CURRICULUM PENTRU ANUL III ŞCOALĂ PROFESIONALĂ

Transcription

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PHARE - VET, RO 9405) CURRICULUM PENTRU ANUL III ŞCOALĂ PROFESIONALĂ Meseria: Electronist aparate şi echipamente radio-tv BUCUREŞTI

2 REFERAT Lucrarea Curriculum pentru şcoala profesională meseria Electronist aparate şi echipamente de radio-tv cuprinde structura şi conţinutul programelor analitice împărţite pe două domenii de bază şi de specializare în meserie. Originalitatea lucrării constă în modul de alegere a temelor care prin succesiunea lor asigură continuitatea logică a noţiunilor studiate ţinând seama de diversificarea şi modularizarea acestui sector tehnic. Există corelaţie între instruirea teoretică şi instruirea practică. Lucrarea se constitue într-un cadru de perfecţionare continuă. Propunem aprobarea materialului pentru experimentarea şi eventual îmbunătăţirea sa pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării. REFERENŢI ŞTIINŢIFICI GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A. INTRODUCERE Curricula pentru Electronist aparate şi echipamente pentru radio-tv Şcoală profesională anul III 2

3 Programul de pregătire profesională propus ţine seama de cele trei competenţe de bază ale formării: 1. competenţe profesionale - prin care se asigură satisfacerea exigenţelor parametrilor economici şi sociali stabiliţi prin standardul de pregătire profesională; 2. competenţe tehnice - prin care se asigură integrarea competenţelor în cunoştinţele tehnice generale de specialitate; 3. competenţe polifuncţionale - prin care se asigură capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază, de control, de organizare etc. În cadrul acestei competenţe se ţine seama de dezvoltarea automatizării procedurilor specifice meseriei de electronist depanator aparate de radio-tv, incluzând competenţe de programare a sistemelor de lucru, de control al calităţii şi de întreţinere. Prezenta curriculă urmăreşte ca învăţământul profesional să capete un puternic caracter formativ prin organizarea unui proces de învăţământ axat pe lucrări practice în laboratoare, ateliere şi secţii ale agentului economic. Metodele inductive vor fi larg dezvoltate prin punerea la dispoziţie a documentaţiei, materialelor şi echipamentelor pentru executarea lucrărilor de instruire practică, incluzând şi metode de realizare practică prin care elevii să execute lucrări astfel încât să necesite organizare în ordine logică, programată. Conţinutul învăţământului profesional de specialitate pentru pregătirea meseriei de electronist depanator aparate de radio-tv este proiectat în sistem modular în vederea realizării unei structurii flexibile. Conţinuturile sunt modulate progresiv accentuând activitatea practică în vederea formării competenţelor cerute prin SPP. Modulele vizează în primul rând latura de comportament în cadrul activităţii practice urmărind atitudinile şi motivaţia, latura informaţională fiind pusă în valoare în context operaţional practic. Modulele de specializare in meserie care pregatesc competenţele cerute de SPP sunt: Modulul I : Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV familiarizează viitorul electronist radio-tv cu principiile de bază ale transmiterii informaţiei audio şi video prin lanţul de radiodifuziune şi prin lanţul de televiziune. Modulul II : Echipamente pentru recepţia programelor de radio deţine ponderea cea mai mare din totalul orelor, astfel încât să asigure competenţele necesare cunoaşterii şi execuţiei receptoarelor de televiziune. Acest lucru se realizează atât în orele de curs dar mai ales prin orele de instruire practică în atelier şi laborator tehnologic. Domeniul complex şi dezvoltat al televiziunii a impus planificarea desfăşurării noţiunilor şi în semestrul I din anul IV cu aprofundarea problemelor legate de televiziunea în culori. 3

4 Modulul III : Bazele măsurării în radio şi TV este conceput astfel încât prin orele de curs şi mai ales prin cele de laborator tehnologic să formeze la elevi deprinderi de utilizare a aparaturii de măsură specifică domeniului de radio şi TV. Modulul IV : Echipamente pentru recepţia programelor de TV asigură elevilor competenţe privind funcţionarea, execuţia şi reglarea etajelor componente ale unui receptor TV. Modulul V : Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi a imaginii furnizează elevilor cunoştinţe-le teoretice şi practice privind aparatura audio-video clasică şi modernă existentă pe piaţă. Elevul în final trebuie familiarizat cu: geografia montajului, modalităţile de verificare şi reglaj al blocurilor funcţionale şi execuţia acestora. Modulul VI : Organizare, legislaţie şi protecţia muncii este o prezenţă obligatorie în toată curicula deoarece ajută elevii să aplice normele obligatorii prin lege. Ca modul de aprofundare a cunoştinţelor a fost introdus modulul Tehnologii de vârf. Televiziune digitală deoarece în prezent din ce în ce mai mult se întâlnesc instalaţiile de TV care funcţionează pe acest principiu. Proiectul bazat pe activitatea tehnică îl obligă pe elev să facă şi o serie de calcule privind proiectarea unor circuite electronice simple. Cele două module de mobilitate ocupaţională oferă elevilor noţiuni absolut necesare acum pe piaţa muncii. 4

5 GR.SC.IND.,,ELECTRONICA,, BUCURESTI Familia ocupaţională ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ ŞI INFORMATICĂ PLAN DE INVĂŢĂMÂNT ŞCOALA PROFESIONALĂ ANUL III PROPUNERE-febr.2001 Meseria: electronist aparate şi echipamente pentru radio si TV TEHNOLOGICĂ INDUSTRIALĂ I.CURRICULUM DE BAZĂ: A.Dezvoltare personală şi socială..3ore/saptx31sapt 1.Educaţie antreprenorială 1ora/saptx31sapt 2.Educaţie fizică 1ora/saptx31sapt 3.Orientare şi consiliere vocaţională 1ora/saptx31sapt B.Specializare in meserie 27ore/saptx31sapt Modulul I. Bazele functionarii echipamentelor electronice de radio TV Total ore pe an 34 ore Modulul II. Echipamente pentru receptia programelor de radio Total ore pe an 148ore din care Laborator tehnologic 72 ore Instruire practica 42 ore Modulul III. Bazele masurarii in radio si TV Total ore pe an 103 ore din care 5

