STOMATOLOGIA. modernă. Igiena orală şi afecţiunile oro-dentare. pag. 20. Anul 3 Nr. 31 Noiembrie - Decembrie 2012 DIN SUMAR

Transcription

1 STOMATOLOGIA modernă Anul 3 Nr. 31 Noiembrie - Decembrie 2012 pag. 20 Igiena orală şi afecţiunile oro-dentare DIN SUMAR Estetica în zona frontală ZX27 & punţile metalo-ceramice Igiena orală la copii 28 Tratament revoluţionar în parodontoză Secretul implanturilor dentare durabile Igiena orală şi afecţiunile oro-dentare

2

3 editorial Am fost programat la consultaţie la un cabinet de medicină dentară, acela la care merg de obicei de mulţi ani, însă de data asta nu am ajuns. Nu am ajuns pentru că asaltat de treburi pur şi simplu am uitat, dar şi pentru că de la cabinet nu a binevoit nimeni să mă sune în prealabil să-mi aducă aminte de programarea făcută cu o săptămână înainte. A fost un mic lanţ al slăbiciunilor. Pe de o parte, eu nu am setat corect in agenda telefonului functia de activare a activităţii din ziua respectivă, care activare ar fi declanşat un apel de avertizare şi mi-ar fi amintit că am oră la dentist. Pe de altă parte, nici cabinetul nu beneficiază de un sistem modern şi automat de relaţionare cu clienţii, cu multiple funcţii, inclusiv aceea de programare şi de revenire cu un mesaj despre programare, ca un gest de grijă faţă de client. Există situaţii în care un simplu mesaj automat poate fi util pentru pacient, ca de exemplu: să nu consume cafea în ziua programării la consult, anularea vizitei şi reprogramarea acesteia din diverse motive, poate indisponibilitatea medicului sau nefinalizarea lucrării dentare care vine de la laborator, o eventuală decalare a orei consultului posibilă când programul medicului este strâns şi dacă unele tratamente ale pacienţilor dinainte se prelungesc peste timpul prevăzut, soldul tratamentelor anterioare pentru ca pacientul să nu fie pus în situaţia jenantă de a nu putea plăti etc. Există asemenea aplicaţii IT&C deştepte, care folosesc infrastructura deja intrată în uz comun (telefonul mobil cu acces la internet, PC-ul) şi pe baza cărora se poate face automat gestiunea pacienţilor, de la programare, evidenţa lucrărilor, partea de imagistică a fiecărei lucrări, evidenţa costurilor etc. Astfel încât nici medicul să stea după pacienţi şi să aibă discontinuitate în program şi nici invers, pacientul să vină la ora programată şi să vadă că mai are 2-3 alţi pacienţi înaintea lui, programaţi şi încă neintraţi la medic. Călin Mărcuşanu Despre un mic management de cabinet dentar STOMATOLOGIA modernă Tratament revoluţionar în parodontoză EDITOR Cuprins Peri-implantita şi fractura implanturilor one-piece cu design conic! Rolul titanului şi al zirconiului în stomatologia modernă 12 Igiena orală 14 Secretul implanturilor dentare durabile 18 Estetica în zona frontală Igiena orală şi afecţiunile oro-dentare Sfaturi pentru igiena orală în timpul sarcinii 27 ZX27 & punţile metalo-ceramice 28 Igiena orală la copii 29 Profilaxia anxietăţii dentare la tineri prin managementul comportamentului Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3, sc. 3, parter, , sector 3, Bucureşti Tel: Fax: redactie@finwatch.ro P.O. Box 4-124, Tiraj: ex. ISSN Tipar: CDV Invest doru.cojoaca@gmail.com 3

4 Tratament revoluţionar în parodontoză Parodontoza face din ce în ce mai multe victime chiar şi în rândul persoanelor tinere, peste 30% din populaţia de peste 30 de ani, fiind afectată de parodontoză sau de un stadiu incipient al acesteia. Tratamentele existente la ora actuală au o slabă eficienţă sau în cazurile cele mai nefericite se consideră că nu există rezolvare a acestei afecţiuni. Vaccinurile - o soluţie? Vaccinurile nu sunt cea mai eficientă metodă pentru tratarea bolii. Din experienţa noastră vaccinurile şi chiar autovaccinurile nu şi-au dovedit o eficienţă suficient de mare pentru a justifica efortul şi durerile pacienţilor. Chiar dacă iniţial le foloseam în paralel cu tratamentele pe care le utilizăm în prezent, în timp am renunţat complet la ele, eficienţa tratamentului rămânând aceeaşi, eliminând însă complet suferinţa pacientului. Viziunea noastră Maniera noastră de abordare a acestei boli, în funcţie de stadiul în care se prezintă ea, trece de la metode neinvazive, cum este tratamentul de concepţie proprie Bio-Prop (bazat doar pe vitamine, produse apicole şi fitoterapice), diferite tipuri de masaje gingivale, mergând până la intervenţia chirurgicală în stadiile avansate ale bolii (de eliminare a pungilor parodontale). Bio-Prop - tratament original împotriva bolilor parodontale! Tratamentul Bio-Prop durează în principiu o lună de zile, realizându-se de 3 ori pe săptămână (12 şedinţe), la care se mai pot adăuga în funcţie de starea pacientului 1-2 săptămâni de tratament. Bio-Prop este un tratament original care funcţionează în toate formele de manifestare a parodontozei, complet nedureros şi cu aplicare extrem de simplă. Un antibiotic, antiinflamator şi imunostimulent natural, de mare eficenţă. Tratamentul cu Bio-Prop inhibă dezvoltarea bacteriană, eliminând astfel şi mirosul neplăcut al cavităţii bucale. După ce se menţine în cavitatea bucală timp de minute, produsul se poate înghiţi, având astfel un rol imunostimulent şi antiinflamator pentru întregul organism. Astfel, are o acţiune directă asupra reglării metabolismului, cicatrizarea ulcerelor gastrice, reglarea bioritmului, creşterea răspunsului imunitar al organismului. Intervenţia chirurgicală are loc la mijlocul tratamentului, intervenindu-se larg în două etape, abordându-se mai întâi o arcadă, apoi cealaltă, la interval de o săptămână. În ce constă intervenţia chirurgicală? În stadiile avansate ale bolii, după instituirea tratamentului cu Bio-Prop, se impune şi tratamentul chirurgical minim invaziv, cu maximă delicateţe şi minuţiozitate, ajutând astfel în mod fundamental organismul să-şi recapete consistenţa şi fermitatea ţesuturilor de susţinere ale dinţilor. Intervenţia chirurgicală constă în expunerea osului şi a ţesuturilor dentare, prin detaşarea şi curăţirea minuţioasă a mucoaselor şi a ţesuturilor dure (os, dinte), până la limita ţesutului sănătos, aceste procedee fiind urmate de umplerea defectelor cu materiale artificiale înlocuitoare de os. În final se reataşează mucoasele într-o poziţie hipercorectată, acoperind cât mai bine grefele de os. Folosim tehnici de concepţie proprie, cu un 4 Stomatologia Modernă

5 anumit tip de incizie ce conserva cât mai mult din ţesuturile moi, cu eliminarea completă şi judicioasă a ţesuturilor bolnave cu instrumentar microchirurchical de mare fineţe, înlocuirea ţesuturilor lipsă cu grefe şi şuturi speciale, de asemenea originale cu elongarea ţesuturilor moi. Astfel se realizează o maximă reacoperire a rădăcinilor dinţilor afectaţi. Rezultatul astfel obţinut, pe lângă eliminarea completă a îmbolnăvirii parodontale, are o mare rezistenţă în timp, desigur în prezenţa unei igiene riguroase. Tratamentul de întreţinere În perioada de recuperare post chirurgicală, tratamentul cu Bio-Prop este continuat aproximativ 2 săptămâni până la obţinerea unei vindecări complete a ţesuturilor parodontale. În paralel, pacientul este sfătuit să folosească tehnicile de masaj parodontal şi duşul bucal, periuţe speciale, apa de gură şi pastă de dinţi profesională. Toate acestea duc la dispariţia completă a îmbolnăvirii parodondale, urmând doar îngrijirile normale ale cavităţii bucale şi controale repetate la 4-6 luni. Ce spun pacienţii noştri Principalul lucru pe care pacienţii îl declară este senzaţia de bine şi confort pe care o percep pe tot parcursul tratamentului, începând chiar de la prima aplicare a tratamentului Bio-Prop. Deşi este aplicat din seringă, acest tratament nu presupune înţeparea ţesuturilor. De asemenea, în etapa chirurgicală, confortul pacientului este asigurat şi susţinut de o serie de tehnici de sedare, astfel încât orice manevră chirurghicală să fie uşor tolerată, într-un cadru de linişte, protecţie şi confort, influenţând major atât desfăşurarea intervenţiei cât şi recuperarea post-operatorie. Dr. Daniel Traian Iordăchescu Medic specialist Chirurgie Oro-maxilofacială, Implantologie, Parodontologie Doctor în Ştiinţe Medicale

