EFECTELE CREŞTERII TEMPERATURII GLOBALE CU PȂNĂ LA 4 C

Size: px

Start display at page:

Download "EFECTELE CREŞTERII TEMPERATURII GLOBALE CU PȂNĂ LA 4 C"

Shawn Norman
5 years ago
Views:

1 EFECTELE CREŞTERII TEMPERATURII GLOBALE CU PȂNĂ LA 4 C Amelitta Legendi 1), Ioan Bărdescu 2) 1) Conf. univ. dr. ing. Facultatea de Utilaj Tehnologic, UTCB 2) Prof. univ. dr. ing. Facultatea de Utilaj Tehnologic, UTCB Abstract. This paper focuses the 2015 Kyoto and Paris protocols regarding the climate changes, the CO2 evolution in the atmosphere, the pollution sources, the global temperature average, some aspects regarding the climate changes and the effects of a warmer world, as well as some ideas of climate changes adaptation conditions. Key words. Carbon dioxide, methan, greenhouse effect, ppm units, global warming. Motto: Activităţile umane provoacă ȋncălzirea treptată a planetei, printr-un fenomen numit Ȋncălzire globală. 1. ARGUMENT Viaţa depinde aproape ȋn totalitate de atmosferă. Prin creşterea accentuată a industrializării se măresc emisiile nocive de gaze cu efect de seră (EGES) eliberate ȋn atmosferă. Principalele gaze care au atins noi niveluri de vȃrf sunt: Dioxidul de carbon (CO 2 ), Metanul (CH 4 ) şi Protoxidul de azot (NH 2 O). Cel mai toxic gaz cu efect de seră vinovat de poluare este Dioxidul de carbon numit şi gaz poluant; acesta este principalul responsabil de ȋncălzirea climatică. Majoritatea ţărilor industrializate au acceptat să-şi reducă Emisiile poluante, mai puţin: China, SUA, India şi Australia. Ȋn acest sens s-a semnat Protocolul de la Kyoto care a intrat ȋn vigoare ȋn anul 2005 prin ratificarea sa de către 141 de state. Romȃnia este prima ţară care a ratificat protocolul Kyoto de reducere a gazelor cu efect de seră. Lumea industrializată urma ca, pȃnă ȋn anul 2012, să-şi diminueze cu 5,2% nivelul emisiilor de gaze comparativ cu anul de bază 1990 [2]. Conferinţa ONU care va avea loc ȋn luna decembrie 2015 la Paris, va fi urmată de un nou Protocol 2015 Paris, care ȋnlocuieşte Acordul de la Kyoto. Noul protocol are ca obiectiv implementarea unei serii de reglementări cu scopul de a limita ȋncălzirea climei la cel mult +2 C ȋn raport cu epoca industrială. 2. DIOXIDUL DE CARBON Pȃnă la revoluţia industrială (anul 1750) concentraţia de CO 2 (ȋn ppm) din atmosfera terestră nu a depăşit valoarea de 300 ppm (părţi per milion) ([1], [4], [7]). Concentraţia lunară de CO 2 din atmosferă a depăşit ȋn martie 2015, pentru prima dată ȋn epoca preindustrială concentraţia de 400 ppm la nivel global; sunt valori punctuale şi locale detectate ȋn Hawaii, pe 9 mai 2013 [7]. Ȋn lucrările ([1], [4]), pentru anul 2010 se indică valoarea măsurată de 380 ppm. Noua măsurare, făcută de un satelit, ȋn anul 2015 corespunde unei valori medii lunare mondiale de 400,83 ppm. Efectele prezenţei CO 2 ȋn atmosferă: o Ȋmpiedică oxigenarea creierului/organismului; o Reduce capacitatea de reacţionare a organismului; o Reduce dexteritatea omului; o Accentuează nevoia de somn.

