijlocul naturii şi nu o va observa doar în fotografii. În natură va cunoaşte plantele pipăindu-le, se va putea uda cu rouade pe ele, va simţi întreaga paletă de mirosuri proaspete pe care le oferă natura. Dacă în primii ani de viaţă copilul descoperă natura şi-o face partener de joacă, mai apoi, când intră în colectivităţi organizate, la grădiniţă sau la şcoală, acesta trebuie învăţat să aibă grijă de mediul înconjurător ca de unul din prietenii săi cei mai buni. Grija faţă de situaţia mediului, intervenţia pentru apărarea lui împotriva deteriorării şi poluării, efectuarea unor acţiuni de păstrare a unui mediu sănătos vor duce în timp la formarea comportamentului ecologic. În tot ceea ce întreprind copiii trebuie să aibă o motivaţie, trebuie să înţeleagă că sănătatea lor depinde de sănătatea mediului înconjurător. Astfel, dacă ne vom rezuma doar la a le spune să aducă ghivece cu flori în clasă, poate că rugămintea aceasta nu va avea ecoul aşteptat în rândul copiilor. Însă, dacă le vom spune că plantele sunt cele care împrospătează şi curăţă aerul sau că simpla prezenţă a lor ne pot linişti, relaxa, cu siguranţă copiii vor reacţiona pe măsura aşteptărilor noastre. Şi, pentru ca această afirmaţie să aibă un impact mai mare asupra lor, nu trebuie decât să facem o drumeţie în mijlocul naturii şi copiii vor fi mai relaxaţi. Iar acest lucru îl vor simţi pe pielea lor. Chiar şi o lecţie de limba română ţinută în curtea şcolii, la umbra copacilor, în acordul trilurilor de păsărele, va fi mai plăcută, mai relaxantă decât una desfăşurată în clasă. Cu ocazia ieşirilor în natură, concretizarea noţiunii de comportament ecologic se face cu succes. La faţa locului copiii percep cum trebuie să se comporte pentru a proteja mediul: să nu facă focul în pădure decât în locurile special amenajate; să nu scrijelească tulpinile arborilor, să nu rupă crengile lor; să păstreze curate locurile pe unde trec; să îngrijească spaţiile verzi şi chiar să planteze puieţi. Cu alte cuvinte, copiii trebuie să înveţe să respecte natura pentru ca şi aceasta să le ofere acea oază de relaxare, de sănătate, de energie. Odată ce copiii încep să conştienteze necesitatea păstrării sănătăţii naturii, aceştia pot fi antrenaţi în acţiuni mobilizatoare, de atragere şi a altor copii în acţiuni de protecţie a mediului. Spre exemplu, un 107