6 Peri-implantita şi fractura implanturilor one-piece cu design conic! Presupusele avantaje ale implanturilor one-piece pot fi uneori şi dezavantaje. La fel ca în viaţă, nu poţi câştiga (un implant) fără a pierde. În continuare vă prezentăm câteva dintre avantajele implanturilor cu design conic one - piece care pot fi considerate totodata şi dezavantaje: 1Pentru a insera implantul one-piece transgingival este necesar un orificiu îngust care se poate realiza deseori doar cu un singur burghiu triunghiular. Dar fără controlul vizual asupra osului s-ar putea întâmpla ca filetul implantului să nu se scufunde complet, ceea ce poate cauza o stabilitate primară mai scăzută, adeziunea plăcii dentare pe partea rugoasă a implantului urmate în mod natural de instalarea peri-implantitei şi resorbţia osoasă. 2Inserarea rapidă, în câteva minute mulţumită formei, poate induce supraîncălzirea osului, în special la nivelul crestei. Din cauza frecării şi a compresiei poate rezulta mai târziu resorbţia osoasă şi peri-implantita. 3Cerinţele de Ncm sau chiar mai mari, necesare pentru stabilitatea primară care pot fi depăşite cu uşurinţă, pot conduce la supraîncălzirea osului la nivelul crestei. Rezultanta acestora va fi resorbţia osoasă şi peri-implantita. 4Implantul one-piece fiind dintr-o singură bucată face corp comun între partea intraosoasă şi bontul protetic, neavând nevoie de abutment, şuruburi sau alte conexiuni. Eventualele convergenţe sau divergenţe rezultate din urma inserţiilor, trebuie corectate prin şlefuire, ceea ce conduce la subţierea bonturilor, la eventuale microtraumatisme şi la posibila încălzire a osului. Efectul acestora în timp va fi resorbţia osoasă şi peri-implantita. Dacă nu putem obţine paralelitatea între implanturi, riscăm ca inserţiile să nu poată fi folosite conform planului protetic. 5Protezarea imediată cu coroane provizorii în inocluzie - poate duce la micro-mişcări şi acumulări de placă, care bineînţeles, mai târziu pot explica formarea peri-implantitei. 6Protezarea imediată cu coroane şi punţi definitive în faza de vindecare în această fază între os şi implant este doar o relaţie platonică realizată strict prin arhitectura implantului, osteointegrarea realizându-se pe parcurs. Forţele care acţionează orizontal şi vertical mult prea timpuriu în faza de vindecare pot conduce la peri-implantită, resorbţie osoasă sau chiar fracturi. Pacienţi care au beneficiat de implanturi one-piece cu protezare imediată În cele ce urmează vă facem cunoscute din cca 400 de implanturi inserate, trei cazuri de pacienţi care au beneficiat de implanturi one-piece cu protezare imediată. Într-un interval scurt de timp, între unu şi trei ani, s-a ajuns la atrofierea osului până la treimea inferioară a filetului conic, unde oricum grosimea acestuia este de 1-2 mm. Din cauza forţelor orizontale şi verticale au intervenit fracturi. 6 Stomatologia Modernă

7 Îndepărtarea vârfurilor fracturate de implant osteointegrate (anchilozate) - aflate frecvent în apropierea nervului mandibular sau al sinusului maxilar este dificilă şi se realizează uneori producând defecte osoase mari. Din punct de vedere clinic, pacienţii au remarcat mobilitatea coroanei, dureri în timpul masticaţiei, sângerare la periaj. Cazul 1: - pacienta de 29 de ani, în urma anamnezei - clinic sănătos, nefumătoare, igienă orală moderată. I s-a inserat corect cu 40 de Ncm - conform radiografiei de control (vezi Imag. 1) - în regiunea 46, un implant cu lungime 10 mm, diametru 3.5 mm. După două săptămâni s-a protezat cu o coroană definitivă. După 3 ani, în jurul implantului putem observa o resorbţie osoasă şi linia de fracturare a implantului (vezi Imag. 2). În Imag. 3 se poate vedea lucrarea extrasă. 1 2 Cazul 2: - pacientă de 36 de ani, în urma anamnezei - clinic sănătos, fumătoare ocazional, cu o igienă orală foarte bună. În regiunea 35, 36 i s-au inserat corect două implanturi cu lungime de 10 mm, diametru 3.5 mm. Două săptămâni mai târziu s-a protezat definitiv cu două coroane solidare. După doi ani, apare modelul tipic de atrofiere, asociată cu peri-implantita şi fracturarea implantului. (vezi Imag. 4 si 5) Cazul 3: - pacientă de 59 ani, în urma anamnezei - clinic sănătos, nefumătoare, igienă orală bună. După acelaşi protocol, asemeni cazurilor dinainte, i s-au inserat două implanturi one-piece în regiunea 45, 46 (10 mm L, 3.5 mm D) (vezi Imag. 6). Urmează protezarea imediată cu două coroane solidare. După 3 ani s-a constatat peri-implantita şi atrofierea osoasă în jurul implantului precum şi fracturarea acestuia (vezi Imag. 7,8,9). Nr. 31 Noiembrie - Decembrie

8 Sumar şi concluzii: Posibilitatea inserării şi protezării rapide a implanturilor one-piece este asociată cu un risc mărit de pierdere. Acest amănunt este deseori ignorat punându-se accentul pe rapiditatea şi simplitatea genială a sistemului. După operaţie şi protezare provizorie, putem invita pacientul la restaurant. În cazul implanturilor în două etape, expunerea completă a câmpului osos prin crearea lamboului, ne garantează înşurubarea sub control vizual a părţilor rugoase sub nivelul osos. Pentru obţinerea paralelităţii bonturilor la implanturile one-piece, deseori este nevoie de şlefuirea acestora. Aceasta poate duce la traumatizarea patului osos, subţierea bonturilor, descimentări ulterioare. La implanturile în două etape, această procedură se realizează extraoral şi atraumatic. Încărcarea protetică realizându-se după procesul de osteointegrare, necesită mai multe şedinţe şi o perioadă de tratamente mai îndelungată până la finalizarea lucrării, însă şi rata de succes este mai mare, chiar şi în cazul implanturilor subţiri. Recomandăm utilizarea radiografiilor de tip 2D (a căror graniţe sunt evidente) şi 3D obţinând informaţii volumetrice asupra formei, dimensiunii, relaţiilor cu vecinătăţile şi detalii asupra calităţii sale (vezi Imag. 10) precum şi efectuarea de radiografii de control intra şi post-operator. De asemenea, în funcţie de necesitate, recomandăm folosirea ghidurilor chirurgicale. Planificarea restaurării pe baza unei imagini 3D şi folosirea ghidurilor chirurgicale se materializează în final printr-un rezultat funcțional şi estetic de care pacientul se bucură pe termen îndelungat. 10 K. Dibaj & Dr. E. Wittenberger dwimplant@gmail.com 8 Stomatologia Modernă

9

10 Rolul titanului şi al zirconiului în stomatologia modernă Radioactivitatea şi stabilitatea zirconia Radioactivitatea oxidului de zirconiu este în prezent obiect de dezbateri şi îngrijorare. Susţinătorii acestui material susţin că,materialele pentru implant (ISO 13356) sunt complet decontaminate de orice substanţă radioactivă şi că nivelul de radiaţii emise de un Zirconia artefact nu este mai mare decât radioactivitatea maximă ambientală la care toată lumea este supusa de zi de zi. [26-28] Scepticii susţin că nu există nici o dovada ştiinţifică a ceea ce susţin primii. Despre decontaminare, şi anume purificarea oxidului de zirconiu şi a Zr au dreptate primii. Mineralele din care se extrage Zr sunt adesea asociate cu cele care conţin elemente grele extrem de radioactive, cum ar fi Radiu (Ra226), Toriu (Th228) şi Uraniu (U238), toate emiţatoare ale particulelor α.eliminarea totală a acestor elemente periculoase din Zr comercial pur şi din Zirconia este o cerinţă peremptorie pentru toată lumea, chiar şi pentru cel mai mare cumpărător de aceste materiale, industria nucleară. [29.30] Radioactivitatea emisă de o bucată din zirconiu Zr sau Zirconia nu este uşor de deosebit de cea a mediului, dar aici incep diferentele. Radioactivitatea ambientala este compusa în principal de radiaţii energetice (raze X şi γ) sau de particule sub-sub-atomice care cauzează prejudicii semnificative biologice, în mare măsură compensate de naturala regenerare a tesutului uman. Prezenţa particulelor de elemente radioactive în aer sau apă nu sunt comune şi nu sunt incluse în tabelele de expunere pentru populaţie. Problema este că, in cazul Ti nu există izotopi radioactivi naturali, Zr, din contră, are unul, Zr96 - dublu emiţător de particule β (electroni) la energie mare (> 3 MeV) şi timp de dezintegrare de 3.6x1017ani - cu o abundenţă de 2,8% din toate zăcămintele de Zr prezente în natură. [31] Dacă, pe de o parte, nu este posibil să izolezi şi să elimini acest izotop prin procesele obişnuite de rafinare industrială (separarea izotopică este un proces scump folosit numai în tehnologia nucleară), pe de altă parte, timpul de dezintegrare lung îl identifică ca "emiţător scăzut", a cărui nivel de radioactivitate este detectabil numai cu echipament foarte sofisticat şi de precizie. Facand un calcul stoechiometric rapid, se poate spune că Zirconiu Y-TZP conţine aproximativ 2% din izotopul Zr96. La nivel biologic, putem afirma cu siguranţă că radioactivitatea din Zr nu prezintă nici o problema de securitate în manipularea de dispozitive care conţin acest element. Chiar şi la un contact, chiar foarte prelungit sau permanent, cu ţesuturile pielii şi a ţesuturilor moi mucozale (de exemplu, coroane), ale căror celule au o capacitate mare de regenerare, nu prezintă nici un risc pentru sănătatea pacientului. Unele probleme pot apărea atunci când se ia în considerare implantarea permanentă a acestui element în ţesutul osos, mai puţin regenerativ, în special la vârstnici. Aceasta se numeşte în termeni tehnici "contaminare", adică inserarea, accidentală sau deliberată, a unei surse radioactive în interiorul ţesutului uman. În acest caz, particulele β emise din timp în timp de Zr96 se ciocnesc şi distrug un număr necunoscut de celule osoase şi nivelul de distrugere biologică, deşi minim, nu poatefi cuantificat în avans.. Ultimul concept care urmează să fie clarificat este acela de "stabilitate" a oxidului de zirconiu. Luat la nivel molecular Zirconia este un material excepţional, atât în plan fizico-chimic cât şi în acela al tolerabilitaţii biologice. Cu toate acestea, structura sa cristalină tinde către o anumită instabilitate la temperatura camerei, inclusiv a celei corporale. Adăugarea de aproximativ 3% oxid de ytriu (Y2O3 numită "ytria") în oxid de Zr în- 10 Stomatologia Modernă

