GLOSAR DE TERMENI UTILIZAŢI ÎN MATERIA CONTROLULUI FINANCIAR

Transcription

1 CAP. 1 - ANEXA 1 GLOSAR DE TERMENI UTILIZAŢI ÎN MATERIA CONTROLULUI FINANCIAR Cntrl financiar: ansamblul frmat din cntrlul intern, auditul intern şi auditul extern Cntrl intern (cntrl managerial): rganizaţia (mai rar), pliticile sau prcedurile utilizate pentru a asigura: atingerea biectivelr unei entităţi instituţinale, în cndiţiile celr trei E; cncrdanţa dintre biective şi resursele utilizate, prtecţia resurselr faţă de pierderi, fraudă sau prastă administrare, asigurarea bţinerii, menţinerii, raprtării şi utilizării, la timp, pentru decizia managerială, a infrmaţiilr relevante. Respnsabilitatea cntrlului managerial (intern) este a rganizaţiei în cauză. (2) Cntrlul intern include şi cntrlul administrativ. Audit intern: activitate independentă, biectivă, de asigurare şi de cnsultare, având drept scp sprirea valrii şi perfecţinarea peraţiunilr unei rganizaţii. Auditul intern ajută rganizaţia să-şi atingă biectivele, realizând evaluări sistematice şi îmbunătăţind managementul riscului, cntrlul şi gestinarea prceselr. (3). Auditul intern este rganizat în cadrul entităţii (rganizaţiei) auditate, având independenţă funcţinală dar nu una structurală. Auditul intern acperă trei funcţii, care cnduc la trei tipuri de audit intern: a) auditul financiar: auditul sistemelr bugetare şi al sistemelr financiare; auditul financiar este realizat pe baza unui plan anual, realizând evaluări privind efectivitatea sistemelr de cntabilitate (inclusiv la securitatea sistemelr IT implicate); b) auditul de cnfrmitate şi regularitate: examinează cnfrmitatea legală şi administrativă, nestitatea şi crectitudinea administraţiei, sistemele financiare şi de cntrl managerial c) auditul perfrmanţei: mai este numit auditul valrii pentru bani evaluează gradul în care biectivele şi prgramele entităţii auditate au fst atinse sau implementate, analizând csturile, riscurile, acurateţea atingerii biectivelr şi cnsumul de resurse (inclusiv cu privire la resursele umane) ; se verifică cei trei E : ecnmicitatea, eficacitatea şi eficienţa (4) Audit extern: auditul exercitat de entitate care nu este sub cntrlul entităţii (rganizaţiei) auditate şi care pate, în principiu, să nu se raprteze, în evaluările făcute, la biectivele entităţii (rganizaţiei ) auditate. Auditul extern este rganizat în afara entităţii (rganizaţiei) auditate. Auditul extern examinează dacă veniturile au fst încasate, dacă cheltuielile au fst efectuate legal şi regular şi dacă managementul financiar a fst sănăts. Raprtează despre rice neregularitate Audit ex ante (a piri): audit exercitat înainte de autrizarea efectuării unei tranzacţii, sub aspectul legalităţii, regularităţii şi al existenţei resurselr bugetare necesare Audit ex pst (a psteriri): audit exercitat după realizarea tranzacţiei financiare. Există trei tipuri de audit ex pst: examinarea de către instituţia supremă de audit (de ex., în Rmânia, Curtea de Cnturi a Rmâniei), care are şi funcţii judiciare şi care emite evaluări privind respnsabilitatea persanelr implicate în gestinarea banului public auditul financiar (prezentat mai sus) auditul perfrmanţei (prezentat mai sus), fcalizat pe cei trei E : ecnmicitate, eficacitate, eficienţă Prba de audit: prbă administrată de auditr ca parte a prcedurii de auditare, trebuind să îndeplinească următarele cndiţii: să fie cmpetentă (cantitativ suficientă şi calitativ imparţială), adică să inspire încredere şi fiabilitate să fie relevantă: să fie adecvată scpurilr auditului