6 Laborator tehnologic 72 ore Modulul IV. Echipamente pentru receptia programelor de TV Total ore pe an 407ore din care Laborator tehnologic 192 ore Instruire practica 108 ore Modulul V. Echipamente pentru inregistrarea sunetului si imaginii Total ore pe an 114 ore din care laborator tehnlogic 36 ore Instruire practica 36 ore Modulul VI. Organizare, legislatie si protectia muncii Total ore pe an 31 ore II. CURRICULUM OPTIONAL Modul de aprofundare * 1 ora/ saptx31sapt - tehnologii de varf (televiziune digitala sau TV prin cablu) - receptoare TV prin satelit Modul de mobilitate ocupationala * 1 ora/saptx31sapt - calitatea si fiabilitatea produselor - calculatorul personal structura si performanta Teme crosscurriculare ** III. Practica comasata 35orex3sapt 105 ore din care Practica de proiect 35 ore NOTA Instruirea practica se desfasoara 3 zile pe saptamana cite 6 ore zilnic.instruirea practica se realizeaza cu clasa impartita in grupe de min.10 elevi, sub indrumarea inginerilor si a maistrilor instructori in laborator, atelier scoala sau unitati de profil care dispun de baza materiala corespunzatoare cerintelor specifice meseriei * la decizia scolii, in regim local **continutul acestor teme se regaseste inglobat in procent de maxim 30% in mdulele de specializare 6

7 la elaborarea acestui plan de invatamant au colaborat urmatorii ingineri din cadrul Gr, Sc. Ind,,,Electronica Bucuresti ing. Stelian Patrutescu prof. grad I ing. Carmen Musat - prof. grad II ing. Marian Pitu prof. grad II - NOTĂ: Instruirea practică se desfăşoară 3 zile/săptămână x 6 ore/săptămână x 31 săptămâni. Instruirea practică se realizează cu clasa împărţită în 2 grupe (de minim 10 elevi) sub îndrumarea profesorilor şi maiştrilor instructori în laborator, atelier şcoală, unităţi de profil care dispun de baza materială corespunzătoare cerinţelor specifice meseriei. * La decizia şcolii, în regim local. ** Conţinutul acestor teme se regăseşte înglobat în procent de maximum 30% în modulele de specializare. 7

8 ORGANIZAREA MODULELOR - AN III ŞCOALĂ PROFESIONALĂ Meseria: Electronist aparate şi echipamente pentru adio-tv Săpt. MODULE DE SPECIALITATE Laborator tehnologic Instruire practică Module de aprof. Module de mobil. ocup

9 MODUL I 2h/sapt SEM I (34h) Bazele functionarii echipamentel or electronice de radio tv. M II 2h/sapt SEM I (34h) Echipamente pentru receptia programelor de radio M III 1h/sapt SEM I (17h). Bazele măsurări i în radio şi TV (34 ore) M IV 3h/ sapt sem I 4h/sapt sem II (51h+56h) Echipamen te pentru receptia programe lor de tv MODUL V 3 h/săpt. SEM II (42h) Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii (34 ore) MODUL VI 1 h/săpt. Organizare legislaţie şi protecţia muncii (31 ore) Teme din modulele M II -72h M III -72h M IV - 192h M V -36 h (2 zile/săpt) Teme din modulele M II -42h M IV - 108h M V -36 h (1 zi/săpt.) MODUL VII 1 h/săpt Tehnologii de vârf (televiziunea digitală si tv prin cablu sau receptoare tv prin satelit) (31 ore) MODUL VIII 1 h/săpt Calitatea şi fiabilitatea produselor sau Calculatorul personalstructura si performanta (31 ore) PRACTICĂ COMASATĂ (PRACTICĂ DE PROIECT) (105 ore) MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE 9

10 UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PHARE - VET, RO 9405) CURRICULUM PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU Modulul I : Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV BUCUREŞTI AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica coordonator 10

11 STELIAN PĂTRUŢESCU, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica REFERENŢI ŞTIINŢIFICI GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A. 1. INTRODUCERE Programa şcolară de Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV se adresează elevilor care urmează cursurile şcolii profesionale, formă de învăţământ cuprinsă în prevederile Legii Învăţământului nr. 84 / 24 iulie Această programă a fost concepută în acord cu programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic din România şi programul PHARE-VET-RO. Originalitatea lucrării constă în modul de alegere a temelor care s-a făcut în funcţie de obiectivele propuse şi modul de dispunere a acestor teme, astfel încât prin succesiunea acestora să asigurăm continuitatea logică a noţiunilor studiate de 11

12 către elevi. Având în vedere că, electronica în general şi în special domeniul produselor audio-video, cunoaşte un ritm alert de dezvoltare, conţinutul tematic al programei a avut în vedere atât obiective care se referă la noţiunile de bază necesare electronistului, dar mai ales la noţiunile noi, cum ar fi cele legate de stereofonie, principii moderne de înregistrare modernă a sunetului şi imaginii, echiparea receptoarelor de radio şi TV cu componente moderne, televiziune în culori, circuite electronice moderne, diversificarea facilităţilor puse la dispoziţia utilizatorilor. Pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate se propune a fi utilizate de către cadrele didactice, metode moderne active alături de metodele clasice dintre care se insistă mult asupra conversaţiei euristice, instruirea prin problematizare, efectuarea de lucrări practice în laborator. Materialele didactice propuse a fi folosite la lecţii şi lucrări de laborator impun cadrelor didactice utilizarea cu precădere a mijloacelor audio-video şi a unor documentaţii tehnice elaborate relativ recent. Se propun o serie de criterii de evaluare care urmează ca în viitorul apropiat să fie susţinute de modele de teste moderne. Programa şcolară cuprinde şi propuneri de lucrări practice ce se efectuează în laboratoare, ca un instrument util de fixare a cunoştinţelor transmise. Autorii consideră că programa prezentă reprezintă un cadru şi deci invită specialiştii cu experienţă în domeniu să participe la îmbunătăţirea ei. De asemenea, bibliografia propusă (anexă) este minimă şi se referă la manuale mai vechi sau de dată mai recentă, dar care poate fi completată prin noi sugestii. 2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat. 3.ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională. 4. MODULUL I: Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE: COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: IVA1 Interpretează documentaţia tehnologică a produselor ce vor fi realizate. Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe: 12