11 seamnă că se modifică unele legaturil ionice cu înlocuirea ionilor de Zr cu ioni de Y în structura cristalina. Acest lucru duce la o mai mare stabilitate la temperatura camerei şi la o duritate mai mare a Zirconia Y-ZTP. Deşi ştim sigur că ytriu, ca şi Ti, nu are nici un izotop radioactiv natural, nu se ştie nimic despre rolul biologic al acestui element rar, din care, în mod normal, nu există nici o urmă în corpul uman. Concluzii Din punct de vedere fizic şi mecanic, nu putem considera Zirconia Y-TZP un material structural superior titanului. Îmbunătăţirea pe care aceasta a introdus-o peste Alumina AZT nu este, cum ar fi de aşteptat, îndreptăţită să ne facă să credem că aceasta se va comporta mult mai bine în ceea ce priveşte fiabilitatea pe termen lung şi în tendinţă de a se fractura sub sarcină bruscă sau oboseală. Biocompatibilitatea Zirconia Y-ZTP este identică cu cea a Ti, dar nu poate fi îmbunătăţită cu o transformare simplă a structurii cristaline. În plus, literatura de specialitate ne arată că chiar şi pe planul osteointegrării cele două materiale sunt echivalente şi ambele necesită o suprafaţă condiţionată pentru a îmbunătăţi caracteristicile interfeţei os-implant. Alergia la titan, pe care Zirconia Y-ZTP ar trebui să o remedieze, se confirmă a fi un eveniment foarte rar, care poate deveni evident numai la pacienţii hiperalergici şi în prezenţa de rupere a implantului. Chiar si radioactivitatea intrinsecă din oxidul de zirconiu nu este o problemă pentru sănătatea pacientului atunci când este utilizat în prezenţa ţesuturilor moi. Rămâne o oarecare îngrijorare pentru utilizarea sa în implanturi endoosoase. În plus, istoricul clinic pentru ZirconiaY- TZP, comparativ cu Titanul este încă prea scurt (<5 vs> 40 ani) pentru a permite orice afirmare a superioritaţii acestuia sau măcar a echivalenţei celor doua. Roberto Audoglio Director de cercetare Bio Micron SAS Limbiate, Italia Nr. 31 Noiembrie - Decembrie

12 Igiena orală Cea mai sigură cale de a preveni apariţia cariilor şi afectarea gingiilor sunt: o igiena orală corectă şi controlul periodic la medicul dentist. Igiena orală presupune periajul dentar, folosirea aţei dentare (floss) şi a duşului bucal. Puţini sunt însă aceia care au o tehnică de periaj corectă. Aceasta se învaţă în cabinetul stomatologic de la asistenta de profilaxie (igienistă) sau de la medicul dentist. Menţinerea sănătăţii dinţilor şi gingiilor necesită o alimentaţie optimă şi spălarea cu regularitate a dinţilor. Periajul trebuie făcut de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, înainte de culcare. La medicul dentist se recomandă două controale pe an, în cadrul cărora se depistează eventuale probleme în stadiu incipient, care astfel se remediază în timp scurt şi cu eforturi materiale minime. Tot în cadrul vizitei periodice se face igienizarea profesională (detartraj, periaj şi air-flow). Medicul sau igienista recomandă tipul de pastă de dinţi pe care să-l folosiţi şi, după caz, necesitatea utilizării unei ape de gură. Pe lângă curaţarea propriu zisă există anumite mănuşi menite să prevină apariţia cariilor şi afectarea parodontiului. Este bine să evităm consumul de dulciuri în cantitate mare şi, în nici un caz, seara, după ce ne-am spălat pe dinţi. După ce mâncăm, este bine să ne clătim energic gura cu apă ca să îndepărtam cât mai mult din resturile alimentare rămase pe dinţi sau interdentar. Folosirea gumei de mestecat până la 30 de minute/zi ajută prin creşterea secreţiei de salivă la îndepărtarea resturilor de alimente. Evitaţi fumatul, care nu numai că este cauza unor afecţiuni gingivale (inclusiv cancer oral), dar colorează inestetic dinţii şi produce respiraţie urât mirositoare. Se recomandă consumul alimentelor crude, legume şi fructe, a alimentelor bogate în seminţe de cereale, produse lactate. Curăţarea limbii se face obligatoriu, dar, mai ales fumătorii şi persoanele care au o limbă cu relief adânc (şanţuri pe suprafaţa ei). Îngrijirea orală la copii trebuie începută de la apariţia primului dinte. Se face o evaluare primară la medicul stomatolog, apoi control din 6 în 6 luni. Dinţişorii de lapte se şterg cu un tifon curat sau îmbibat în ceai de muşeţel. Pe măsură ce copilul înţelege, se poate folosi o periuţă şi o pastă de dinţi moale, destinate vârstei lui. Dr. Anca Pătru General Manager Glamour Dent 12 Stomatologia Modernă

13

14 Secretul implanturilor dentare durabile Întreţinerea postoperatorie este probabil cea mai importantă etapă din cadrul restaurării danturii prin implanturi dentare (Darby and Walsh 2010). Studiile arată că implanturile dentare care nu beneficiază de o întreţinere corespunzătoare se pierd mult mai rapid faţă de cele care sunt incluse într-un program corect de profilaxie. Regulile de inserţie şi protezare prin implant dentar sunt numeroase, dar sunt binecunoscute, deoarece utilizarea acestui tip de tratament a devenit o rutină în ultima vreme. Motivele pentru eşecul implantului dentar (Eşec = funcţionarea pe arcada dentară pe o perioadă mai mică de 10 ani) pot fi: Chirurgicale în cazul în care nu se respectă indicaţia corectă sau tehnica de inserţie specifică fiecărui tip de implant. Protetice în cazul în care nu se respectă criteriile corecte de protezare pe implanturi. Profilactice în cazul în care nu este acordată o mentenanţă corectă postoperatorie. Criteriile profilactice sunt extrem de importante, deoarece pot duce la eşecul celui mai corect implant realizat posibil (Allen, McMillan et al. 1997), şi de asemenea pot prelungi funcţionarea unui implant, care, din diverse motive nu respectă toate criteriile teoretice implicate în acest tip de operaţie. Pentru a înţelege metodele şi variantele optime de întreţinere, este necesar să înţelegem câteva mecanisme de integrare a acestor dispozitive medicale în organismul nostru. În esenţă, implantul dentar, este un corp artificial, aloplastic, introdus în organism prin traversarea ţesutului gingival. Această situaţie se caracterizează prin crearea unei comunicări între mediul bucal (care este un mediu septic, adică conţine microorganisme) şi oasele maxilare (care sunt sterile). Barierele naturale de apărare în faţa unei invazii microbiene din mediul bucal sunt de trei feluri: 1. Fizice prin însăşi structura gingiei, care, fiind fibroasă se strânge în jurul bontului implantat şi constituie o barieră asemănătoare unui dig, dar care nu este perfect etanşă nici în condiţiile cele mai bune. 2. Chimice prin acţiunile substanţelor dezinfectante şi a enzimelor care se găsesc în salivă, (lizozim, etc) 3. Biologice care sunt reprezentate de mecanismele imunitare proprii ale organismului, capabile să identifice şi să neutralizeze microorganismele patogene. Este foarte important să înţelegem că nici una dintre aceste bariere nu este «de nedepăşit», ele fiind eficiente doar în măsura în care atacul microbian nu este foarte agresiv (foto 1, 2, 3). Cel mai mare depozit de microorganisme prezent în cavitatea bucală este tartrul dentar, care la rândul său se constituie prin mineralizarea plăcii bacteriene. Mai mult, suprafaţa tartrului dentar fiind rugoasă, determină depuneri mai mari de placă dentară, intrându-se astfel într-un cerc vicios care are ca rezultat acumulări mari de tartru la nivelul dinţilor naturali sau artificiali, cu consecinţe pentru viitorul acestora. În cazul în care tartrul şi placa bacteriană nu sunt îndepărtate la timp, gingia de la nivelul respectiv poate intra în stare de inflamaţie, la un nivel care depinde de capacitatea de apărare 14 Stomatologia Modernă

15 imunitară a fiecărui individ în parte. Inflamaţia gingiei se manifestă prin umflare, sângerări uşoare, apariţia unei coloraţii violacee şi la final desprinderea de pe suprafaţa dentară sau protetică cu apariţia unui şanţ circular din ce în ce mai adânc în jurul dinţilor. În acest şanţ se acumulează din ce în ce mai mult tartru care determină o inflamaţie şi mai mare, constituindu-se astfel nişte spaţii numite pungi parodontale pline cu tartru şi, deci, cu microorganisme. Odată prima barieră depăşită (gingia din jurul dintelui/implantului), bacteriile prezente la nivelul pungilor parodontale încep să însămânţeze osul adiacent (de dedesbtul pungilor). Cea de-a doua barieră, capacitatea salivei de a steriliza zona respectivă, este afectată de faptul că microorganismele aflate în profunzime şi care sunt în general anaerobe (trăiesc şi se dezvoltă în lipsa oxigenului) sunt protejate de acţiunea enzimelor şi substanţelor salivare de straturile superioare de tartru. Osul infectat nu are altă apărare în afara răspunsului imunitar propriu, iar nivelul şi precizia acestui răspuns depind tot de starea gingiei, deoarece osul se hrăneşte prin difuziune din periost (o membrană care înveleşte toate suprafeţele osoase din organism) iar periostul la nivelul crestelor alveolare ale oaselor maxilare (zonele unde se găsesc dinţii) este irigat cu sânge provenit din gingie, a cărei stare de sănătate este puternic influenţată de prezenţa tartrului. În acest sens, se consideră că fumatul este extrem de dăunător dinţilor şi implanturilor dentare deoarece fumul de ţigară are un efect constrictor (de micşorare a diametrului vaselor de sânge) de la nivelul gingiei, ceea ce duce la micşorarea capacităţii de apărare locală a organismului. Osul infectat, a cărui capacitate a fost depăşită de nivelul agresiunii microbiene se resoarbe (se descompune şi se retrage) generând apariţia pungilor osoase reale, care determină depunerea unui ţesut infectat, provenit din resturile de ţesut gingival şi periostal, numit ţesut de granulaţie care, la rândul său este populat cu un mare număr de microorganisme, care susţin în continuare agresiunea infecţioasă locală. Retracţia osoasă din jurul implanturilor dentare poartă numele de periimplantită, şi, cu toate că nu sunt cunoscute toate mecanismele de apariţie a acesteia, rolul infecţios al depozitelor de tartru şi scăderea capacităţii de apărare prin fumat sau alte condiţii locale joacă un rol crucial în apariţia şi evoluţia periimplantitei. Periimplantita are ca rezultat final pierderea implantului respectiv datorită scăderii suportului osos de susţinere din jurul implantului, pînă Aspect radiologic dup 3 ani de funcţionare a unui implant la un pacient care nu s-a prezentat la mentenanţa postoperatorie. Motivele pierderii osoase sunt lucrarea protetică prea apropiată de gingie (lipsa spaţiilor de curăţare) şi lipsa mentenanţei profesionale. Pierdere osoasă majoră în jurul unor implanturi funcţionale de 6 ani - pacient fumător Aspect clinic al gingiei inflamate datorită depozitelor de tartru. Nr. 31 Noiembrie - Decembrie