108 colectiv de elevi poate trimite celorlalte colective din şcoală sau chair din alte şcoli în cadrul unor parteneriate un mesaj imperativ Salvaţi Pământul!, în care aceştia solicită idei şi acţiuni concrete pentru a reface sănătatea Pământului. Pentru ca acţiunea să capete mai mult dramatism mesajul copiilor poate fi însoţit de strigătul de ajutor al Pământului: Dragi copii, am nevoie de ajutorul vostru. Exploatarea necugetată din partea oamenilor m-au rănit. Mi-au secat bogăţiile. Mi-au distrus haina catifelată de verdeaţă. Dezastrul pluteşte peste tot. Mă acoperă gunoaiele. Mă sufoc. E atât de murdar în jur! Ajutaţi-mă, vă rog! În urma unui asemenea mesaj mobilizator se pot propune şi desfăşura cu succes o serie de activităţi: lucrări practice de igienizare a mediului natural apropiat şcolii; excursii şi expediţii tematice; vizionarea unor casete video, emisiuni TV pentru explorarea vieţii Terrei, a lumii plantelor şi animalelor; povestirea unor întâmplări petrecute în mijlocul naturii, aflate sau trăite direct de elev; studii de caz: Nu aprindeţi focul în pădure!, Aerul pe care îl respirăm, Plantele şi animalele în viaţa mea ; exerciţii de descoperire şi înţelegere a relaţiei cauză efect; exerciţii tip grilă, exerciţii de justificare a unor afirmaţii, exerciţii de interpretare, prin judecăţi şi raţionamente simple, a unor afirmaţii cu valoare de înţelepciune privitoare la mediul în care trăim. Jocul, desenul, povestirea, excursia didactică, drumeţiile, valorificarea elementelor regăsite în poveşti şi legende despre plante şi animale care au salvat vieţi omeneşti, întâlniri cu consilieri ecologici sunt doar câteva mijloace cu ajutorul cărora copiii pot cunoaşte natura şi pericolul în care se află organismele vii ca urmare a poluării aerului şi apei, a defrişării nemiloase a pădurilor. Orientarea copiilor către natură depinde cu preponderenţă de posibilităţile ce li se oferă de a se întâlni cu ea. Pădurea, câmpul cu flori, varietatea insectelor şi a păsărilor trebuie să fie o prezenţă vie în viaţa copilului. Natura este o carte deschisă în care nu avem decât să citim. Trebuie doar să vrei şi să citeşti în ea. BIBLIOGRAFIE: Dumitrescu Florica, Stănculescu Carmen Natura pe înţelesul copiilor, Piteşti, Editura Carminis, 1998 Dr. Mohan Gheorghe, Dr. Ardelean A. Ecologie şi protecţia mediului, Bucureşti, Editura Scaiul,

109 Gazele cu efect de seră şi încălzirea climatică Prof.Paraschiv Camelia-Colegiul Tehnic,,Dimitrie Leonida Petroșani Încălzirea climatică este un subiect îngrijorător pentru specialişti. Ea este direct legată de creşterea cantităţilor de GES din atmosferă şi poate duce la grave consecinţe pentru planeta şi oameni, în general. Dacă efectul de sera este un fenomen natural, necesar vieţii, de ce totuşi este nedorit? De fapt, adevarata problemă care se pune este încălzirea climatică. Se constată de la sfarsitul sec. al XIX-lea o încălzire a planetei cu 0,3 până la 0,6% şi o creştere a nivelului oceanelor cu 10 până la 25 cm. De asemenea, specialiştii spun că începând cu era industrială, se constată şi o creştere a cantităţilor de GES în atmosferă, mai precis a nivelului de CO2 cu 30% şi a nivelului de metan cu 145%. Această creştere se datorează şi despăduririlor şi intensificării creşterii animalelor. Consecinţele asupra mediului nu sunt deloc neglijabile : -pe de o parte, creşterea temperaturii ar putea provoca mai întâi o creştere a volumului de apă de mare prin dilatare şi prin topirea gheţarilor, ceea ce ar duce la înghiţirea unor teritorii (insulele coraliene, precum Insulele Maldive sunt primele ameninţate) -«Creşterea nivelului apelor ar putea să ne şteargă de pe harta la fel de bine ca şi o bombă atomică», sublinia în 1994 Tom Kijiner, Ministrul de externe al Insulelor Marshall. (Cf. Le réchauffement climatique-un guide d initiation aux changements du climat, Fred Pearce, éd. Pearson Education France, Paris, 2003) -S-a observat deja în Franţa, în Alpii Huez, o topire a gheţarului cu 10% în ultimii 30 de ani. De asemenea, se constată o diminuare a suprafeţei gheţarilor în emisfera nordică cu 10 până la 15%. Această topire a zăpezilor veşnice şi a gheţarilor va continua, ceea ce ar putea duce la o creştere a nivelului mărilor cu 15 până la 20 cm până în anul Zăpezile din Kilimandjaro ar putea să dispară până în anul