13 I A2 Structurează activitatea pentru locul de muncă pe care îl ocupă. II A2 Identifică activităţile de executat pentru fiecare lucrare de instalare, verificare şi întreţinere. II A3 Stabileşte succesiunea de efectuare a activităţilor pentru atingerea obiectivelor analitice. III A4 Selectează situaţiile care pot genera acccidentele în timpul montării, măsurătorilor sau lucrărilor de întreţinere. IV A3 Interpretează cerinţele de calitate a lucrării. V A1 Interpretează reprezentările şi simbolurile standardizate. V A4 Analizează documentaţia de execuţie şi instrucţiunile de lucru. VII A4 Precizează parametri tehnici impuşi de documentaţia tehnică. VIII A1 Precizează aparatura de măsură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire. IX A4 Selectează metodele de verificare a circuitelor realizate. XI A3 Precizează caracteristicile materialelor folosite la întreţinerea maşinilor. XII A5 Specifică cerinţele de calitate impuse în procesul de asamblare. XIII A3 Precizează elementele de comandă şi reglaj ale maşinilor. XIV A1 Interpretează instrucţiunile de operare a echipamentului. XV A 1 Precizează unităţile de măsură pentru parametri electrici din SI, multiplii şi submultiplii. XV A2 Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor electrici din lucrare. 13

14 MODULUL I : Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI Metodologie Nr. Conţinutul tematic Criterii de performanţă Crt. Forme de Metode activitate Noţiuni de acustică şi electroacustică 1.1. Caracteristicile sunetelor 1.2. Traductoare electroacustice 1.3. Principiile de înregistrare şi redare 2. Semnale de audiofrecvenţă 2.1. Structura semnalelor 2.2. Distorsiunile semnalelor 2.3. Stereofonia 3. Transmiterea sunetelor la distanţă 3.1. Lanţul de radiodifuziune 3.2. Unde electromagnetice 3.3. Schema bloc a receptorului de radio Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Explicaţia Expunerea Conversaţia dirijată Expunerea Observaţia Expunerea Conversaţia dirijată Să recunoască principalele caracteristici ale sunetelor Să identifice diferitele tipuri de traductoare Să explice principiul înregistrării semnalelor Să distingă semnalele Să definească distorsiunile semnalelor Să explice principiul stereofoniei Să recunoască componenţa unui lanţ de radiodifuziune Să identifice blocurile funcţionale ale unui radio-receptor 14

15 4. Circuite de audiofrecvenţă 4.1. Amplificatoare de semnal mic 4.2. Amplificatoare de semnal mare 4.3. Circuite de corecţie Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Expunerea Conversaţia dirijată Să clasifice amplificatoarele de AF Să identifice circuitele de corecţie Circuite de radiofrecvenţă 5.1. Amplificatoare de RF 5.2. Schimbătoare de frecvenţă 5.3. Oscilatoare electronice 6. Circuite de demodulare 6.1. Demodulatoare pentru semnale modulate în amplitudine 6.2. Demodulatoare pentru semnale modulate în frecvenţă 7. Circuite de reglaj automat 7.1. Reglajul automat al amplificării 7.2. Reglajul automat al frecvenţei 8. Principiul televiziunii 8.1. Exploatarea imaginii 8.2. Structura semnalului de TV - AN 8.3. Spectrul semnalului de TV - AN Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Expunerea Expunerea problematizată Conversaţia dirijată Expunerea problematizată Expunerea Explicaţia Expunerea Conversaţia dirijată Să recunoască amplificatoarele de RF Să clasifice schimbătoarele de frecvenţă Să distingă oscilatoarele electronice Să clasifice demodulatoarele de semnale modu-late Să clasifice circuitele de reglaj automat Să recunoască principiul de funcţionare Să explicce fenomenul de explorare Să identifice structura semnalului de TV 15

16 9. Transmiterea la distanţă a semnalelor de TV 9.1. Lanţul de televiziuni 9.2. Schema bloc a receptorului TV - AN 10. Dispozitive de sinteză TV Tubul cinescop Circuite asociate tubului cinescop Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Instruire teoretică prin lecţii mixte 16 Conversaţia dirijată Observaţia Expunerea Conversaţia dirijată Să identifice componentele lanţului de radiodifuziune Să identifice rateurile funcţionale ale receptorului de TV Să recunoască componentele din construcţia unui tub cinescop Să recunoască circuitele asociate tubului cinescop Circuite de deflexie TV Bobine de deflexie Amplificatoare de baleia Oscilatoare de baleiaj 12. Circuite de impulsuri Circuite elementare Circuite complexe 13. Circuite de videofrecvenţă Amplificatoare de VF Demodulatoare de VF 14. Circuite de FIF şi VIF Circuite pentru FIF Circuite pentru domeniul VIF Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Instruire teoretică prin lecţii mixte de verificare-predare - învăţare Expunerea Conversaţia dirijată Explicaţia Conversaţia dirijată Conversaţia dirijată Expunerea Conversaţia dirijată Să clasifice bobina de deflexie Să identifice circuitele de deflexie Să clasifice circuitele de videofrecvenţă Să recunoască componentele din circuite Să clasifice circuitele de videofrecvenţă Să recunoască componentele din circuite Să clasifice circuitele de videofrecvenţă Să recunoască componentele din selectoare

17 BIBLIOGRAFIE 1. Grigore Antonescu ş.a. Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică industrială pentru RTV - manual pentru li-ceele industriale, E.D.P. Bucureşti, Constantin Găzdaru, Cezar Constantinescu Îndrumar pentru electronişti RTV - vol. I, II, III, Ed. Tehnică Bucureşti, D. Dascălu ş.a. Circuite electronice E.D.P. Bucureşti, A. Vlădescu, V. Nicolescu Radioreceptoare Ed. Tehnică Bucureşti, L. Cipere, ş.a. Lucrări practice de depanare a RR E.D.P. Bucureşti, Mihai Silişteanu ş.a. Lucrări practice de depanare a recepptoarelor de TV E.D.P. Bucureşti, E. Damachi, L. Şerbu, E. Zaciu Televiziune E.D.P. Bucureşti, M. Băşoiu, M. Gavriliu, G.Planzer Funcţionarea şi depanarea televizorului în culori Ed. Tehnică Bucureşti, G. Raymond Tehnica televiziunii în culori Ed. Tehnică Bucureşti,