16 la momentul în care implantul respectiv nu mai are stabilitate din punct de vedere mecanic şi se mobilizează (Al-Juboori and Ab Rahman 2012). Mentenanţa implanturilor şi a lucrărilor protetice agregate pe implanturi este compusă din două segmente: 1. Segmentul profesional, constituit din totalitatea procedurilor şi manoperelor realizate de către personalul medical specializat în vederea întreţinerii acestor dispozitive. 2. Segmentul personal, constituit din totalitatea procedurilor de igienă personală orală, realizat de către pacienţi la domiciliu, fără a fi asistaţi de personal medical specializat. Ambele componente sunt la fel de importante (Chen and Darby 2003), fiind complementare, excluderea unui segment conducând la dispariţia eficienţei celuilalt segment. Segmentul profesional are mai multe etape, care pornesc imediat după inserţia lucrării protetice. În primul an, pacientul trebuie chemat la control odată la 3 luni, evaluarea stării implanturilor respective fiind realizată atât din punct de vedere radiologic cât şi din punct de vedere clinic, fiind urmată apoi de manopere de igienizare profesională de două ori pe an şi de radiografii anuale. Radiologic, se investighează apariţia eventualelor retracţii ososase în jurul implanturilor, cu ajutorul radiografiilor periapicale. Din cauza traumei chirurgicale, este rezonabil să ne aşteptăm la 1,5 mm de pierdere os în primul an şi 0,2 mm în fiecare an. Clinic, cu ajutorul instrumentelor care nu alterează suprafeţele implantare (de obice se utilizează sonde şi anse din plastic special, de unică folosinţă) se controlează dacă au apărut pungi gingivale care pot fi substratul eventualelor depuneri de tartru, şi în cazul apariţiei acestora se procedează la îndepărtarea delicată a tartrului şi plăcii bacteriene. Cu toate că suprafaţa implantară este lucioasă şi lipsită de pori, există depuneri de placă şi tartru chiar şi pe capele de vindecare. O problemă mai mare apare atunci când o parte din suprafaţa rugoasă a implantului dentar efectiv este situată deasupra rebordului osos, deoarece acest tip de denivelări, create special pentru inserţiile osoase 4 5 care se produc în procesul de osteointegrare, prezente pe suprafaţa implantului, determină acumulări crescute de tartru. Această situaţie apare în general după retracţia osoasă normală din jurul implantelor, datorită funcţionării pe termen lung. Din acest motiv implanturile care funcţionează de mai mult timp trebuie întreţinute mai insistent. Lucrările protetice instalate pe implanturi pot, uneori, să limiteze accesul instrumentelor de igienizare (foto 4,5), de aceea mulţi practicieni aleg soluţii demontabile, pentru a putea să insere şi să dezinsere la nevoie aceste lucrări, pentru un acces optim şi un rezultat eficient al manoperelor de profilaxie. Obiectivul principal al acestor manopere este îndepărtarea tuturor depozitelor de tartru sau placă bacteriană, reducându-se astfel riscul infecţios local, cu consecinţe benefice asupra durabilităţii implanturilor şi a sănătăţii orale în general. Medicii dentişti sau igieniştii dentari pot opta şi pentru aplicarea locală a unor substanţe cu efect bactericid, cum sunt clorhexidina, sau listerina, sau mai nou, substanţele care cresc concentraţia locală de oxigen, cu efect de micşorare a numărului de germeni patogeni. Segmentul personal al igienei orale şi a implanturilor dentare este la fel de important ca şi cel profesional, de altfel echipa medicală are nu 16 Stomatologia Modernă

17 numai rolul de a realiza manoperele de inserţie şi protezare dar şi un rol esenţial în motivaţia pacienţilor spre a efectua o igienizare riguroasă acasă. Periajul dentar este cel mai eficient mod cunoscut de îndepărtare a plăcii bacteriene (Esposito, Worthington et al. 2004), fiind şi cel mai răspândit mijloc de profilaxie dentară. Pacienţii vor învăţa şi aplica tehnicile periajului dentar corect pentru implanturile dentare, fiind instruiţi în acest sens fie de medicul dentist, fie de asistentul igienist. Periajul trebuie realizat de două ori pe zi, respectându-se toate indicaţiile medicale. Pasta de dinţi utilizată poate avea şi o acţiune medicamentoasă, o noutate în acest sens fiind pastele de dinţi care eliberează oxigen molecular, cu capacitate mare de difuziune, ajungând în cele mai profunde straturi şi reducând numărul de germeni anaerobi prezenţi la acest nivel. Studii recente arată şi faptul că ridicarea concentraţiei de oxigen molecular la nivel local determină o stimulare suplimentară a mecanismelor imunitare de răspuns la agresiunea infecţioasă cu efect benefic pentru sănătatea orală. (Nestle, Wunderlich et al. 2004) Pastele de dinţi pot fi însoţite şi de ape de gură sau chiar geluri orale, active din punct de vedere infecţios, care, aplicate local determină o îmbunătăţire a efectului bactericid local. Alături de periaj, există o mulţime de mijloace suplimentare de igienizare dintre care cel mai important pentru implantul dentar este duşul bucal, care prin presiune de aer şi apă determină curăţarea spaţiilor interdentare, altfel greu accesibile. Avantajul utilizării duşurilor bucale este dat şi de faptul că în rezervorul aparatului pot fi introduse ape de gură speciale, necesare uneori pentru profilaxia implantară. Un alt mijloc suplimentar este reprezentat de periuţele interdentare, cu un rol asemănător cu al duşurilor bucale de a îndepărta resturile alimentare acumulate în spaţiile interdentare. Caracteristic pentru implanturi este diferenţa mare dintre diametrul coroanei dentare agregată pe implant şi diametrul implantului efectiv. Această diferenţă duce la apariţia unor spaţii interdentare între coroanele aplicate pe implanturi mai mari decât cele naturale, de aceea sunt necesare mijloace suplimentare de igienizare. Nr. 31 Noiembrie - Decembrie 2012 Concluzii: Importanţa întreţinerii postinserţie a implanturilor este similară cu însemnătatea fazei chirurgicale sau a celei protetice. Igiena personală joacă un rol esenţial în procesul de întreţinere. Pastele de dinţi sau apele de gură medicamentoase au o influenţă majoră asupra controlului infecţios implicat în sănătatea orală. Informaţiile din acest articol sunt obţinute în urma cercetărilor efectuate în proiectul Ergonomie, prevenţie şi management performant în medicina dentară, prin aliniere la standardele europene Contract: POSDRU/81/3.2/S/55651, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Investeşte în oameni Bibliografie 1. Al-Juboori, M. J. and S. Ab Rahman (2012). "Causes of crestal bone resorption in the dental implant patient." Dent Implantol Update 23(7): Allen, P. F., A. S. McMillan, et al. (1997). "Complications and maintenance requirements of implant-supported prostheses provided in a UK dental hospital." Br Dent J 182(8): Chen, S. and I. Darby (2003). "Dental implants: maintenance, care and treatment of peri-implant infection." Aust Dent J 48(4): ; quiz Darby, M. L. and M. M. Walsh (2010). Dental hygiene : theory and practice. St. Louis, Mo., Saunders/Elsevier. 5. Esposito, M., H. V. Worthington, et al. (2004). "Interventions for replacing missing teeth: maintaining health around dental implants." Cochrane Database Syst Rev(3): CD Nestle, N., A. Wunderlich, et al. (2004). "In vivo observation of oxygen-supersaturated water in the human mouth and stomach." Magn Reson Imaging 22(4): Şef lucr. Dr. Vlad Naicu, Şef lucrări dr. Sergiu Drafta 17

18 Estetica în zona frontală În următoarele rânduri vom prezenta un caz de estetică dentară, în care cei 4 incisivi superiori vor fi îmbrăcaţi în coroniţe metalo-ceramice. Scheletul este realizat prin modelarea sa CAD şi apoi transpunerea din virtual în realitate prin sinterizare laser, obţinându-se astfel un schelet metalic foarte uşor şi foarte exact, spre deosebire de varianta clasică prin turnare. Alt mare avantaj al acestui tip de schelet este că nu are tensiuni interioare, fiind ideal pentru placarea cu mase ceramice. Ceramica folosită este Ivoclar In-Line şi anume culoare: D3/D2/MM Light/OE1/Clear/ TI1, după cum vedeţi, culoarea este identică cu cea a dinţilor naturali, ba mai mult, încadrarea, stratificarea şi naturaleţea acestei restaurări este impecabilă, imitând perfect dinţii naturali. Aşadar, încă o dată s-a demonstrat că tehnologia şi lucrul în echipă fac minuni, echipa medic-tehnician fiind mulţumită de rezultatele foarte bune, chiar dacă lucrarea e una metaloceramică. Dr Laura Stefanescu & Mtd Miladinov Miloş Laborator Dentar Timisoara 18 Stomatologia Modernă