110 - pe de altă parte, avem de-a face cu condiţii climatice extreme şi fluctuante, marcate de alternanţa furtunilor şi a perioadelor foarte secetoase şi foarte calde. E suficient să ne amintim poate cei şase cicloni ce s-au succedat în august şi semptembrie 2004 în Atlanticul de Vest : Alex (categ. 3), urmat de Charley (categ. 4), Danielle (categ. 2), Frances (categ. 4), Ivan (categ. 5) şi Jeanne (furtuna tropicală devenită în larg ciclon de categoria 3). La rândul ei, Franţa a fost lovită în 2003 de cea mai groaznică caniculă din ultimii 150 de ani. De asemenea, trebuie spus că modificarea curenţilor marini ar putea fi dezastruoasă. Zonele climatice actuale se vor dirija spre poli, ceea ce duce la o deplasare a climatului moderat cu 200 până la 300 km pe fiecare grad Celsius suplimentar. În aceste condiţii, consecinţele asupra ecosistemului ar putea fi grave, deoarece deplasarea ariilor favorabile s-ar produce mult prea repede pentru ca regenerarea să poata să aibă loc. În acelaşi timp, schimbările puternice ale climatului ar putea duce la scufundarea zonelor de coastă de joasă altitudine, exploatabile în agricultură, din cauza creşterii nivelului mărilor. În Europa, de exemplu, în Nord, ploile din ce în ce mai abundente, sunt favorabile într-o oarecare măsură agriculturii, dar inundaţiile sunt de temut. În Sud, valurile de caldură sunt mai frecvente, ameninţând sursele de apa potabilă. În Siberia, odată cu dezgheţul permafrosturilor (soluri permanent îngheţate), zonele de vegetaţie urcă între 150 şi 500 km către Polul Nord. În Orientul Mijlociu, seceta foarte puternică mareşte deşertul, ceea ce duce la scăderea surselor de apă şi afectează agricultura. În America de Sud, ciclonii tropicali, furtuni şi inundaţii sunt tot mai frecvente. Să nu uităm El Nino care este o inversare a curenţilor din Pacific ce se produce la fiecare doi până la opt ani. Consecinţele sunt enorme : inundaţii pe coasta de vest a Americii de Sud, cicloni în Polinezia franceza etc. Există, de asemenea, şi consecinţe asupra sănătaţii umane, ca urmare a acestor transformări climatice : valurile de caldură extremă cauzează moartea, favorizează mucegaiurile, bacteriile, creşte cantitatea de insecte (ţânţarii) şi apar infecţiile (malaria şi febra galbenă, în Africa, câştigă noi teritorii an de an). Dacă Omul este responsabil de excesul de GES şi de încălzirea climatică, este de datoria noastră să reducem emisiile de gaze poluante. În acest sens, spun specialiştii, ar trebui : -să se limiteze producerea energiei provenită din arderea carbonului fosil şi favorizarea producţiei de energie proprie precum cea eoliană, solară, nucleară etc. -limitarea emisiilor de GES în principalele sectoare producătoare : industrie, transport, construcţii, birouri, agricultură, energie, si gazele frigorigene -protejarea puţurilor de carbon natural şi intensificarea creării de complexe de puţuri de carbon. Puţurile de carbon sunt ecosisteme capabile să absoarbă dioxidul de carbon atmosferic : pădurile şi oceanele. Ce am putea face noi, pentru a proteja viaţa pe planeta Pământ? 110

111 Sfaturi simple, practice sugerate de cercetatorii mediului : -în ceea ce priveşte deplasările : să preferam mersul pe jos sau pe bicicleta pentru distanţele mici, să preferam transportul în comun, să cumpărăm maşini mai puţin poluante (vehicule alternative electrice), să efectuăm un control regulat al maşinilor personale -în privinţa energiei : întreţinerea instalaţiei de încălzire, izolarea localurilor, reducerea generală a consumului de energie -în privinţa deşeurilor : trierea deşeurilor (reciclarea hârtiei, a plasticului şi a sticlei) - -în privinţa apei : evitarea consumului excesiv şi fără rost de apă, repararea şi întreţinerea instalaţiilor sanitare din locuinţe, pentru a evita pierderile de apă Împreună putem contribui la păstrarea echilibrului naturii şi la salvarea ecosistemului. Bibliografie: estra.pdf 111