18 10. M. Silişteanu ş.a. Receptoare de televiziune în culori Ed. Tehnică Bucureşti, E. Statnic, M. Gănescu Televizoare cu circuite integrate. Depanare Ed. Tehnică Bucureşti, M. Băşoiu, Cristina Costecu Receptoare moderne TV color Ed. Tehnică Bucureşti, M. Silişteanu Circuite integrate pentru decodoare de culoare Ed. ELCO Bucureşti, 1993 LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE 1. Substanţe chimice în procesele tehnologice şi efecte ecologice. 2. Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale. 3. Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice. 4. Poluarea şi lupta împotriva ei. 5. Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de muncă. 18

19 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PHARE - VET, RO 9405) CURRICULUM PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ 19

20 PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU Modulul II : Echipamente electronice pentru recepţia programelor de radio BUCUREŞTI AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica coordonator STELIAN PĂTRUŢESCU, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica MODIFICATA pentru 3ani scoala profesionala de catre Ing.prof. STELIAN PATRUTESCU-Gr. Sc.Ind.Electronica Ing.prof. CARMEN MUSAT-Gr. Sc.Ind.Electronica 20

21 REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A. 1. INTRODUCERE Programa analitică pentru modulul Echipamente electronice pentru recepţia programelor de radio are drept scop for-marea şi dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor necesare pentru executarea activităţii practice cerute de exploatarea, reglarea şi construcţia RR la şcoala profesională. Tratarea temelor se face pe baza schemelor de RR cu tranzistoare şi C.I., care se află pe piaţă, aşa arătâmdu-se diferenţele care apar în construcţia diferitelor tipuri şi îmbunătăţirile aduse, în vederea reducerii şi consumului de energie electrică. Cunoştinţele teoretice însuşite vor fi concretizate prin lucrări de laborator şi lucrări executate în atelierul şcoală. Obiectivele urmărite de programa analitică pentru conţinuturile teoretice sunt: să recunoască şi să denumească corect blocurile funcţionale dintr-un RR, fiind date desene, folii, scheme electrice; 21

22 să precizeze şi să justifice locul pieselor componente ale etajelor din blocurile funcţionale ale RR; să descrie cu cuvinte proprii modul de funcţionare; să precizeze valorile mărimilor fizice care intervin şi unităţile lor de măsură; să reconstituie schema electrică a unui etaj studiat; să explice tipul aparatelor folosite şi modul lor de conectare în circuit; să găsească interpretarea fizică a rezultatelor obţinute la o lucrare de laborator, Pentru elaborarea programelor analitice de laborator şi instruire-practică s-au avut în vedere obiectivele: să aleagă aparatele necesare din aparatele de laborator RR; să execute corect conexiunile, utilizând conductoarele corespunzătoare; să conecteze corect în montaj aparatele de măsură necesare; să verifece corectitudinea conexiunilor după o schemă bloc dată; să citească corect indicaţiile aparatelor de măsură cu precizia indicată de tipul acestora, să înscrie datele obţinute în tabele şi să traseze diagrame, să formuleze concluzii pe baza datelor experimentale, privind modul de funcţionare al RR; să efectueze diferite manevre necesare în funcţionarea RR; să execute reglarea anumitor etaje după instrucţiuni; să precizeze regulile N.T.S.M. şi P.S.I., necesare pentru a fi respectate în construcţia şi reglarea RR. Textul programei analitice este conceput în acord cu Programul PHARE-VET-RO de operaţionalizare a conţinuturilor teoretice şi practice şi Legea Învăţământului. Este o programă-cadru, care poate fi completată de profesorii ingineri cu ultime-le informaţii din domeniu. În finalul lucrării, dăm o listă bibliografică, care însă nu este exaustivă şi socotim că este absolut necesar realizarea unui compendiu aferent modulului, care să cuprindă şi foi de platformă pentru lucrările de laborator şi exemple de probe de evaluare. 22

23 2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat. 3.ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională. 4. MODULUL II : Echipamente pentru recepţia programelor de radio COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE: COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: XII A2 Analizează etapele tehnologiei de asamblare. Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe de cunoaştere: I A2 Structurează activitatea pentru locul de muncă pe care îl ocupă. II A1 Enumeră sarcinile pentru fiecare loc de muncă. II A2 Identifică activităţile de executat pentru fiecare lucrare de instalare, verificare şi întreţinere. II A3 Stabileşte succesiunea de efectuare a activităţilor pentru atingerea obiectivelor analitice. III A2 Identifică gradul de periculozitate al maşinilor şi instalaţiilor sau gradul de toxicitate al materialelor. IV A1 Interpretează documentaţia tehnologică a produselor ce vor fi realizate. V A1 Interpretează reprezentările şi simbolizările standardizate. V A2 Interpretează marcarea componentelor pentru identificarea lor. VI A1 Precizează restricţiile impuse de procedeul de lipire manuală. VII A2 Selecteză procedura de lipire. VIII A1 Precizează aparatura de masură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire. VIII A2 Precizează unităţile de masură în sistemul internaţional. IX A1 Interpretează reprezentarea şi simbolizarea în schemele de conexiuni. IX A3 Precizează metodele de conectare a conductorilor electrici. X A2 Interpretează documentaţia de execuţie şi instrucţiunile de lucru. 23