19 Dent Estet 4 Teens Dent Estet 4 Tens este prima clinică stomatologică din Europa dedicată în exclusivitate adolescenţilor, clinică înfiinţată din dorinţa de a răspunde tuturor nevoilor clienţilor noştri, aflaţi la vârsta adolescenţei, perioadă a vieţii ce necesită atenţie deosebită şi un tratament aparte, datorită modificărilor survenite atât din punct de vedere mental cât şi comportamental, printr-un set complet de soluţii stomatologice, atestate şi recunoscute la nivel internaţional. Cu o echipă de opt medici, cu specializări în stomatologie pediatrică şi certificări în ortodonţie obţinute în SUA, Germania sau Franţa, clinica se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani. Fiecare cabinet stomatologic este gândit astfel încât să răspundă cerinţelor oricărui pacient, la acelaşi standard de profesionalism şi confort ce caracterizează clinica stomatologica Dent Estet. Dent Estet 4 Tens oferă servicii stomatologice premium, fără a face compromisuri în ceea ce priveşte calitatea ce i-a consacrat numele. Veţi fi mereu întâmpinat cu zâmbetul pe buze, într-o atmosferă caldă şi primitoare, unde cei mai buni medici stomatologi din Bucureşti vor avea grijă ca intervenţia să vă sporească încrederea în medicul dentist. Insistăm în prevenirea oricăror afecţiuni dentare şi promovăm igiena şi sănătatea orală. Susţinem evoluţia sistemului stomatologic romanesc pentru un trai sănătos şi lipsit de griji. Vă aşteptăm cu drag şi deosebit interes în noul nostru sediu! Bd. Aviatorilor nr. 27, Bucureşti (T) (M) (E) office@de4teens.ro

20 Igiena orală şi afecţiunile oro-dentare Afecţiunile oro-dentare (de la nivelul cavităţii bucale) reprezintă unul dintre riscurile majore de sănătate publică şi educaţie medicală. Procesele carioase dentare (de la simple la complicate), pierderea dinţilor, boala parodontală, leziunile mucoasei orale, cancerul oro-faringian, manifestările orale ale HIV/SIDA, stomatita ulcerativă sau traumatismele oro-dentare au un impact major asupra sănătăţii dentare individuale şi sociale precum şi de reducere a calităţii vieţii, având un cost social şi economic considerabil. Aceste afecţiuni orodentare neglijate şi netratate la timp, pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de sănătate a organismului. Faptul că între sănătatea orală şi cea generală există o legătură destul de strânsă, nu mai reprezintă chiar o noutate, însă, mai puţin ştiut este cum anume influenţează starea de sănătate orală întreaga sănătate a organismului. Unele microorganisme cum ar fi: Streptococcii, Helicobacter Pylori, prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale, în cazul inflamaţiilor pot ajunge în fluxul sangvin şi pot provoca: afecţiuni ale pielii; dureri articulare; ulcer gastric; complicaţii ale sarcinii; tromboză, infarct miocardic sau accident vascular cerebral; meningită cronică, abces cerebral. Factorii de risc ai afecţiunilor oro-dentare sunt: Dieta bogată în zaharuri şi grăsimi şi săracă în fibre, vitamine şi minerale esenţiale, se asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor şi implicit afecţiuni parodontale. Igiena orală deficitară şi lipsa vizitelor stomatologice periodice la medicul dentist, se asociază cu afecţiuni gingivale şi carii dentare. Fumatul este implicat în numeroase afecţiuni parodontale cât şi a celorlaltor ţesuturi din cavitatea bucală favorizând pierderea dinţilor şi apariţia cancerului oro-faringian. Consumul excesiv de alcool creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale. Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale, prioritară fiind violenţa fizică, care adesea produce fracturi ale oaselor feţei sau pierderea dinţilor. Nefolosirea echipamentelor de protecţie adecvată în timpul practicării anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor, poate fi cauza unor traumatisme faciale. Măsurile de prevenire Regimul alimentar, dar şi stilul de viaţă sunt extrem de importante pentru sănătatea dentară. Majoritatea oamenilor sunt convinşi că o carie-două nu afectează decât dinţii, cel mult gura. Adevarul este că, în timpul sarcinii, o alimentaţie proastă va face ca fătul să aibă probleme cu dantura. În plus, un copil care are dureri de dinţi şi ca- 20 Stomatologia Modernă

21 rii la nivelul dinţilor de lapte va alege consumul tipurilor de mâncare mai uşor de mestecat, însă cu o valoare nutriţională mai mică decât, spre exemplu, fructele sau legumele. Pierderea dinţilor de lapte din pricina cariilor nu reprezintă un semn de bun augur pentru erupţia dinţilor definitivi şi a dezvoltării oaselor maxilare. E adevărat că aceşti dinţi temporari vor cade oricum, însă procesele carioase duc la alterarea stării de sănătate orală indiferent de dentiţie (temporară, mixtă, definitivă). Cariile de pe dinţii de lapte pot provoca mari probleme dinţilor care se formează sub ei: aceştia pot apărea în poziţii nefireşti, aşa că mai târziu este nevoie de aparate dentare. Regimul alimentar potrivit şi consultaţiile dese la medicul stomatolog pot preveni aceste probleme. Părinţii trebuie să conştientizeze importanţa sănătăţii dentare a copilului începând cu dentiţia de lapte şi aducerea copilului la vizite stomatologice periodice cel puţin de două ori pe an. Nu trebuie deloc ignorată importanţa alimentelor cu rol protector asupra dinţilor, dar mai ales a celor cu puternic efect cariogen. Alimente indicate 1. Fructe şi legume crude Este vorba în special de acelea crocante, cum ar fi merele, morcovii, ţelina, brocoli şi varza. Acestea sunt bogate în celuloză, un nutrient care funcţionează ca o periuţă de dinţi naturală, îndepărtând resturile de mâncare şi bacteriile din gură. Mai ales dacă ai consumat ceva lipicios sau cleios, acestea reprezintă o soluţie foarte bună de curăţare, până când te poţi spăla. 2. Brânza tare Aceasta este bogată în fosfaţi, substanţe care ajută la neutralizarea acizilor care erodează smalţul dinţilor, în calciu şi vitamina D. Calciul ajută la întărirea smalţului dinţilor, aşa cum se întâmplă şi în cazul oaselor, în special atunci când este combinat cu vitamina D, care ajută la absorbţia lui. În cazul persoanelor care au intoleranţă la lactoză, brânzeturile tari pot determina însă apariţia unei respiraţii urât mirositoare. 3. Nucile Consumate după masă, acestea stimulează activitatea fosfaţilor. În plus, nucile sunt sărace în zahăr şi bogate în nutrienţi fortifianţi, calciu şi magneziu, care oferă un plus de rezistenţă dinţilor. 4. Alimente bogate în vitamina C Acestea, printre care se numără kiwi, busuiocul, cartofii dulci, ajută la producerea de colagen, substanţă necesară pentru a avea gingii puternice şi sănătoase. 5. Guma de mestecat fără zahăr Guma stimulează glandele salivare să producă mai multă salivă, care ajută la curăţarea gurii. În plus, mai multe studii au arătat că substanţa denumită xylitol, care se găseşte în unele tipuri de gumă fără zahăr, creşte nivelul ph-ului de la nivelul gurii, care scade după ce mănânci, împiedicând astfel acizii să atace dinţii. 6. Apa Aceasta îndepărtează resturile de mâncare şi bacteriile şi, în plus, hidratarea ajută organismul să producă salivă în cantităţile adecvate. Alimente la care ar trebui să ai grijă. 1. Fructele de pădure, vinul roşu, sosul de soia, şofranul, chimenul, cafeaua, ceaiul Acestea duc la îngălbenirea dinţilor, în timp însă, pentru a atenua acest efect, ai grijă să te clăteşti cu apă şi să bei apă după ce le consumi. 2. Citricele, băuturile carbogazoase, alimentele fermentate - murături, iaurturi, vinuri albe. Acestea sunt bogate în acid, care dăunează smalţului dinţilor. Şi în cazul lor, o soluţie pentru minimizarea efectelor este să bei apă des. Nr. 31 Noiembrie - Decembrie

22 3. Carbohidraţii simpli (precum pâinea albă şi bomboanele) şi alimentele foarte procesate. Carbohidraţii simpli sunt transformaţi uşor în zahăr, care favorizează dezvoltarea bacteriilor, iar multe dintre alimentele foarte procesate sunt bogate în zahăr. În zilele în care consumăm din acestea ar trebui să avem grijă să ne spălăm pe dinţi şi să folosim aţa dentară mai des. Nu ar fi bine oricum să facem excese în ceea ce le priveşte, deoarece nu sunt nici prea sănătoase. 4. Caramelele, jeleurile, brânzeturile cleioase, untul de arahide. Acestea şi toate celelalte alimente care se lipesc de dinţi sunt destul de periculoase pentru sănătatea dentară. Dacă ştim că nu avem cum să ne spălăm după ce le mâncăm, trebuie să avem grijă ca măcar să mestecăm o gumă şi să folosim aţa dentară. 5. Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie Dacă mâncăm dulciuri, facem carii, însă nu e chiar adevărat. Nu contează cât de mult zahăr mâncăm, ci cât timp vine zaharul în contact cu dinţii. Spre exemplu, drajeurile sau sucul sunt ţinute în gură mai mult timp, iar bacteriile au răgaz să formeze din zahar acizi care atacă dinţii. Cel mai bine este să înlocuim dulciurile cu miere, un dulce natural şi sănătos 6. Consum de fructe şi legume O alimentaţie proastă, cuplată cu problemele danturii, pot duce la probleme cognitive sau la obezitate. De aceea, este important să se consume multe fructe şi legume, dar şi lactate, pentru a obţine doza necesară de calciu. Igiena orală corectă Cavitatea bucală reprezintă punctul de intrare în organism a numeroase bacterii, făcând astfel necesară respectarea unor reguli de igienă cum ar fi periajul de două ori pe zi, folosirea aţei dentare cel puţin o dată pe zi, clătirea cavităţii bucale cu apă de gură corespunzătoare în funcţie de afecţiuni. Gingiile, dinţii, limba, toate ne oglindesc starea de sănătate şi eventualele probleme ce pot apărea. Ce se întâmplă în cavitatea noastră orală ne poate afecta întreaga stare de sănătate. Respiraţia neplăcută poate apărea atunci când, ori igiena nu este cea corespunzătoare, ori când consumăm alimente precum ceapa sau usturoiul, sau nu avem parte de îndeajuns de multe fluide, conform AOL. Mirosul neplăcut poate semnala din păcate existenţa unui abces, a bolii parodontale, cariilor, a complicaţiei apărută la extracţia unui dinte sau chiar cancerul oro-faringian. Tot respiraţia urât mirositoare poate fi asociată cu problemele sinusurilor, diabetul, problemele digestive, chiar HIV, boli de ficat, rinichi sau plămâni. Inflamaţiile din gură pot indica faptul că nu obţinem îndeajuns de mult fier, acid folic sau Vitamina B12 din alimentaţie. Pot apărea însă şi din cauza schimbărilor hormonale, alergiilor alimentare sau infecţiilor virale. Iritaţiile gurii se întâlnesc şi în cazul celor diagnosticaţi cu infecţii ale pielii şi chiar cancer oral. Piercingurile sau medicamentele pot fi, de asemenea, de vină. Igiena corespunzătoare a dinţilor, în paralel cu o stare de sănătate bună, ne pot ajuta să prevenim infecţiile valvelor inimii, după cum a arătat un studiu al American Heart Association (AHA), publicat în iunie Igiena cavităţii bucale corect instituită şi menţinută reprezintă cheia diminuării sau chiar a lipsei apariţiei afecţiunilor buco-dentare prin: Vizite stomatologice periodice (cel puţin două pe an la un interval de 6 luni) Educaţia adulţilor, a părinţilor privind sănătatea orală în timpul sarcinii şi vârsta pentru prima vizită la medicul dentist Educarea în şcoli privind sănătatea orală Încurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi împreună cu copiii lor pentru formarea unor deprinderi corecte de la o vârstă fragedă. Asigurarea unui nivel scăzut, dar constant de fluor în cavitatea bucală. Fluorul poate fi obţinut din apa de băut, sare, lapte, apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată 22 Stomatologia Modernă