112 COPILUL ȘI NATURA Prof. Mazilu Ghizella - Grădinița Liceul Teoretic TEGLAS GABOR 112

113 113

114 114

115 Poluarea mediului înconjurator Cotocel Daniela - Educatoare la Grădiniţa Lumea copiilor, Lupeni 115

116 Copilul învaţă mai bine când stă la calculator sau când se joacă în natură? Prof. Cercel Ana Maria- Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroșani Mulţi părinţi cred cu sinceritate că, atunci când se află în faţa computerului sau a televizorului, copiii lor învaţă mai multe decât atunci când se află în sala de gimnastică sau când se joacă în curtea şcolii. Însă experţii în domeniul sănătăţii se alătură psihologilor comportamentali în exprimarea unor îngrijorări grave în privinţa acestei tendinţe periculoase. Nu doar că activitatea fizică de preferinţă în aer liber este importantă pentru sănătate, pentru dezvoltarea unor tipare de somn bun, pentru consumarea energiei în exces şi pentru socializare, ci, mai mult, învăţarea şi rezolvarea problemelor care iau naştere în cadrul jocului spontan au de asemenea un rol însemnat pentru dezvoltarea mentală. În Statele Unite, unde s-au făcut mai multe studii, dar şi în lume, în general, copiii sunt din ce în ce mai puţin activi fizic, iar rata obezităţii în rândul tinerilor crește mai repede chiar decât în rândul părinţilor acestora. Profesorii mărturisesc că majoritatea copiilor de astăzi sunt peste măsură de stresaţi şi de anxioşi, şi dau vina pentru aceasta pe lipsa de exerciţiu fizic datorată, de cele mai multe ori, înlocuirii acestei activităţi cu orele în şir petrecute cu jocuri pe calculator, suficiente pentru stimularea unui comportament hiperactiv. De multă vreme, cercetătorii au examinat legăturile cauzale dintre funcţionarea creierului şi activitatea fizică, evidenţiind efectele benefice ale acesteia. Exerciţiul fizic regulat creşte aportul de sânge care ajunge la creier, oferindu-i astfel mai mult oxigen şi furnizându-i mai multă energie ceea ce ajută la dobândirea unor abilităţi mentale îmbunătăţite. În plus, substanţele chimice secretate de creier în timpul exerciţiului fizic şi după acesta îi permit copilului să înfrunte mai bine stresul şi anxietatea, contracarează efectele depresiei şi îl ajută să înveţe mai eficient, canalizându-i energia dobândită înspre activităţile de învăţare şi memorare. Oamenii de ştiinţă sugerează că tipul de exerciţiu fizic prin care se pot obţine, cel mai probabil, aceste efecte pozitive este jocul spontan, în care copiii se angajează în mod natural. De asemenea, lucrul în aer liber poate constitui pentru copii o sursă importantă de-a învăţa despre natură, despre sine şi despre responsabilitate. 116