2 să fie reznabilă: cstul administrării ei să fie cmensurabil cu rezultatele urmărite de auditr Riscul de audit: riscul ca prcedura de audit utilizată să nu detecteze aspecte care, dacă ar fi detectate, ar mdifica raprtul de audit Eşantinul de audit: partea din ppulaţia auditată, cnsiderată reprezentativă, aşa încât rezultatele cnstatate pentru eşantin să pată fi extinse, cu risc minim, la întreaga ppulaţie Pista de audit: verigile, prcesele, persanele şi structurile care sunt, în sens minimal, suficiente fără a- şi pierde din relevanţă, pentru intergarea necesară atingerii biectivelr misiunii de audit, prin prcedura specifică (5) Crupţie: abuz, activ sau pasiv, al funcţinarilr publici (fie numiţi fie aleşi), în scpul bţinerii de avantaje financiare private sau de alte beneficii Cnstatare: elementul genuin al prbei de audit: diferenţa între ceea ce trebuia să fie şi ceea ce este în fapt Fraudă: cea mai severă frmă a iregularităţii, cnstând într-un act sau misiune intenţinate, de natură să încalce regulă (6). Frauda are următarele frme: cu privire la cheltuieli - flsirea sau prezentarea de dcumente false, increcte sau incmplete care au ca efect reţinerea nejustificată sau ernată de fnduri publice de către cel în cauză; ascunderea de infrmaţii (în legătură cu care există bligaţia legală de divulgare), care, prin această ascundere, au ca efect reţinerea nejustificată sau ernată de fnduri publice de către cel în cauză - utilizarea fndurilr publice în alte scpuri decât cele pentru care au fst alcate cu privire la venituri - flsirea sau prezentarea de dcumente false, increcte sau incmplete care au ca efect diminuarea nelegală a resurselr bugetare; ascunderea de infrmaţii (în legătură cu care există bligaţia legală de divulgare), care, prin această ascundere, au ca efect diminuarea bligaţiilr bugetare ale celui în cauză - utilizarea ernată a veniturilr legal bţinute, având ca efect diminuarea bligaţiilr bugetare ale celui în cauză Buna administrare a fndurilr: acel management al fndurilr publice care cumulează următarele caracteristici: cheltuielile finanţate sunt actuale şi legitime iniţiativele finanţate sunt bazate pe legi şi reguli sunt luate măsuri pentru a preveni şi urmări rice neregularitate şi pentru a recupera sumele pierdute ca efect al iregularităţilr sau neglijenţei prgramarea finanţării iniţiativelr asigură un interval minim între nevile de finanţare şi acperirea cu resurse de finanţare Bunul management peraţinal: un management peraţinal bun îndeplineşte cumulativ următarele caracteristici: peraţiunile sunt cnsistente cu cadrul structural naţinal (de ex., Legea finanţelr publice) selectarea peraţiunilr se bazează pe evaluări ex-ante decizia de a angaja un prgram peraţinal se bazează pe mnitrizare anuală adecvată există evaluări ex-pst care servesc la măsurarea impactului peraţiunii şi care vr fi utilizate ulterir planurile de finanţare a peraţiunilr sunt suficient de detaliate. Ele fac referire la planul indicativ de finanţare la nivel naţinal

3 Independenţă a auditrului intern: auditrul intern este independent atunci când îşi desfăşară activitatea în md liber şi biectiv. De asemenea, auditrul intern este independent în raprt cu activitatea auditată. Independenţa permite auditrului intern să emită judecăţi (evaluări) imparţiale şi crecte (7). De menţinat faptul că auditrul intern nu este independent faţă de şeful entităţii (rganizaţiei) căruia îi raprtează şi faţă de care este respnsabil Iregularitate: rice înfrângere (încălcare) a legii rezultând dintr-un act sau dintr- misiune a unui peratr ecnmic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea banului public fie prin reducerea ri pierderea veniturilr publice fie prin cheltuirea nejustificată a resurselr publice Opinie: cncluzie scrisă a unui auditr ca rezultat al auditului financiar sau a celui de cnfrmitate şi regularitate Cntrl financiar public intern: cuprinde dar cntrlul intern (managerial) şi auditul public intern, fără auditul public extern 1 Guvernanţă: setul de relaţii dintre management, bard şi acţinari. Ea livrează structura prin care sunt atinse biectivele rganizaţiei precum şi mijlacele de atingere a acestra; ea mnitrizează perfrmanţa 1 Aşa cum vm discuta mai js, ţările candidate, fără a avea bligaţia, au fst slicitate de Cmisia Eurpeană să elabreze un dcument de pziţie (Plicy Paper) cu privire la Public Internal Financial Cntrl, în care să-şi expună strategia de atingere a standardelr eurpene în materia cntrlului financiar intern, în privinţa entităţilr publice şi a celr care flsesc fnduri publice sau utilizează patrimniu public. Rmânia a elabrat şi prezentat la Bruxelles un asemenea dcument, prin Ministerul Finanţelr Publice, în anul 2001.