24 XI A2 Precizează cerinţele de calitate ale lucrărilor de întreţinere efectuate. XI A4 Interpretează informaţia oferită de inscripţionarea maşinilor şi utilajelor. XII A3 Interpretează documentaţia de asamblare. XII A4 Interpretează marcajul componentelor şi circuitelor imprimate. XIII A5 Precizează succesiunea operaţiilor de efectuat. XIII A7 Selectează componenetele după caracteristicile tehnice. XIV A3 Analizează cerinţele de calitate la realizarea circuitelor electronice. XIV A4 Interpretează documentaţia de asamblare pe maşini a circuitelor electronice. XV A2 Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor electrici din lucrare. XV A4 Precizeaza procedura de măsurare. Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe de execuţie : I B1 Pregăteşte locul de muncă, în maniera de a asigura productivitatea maximă. I B2 Realizează operaţiunile atribuite locului de muncă individual sau în grup. II B2 Execută lucrările asumate în timpul prevăzut în normative. II B4 Utilizează eficient utilajele şi aparatele de măsurat din necesarul procesului de producţie. III B2 Foloseşte echipamentele de siguranţă şi de protecţie la utilizarea aparatelor de măsură, instalaţii şi echipamente. III B3 Aplică măsurile de protecţie a muncii şi PSI şi măsurile de protecţie a mediului înconjurător. IV B1 Pregăteşte sculele şi dispozitivele pentru lucru. IV B2 Alege sculele şi dispozitivele în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnologice. IV B3 Utilizează sculele corespunzatoare şi respectă succesiunea operaţiilor prevăzute în documentaţia tehnologică. IV B5 Depozitează şi păstrează în siguranţă sculele şi dispozitivele. V B1 Selectează componentele electronice şi poziţia lor pe circuit. V B2 Execută preformarea în conformitate cu cerinţele tehnice. V B3 Realizează plantarea componentelor respectând cerinţele documentaţiei. V B4 Respectă secvenţele operaţiei în conformitate cu procedurile de lucru. 24

25 V B5 Pregăteşte componentele electronice pentru lipire. VI B2 Poziţionează componentele conform instrucţiunilor tehnologice. VI B3 Execută operaţia de lipire conform prevederilor tehnologice. VI B6 Efectuează operaţia de curăţire post-lipire. VII B3 Fixează parametri conform documentaţiei tehnologice. VIII B1 Verifică dacă asamblarea respectă documentaţia tehnologică. IX B1 Utilizează instrumentele de măsură pentru verificarea circuitelor. IX B2 Măsoară şi debitează conductorii la dimensiunile din documentaţie. IX B3 Dezizolează terminalele conductorilor la capete. IX B4 Pozitionează şi dirijează conductorii conform desenelor de execuţie. IX B5 Conectează conductorii conform metodei prevăzute. X B1 Foloseşte echipamentul de asamblat în conformitate cu instrucţiunile tehnologice. X B2 Utilizează elementele de asamblare conform desenelor de execuţie. X B3 Realizează asamblarea respectând secvenţele operaţiilor. XI B5 Înlocuieşte componenetele electrice şi mecanice deteriorate. XII B2 Selectează circuitul de imprimate prevăzute în documentaţie. XII B5 Introduce componentele SMD în dispozitive. XIII B2 Acţionează elementele de comandă şi control ale maşinii. XIII B5 Sesizează avariile ivite în funcţionarea maşinilor. XIV B2 Pregăteşte utilajele conform manualelor de operare. XIV B4 Alege componentele electronice după marcaj. XIV B5 Preformează terminalele componentelor electronice. Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe sociale: I C1 Asumă responsabilităţi individuale şi/sau în echipă. I C3 Se încadrează în ierarhia echipei, impuse de desfăşurarea procesului tehnologic. II C2 Apreciază necesarul de timp şi de mijloace folosite pentru efectuarea fiecărei lucrări. 25

26 III C1 Respectă regulile de protecţie a muncii şi PSI specifice pentru locul său de muncă. III C2 Informează superiorul şi membrii echipei despre apariţia unor avarii sau accidente. III C4 Curăţă şi igienizează locul de muncă. IV C1 Realizează comunicarea interactivă la locul de muncă. VI C4 Asumă responsabilitatea operaţiei realizate. VII C2 Formulează opinii critice legate de efectuarea unor operaţii. VIII C3 Aplică normele de protecţie a muncii specifice locului de muncă. IX C4 Respectă exigenţele de calitate impuse de standardele de calitate. XI C1 Comunică neregulile constatate conform reglementărilor locului de muncă. XIII C4 Raportează superiorilor stadiul lucrărilor efectuate. XIV C2 Respectă întocmai documentaţia de execuţie. XV C3 Este autoexigent la executarea operatiilor. XV C5 Respectă normele de protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor in cadrul lucrării. Modulul II : Echipamente electronice pentru recepţia programelor de radio 4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI 26

27 Metodologie Nr. Conţinutul tematic Criterii de performanţă Crt. Forme de Metode activitate Radioreceptoare 1.1. Rolul şi clasificarea RR 1.2. Schema bloc a RR superheterodină 1.3. Performanţele generale ale RR 1.4. Tipuri constructive 2. Blocul de electroalimentare 2.1. Rolul şi cerinţele impuse 2.2. Schema bloc 2.3. Redresorul 2.4. Construcţia blocului de alimentare 3. Blocul AAF 3.1. Rolul şi cerinţe impuse 3.2. AAF de putere 3.3. AAF de semnal 3.4. Reacţia negativă, rol, tipuri 3.5. Reglaje ale blocului AAF 3.6. Construcţia blocului AAF Instruire teoretică prin activitate dirijată, organizată prin desfăşurarea de lecţii mixte Instruire teoretică prin activitate dirijată, organizată prin desfăşurarea de lecţii mixte de verificare- predare- învăţare Instruire teoretică prin activitate dirijată, organizată prin desfăşurarea de lecţii mixte de verificare- predare- învăţare Expunerea Conversaţia euristică Conversaţia euristică Problematizarea Observaţia dirijată Conversaţia euristică Explicaţia Problematizarea Să recunoască diferitele tipuri de RR după schema bloc şi schema electrică Să interpreteze calitatea RR în funcţie de caracteristicile schemice Să identifice părţile componente ale RR Să comenteze rolul componentelor din blocul de alimentare din schema electrică a unui RR Să identifice părţile componente ale blocului de alimentare Să explice rolul fiecărei componente dintr-o schemă electrică Să explice modul de reglaj conform cu instrucţiunile Să identifice părţile componente ale blocului AAF