2 Creşterea concentraţiei de CO 2 ȋn atmosferă este dată de cca 1/4 de activităţi umane, iar 3/4 din această creştere ţine de arderea combustibililor fosili, ȋn special cărbune (Tabel 1). Tabel de centrale subcritice pe cărbune, cele mai poluante din lume Ţara China SUA UE India Alte ţări Număr centrale pe cărbune Deţinători de mine: Tabel 2. Deţinători de mine pe cărbune, Generare CO 2, Consum de apă, Costuri ȋntreţinere 1. Deţinători (Proprietari) 59 dintre aceste centrale de cărbune subcritice sunt deţinute de guvern. 2. CO 2 generare Centralele pe cărbune din tabelul 1 generează cu 75% mai multe emisii decȃt centralele modernizate. 3. APĂ consum Aceste centrale consumă cu 75% mai multă apă decȃt cele modernizate. 4. COSTUL ȋntreţinere Sunt cele mai vechi centrale pe cărbune, cu uzuri mari, şi au cele mai mari costuri de ȋntreţinere. Se impune ca pȃnă ȋn anul 2020 aproximativ 1/4 dintre centralele pe cărbune subcritice din lume să fie ȋnchise (25 de centrale) (Tabel 2). China, cel mai mare poluant prin emisie de carbon din lume, va ȋnchide 4 centrale pe cărbune pe care le va ȋnlocui cu 4 staţii pe bază de gaz şi care vor furniza de 2,6 ori mai multă electricitate decȃt centralele pe cărbune. La nivel naţional China a planificat ȋnchiderea a peste 2000 de mine de cărbune, de capacitate mică, pȃnă la sfȃrşitul anului Gaze intestinale la animale, cu mare conţinut de metan eliberat ȋn atmosferă. Bovinele, ovinele, caii şi alte animale reprezintă un pericol pentru climă. Ȋn timp ce pasc, după digerarea ierbii, animalele produc gaze intestinale cu mare conţinut de metan, eliberate ȋn atmosferă. Gazul intestinal cu efect de seră are o influenţă covȃrşitoare asupra schimbării climatice. Reducerea conţinutului de metan eliberat de animale O soluţie constă ȋn a administra acestor animale un inhibitor de metan, care reduce procentul de evacuare al gazelor cu 30%. Analizele efectuate au relevat faptul că inhibitorul nu a afectat sănătatea bovinelor şi ovinelor şi nici a calităţii laptelui, a cărui producţie chiar a crescut cu 10%. Conţinutul de CO 2 ȋn atmosferă, ȋn ppm Ȋnainte de anul 1750, de cȃnd a ȋnceput era industrială, conţinutul de CO 2 ȋn atmosferă era de 280 ± 10 ppm. Ȋn anul 2010 conţinutul de CO 2 ȋn atmosferă a ajuns la 380 ± 10 ppm ([2], [4]). Creşterea concentraţiei de CO 2 ȋn atmosferă este dată de 1/4 de activităţi umane şi animale, iar cca 3/4 din această creştere ţine de arderea combustibililor fosili. Creşterea anuală intensă a CO 2. Nivelul creşterii CO 2 ȋn intervalul (Tabel 3) reprezintă cea mai intensă creştere anuală din perioada Acest lucru ar putea fi cauzat de: o Reducerea cantităţilor de CO 2 absorbite de către biosfera terestră; o Emisiile acestui gaz continuă să crească ȋn ritm alert. Tabel 3. Gaze cu efect de seră care persistă ȋn atmosferă Creşterea ȋn anul 2013 faţă de CO 2 Dioxid de carbon 142% 2 CH 4 Metan 253% 3 NH 2 O Protoxid de azot 121%

3 Dioxidul de carbon ȋşi are originea ȋn principal ȋn o Combustia materialelor fosile; o Despăduriri; o Incendii de pădure. Absorbţia CO 2 din emisiile totale. Din emisiile totale de CO 2 sunt absorbite 1/4 de oceane şi mări şi 3/4 de biosferă limitȃnd creşterea nivelului de CO 2 atmosferic. Absorbţia de CO 2 de către oceane şi mări are consecinţe grave: Ritmul actual de acidificare a oceanelor şi mărilor pare fără precedent. Absorbţia unor cantităţi sporite de CO 2 de către oceanele şi mările globului modifică ciclul carbonaţilor marini şi antrenează o acidificare a apei. Oceanele şi mările absorb ȋn prezent aproximativ 4 kg de CO 2 pe zi de persoană. Bioxidul de carbon rămȃne timp de sute de ani ȋn atmosferă şi ȋncă mult timp ȋn oceane şi mări. Metanul. Este al doilea cel mai important gaz cu efect de seră. Din emisiile de CH 4 din atmosferă o 40% sunt de origine naturală (zone umede, termite, nori); o 60% sunt de origine umană: creşterea animalelor, exploatarea combustibililor fosili, cultivarea orezului, combustia biomasei. Emisiile de carbon ȋn anul Emisiile de carbon ȋn anul 2013 au fost mai mari cu 0,83 mld.t (Fig. 1). Tabel 4. Emisii carbon ȋn miliarde tone CO 2 1 China SUA India Rusia Japonia Germania Coreea de Sud Iran 611 Figura 1. Emisii carbon creştere 0,83 mld.t/an 9 Arabia Saudită Canada 503 China şi SUA sunt reticente ȋn ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a nu le ȋncetini creşterea economică (Tabel 4). Speranţă a dat şi UE, prin pachetul Energie. Unii lideri mondiali sunt sceptici faţă de ideea de a acţiona contra ȋncălzirii climei. Ȋntre aceştia se numără Canada, Rusia şi Australia. 3. TEMPERATURI GLOBALE MEDII ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE Ȋn fiecare moment Terra primeşte 342W/m 2 de energie radiată de Soare. Radiaţia solară absorbită de oceane şi continente se transformă ȋn cădură. Pentru ca temperatura la suprafaţa planetei să nu crească, Terra trebuie să radieze tot atȃta energie. Efectele creşterii temperaturii ȋn atmosferă: Plantele devin mai sensibile la boli.