4 CAP 1 - ANEXA 2 EXTRASE DIN LEGISLAŢIA PRIMARĂ PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR din TEC, art Statele membre vr lua tate măsurile adecvate, generale sau particulare, pentru asigurarea îndeplinirii bligaţiilr decurgând din tratat sau din acţiuni realizate de instituţiile cmunitare. Statele membre vr facilita realizarea biectivelr Cmunităţii 2. Statele membre se vr abţine de la rice măsuri care ar putea periclita atingerea biectivelr cmunităţii din TEC, art Cmisia se va asigura că prevederile Tratatului şi măsurile luate de instituţii în scpul realizării acestra, sunt aplicate 4. Cmisia va frmula recmandări sau va emite pinii în legătură cu prevederile Tratatului, dacă acesta stabileşte astfel sau dacă Cmisia cnsideră necesar 5. Cmisia va dispune de prpria sa putere de decizie şi va participa la priectarea măsurilr luate de către Cnsiliu sau de către Parlament, în mdalitatea prevăzută în Tratat 6. Cmisia îşi va exercita puterile cnferite de Cnsiliu pentru implementarea regulilr prevăzute în Tratat din TEC, art Curtea Auditrilr realizează auditul (art. 246) 8. Independenţa membrilr Curţii Auditrilr este în afara ricărei îndieli. Ei îşi vr îndeplini îndatririle într-un md cmplet independent, neprimind instrucţiuni de la nici entitate şi abţinându-se de la rice acţiune incmpatibilă cu îndatririle lr (art. 247) 9. Pe periada mandatului, membrii Curţii Auditrilr nu se pt angaja în nici altă cupaţie, lucrativă sau nu. Pe periada mandatului şi după mandat, membrii Curţii Auditrilr vr avea un cmprtament caracterizat de integritate şi discreţie, inclusiv în cazul în care, după terminarea mandatului, vr accepta numiri (desemnări în anumite pziţii) sau alte beneficii (art. 247) 10. Pierderea calităţii de membru al Curţii Auditrilr se pate prduce: a) prin înlcuirea regulamentară; b) în caz de deces; c) la cerere; d) prin retragere bligatrie, caz în care se prduce destituirea, la cererea Curţii de Justiţie, dacă aceasta cnstată, la cererea Curţii Auditrilr, neîndeplinirea crespunzătare a îndatririlr (Art. 247) 11. Prevederile Prtclului privind privilegiile şi imunităţile, aplicate judecătrilr Curţii de Justiţie, sunt aplicabile şi membrilr Curţii Auditrilr (art. 247)

5 12. Curtea Auditrilr examinează tate cnturile de venituri şi cheltuieli ale Cmunităţii, precum şi tate cnturile de venituri şi cheltuieli ale instituţiilr cmunitare, în măsura în care astfel de examinare nu este exclusă (art. 248) 13. Curtea Auditrilr prezintă Parlamentului şi Cnsiliului, evaluări privind veridicitatea 2 cnturilr şi legalitatea şi regularitatea tranzacţiilr financiare (art. 248) 14. Curtea Auditrilr examinează: a) dacă tate veniturile au fst încasate, b) dacă tate cheltuielile au fst angajate legal şi regular; c) dacă managementul financiar a fst adecvat 3. Curtea Auditrilr raprtează rice iregularitate cnstatată (art. 248) 15. Auditul veniturilr se realizează prin examinarea sumelr datrate, respectiv a sumelr efectiv încasate către Cmunitate (art. 248) 16. Auditul cheltuielilr se realizează pe baza angajamentelr de cheltuieli, respectiv a plăţilr efectiv efectuate (art. 248) 17. Auditul veniturilr şi cheltuielilr pate fi efectuat şi înainte de închiderea cnturilr anului financiar în curs (art. 248) 18. Auditul exercitat de Curtea Auditrilr pate fi realizat în md