23 precum şi prin aplicarea profesională de fluor de către medicul dentist Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin implicarea specialiştilor în sănătate dentară, în realizarea acţiunilor de screening, diagnostic precoce, intervenţii adecvate în cazul prezenţei unor factori de risc, cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool Asigurarea accesului la apă curentă şi potabilă pentru o igienă generală mai bună şi o igienă orală corespunzătoare Indepărtare obiceiurilor vicioase ce înrăutăţesc starea de sănătate orală Renunţarea la fumat Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma Reducerea consumului de alcool Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate în cazul practicării anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor Starea de sănătate a unui individ asigură calitatea vieţii acestuia şi este corelată cu alte multiple dimensiuni ale calitaţii vieţii: venit, loc de muncă, domiciliul şi utilităţi, stil de viaţă, consum, timp liber, echitate şi calitate a serviciilor de sănătate şi educaţie, calitatea relaţiilor interpersonale, sănătatea mediului ambiant, etc. Sănătatea oro-dentară presupune mai mult decât dinţi sănătoşi, ea include toate componentele aparatului dento - maxilar în interacţiunea complexă pe care o realizează pe parcursul desfăşurării funcţiilor. Sănătatea orală afectează numeroase activităţi zilnice: preferinţele alimentare, masticaţia, deglutiţia, fonaţia, fizionomia, somnul, expresivitatea facială şi chiar respectul de sine. În multe situaţii, starea de sănătate orală indică starea de sănătate generală a organismului. Calitatea vieţii corelată cu sănătatea orală, este un aspect al vieţii cu implicaţii şi cu valoare multi-dimensională. Sănătatea orală este importantă din cel puţin următoarele perspective: confortul pacientului, dat de lipsa durerii şi a funcţiilor specifice ale aparatului dentomaxilar (masticaţie, fonaţie, deglutiţie, autocurăţire, integrare socială, împlinirea profesională, şi nu în Nr. 31 Noiembrie - Decembrie 2012 ultimul rând, accesibilitatea la serviciile de sănătate cu specific de medicină dentară. Evaluarea stării de sănătate oro dentară începe cu dorinţa pacientului de a primi îngrijiri stomatologice care îl determină să se prezinte la un cabinet stomatologic. Aici se face această evaluare, care duce la identificarea patologiei existente, după care va fi stabilit un plan de tratament corespunzător. Sănătatea orală depinde într-o mare măsură de diferite aspecte cum ar fi: tipul de alimentaţie terenul ereditar starea generală starea de igienă gradul de şcolarizare mediul de provenienţă obiceiuri vicioase Dr. Cristina Nicoleta Mihai DentEstet 4 Kids 23

24 Sfaturi pentru igiena orală în timpul sarcinii Sarcina este un moment unic în viaţa unei femei şi se caracterizează prin modificări fiziologice complexe. Aceste schimbări pot afecta în mod negativ sănătatea orală. Sarcina este de asemenea, un moment oportun pentru a educa viitoarele mame cu privire la prevenirea cariilor dentare la copiii mici, o problemă frecventă a copilăriei. Sarcina în sine nu este un motiv pentru a amâna îngrijirea dentară de rutină şi tratamentul necesar pentru problemele de sănătate orală. Cel mai important, studiile au confirmat siguranţa şi eficacitatea oferirii îngrijirii orale în timpul sarcinii, inclusiv profilaxie, restaurări, extracţii şi tratament parodontal. Diagnosticarea şi tratamentul, inclusiv radiografiile dentare, pot fi efectuate în condiţii de siguranţă în timpul primului trimestru de sarcină. Tratamentele necesare pot fi furnizate pe parcursul restului sarcinii, dar cu toate acestea, perioada de timp între săptămâna 14 şi 20 de sarcină este considerată ideală în acest sens. Dovezile arată că majoritatea copiilor mici dobândesc cariile cauzatoare de bacterii chiar de la mamele lor. Îmbunătăţirea sănătăţii orale a mamelor însărcinate şi furnizarea de consiliere de sănătate orală poate reduce transmiterea de astfel de bacterii de la mame la copii, întârziind astfel apariţia cariilor. Efectul sarcinii asupra sănătăţii orale Problemele dentare cum ar fi cariile, eroziunile dentare, infecţiile parodontale, pierderea dinţilor şi montajul nepotrivit al coroanelor dentare pot avea o semnificaţie importantă în timpul sarcinii. Amânarea tratamentului adecvat poate avea daune neprevăzute la femeia însărcinată şi, eventual, asupra fătului din mai multe motive. În primul rând, femeile se pot auto-trata după cunoştinţe proprii luând medicamente fără recomandarea medicului pentru a controla durerea. În al doilea rând, cariile netratate la viitoarele mame pot creşte riscul de apariţie a cariilor la copii. În cele din urmă, infecţia orală netratată poate deveni o problemă sistemică în timpul sarcinii şi poate contribui la naşteri premature şi / sau greutate mică la naştere a bebeluşului. Detartrajele dentare şi controalele periodice în timpul sarcinii nu sunt numai sigure, dar sunt şi recomandate. Creşterea nivelului de hormoni în timpul sarcinii, face ca gingiile să se umfle, să sângereze şi să capteze alimente cauzând iritaţii semnificative asupra gingiilor. Pentru a avea o imagine clară a igienei orale în timpul sarcinii, vom răspunde celor mai întâlnite întrebări legate de acest subiect: Este nevoie să vizităm medicul stomatolog în timpul sarcinii? Da. Din cauza schimbărilor hormonale din timpul sarcinii, dantura unor femei are nevoie de mai multă grijă în această perioadă. De exem- 24 Stomatologia Modernă

25 plu, este posibil să observaţi că gingiile Dumneavoastră sângerează mult mai uşor. De ce ne sângerează gingiile? Este posibil să observaţi că gingiile devin dureroase şi umflate în timpul sarcinii şi pot sângera. Acest lucru se datorează schimbărilor hormonale din corpul Dumeavoastră. Acest lucru înseamnă că trebuie să vă păstraţi dinţii şi gingiile curate şi să vizitaţi medicul dentist în mod regulat. Posibil să aveţi nevoie, de asemenea, de periaj profesionist (detartraj) dar şi de sfaturi pentru îngrijirea dinţilor la domiciliu. Este sigură efecturarea unui tratament dentar de rutină în timpul sarcinii? Da. Nu ar trebui să fie nici o problemă efectuarea tratamentelor de rutină. Dacă nu sunteţi sigură de ce ar implica tratamentul Dumneavoastră, vorbiţi despre toate opţiunile cu medicul dentist. Ce tratamente dentare regulate se pot realiza în timpul sarcinii? Lucrările dentare, cum ar fi plombele şi coroanele ar trebui să fie realizate pentru a reduce riscul de infecţie. În cazul în care tratamentele dentare se fac în timpul sarcinii, al doilea trimestru este ideal. Odată ce aţi atins al treilea trimestru, poziţia îndelungată pe spate pentru o perioadă mai lungă de timp poate fi foarte dificilă. Ce medicamente se pot utiliza în lucrările dentare pe perioada sarcinii? În prezent, există studii contradictorii despre posibilele efecte adverse asupra copilului în curs de dezvoltare, cauzate de medicamente utilizate în timpul tratamentelor dentare. Lidocaina este medicamentul cel mai utilizat pentru lucrările dentare. Lidocaina traversează placenta după administrare. În cazul în care este nevoie de lucrări dentare, cantitatea de anestezic administrată trebuie să fie cât mai mică posibil, dar suficientă pentru a vă face să vă simţiţi confortabil, dar dacă vă confruntaţi cu dureri, puteţi solicita anestezic suplimentar. Când vă simţiţi confortabil, starea de stres pe care o simţiţi dumneavoastră şi copilul este redusă. De asemenea, cu cât vă simţiţi mai confortabil, cu atât efectul anesteziei este mai sigur. Tratamentele dentare necesită adesea anti- Dantura noastră poate rămâne sănătoasă până la cele mai înaintate vârste. Curasept vă oferă o gamă completă pe bază de clorhexidină cu concentraţii de 0,05% 0,12% şi 0,20%. Apa de gură + pasta de dinţi. Formula specială cu conţinut de ADS oferă beneficiile clorhexidinei, cu efecte secundare reduse semnificativ. Reducerea pătării danturii sau a pierderii gustului. Str. Varşovia nr. 4; Sect. 1; Bucureşti Tel./Fax l Mobil /04/00 office@dent-a-america2000.ro l