28 4. Etajul demodulator 4.1. Rolul, cerinţe impuse 4.2. Tipuri de dtectoare 4.3. Discriminarea - esenţă 4.4. Tipuri de discriminatoare 4.5. Construcţia etajelor demodulatoare 5. Amplificatorul de frecvenţă intermediară 5.1. Rolul, cerinţele impuse 5.2. Neutrodinarea 5.3. AFI cu un singur circuit acordat 5.4. AFI cu FB 5.5. AFI combinate MA şi MF 5.6. Reglajele AFI 5.7. Construcţia AFI 6. Etaje de radiofrecvenţă 6.1. Rolul cerinţe impuse 6.2. ARF ; AFF 6.3. SF 6.4. OL 6.5. SFAO 6.6. Monoacordul Instruire teoretică prin activitate dirijată, organizată prin desfăşurarea de lecţii mixte de verificare- predare- învăţare Instruire teoretică prin activitate dirijată, organizată prin desfăşurarea de lecţii mixte de verificare- predare- învăţare Instruire teoretică prin activitate dirijată, organizată prin desfăşurarea de lecţii mixte de verificare- predare- învăţare Expunerea Conversaţia Învăţare prin descoperire Expunerea Observaţia dirijată Conversaţia Învăţare prin descoperire Observaţia dirijată Conversaţia Învăţare prin descoperire Să deosebească un demodulator MA de un demodulator MF Să explice rolul fiecărei componente din schema electrică a demodulatorului Să identifice componentele etajelor Să identifice diferite tipuri de AFI Să explice rolul fiecărei componente din schema electrică a AFI Să explice modul de reglaj conform instrucţiunilor Să identifice componentele etajelor Să identifice etajele RF pentru MA şi cele pentru MF Să explice rolul fiecărei componente din schema electrică a unui etaj RF Să identifice în schema electrică componentele care realizează monoacordul Să identifice în blocul RF componentele aferente 28

29 Reglajele RR 7.1. Reglajele manuale 7.2. Reglajele automate: RAA; CAF 8. Sterreofonia 8.1. Principiile stereofoniei 8.2. Semnalul multiplex 8.3. RR stereofonic - schema bloc 8.4. Decodorul stereo - schemă bloc 9 Echipamente radio pentru automobile 9.1 Particularităţi specifice generale 9.2 Antene şi circuite de intrare specifice receptoarelor de audio pentru automobile 9.3 RR şi radiocasetofoane pentru automobile Instruire teoretică prin activitate dirijată, organizată prin desfăşurarea de lecţii mixte de verificare- predare- învăţare Instruire teoretică prin activitate dirijată, organizată prin desfăşurarea de lecţii mixte de verificare- predare- învăţare Instruire teoretică prin activitate dirijată, organizată prin desfăşurarea de lec-ţii mixte de verifi-carepredare- învă-ţare Conversaţia Problematizarea Învăţare prin descoperire Expunerea Conversaţia Învăţare prin descoperire Expunerea problematizată Conversaţia dirijată cu conexiune inversă Prelucrarea informaţiilor Să identifice într-o schemă electrică componentele din circuitele de reglaj ale RR Să recunoască un RR stereofonic după schema electrică Să identifice etajele decodorului stereo Să identifice particularităţile echipamentelor radio pentru automobile Să descrie principalele tipuri de antene şi circuite de intrare specifice receptoarelor de radio pentru automobile Să enunţe modalităţile de deparazitare a radioreceptoarelor pentru automobile 29

30 10 Radiotelefoane 10.1Noţiuni introductive 10.2Componente speciale utilizate la radiotelefoane 10.3Unitatea emisie - recepţie 10.4Unitatea de comandă 10.5Alimentarea radiotelefoanelor 11 Sisteme complexe de radiorecepţie şi reproducere a sunetului 11.1Probleme specifice combinelor 11.2Actualităţi şi tendinţe în tehnica combinelor: Sisteme moderne de construcţie a combinelor Combine auto Microcombine Accesorii pentru combine Instruire teoretică prin activitate dirijată, organizată prin desfăşurarea de lec-ţii mixte de verifi-carepredare- învă-ţare Instruire teoretică prin activitate dirijată, organizată prin desfăşurarea de lec-ţii mixte de verifi-carepredare- învă-ţare Expunerea problematizată Conversaţia dirijată cu conexiune inversă Prelucrarea informaţiilor Observaţia Expunerea problematizată Conversaţia dirijată cu conexiune inversă Prelucrarea informaţiilor Observaţia Să identifice componentele specifice utilizate în radiotelefoane Să enumere elementele componente şi funcţionarea radiotelefoanelor Să sesizeze problemele specifice de radiaţie a telefonului Să identificarea sisteme moderne de construcţie a combinelor Să specifice tendinţele moderne în tehnica combinelor Să identifice accesorii pentru combine 30

31 MODULUL II : Echipamente pentru recepţia programelor de radio - laborator tehnologic STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI Metodologie Nr. Conţinutul tematic Criterii de performanţă Crt. Forme de Metode activitate Performanţele generale ale RR 1.1. Sensibilitatea 1.2. Selectivitatea 1.3. Fidelitatea 1.4. Consumul de la reţea 2. Blocul de electroalimentare 2.1. Să măsoare tensiunile de c.c. şi c.a Să măsoare consumul 2.3. Să vizualizeze formele de undă 3. Blocul AAF 3.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor din schema electrică 3.2. Să ridice caracteristica A(f) a AAF 3.3. Să calculeze B 3 db 3.4. Să stabilească efectul RN 3.5. Să determine S la 1KHz 3.6. Să efectueze reglajele: curentul de mers în gol şi tensiunea mediană Instruire practică prin lucrări practice pe grupe Instruire practică prin lucrări practice pe grupe Instruire practică prin lucrări practice pe grupe Demonstraţia Conversaţia Exerciţiul Demonstraţia Conversaţia Exerciţiul Demonstraţia Conversaţia Exerciţiul Să selecteze aparatele necesare Să realizeze montajul pentru măsurarea respectivei performanţe Să urmeze etapele necesare pentru determinarea performanţelor Să interpreteze rezultatele Să localizeze acest bloc în RR Să identifice piesele componente pe cablaj Să conecteze aparatele de măsurat Să interpreteze rezultatele Să localizeze acest bloc în RR Să identifice piesele componente pe cablaj Să conecteze aparatele de măsurat Să interpreteze rezultatele 31