117 Victor Davis Hanson de la Universitatea de Stat din California deplângea faptul că lipsa unor astfel de experienţe constituie un handicap pentru copiii noştri la nivelul dezvoltării umane: Ne trimitem copiii în tabere de computere ca să înveţe cum să dobândească «acces instantaneu la informaţie», însă cei mai mulţi dintre noi nu le-ar da copiilor, în ruptul capului, o sapă în mână, trimiţându-i să scoată buruieni preţ de o lună, ca să-şi dezvolte simţul perseverenţei în muncă şi-al ostenelii şi pentru altceva decât computerul. Pe de altă parte, efectele neurologice asupra copiilor datorate jocurilor pe computer pot fi mult mai subtile şi mai severe. Spre exemplu, stimulii electronici ai jocurilor video pot produce la unii copii crize epileptice. Acestea pot apărea şi la copiii care nu mai avuseseră anterior astfel de crize. În 1997, în Japonia, un desen animat inspirat din jocurile Nintendo a provocat convulsii în rândul copiilor. Crizele au început la douăzeci de minute de la începerea programului TV, după o secvenţă de cinci secunde de lumini roşii în flash-uri, ce ieşeau din ochii unuia dintre personaje. Medicii japonezi i-au avertizat atunci pe părinţi, pentru a-i face conştienţi de posibilele pericole prezentate de flash-urile de lumină în jocurile video şi pe calculator. Jocurile pe computer generează noi şi noi cazuri care încep să intre în atenţia pediatrilor din întreaga lume. Dr. William Graf, de la Spitalul Copiilor din Seattle, a studiat zece pacienţi timp de peste trei ani şi a conchis că aceste probleme sunt mult mai des întâlnite decât este îndeobşte recunoscut. Mai răspândite în rândul băieţilor adolescenţi, care alcătuiesc majoritatea celor ce se joacă pe computer, problemele întâmpinate pot varia de la tremurături până la pierderea cunoştinţei timp de câteva secunde. Problema cea mai mare este însă că nu cunoaştem efectele pe termen lung ale mediilor înconjurătoare modificate artificial (cum ar fi timpul prea îndelungat petrecut în faţa computerului într-o cameră prost luminată). Dr. Jane Healy observa: Având în vedere atitudinea noastră căldicică în raport cu acele probleme care nu ne lovesc direct în faţă, nu am speranţe că în viitorul apropiat se vor efectua cercetări substanţiale pe această temă. Cu toate acestea, [dacă sunteţi părinte,] fiind o persoană cu responsabilitatea luării unor decizii ce pot afecta pe termen lung sănătatea copilului dumneavoastră, este de preferat să fiţi prudenţi. La urma urmei, de obicei suntem atenţi cu cine se joacă copiii noştri în parc; de ce nu am avea aceeaşi grijă atunci când le oferim un tovarăş electronic de joacă?. Prietenii naturii proiect educaţional 117

118 Prof. Chirilă Steluţa-Claudia - Şc. Gimnazială Petros-Baru ARGUMENT: În ultimii ani, PLANETA NOASTRĂ, TERRA, dă semne tot mai dese că nu mai poate face faţă efectelor nocive la care o supune OMUL. Dintre aceste efecte amintim câteva : creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, defrişarile necontrolate şi masive, poluarea cu substanţe toxice (pesticide, insecticide, îngrăşăminte chimice, etc.), exploatarea intensă a resurselor pământului, etc., duc la producerea unor mari dezechilibre ecologice şi la distrugerea biosferei. De cele mai multe ori comportamentul nostru este dictat de mentalitatea pe care o avem şi depinde de gradul şi felul educaţiei pe care am primit-o din familie, şcoală sau societate şi de gradul nostru de responsabilitate. Şcoala trebuie să producă această schimbare, atât din punct de vedere conceptual,cât şi din punct de vedere comportamental. Dacă reuşim să-i determinăm pe oameni să le pese că NATURA ESTE BOLNAVĂ, atunci tot mai există şanse. În definitiv ne ajutăm pe noi înşine. Din acest motiv, educaţia ecologică trebuie începută de la o vârstă fragedă, pentru a reuşi formarea unei conştiinţe ecologice şi a unui comportament adecvat. E nevoie ca elevii să înţeleagă că natura este un organism viu, iar componentele ei sunt într-o strânsă intercondiţionare şi că fără aceşti factori naturali, viaţa nu este posibilă, deci trebuie protejaţi. Orice prilej oferit de activităţile de observare a plantelor şi animalelor, observării spontane, plimbări, excursii,vizionarea de filme, prezentări, lecturarea unor texte privind fauna şi folora terestră, trebuie folosite pentru a forma o gândire intuitivă şi deductivă a elevilor în raport cu natura, pentru a dezvolta dragostea şi respectul faţă de dorinţa de a ocroti. E important ca elevul, singur, să descopere adevărul acţionând în mod practic, deoarece scopul şcolii este de a forma creatori şi nu indivizi care să repete ceea ce au învăţat generaţiile precedente. GRUP ŢINTĂ: elevii clasei a II- a parinti comunitate Primaria DURATA PROIECTULUI: 29aprilie-06 iunie 2014 SCOPUL: Dezvoltarea capacităţilor de observare, explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător, cunoaşterea, înţelegerea şi stimularea curiozităţii pentru investigarea realităţii înconjurătoare, dar şi 118