26 biotice pentru a preveni sau trata infecţiile. Antibioticele, cum ar fi penicilina, amoxicilina şi clindamicina pot fi prescrise pentru aceste proceduri dacă sunt strict ncesare. Se pot face radiografii dentare în timpul sarcinii? Dezvoltarea organelor fătului are loc în timpul primului trimestru, de aceea, cel mai bine este să se evite toate eventualele riscuri în acest moment, dacă este posibil. Dacă lucrările dentare nu sunt urgente în timpul celui de-al treilea trimestru, acestea sunt, de obicei, amânate până după naştere deoarece acest lucru elimină riscul de naştere prematură şi poziţia prelungită pe spate. E adevărat că sarcina poate provoca daune dinţilor? Nu există nici o dovadă care să confirme zvonurile frecvent auzite cum că sarcina cauzează probleme dentare printr-o carenţă de calciu accentuată, sau, că veţi pierde un dinte pentru fiecare copil. Ce efecte au fumatul şi consumul de alcool în timpul sarcinii? Fumatul şi consumul băuturilor alcoolice în timpul sarcinii pot avea ca rezultat dezvoltarea unui copil subponderal şi, de asemenea, pot afecta sănătatea dentară a copilului dumneavoastră. Un copil subponderal are un risc mai mare de a avea dinţi slabi din cauza smalţului dinţilor care nu se formează în mod corespunzător. Este important de amintit faptul că dinţii permanenţi sunt deja în creştere în fălcile copilului, sub dinţii de lapte atunci când copilul se naşte. Deci, unii copii ale căror mame fumează şi consumă alcool în timpul sarcinii vor avea probleme grave în ceea ce priveşte dantura permanentă. Cum trebuie să fie dieta în timpul sarcinii? Când sunteţi gravidă, trebuie să aveţi o dietă sănătoasă, echilibrată, care dispune de toate vitaminele şi mineralele de care are nevoie copilul dumneavoastră. Este foarte important să aveţi o dietă bună, care să favorizeze o dezvoltare sănătoasă a dinţilor bebeluşului. Calciul în special, este important pentru a produce oase puternice şi dinţi sănătoşi. Calciul se găseşte în produse lactate precum lapte, brânză, smântână, unt şi alte derivate. Femeile care suferă de greţuri matinale pot dori să mănânce "puţin şi des". Dacă aveţi greţuri dese, este indicat să vă clătiţi gura cu apă plată pentru a preveni acidul gastric să vă atace dinţii. Încercaţi să evitaţi alimentele dulci, acide şi băuturile între mese. Acest lucru vă va proteja dinţii împotriva cariilor. Sugestii pentru abordarea nevoilor dumneavoastră dentare în timpul sarcinii: se recomandă sa aveţi o dietă echilibrată şi să efectuaţi un periaj dentar minuţios de cel puţin două ori pe zi, cu o pastă de dinţi pe bază de fluor, incluzând şi utilizarea aţei dentare. în timpul sarcinii se recomandă să faceţi controale stomalogice de rutină şi detartraje periodice dentistul trebuie să ştie că sunteţi gravidă. se recomandă amânarea lucrărilor dentare până la al doilea trimestru sau până după naştere, dacă acestea nu sunt urgente. menţineţi o circulaţie sănătoasă prin păstrarea picioarele neîncrucişate în timp ce staţi pe scaunul stomatologic. luaţi o pernă pentru a avea o poziţie cât mai confortabilă pentru Dumneavoastră şi copilaş. aduceţi căştile şi muzica Dumneavoastră favorită pentru a asculta în timpul şedinţei stomatologice. Dr. Med. Tudor Răzvan Pelea Well Dental 26 Stomatologia Modernă

27 ZX27 & punţile metalo-ceramice Încă un caz în care probabil că o proteză telescopată sau scheletată ar fi fost indicate, dar din dorinţa pacientului de a nu purta proteză, cel puţin nu mobilă cu conector pe palat, a rezultat încă o punte totală pe piloni de sticlă Zx27. Timpul a confirmat că astfel de sisteme pot ţine între 5-7 ani, după care e absolut necesară înlocuirea lucrării. De precizat este că aceste punţi se comportă perfect identic cu cele care sunt făcute în cazuri în care avem dinţi stâlp şi îşi îndeplinesc cu succes funcţiile atât funcţionale cât şi estetice. În următoarele poze veţi vedea două cazuri: unul la arcada maxilară, unul la arcada mandibulară. Mtd. Miladinov Milos Cazul I Cazul II Nr. 31 Noiembrie - Decembrie

28 Igiena orală la copii Copiii trebuie să fie iniţiaţi din timp să îşi perieze dinţii pentru a-i ajuta să îşi formeze acest obicei. Ei sunt maeştrii în imitaţie şi vor încerca să imite modul în care părintele se spală pe dinţi. Astfel este bine să fie lăsaţi să se uite, iar când devin destul de mari, să aibă o periuţă a lor. Pentru început, copiii trebuie să folosească o periuţă de dinţi cu un cap foarte mic şi un mâner mai lung, astfel încât să poată fi ghidaţi mai bine. Copilul poate începe să se spele singur pe dinţi sub supravegherea părintelui în jurul vârstei de 3 ani. Pe măsură ce acesta creşte, se alege o periuţă adecvată mărimii sale. Cea mai bună este periuţa cu cap mic şi peri moi. Mânerul ar trebui modificat proporţional cu creşterea copilului, pentru a putea fi manevrat cu uşurinţă. Astfel, echipe de profesionişti dentari au dezvoltat o gamă de periuţe de dinţi adaptabile nevoilor de igienă stomatologică ale copiilor în creştere. Între 0-2 ani: sunt recomandate periuţe de dinţi cu perii moi, capul extra mic pentru a intra mai bine în gura copilului şi mânerul mai lung pentru a facilita manevrarea periuţei de către părinţi. Între 3-6 ani: sunt recomandate periuţele cu cap mic adaptat mărimii gurii copiilor şi cu mâner mic şi rotund. La vârsta de 7-9 ani: gâtul periuţei trebuie să fie mai lung şi mai subţire pentru o mai bună curăţare a dinţilor din spate. După vârsta de 10 ani se folosesc periuţe dentare cu peri moi, cu diferite designuri şi mâner care să ajute la poziţionarea periuţei în cel mai bun unghi pentru periaj. Câteva reguli simple de igienă orală la micul pacient: 1. Se alege periuţa de dinţi cu cap mic şi peri moi. 2. Se alege o pastă de dinţi cu fluor. Se ştie că fluorul joacă un rol important în prevenirea cariilor. Acesta accelerează aportul de minerale (remineralizare) şi măreşte rezistenţa la atacurile bacteriilor, prevenind pierderea de minerale (demineralizare). Datorită faptului că excesul de fluor poate avea un impact negativ asupra sănătăţii copiilor, este recomandat să se consulte medicul dentist în stabilirea dozei optime de fluor. Se aplică pe periuţa de dinţi o cantitate de pastă de mărimea unui bob de mazăre. Este suficient pentru a curăţa şi proteja dinţii şi gingiile. 3. Se poziţionează periuţa la un unghi de 45 de grade în zona în care dinţii se întâlnesc cu gingiile şi se periază dinţii prin mişcări circulare. 4. Dinţii se periază de două ori pe zi timp de 2-3 minute, după micul dejun şi seara, înainte de culcare. Dinţii şi gingiile pot fi atacate de diverşi agenţi patogeni. Iată câţiva din cei mai comuni: Bacteriile: în prezenţa zahărului, microorganismele produc acizi care atacă smalţul dinţilor, contribuind astfel la apariţia cariilor care afectează gingiile. Dulciurile: zahărul din mâncare sau sucuri reprezintă principala cauză în apariţia cariilor. Placa dentară: este rezultatul înmulţirii bacteriilor care formează o peliculă lipicioasă, invizibilă pe dinţi. Placa se formează pe toată suprafaţa dinţilor, chiar şi în locuri greu accesibile. Aciditatea: băuturile acidulate cum ar fi sifonul sau sucurile de fructe, pot ataca în mod direct smalţul dinţilor (procesul se numeşte eroziune ). Acestea fac ca dinţii să devină mai fragili şi să cadă mai uşor. Dr. Dumitru Roxana Colaborator Happy Dental 28 Stomatologia Modernă

29 Profilaxia anxietăţii dentare la tineri prin managementul comportamentului Dr. Sonila Ştefoni Medic specialist în ortodonţie şi ortopedie dento-alveolară Haţeg, Jud. Hunedoara Pregătirea pacientului pentru stomatologia nedureroasă trebuie să ia în considerare pacientul în totalitate. În afara nevoii de eliminare a durerii, pacientul are şi o nevoie emoţională ce depinde de stomatolog, acesta trebuind să răspundă cu compasiune anxietăţii lui. Profilaxia anxietăţii dentare are două obiective majore: managementul comportamentului pacientului controlul durerii Managementul comportamental Metodele de management comportamental în stomatologia pediatrică sunt direcţionate spre comunicare şi educaţie. Relaţia medic copil este clădită pe baza dialogului dinamic, expresiei feţei şi tonul vocii, metode care transmit un mesaj. Unele dintre ele au ca scop menţinerea şi dezvoltarea procesului de comunicare, iar altele distingerea comportamentului neadecvat şi învăţatul copilului în ceea ce priveşte cooperarea în timpul tratamentului dentar (1) Scopurile managementului comportamental sunt: realizarea unei sănătăţi dentare a copilului pacient şi dezvoltarea unei atitudini pozitive a copilului faţă de sănătatea dentară (3). Obiectivele ei sunt: stabilirea comunicării şi stimularea educaţiei reducând frica şi anxietate, construind o relaţie de încredere între medic şi copil (4). Părinţii au un rol important în decizia mijloacelor de management comportamental folosit. Nr. 31 Noiembrie - Decembrie 2012 a) Managementul comunicării Acesta este folosit în stomatologia pediatrică la copiii care colaborează dar şi la cei care nu colaborează adecvat cu medicul stomatolog. El reprezintă forma de bază a managementului comportamental. Managementul comunicării este de fapt un proces subiectiv care scoate în evidenţă personalitatea şi capacităţile medicului în comunicare. Managementul comunicării se realizează în mai multe direcţii: Stabilirea comunicatorului (1) - Este important ca, comunicarea să provină de la o singură sursă (medicul şi asistenta nu vor comunica simultan), altfel copilul va deveni confuz. Claritatea mesajului (1) - Comunicarea este un proces complex, multisenzorial, care include un emiţător (medicul sau echipa stomatologică), un mediu (cuvântul rostit) şi un receptor (copilul). Mesajul trebuie să fie perceput identic de emiţător şi receptor. Pentru aceasta se recomandă proceduri eufemistice asociate cu o atitudine laudativă privind comportamentul echilibrat şi cooperant al copilului începând, evident, cu procedurile cele mai rapide şi simple. Exemple eufemistice pot fi: seringa de aer = puşca de aer, seringa cu apă = puşca de apă, alginat = budincă, plastilină, sunetul dentiorului = tors de pisică, zgomot de aeroplan (viteză mare = fluierat, viteză mică = motocicletă), frezele dentare = măturice său degete de argint, atomizorul cu aer comprimat = moară de vânt, aspiratorul de salivă = aspirator care curăţă mizeria în gură. Controlul vocii (1, 2, 5) - Este o alterare controlată a volumului şi tonului vocii care tinde să influenţeze şi direcţioneze comportamentul copilului. Timbrul vocii va fi calm, lent şi liniştit. Limbajul va fi simplu, accesibil, afectuos dar ferm. Copilului i se vorbeşte în funcţie de 29