32 Demodulatorul 4.1. Să măsoare tensiunile de c.c. şi c.a Să vizualizeze formele de undă 4.3. Să vizualizeze curba S 5. AFF 5.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor din schema electrică 5.2. Să vizualizeze caracteristica A(f) 5.3. Să calculeze A U 5.4. Să realizeze reglajul AFI 6. ARF 6.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor din schema electrică 6.2. Să vizualizeze caracteristica A(f) 6.3. Să calculeze A U 6.4. Să vizualizeze formele de undă Instruire practică prin lucrări practice pe grupe Instruire practică prin lucrări practice pe grupe Instruire practică prin lucrări practice pe grupe Demonstraţia Conversaţia Exerciţiul Demonstraţia Conversaţia Exerciţiul Demonstraţia Conversaţia Exerciţiul Să localizeze acest bloc în RR Să identifice piesele componente pe cablaj Să conecteze aparatele de măsurat Să interpreteze rezultatele Să localizeze acest bloc în RR Să identifice piesele componente pe cablaj Să conecteze aparatele de măsurat Să interpreteze rezultatele Să localizeze acest bloc în RR Să identifice piesele componente pe cablaj Să conecteze aparatele de măsurat Să interpreteze rezultatele 32

33 MODULUL II : Echipamente pentru recepţia programelor de radio - instruire practică STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI Metodologie Nr. Conţinutul tematic Criterii de performanţă Crt. Forme de Metode activitate Construcţia subansamblelor radio 1.1. Realizarea cablajelor imprimate 1.2. Identificarea şi verificarea componentelor electronice 1.3. Preformarea terminalelor 1.4. Plantarea componentelor electronice 1.5. Lipirea 1.6. Tunderea terminalelor 1.7. Verificarea şi reglarea subansamblelor 2. Asamblarea radio 2.1. Poziţionarea subansamblelor 2.2. Conectarea subansamblelor 2.3. Punerea în funcţiune 2.4. Reglajele radio 2.5. Verificarea finală Instruire practică pe grupe şi individual Instruire practică pe grupe şi individual Demonstraţia Conversaţia Exerciţiul Observarea dirijată Demonstraţia Conversaţia Exerciţiul Observarea dirijată Să recunoască componentele electrice şi e- lectronice,marcate în clar şi în codul culorilor Să verifice componentele electronice prin mă-surare cu MAVO, tranzistormetru şi punte RLC Să realizeze cablajul imprimat Să execute corespunzător lipirea componentelor electronice Să efectueze reglajele etajelor conform instrucţiunilor Să verifice componentele electronice prin mă-surare cu MAVO, tranzistormetru şi punte RLC Să efectueze reglajele etajelor conform instrucţiunilor 33

34 BIBLIOGRAFIE 1. Grigore Antonescu ş.a. Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică industrială pentru RTV - manual pentru liceele industriale E.D.P. Bucureşti, Constantin Găzdaru, Cezar Constantinescu Îndrumar pentru electronişti RTV vol. I, II, III Ed. Tehnică Bucureşti, D. Dascălu ş.a. Circuite electronice E.D.P. Bucureşti, A. Vlădescu, V. Nicolescu Radioreceptoare Ed. Tehnică Bucureşti, Ioan Papiniu ş. a. lucrări practice de depanare a radioreceptoarelor - Ed. Didactică şi pedagogică Bucureşti, Andrei Vladescu, Viniciu Nicolae Radioreceptoare - Ed. Tehnică Bucureşti, V. Teodorescu ş. a. Echipamente pentru radio şi televiziune - Ed. Didactică şi pedagogică Bucureşti, I. Metecan Radiotelefoane. Funcţionare şi exploatare - Ed. Tehnică Bucureşti, N. Drăgulănescu, M. Ciucă Echipamentul electric al automobilului - Ed. Tehnică Bucureşti,

35 LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE 1. Substanţe chimice în procesele tehnologice şi efecte ecologice. 2. Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale. 3. Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice. 4. Poluarea şi lupta împotriva ei. 5. Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de muncă. 35

36 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PHARE - VET, RO 9405) CURRICULUM PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU Modulul III : Bazele măsurării în radio şi TV 36

37 BUCUREŞTI AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica coordonator MARIANA ROBE, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A. 37

38 1. INTRODUCERE Conţinutul tematic pentru modulul III Bazele măsurării în radio şi TV a fost elaborată avându-se în vedere că măsurătorile electronice sunt indispensabile în activitatea de producere a receptoarelor radio - TV cât şi în activitatea de reglaj şi depanare a acestora. Ţinând seama de dinamica rapidă a tehnologiilor electronice pe de o parte şi pe de altă parte de specificul meseriei de electronist montator şi depanator de aparatură radio - TV, în curriculum s-a urmărit introducerea unor aspecte legate de tehnica măsurărilor în domeniul aparaturii radio - TV, evitându-se concretizări legate de detaliile de circuit ale blocurilor funcţionale ale aparatelor de măsură. Din acest motiv se insistă mai mult asupra prezentării funcţionării de ansamblu a aparatelor de măsură, a performanţelor uzuale, a utilizării unor metode adecvate de măsurare şi a folosirii corecte a aparatelor de măsurare în radio - TV. Am considerat ca metodă eficientă în procesul de instruire susţinerea explicaţiilor care vizează utilizarea aparatului de măsură descris, cu o demonstraţie practică într-un montaj de lucru concret al aparatului care să poată fi urmărit printr-un circuit de televiziune închis. Conţinuturile tematice trebuie parcurse integral. Inginerul profesor are latitudinea de a decide asupra numărului de ore alocat pentru fiecare temă în funcţie de dificultatea acesteia, de complexitatea materialului didactic utilizat în susţinerea demersului pedagogic şi după ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către elevii instruiţi. Instruirea teoretică se efectuează într-un număr de 34 de ore prevăzute în planul de învăţământ. Instruirea poate fi efectuată de ingineri profesori cu specialitatea: automatică, electronică. 38

39 2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat. 3. ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională. 4. MODULUL III: Bazele măsurării în radio şi TV COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE: UNITATEA DE COMPETENŢĂ: XV B1 Utilizarea AMC pentru măsurători şi reglaje. Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de cunoaştere: VIII A2 Precizează unităţile de măsură în Sistemul Internaţional. XV A1 Precizează unităţile de măsură pentru parametri electrici din SI, multiplii şi submultiplii. XV A2 Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor de măsurat. XV A3 Selectează aparatele de măsură corespunzătoare parametrilor de măsurat. XV A4 Preiczează procedura de măsurare. XV A5 Explică modul de citire a instrumentelor. XV A6 Precizează aparatura de măsură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire. XI A1 Interpretează prevederile manualelor de întreţinere şi service ale echipamentelor. Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de execuţie: I B1 Utilizează corect limbajul tehnic de specialitate pentru clarificarea eventualelor neînţelegeri ale sarcinilor de servi-ciu. 39