dcumentar sau/şi, dacă este necesar, la faţa lcului (în instituţiile Cmunităţii), prnind de la premisa că tate instituţiile Cmunităţii administrează veniturile şi cheltuielile în interesul acesteia; prezumţia de bună credinţă este acrdată şi persanelr (fizice sau juridice) care primesc fnduri publice de la bugetul Cmunităţii (art. 248) 19. În ţările membre, auditul este realizat de instituţii naţinale sau, dacă acestea nu au destulă putere, de către departamente de vcaţie naţinală. Curtea Auditrilr şi structurile naţinale de audit cperează pe bază de încredere şi în cndiţiile menţinerii independenţei. Dacă structurile naţinale intenţinează să participe la unele misiuni de audit ale Curţii Auditrilr, ele vr infrma Curtea Auditrilr despre această intenţie (art. 248) 20. Tate instituţiile Cmunităţii, rice alte structuri care administrează bani publici în interesul Cmunităţii, persane (fizice sau juridice) care primesc fnduri publice de la bugetul Cmunităţii, instituţiile naţinale de audit (sau departamentele naţinale, dacă structurile naţinale de audit nu au destulă putere) au bligaţia de pune la dispziţia Curţii Auditrilr, la cererea acesteia, rice dcumente şi infrmaţii necesare realizării biectivelr Curţii Auditrilr (art. 248) 21. În ceea ce priveşte activitatea Băncii Eurpene de Investiţii, care administrează veniturile şi cheltuielile Cmunităţii, dreptul Curţii Auditrilr de a avea acces la infrmaţii relevante va fi stabilit printr-un 2 Termenul englezesc este reliability, care înseamnă încredere, siguranţă, fiabilitate. Am cnsiderat că termenul de veridicitate cuprinde, în limba rmână, tate aceste semnificaţii. 3 Termenul englezesc este sund, care înseamnă rbust, temeinic, sănăts. Am cnsiderat că termenul de adecvat cuprinde, în limba rmână, tate aceste semnificaţii.

6 acrd între BEI, Curtea Auditrilr şi Cmisie. În lipsa unui asemenea acrd, Curtea Auditrilr va acea, ttuşi, acces la rice infrmaţie necesară pentru realizarea auditului veniturilr şi cheltuielilr Cmunităţii, administrate de BEI (art. 248) 22. Curtea Auditrilr va elabra un raprt anual, după închiderea fiecărui an financiar, pe care-l va înainta celrlalte instituţii cmunitare şi care va fi publicat, împreună cu piniile instituţiilr referitare la bservaţiile făcute de Curtea Auditrilr, în Jurnalul Oficial al Cmunităţii Eurpene (art. 248) 23. În rice mment, Curtea Auditrilr pate elabra bservaţii, de bicei sub frmă de raparte speciale cu privire la anumite chestiuni şi pate frmula pinii, la cererea instituţiilr cmunitare (art. 248) 24. Curtea Auditrilr asistă Parlamentul şi Cnsiliul în exercitarea puterilr lr privind implementarea bugetului (art. 248) din TEC, art Tate pziţiile de venituri şi cheltuieli ale Cmunităţii, inclusiv cele privind Fndul Scial Eurpean, vr fi avute în vedere la estimarea anului financiar şi vr fi incluse în buget (art. 268) 26. Cheltuielile administrative ale instituţiilr, cnfrm prevederilr din Tratat, privind plitica cmună externă şi de securitate, precum şi cele privind cperarea în justiţie şi afaceri interne, vr fi prevăzute în buget. Cheltuielile peraţinale cazinate de implementarea dispziţiilr din Tratat, vr fi prevăzute, în cndiţii stabilite, în buget (art. 268) 27. Veniturile şi cheltuielile bugetului vr fi echilibrate (art. 268) 28. Cu excepţia prejudiciilr, bugetul