Soluţie. Dezvoltarea de varietăţi rezistente, care să limiteze pierderea de recoltă. Principalul responsabil de ȋncălzirea climatică este dioxidul de carbon.

Creşterea CO 2 este determinată de capacitatea Terrei De a conserva energia soarelui De a o trimite ȋn spaţiu. Efect.

4 Soluţie. Dezvoltarea de varietăţi rezistente, care să limiteze pierderea de recoltă. Principalul responsabil de ȋncălzirea climatică este dioxidul de carbon. Nivelul concentrării CO 2 ȋn atmosferă a crescut ȋn 2013, cu 2,9 ppm ceea ce reprezintă cea mai puternică creştere ȋnregistrată din 1989 ȋncoace. Creşterea CO 2 este determinată de capacitatea Terrei De a conserva energia soarelui De a o trimite ȋn spaţiu. Efect. Ȋncălzirea globală a crescut cu 34% ȋn perioada din cauza gazelor cu efect de seră care persistă ȋn atmosferă. Schimbările de climă afectează şi producţia de cafea pȃnă ȋn anul 2050, prin ȋnjumătăţirea suprafeţei proprii pentru cultivarea ei. Combaterea schimbărilor de climă. Internetul nu este neutru pentru mediu. Trimiterea unui mesaj pe internet produce o cantitate de 19g CO 2. Simpla căutarea pe Google produce 9g CO 2. Încălzire casă produce 4,5t CO 2 /an; Iluminat casnic, 1,6 t CO 2 /an; Un autoturism la km parcurși produce 3t/CO POLUAREA AERULUI Ȋn intervalul (Figura 2) datorită schimbărilor climatice şi poluării aerului Producţia globală de alimente va scădea cu aproximativ 15%. Rata malnutriţiei ȋn ţările sărace va creşte cu 9% (de la 18% ȋn prezent pnă la 27%). Apar boli legate de aceste schimbǎri climatice, cum sunt: malaria, alergii, astm etc. Din cauza creşterii temperaturilor globale şi a poluării atmosferice, mai ales a poluării cu ozon, care creşte sub influenţa luminii solare se afectează Figura 2. Poluarea aerului. ([6]) dezvoltarea plantelor; reducerea randamentului agricol pȃnă ȋn anul 2050 cu 10%; patru tipuri de culturi agricole, grȃu, orez, porumb şi soia care asigură peste 50% din totalul de calorii consumate de populaţie. Ȋn anul 2050 populaţia planetei va creşte cu aproximativ 4 miliarde de oameni. Figura 3. Ȋncălzirea Oceanului Atlantic ([6]). 5. CREŞTEREA NIVELULUI OCEANELOR Creşterea apelor oceanelor din ultimii 23 de ani ( ) au atins 7 cm. Rata de creştere este mult mai mare decȃt ȋn urmă cu 50 de ani (din 1965). Dacă se ia ȋn considerare un ritm de creştere anuală progresivă, nivelul oceanelor ar putea să fie cu un metru mai mare ȋn anul 2100 (Figura 3). Ritmurile de schimbare nu sunt uniforme; ȋn unele zone ale globului s-au ȋnregistrat creşteri mai mari de 25 cm, iar ȋn alte zone nivelul mărilor a scăzut. Cauzele creşterii. Ȋncălzirea apelor oceanelor, desprinderea unor bucăţi din calota glaciară, topirea gheţarilor.

Efectele creşterii. Dacă gheaţa polară s-ar topi ȋn continuu urşii polari vor dispărea pȃnă ȋn anul 2050. Ȋncălzirea globală este atestată de retragerea gheţarilor.