30 etapa de vârstă a lui, starea psiho mentală, intelectuală, comportamentul lui şi structura sa de personalitate. În situaţii dificile medicul stomatolog, nu rareori, începe prin a-i transmite copilului mesaje cu apelativul imperativ TU (de exemplu: TU trebuie să stai nemişcat), care este un mesaj negativ care afectează relaţia medic pacient. Mesajul TU are pentru copil conotaţia de atenţionare şi admonestare că EL greşeşte. De aceea este bine să evităm acest limbaj. Ascultarea activă (1) - Dacă la copilul mic predomină atenţia asupra comportamentului nonverbal, la copilul mare, ascultarea activă a cuvintelor rostite de către el, reprezintă un pas important în incurajarea modului eficient de comunicare. Comunicarea multisenzorială (nonverbală) (1) - Reprezintă un suport veridic şi emulativ a dialogului corporal, foarte eficient în dirijarea şi modelarea comportamentului în stomatologia pediatrică. Această comunicare se poate realiza prin contact corporal, vizual, postură şi expresie facială. Simplul gest al medicului de a-şi plasă mâna pe umărul copilului, de a capta privirea lui în timp ce acesta se află în fotoliul dentar, orientează sentimentele copilului spre căldură şi prietenie. Modelarea comportamentală (1, 2) - Prin această procedură se dezvoltă foarte lent un anumit comportament reintărind succesive aproximaţii ale comportamentului dorit, până când acel comportament este manifestat. Pacientul copil va fi condus direct spre aceste proceduri step by step de către echipa stomatologică într-un spirit comunicativ şi cooperant. Orientativ, se recomandă o anumită strategie procedurală: ȤȤstabilirea scopului şi sarcinilor generale privind copilul inserat în modelul de studiu; ȤȤexplicarea necesităţii procedurii: copilul care înţelege motivaţia procedurii este dispus să coopereze; ȤȤdividerea explicării procedurii (copii nu pot Chiar dacă procedura terapeutică a fost perfectă, şedinţa este un eşec, atunci când copilul pleacă cu lacrimi Melroy înţelege întotdeauna procedura globală cu o singură explicaţie); ȤȤexplicaţiile se fac la nivelul puterii de înţelegere a copilului, prin folosirea corectă a eufemismului; ȤȤ apelarea la tehnica T.S.D. (Tell Show Do): spune - arată execută, a fost elaborată de Addelson şi introdusă în stomatologia pediatrică ca o recomandare de rutină încă din Metoda implică explicarea procedurii în fraze inteligibile pentru nivelul de dezvoltare a copilului (Tell); demonstrarea aspectelor vizuale, olfactive, auditive şi tactile ale procedurii (Show) şi apoi, fără a devia de la explicaţie şi demonstraţie, completarea proceduri (Do); ȤȤîntărirea comportamentului adecvat; ȤȤneglijarea unui eventual comportament necorespunzător minor, scontând pe conştientizarea proprie a copilului privind comportamentul său neadecvat; Încurajarea pozitivă (2) - Este o metodă eficientă în răsplătirea comportamentelor dorite, prin alegerea tonului adecvat, expresiei faciale adecvate, laudei verbale şi demonstraţiei fizice a afecţiunii din partea echipei stomatologice sau prin dăruirea jucăriilor sau altor obiecte. Distragerea atenţiei (6) - Este o tehnică de schimbare a direcţiei de atenţie a pacientului de la ceea ce acesta consideră că este un procedeu neplăcut. b) Condiţionarea refractară (1,2) Cea mai inofensivă metodă de acest gen recomandată în programele educaţionale ale stomatologiei pediatrice în SUA este H.O.M. (Hand Over Mouth): mâna peste gură. Se foloseşte la copiii sănătoşi care pot colabora şi înţelege, dar iniţial se opun tratamentului. Prin ea se câştigă atenţia copilului şi se face posibilă comunicarea şi cooperarea lui cu echipa stomatologică. Nu se recomandă folosirea metodei la copii prea mici, la cei cu deficit psiho mintal, cei cu medicaţie sau cei cu imaturitate emoţională. Este eficientă în special la copii dificili între 3 6 ani. 30 Stomatologia Modernă

31 c) Restricţia fizică (2, 5) E vorba de imobilizarea parţială sau completă a pacientului. Se foloseşte la pacienţii care nu pot coopera din cauza lipsei maturităţii, handicapaţi fizici sau mentali, la pacienţii care nu au răspuns la celelalte metode de management comportamental şi când sănătatea pacientului sau echipei medicale este pusă în pericol. Ea trebuie folosită doar dacă este necesar, şi niciodată ca pedeapsă. Obiectivele ei sunt: reducerea sau diminuarea mişcărilor bruşte ale corpului, protejarea pacientului şi/sau echipei medicale de injurie şi facilitarea efectuării unui tratament dentar calitativ. De obicei, nu este foarte preferată nici de către parinţii copiilor, cu atât mai mult de către copii însăşi. d) Hipnodonţia (1) Este o procedură psihoterapeutică alternativă folosită atunci când comunicarea orală a copilului este imposibilă. Inducerea transei hipnotice este simplă, dar însuşirea tehnicii este dificilă, şi ca atare va fi practicată doar de către un specialist abilitat. Controlul durerii Nr. 31 Noiembrie - Decembrie 2012 ( Sedare dolorem, divinum oppus est ) J.D.Loser (1980) spunea că orice abordare diagnostică şi terapeutică a durerii trebuie să se bazeze pe o clară cunoaştere a cel puţin 4 principale componente a fenomenului dureros: nocivitatea, durerea, suferinţa dureroasă şi reacţia sau comportamentul faţa de durere. Aceste componente au ponderi diferenţiate în funcţie de caracterul acut sau cronic al durerii (1). În ceea ce priveşte comportamentul faţă de durere, acesta este condiţionat în mare măsură de către suferinţa dureroasă, fiind singurul criteriu de evaluare cantitativă şi calitativă a existenţei reale a suferinţei dureroase (1). În individualizarea comportamentului faţă de durere, intervin de asemeni personalitatea individului, condiţiile socio-economice şi eventualele experienţe dureroase anterioare. În stomatologia pediatrică, în funcţie de specificul situaţiei clinice, se recomandă selectiv şi gradual următoarele mijloace de prevenire şi control a durerii (1): audioanalgezia, hipnodonţia, stimularea electroterapeutică craniană (9), anestezia local terminală, anestezia locală prin puncţie anestezică, anestezia electronică, sedarea, analgezia relativă şi anestezia generală. CONCLUZIE. Confucius spunea că cine nu cunoaşte puterea cuvintelor, nu poate cunoaşte omul, iar in Biblie este scris ca să facem altora ceea ce ne-ar plăcea să ne facă şi ei nouă, aşa că nu avem nevoie decât de bunăvoinţă şi puţină răbdare pentru ca orice pacient care ne calcă pragul clinicii să devină pacientul nostru pentru totdeauna. Bibliografie - Maxim Adam, Balan Adriana, Pasăreanu Marinela, Nica Mariana Stomatologie comportamentala pediatrica Contact Internaţional, Iaşi Pinkham J.R., Pediatric Dentistry. Infancy through adolescencew.b.săunders Comp., Philadelphia, London, RAO A., SEQUEIRE PS., PETER S. Characteristics of 123 dental fear among dental and medical students. Indian J Dent Res. Nr.8, p 111-4, 1997 Oct-Dec. - Peretz B., Katz J., Zilburg I., Shemer J. Response to nitrous-oxide and oxygen among dental phobic patients.int Dent J. Nr.48, p 17-23, 1998 Feb. - Peretz Benjamin, Zadik Dan Parents attitudes toward behavior managementtechniques during dental treatment. Pediatric Dentistry Nr Mar - Thomson Wm., Stewart Jf., Carter Kd., Spencer AJ. Dental anxiety among Australians. Int Dent J. Nr.46 p 320-4, 1996 Aug. - Peretz B. Confusion as a technique to induce hypnosis în a severely anxious pediatric dental patient. J ClinPediatr Dent. Nr.21, p 27-30, 1996 Fall. - Peretz B. Relaxation and hypnosis în pediatric dental patients. J ClinPediatr Dent. Nr.20, p 205-7, 1996 Spring. - Winick Rl. Cranial electrotherapy stimulation (CES): asafe effective low cost means of anxiety control în a dental practice. Gen Dent. Nr.47, p 50-5, 1999 Jan-Feb. - Wilson Stephen, Molina Luz De Lounder, Preisch James,Jou Waver The effect of electronic dental anesthesia on behavior during local anesthetic injection în the young, sedated dental patient. Pediatr Dent Vol 21, Nr.1, p 12-17, Asarch Todd, Allen Keith, Beiraghi Soraya Eficacy of a computerized local anesthesia device în pediatric dentistry. Pediatr Dent. Vol.21, Nr.7, p ,

32