va fi finanţat în întregime din resurse prprii (art. 269) 29. Cnsiliul pate, la recmandarea Cmisiei şi după cnsultări cu Parlamentul, să stabilească dispziţii cu privire la sistemul resurselr prprii ale Cmunităţii, pe care să le recmande statelr membre pentru a fi adptate în acrd cu prevederile cnstituţinale naţinale (art. 269) 30. Cheltuielile prevăzute în buget vr fi autrizate pentru un singur an financiar, dacă prevederile art. 279 nu prevăd altfel (art. 271) 31. În cnfrmitate cu prevederile art. 270, rice alcaţie, alta decât cele afectate cheltuielilr de persnal, necheltuită până la sfârşitul anului financiar, pate fi reprtată dar pentru anul financiar următr (art. 271) 32. Alcaţiile vr fi grupate pe capitle, după natura sau scpul lr, şi vr fi subdivizate, atât cât este necesar, cnfrm prevederilr art. 279 (art. 271) 33. Cheltuielile pentru Parlament, Cnsiliu, Cmisie şi Curtea de Justiţie vr fi evidenţiate separat în buget (art. 271)

7 34. Anul financiar se desfăşară între 1 ianuarie şi 31 decembrie (art. 272) 35. Fiecare instituţie a Cmunităţii îşi va estima cheltuielile înainte de 1 iulie. Cmisia va cnslida aceste estimări într-un priect preliminar al bugetului. Cmisia pate ataşa la acest priect pinii cu privire la estimări diferite ale cheltuielilr (art. 272) 36. Priectul preliminar al bugetului va trebui să cnţină estimare a veniturilr şi una a cheltuielilr (art. 272) 37. Cmisia va prezenta Cmisiei priectul preliminar al bugetului până nu mai târziu de 1 septembrie în anul anterir celui în care se va implementa bugetul în cauză (art. 272) 38. Cnsiliul va cnsulta Cmisia şi, dacă cnsideră necesar, celelalte instituţii implicate, ri de câte ri intenţinează să se abată de la priectul preliminar al bugetului (art. 272) 39. Cnsiliul, cu majritatea calificată, aprbă priectul bugetului şi-l transmite Parlamentului, până nu mai târziu de 5 ctmbrie în anul precedent celui în care se va implementa bugetul în cauză (art. 272) 40. Parlamentul are dreptul să amendeze priectul bugetului cu majritatea vturilr membrilr săi, şi să prezinte Cnsiliului, cu majritatea abslută a vturilr exprimate, mdificări la priectul bugetului referitare la cheltuielile bligatrii rezultând din prevederile Tratatului, ri din nrme rezultând din acesta (art. 272) 41. Dacă, în termen de 45 de zile de la primirea priectului de buget, Parlamentul îl aprbă, atunci bugetul se cnsideră adptat. Dacă, în cele 45 de zile, Parlamentul nici nu amendează nici nu prpune mdificări la priect, bugetul este cnsiderat adptat. Dacă, în cele 45 de zile, Parlamentul adptă amendamente sau prpune mdificări, atunci priectul de buget, împreună cu prpunerile de amendamente şi de mdificări, se întarce la Cnsiliu (art. 272) 42. După discutarea priectului de buget cu Cmisia şi, dacă este necesar, cu alte instituţii implicate, Cnsiliul acţinează astfel: (art. 272) a. Cnsiliul pate, cu vtul majrităţii calificate, să mdifice rice amendament adptat de Parlament b. în ceea ce priveşte prpunerile de mdificare adptate de Parlament: i. dacă mdificare prpusă de Parlament nu are ca efect creşterea cheltuielilr ttale ale unei instituţii, datrită, în particular, faptului că creşterea de cheltuieli presupusă este în md explicit cmpensată cmplet sau chiar mai mult de alte prpuneri de mdificare care implică reduceri de cheltuieli, Cnsiliul pate, cu vtul majrităţii calificate, să respingă prpunerea de mdificare. Dacă nu se ia decizia de respingere, prpunerea se cnsideră acceptată