119 formarea unei atitudini pozitive faţă de mediu, fata de comunitate, de implicare conştientă a copiilor în protejarea acestuia pentru a oferi societăţii un model de bune practici educaţionale. OBIECTIVE: Cultivarea dragostei si respectului fata de locul natal. Dezvoltarea colaborarii dintre scoala-comunitate. Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului prin stimularea curiozităţii pentru investigarea realităţii înconjurătoare. Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici, pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător. Cunoasterea Primariei ăi a oamenilor care isi desfăşoară activitatea acolo. Stimularea elevilor pentru a desfăşura activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ prin care să contribuie la păstrarea sănătăţii mediului în care trăieşte (colectarea materialelor refolosibile, îngrijirea unor spaţii verzi, cultivarea plantelor ornamentale, economisirea apei sau a energiei electrice etc.). Încurajarea elevilor pentru a exprima independent opinii şi stări sufleteşti proprii, dar şi pentru motivarea lor. MODALITĂŢI DE EVALUARE: Portofolii pe teme date care să cuprindă imagini şi informaţii culese din diverse surse. Impartire de pliante care sa contina mesaje ECO. Activităţi de ecologizare a unor mici zone din comuna. Realizarea unei expoziţii cu lucrări artistico-plastice având ca temă natura cu tot ce are ea mai frumos, dar şi poluarea şi efectele ei devastatoare, finalizate într-o expoziţie. Realizarea sub îndrumarea învăţătorului a unor fotografii, prezentări PowerPoint cu materiale realizate în cadrul proiectului. Realizarea unei excursii sponsorizate de Primaria Baru. Înmânarea diplomei Prietenii naturii. DISEMINARE: Materiale în cadrul comiilor metodice şi a cercurilor pedagogice. Publicarea parteneriatului pe site-ul didactic.ro RESURSE: umane elevii, cadre didactice, părinţi,primaria. materiale pliante, portofolii, C.D-uri, prezentări,calculator,video-proiector, markere, coli de flipchart, desene, diplome etc. ACTIVITĂŢI VIZATE: 119

120 NR. CRT. ACTIVITATE DESFĂŞURATĂ 1. Prezentare Proiect 2. Sa protejam TERRA! TERMEN 29 aprilie mai 2014 MODALITĂŢI DE REALIZARE -prezentarea concretă a proiectului -discuţii cu elevii si Primarul comunei - elaborarea de mesaje ecologice:,,salvaţi Planeta Albastră! -realizarea unor desene sugestive si trimiterea lor la concursul Pizza mesager LOCUL DESFĂŞU- RĂRII Sala de clasă Sala de clasă 3. Un sat mai curat, o viaţă sănătoasă 4. România mea 06 mai mai activităţi de ecologizare a împrejurimilor şcolii -observarea naturii -impartire de pliante care contin mesaje ECO -prezentare PowerPoint şi discuţii despre plaiurile ce urmeaza sa le vizitam- Valea Oltului -activităţi de ecologizare a împrejurimilor şcolii -impărţire de pliante -sala de clasă 5. Spunem NU poluării! 6. Prietenii naturii-micii artisti 7. Un copil, un pom, o mai mai vizionare PowerPoint-Efectele poluării asupra mediului -discuţii -realizarea unor jucării din materiale refolosibile -realizarea unor lucrări-artisticoplastice despre natură şi protejarea ei -realizarea portofoliilor care să cuprindă imagini şi informaţii culese din diverse surse. -sala de clasă -în natură 27 mai plantarea de copaci şi flori -în parcul comunei floare 120

121 8. Excursie pe Valea Oltului iunie excursie sponsorizată de Primaria Baru Sibiu-Valcea Evaluare O6 iunie 2014 Ziua Mediului (5.06.) -expoziţie cu lucrările artisticoplastice pe tema data. -înmânarea diplomelor Prietenii naturii. -realizarea unei prezentări PowerPoint cu imagini din timpul proiectului Sala de clasă 121