5 Efectele creşterii. Dacă gheaţa polară s-ar topi ȋn continuu urşii polari vor dispărea pȃnă ȋn anul Ȋncălzirea globală este atestată de retragerea gheţarilor. Gheaţa marină ajută la menţinerea temperaturii solului prin reflectarea a 70% din lumina solară. Interacţiunile de climă şi resursele de apă dulce de pe uscat afectează disponibilitatea apei de calitate pentru nevoile umane (scade nivelul pȃnzei freatice); apa dulce se ȋmpuţinează. Evenimentele meteo extreme au devenit din ce ȋn ce mai dese: furtuni, valuri mari, tornade, cicloane. A crescut frecvenţa şi intensitatea lor. Ţările insulare joase vor fi ȋn curȃnd sub apă. 6. EFECTELE UNEI LUMI MAI CALDE Schimbările de climă care favorizează creşterea CO 2 are ca efect ȋnmulţirea dăunătorilor (boli care devastează culturile); secetă; inundaţii Au loc schimbări ȋn producţia potenţială pentru culturi principale. Schimbarea climaterică va fi mai blȃndă cu grȃul; pierderile sunt mari la alte culturi importante (porumb, orez, cartofi) (Figura 4). Ȋn mai 2015 temperatura medie globală a atins nivelul record. Ȋn India au murit 2200 de oameni ȋn timpul unui val de caniculă de 10 zile cu temperatura de pȃnă la 40 de grade. Ţinând cont de schimbările climatice, organismul uman va trebui să fie educat și antrenat pentru adaptarea la condiţiile climatice. 7. IDEI DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE Tehnologii de vȃrf cu emisii scăzute de CO 2. Materiale mai uşoare. Un exemplu cererea de carburanţi ȋn Europa şi America de Nord va scădea cu 10% pȃnă ȋn 2030, din cauza utilizării unor materiale mai uşoare la construcţia automobilelor. O reducere de 10% a masei unei maşini mici sau medii echivalează cu ameliorarea randamentului carburantului cu 2%-4% ȋn funcţie de felul ȋn care este condus autovehiculul, de mărimea pneurilor, ȋntreţinere şi alţi factori. Figura 5. Reducere CO 2 prin captare de carbon de către furnici ([6]). Figura 4. Ȋncălzirea Oceanului Atlantic ([6]). Aportul vieţuitoarelor Micile furnici pot ajuta ȋncălzirea globală prin reducerea CO 2 din atmosferă. Aceste insecte produc efecte asupra solului. Unele specii de furnici (rozătoare) muşcă din minerale şi secretă carbonat de calciu (calcar). Ȋn acest proces furnicile captează mici cantităţi de CO 2 din atmosferă cumulȃnd calcar ȋn muşuroaiele lor. Procesul cunoscut sub numele de captare a carbonului are legătură cu răcirea globală care se produce ȋn oceane. Furnicile pot schimba mediul dacă numărul lor va creşte pentru că ele nu trăiesc mai mult de un an. (Figura 5) Mini-oraş cu temperatură controlată. Primul minioraş cu temperatură controlată din lume este conceput ȋn Dubai. Centrul, cu o suprafaţa de peste m 2, va include 100 de hoteluri, un centru medical, centru pentru

6 evenimente şi un district teatral; toate acestea vor fi protejate de un acoperiş retractabil ȋn scopul dezvoltării turismului fără grija condiţiilor meteorologice. 8. EFECTE ESENŢIALE LA ȊNCĂLZIREA GLOBALĂ 1. Ȋncălzirea rapidă a apelor oceanelor şi mărilor. 2. Poluarea rapidă a aerului. 3. Limitarea încălzirii globale prin reducerea gazelor cu efect de seră. 4. Fenomene meteo extreme din ce în ce mai dese. 5. Acidificarea apelor oceanelor şi mărilor. 6. Pericolul dispariţiei parţiale a florei şi faunei. 7. Dezvoltarea de varietăţi rezistente de plante care să limiteze pierderile de recolte. 8. Reducerea resurselor de ape dulci. 9. Exodul unor populaţii către zonele mai puţin afectate de ȋncălzirea globală. 10. Valorile tipice europene vor avea temperaturi medii (pe timpul verii) de peste 35 C. 11. Protejarea zonelor adiacente mărilor și oceanelor cu construcţii specifice (diguri din pământ, saci cu nisip etc.), pentru prevenirea unor evetuale inundaţii. 9. BIBLIOGRAFIE [1] Bărdescu, I., Legendi, A. Dioxid de carbon, reducere emisie, captare şi valorificare. Ȋn Monitorul AROTEMA nr. 2/2011, p. 24, ISSN [2] Gridan, T., Ţicleanu, N. Ȋncălzire globală sau glaciaţiune? EDP, 2006, ISBN (13) [3] Gruia, C. Schimbări climatice. Naţional Geografic, nr. 151/2015, ISSN [4] Legendi, A. Carbon Dioxide Significant Emission Sources And Decreasing Solutions, The 6th International Conference Edu World 2014 Education Facing Contemporary World Issues, 7th-9th November [5] Nicolae, A. Ce s-ar ȋntȃmpla dacă temperatura globală ar creşte cu pȃnă la 4 C. Ştiinţă şi Tehnică nr. 11/2012, ISSN [6] *** Schimbări climatice. Infomediu Europa nr. 8(106)/2014, p. 65, ISSN

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;