8 ii. dacă mdificare prpusă de Parlament are ca efect creşterea cheltuielilr ttale ale unei instituţii, Cnsiliul pate, cu vtul majrităţii calificate, să accepte prpunerea. Dacă nu se ia decizia de acceptare, prpunerea se cnsideră respinsă iii. dacă, în ricare dintre cazurile i., respectiv ii., de mai sus, Cnsiliul a respins prpunere de mdificare, atunci el pate, cu vtul majrităţii calificate, fie să menţină suma prpusă în priectul de buget, fie s- mdifice 43. Priectul de buget va fi mdificat cnfrm deciziilr luate de Cnsiliu (art. 272) 44. Dacă, în termen de 15 zile de la primirea priectului de buget de la Parlament, Cnsiliul nu a mdificat nici un amendament primit de la Parlament şi dacă mdificările prpuse de Parlament au fst acceptate, atunci bugetul se cnsideră a fi adptat. Cnsiliul va infrma Parlamentul despre faptul că nu a mdificat nici un amendament şi că a acceptat tate prpunerile de mdificare (art. 272) 45. Dacă, în cele 15 zile, Cnsiliul a mdificat unul sau mai multe amendamente adptate de Parlament, sau dacă prpunerile de mdificare prpuse de acesta au fst respinse sau mdificate, priectul de buget astfel mdificat se transmite Parlamentului. Cnsiliul va infrma Parlamentul despre rezultatul deliberărilr sale (art. 272) 46. În termen de 15 zile de la nua primire a priectului de buget, Parlamentul, care este infrmat în legătură cu intervenţiile Cnsiliului asupra prpunerilr sale, pate, în prezenţa majrităţii membrilr săi şi cu majritate de 3/5 din vturile exprimate, să mdifice sau să respingă mdificările la amendamentele sale, efectuate de Cnsiliu, şi să adpte bugetul în cnsecinţă. Dacă, în intervalul menţinat, Parlamentul nu acţinează, bugetul se cnsideră adptat (art. 272) 47. După îndeplinirea întregii prceduri bugetare, preşedintele Parlamentului declară că bugetul a fst adptat în frmă finală (art. 272) 48. Ttuşi, Parlamentul, în prezenţa majrităţii membrilr săi şi cu 2/3 din numărul de vturi exprimate, pate, dacă există mtive întemeiate, respinge priectul de buget şi cere elabrarea unui nu priect (art. 272) 49. Faţă de necesarul de cheltuieli ttale rezultând din Tratat sau din actele nrmative adptate în cncrdanţă cu Tratatul, anual vlumul ttal al cheltuielilr pate să crească cu rată maximă stabilită de Cmisie, după cnsultări cu Cmitetul de Plitică Ecnmică: (art. 272) a. trendul, în termeni reali (în termeni de vlum), al PIBla nivelul Cmunităţii b. variaţia medie în bugetele ţărilr membre c. trendul cstului vieţii pe periada anului anterir

9 50. Această rată de creştere va fi cmunicată, înainte de 1 mai, tuturr instituţiilr Cmunităţii, care sunt bligate să ţină seama de ea pe tt parcursul prcesului bugetar (art. 272) 51. Dacă, în ceea ce priveşte cheltuielile, altele decât cele rezultând din prevederile Tratatului sau din acte nrmative adptate în cncrdanţă cu acesta, rata actuală de creştere în priectul de buget, stabilită de Cnsiliu, este mai mare de jumătate din rata maximă, Parlamentul pate, exercitându-şi drepturile de amendare, să crească cheltuielile până la sumă care să nu depăşească jumătate din rata maximă (art. 272) 52. Dacă Parlamentul, Cnsiliul şi Cmisia cnsideră că activităţile