40 XI B3 Realizează programul de mentenanţă în conformitate cu graficul de lucru. XV B1 Verifică sau execută calibrarea aparatului de măsură utilizat pentru efectuarea măsurătorilor din lucrare. XV B2 Reglează aparatura pentru efectuarea măsurătorilor. XV B3 Foloseşte procedura de măsurare adecvată operaţiei. XV B4 Execută măsurători de parametrii electrici necesare pentru lucrările de efectuat. XV B5 Citeşte indicaţiile instrumentului notând valorile dacă este cazul. XV B6 Efectuează transformările şi calculele necesare. XV B7 Interpretează rezultatele obţinute şi verifică măsurătorile sau calculele efectuate. Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe sociale: XV C3 Este autoexigent la executarea operaţiilor. II C1 Decide ordinea de efectuare a lucrărilor. II C3 Asigură măsurile specifice de protecţie a muncii. VI C2 Respectă regulile de protecţie a muncii specifice locului de muncă. 40

41 MODULUL III: Bazele măsurării în radio şi TV 4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI Metodologie Nr. Conţinutul tematic Criterii de performanţă Crt. Forme de Metode activitate

42 Unităţi de măsură ale mărimilor electrice fundamentale 1.2. Multiplii şi submultiplii în Sistemul In-ternaţional 2. Măsurări electrice în radio şi TV 2.1. Generalităţi - definirea procesului de măsurare, clasificarea mărimilor de măsurat, clasificarea aparatelor de măsură 2.2. Definirea proprietăţilor metrologice ale aparatelor de măsurat 2.3. Definirea şi clasificarea erorilor 3. Instrumentul de măsură universal 3.1. Principiul de funcţionare şi părţile constructive ale instrumentului de măsură universal Lecţii de instruire teoretică Activitate dirijată frontal Participarea elevilor - individuală Lecţii de instruire teoretică Activitate dirijată frontal Participarea elevilor - individuală Lecţii de instruire teoretică Activitate dirijată frontal Expunere Expunere Explicaţie Expunere Explicaţie Enumeră unităţile de măsură fundamentale, mul-tiplii şi submultiplii acestora pentru mărimi electrice Defineşte procesul de măsurare Foloseşte aparatul de măsură corespunzător mărimii de măsurat Defineşte eroarea de măsurare Enumeră trei proprietăţi metrologice ale aparatelor de măsură Recunoaşte instrumentul de măsură într-un aparat de măsură Enumeră părţile constructive ale instrumentului de măsură

43 3.2. Domeniul de valori al curenţilor şi tensiunilor cu care se lucrează în radio - TV 3.3. Conectarea instrumentului de măsură universal pentru măsurarea curenţilor, extinderea domeniului de măsurare la ampermetre 3.4. Conectarea instrumentului de măsură universal pentru măsurarea tensiunilor extinderea domeniului de măsurare la voltmetre 3.5. Schema electrică de principiu a ohmmetrului - măsurarea rezistenţei electrice prin metode directe 3.6. Măsurarea rezistenţei electrice prin metoda ampermetru - voltmetru şi prin metoda de punte 4. Multimetrul numeric 4.1. Principiul de funcţionare şi schema bloc a multimetrului numeric 4.2. Utilizarea multimetrului numeric pentru măsurarea curenţilor, tensiunilor, rezistenţelor 5. Multimetrul numeric 5.1. Punţi pentru măsurarea capacităţilor 5.2. Punţi pentru măsurarea inductaţelor schemă electrică de principiu, mod de funcţionare Participarea elevilor - individuală Lecţii de instruire teoretică Activitate dirijată frontal Participarea elevilor - individuală Lecţii de instruire teoretică Expunere Explicaţie Observaţie Expunere Explicaţie Indică domeniul de valori ale curentului şi tensiunilor din radio şi TV cu o aproximaţie de 10% Conectează corect instrumentul universal pentru mărimea de măsurat (curent, tensiune) Utilizează corect ohmmetrul pentru măsurarea rezistenţei electrice Foloseşte metoda de punte pentru măsurarea rezistenţei electrice Conectează multimetrul numeric într-un circuit corespunzător mărimii electrice de măsurat Enunţă principiul de funcţionare a punţii Explică modul de funcţionare a unei punţi pentru măsurarea capacităţii şi a unei punţi pentru măsurarea inductanţei din şase punţi de măsură existente 43

44 Măsurarea factorului de calitate cu Q - metrul schema electrică de principiu principiul de funcţionare a Q - metru-lui 5.4. Caracteristicile tehnice ale punţii RLC tip E Wattmetrul de ieşire 6.1. Schema bloc şi principiul de funcţionare 6.2. Utilizarea wattmetrului de ieşire 7. Osciloscopul catodic 7.1. Principiul formării imaginii pe ecran 7.2. Schema bloc a osciloscopului, rolul blocurilor funcţionale 7.3. Alcătuirea şi funcţionarea tubului catodic 7.4. Caracteristicile tehnice ale osciloscopului 7.5. Utilizarea osciloscopului pentru măsurarea amplitudinii semnalelor, alternative, a frecvenţei, a perioadei şi a defazajului Activitate dirijată frontal Participarea elevilor - individuală Lecţii de instruire teoretică Activitate dirijată frontal Participarea elevilor - individuală Lecţii de instruire teoretică Activitate dirijată frontal Participarea elevilor - individuală 44 Descoperire dirijată Demonstraţie didactică Expunere Explicaţie Observaţie Observaţie Descoperire dirijată Expunere Explicaţie Conversaţie dirijată Explică modul de funcţionare a Q - metrului Defineşte factorul de calitate al bobinei Recunoaşte o punte de măsură din mai multe aparate prezentate pe masă Explică rolul wattmetrului de ieşire Recunoaşte wattmetrul de ieşire din mai multe aparate prezentate Explică principiul formării imaginii pe ecranul osciloscopului Explică rolul blocurilor funcţionale ale osciloscopului Enumeră părţile constructive ale tubului catodic Defineşte corect rezoluţia osciloscopului Enumeră trei caracteristici tehnice ale osciloscopului Foloseşte osciloscopul pentru măsurări ale parametrilor semnalelor alternative