Cmunităţii cer ca rata maximă să fie depăşită, se pate stabili altă rată de către Cnsiliu, lucrând în prezenţa majrităţii calificate şi Parlament, lucrând în prezenţa majrităţii membrilr şi cu 3/5 din numărul vturilr exprimate (art. 272) 53. Fiecare instituţie îşi va exercita puterile cnfrm prevederilr acestui articl şi respectând dispziţiile Tratatului şi cele ale actelr nrmative adptate în cncrdanţă cu acesta, în special cele privind resursele prprii ale Cmunităţii şi echilibrul dintre venituri şi cheltuieli (art. 272) 54. Dacă, la începutul anului financiar, bugetul nu a fst, încă, vtat, sumă echivalentă cu nu mai mult decât 1/12 din alcările bugetare ale anului financiar precedent pate fi cheltuită în fiecare lună, privind fiecare capitl sau subdiviziune din buget, în acrd cu prevederile art Această prcedură nu va putea pune, ttuşi, la dispziţia Cmisiei sumă mai mare decât echivalentul a 1/12 din cea prevăzută în priectul de buget în curs de elabrare (art. 273) 55. Cnsiliul pate, cu majritate calificată, să autrizeze cheltuieli peste acest nivel (art. 273) 56. Dacă decizia de referă la cheltuială care nu rezultă din prevederile Tratatului sau a actelr nrmative emanate în baza lui, Cnsiliul va supune prblema imediat Parlamentului; într-un interval de 30 de zile, Parlamentul, lucrând în prezenţa a majrităţii membrilr săi, şi luând decizii cu 3/5 din vturile exprimate, pate adpta decizie diferită cu privire la plafnul maxim al cheltuielii respective. Această parte a deciziei Cnsiliului va fi suspendată până în mmentul în care Parlamentul va fi luat decizie. Dacă, în interirul acestui interval, Parlamentul nu a luat decizie care să difere de decizia Cnsiliului, aceasta din urmă se cnsideră adptată (art. 273) 57. Cmisia va implementa bugetul în acrd cu prevederile art. 279, pe prprie răspundere şi în limitele alcaţiilr bugetare, acrdând atenţie principiului bunului management financiar. Statele membre vr cpera cu Cmisia pentru a garanta utilizarea alcaţiile bugetare în acrd cu principiile bunului management financiar. (art. 274) 58. Vr fi prescrise reguli pentru fiecare instituţie privind partea ei din efectuarea cheltuielilr (art. 274) 59. În interirul bugetului, Cmisia pate, în limitele şi cndiţiile stabilite de art. 279, să transfere alcaţii de la un capitl la altul şi de la subdiviziune la alta (art. 274)

10 60. Cmisia va prezenta anual Cnsiliului şi Parlamentului, situaţia cnturilr anului financiar precedent, cu privire la implementarea bugetului. Cmisia va prezenta, de asemenea, celr duă instituţii, evaluarea financiară privind creanţele şi angajamentele Cmunităţii (art. 275) 61. Parlamentul, acţinând la recmandarea Cnsiliului luată cu majritatea calificată, va da descărcare de gestiune Cmisiei cu privire la implementarea bugetului. Pentru aceasta, Parlamentul şi Cnsiliul, la rândul lr, vr examina cnturile şi evaluarea financiară descrise în art. 275, raprtul anual al Curţii Auditrilr împreună cu piniile instituţiilr în legătură cu care Curtea Auditrilr a frmulat bservaţii, cnfrm prevederilr art. 248, precum şi alte raparte speciale relevante ale Curţii Auditrilr (art. 276) 62. Înainte de a da descărcare de gestiune Cmisiei, ri din rice alt mtiv aflat în legătură cu exercitarea puterii privind implementarea bugetului, Parlamentul pate cere Cmisiei să prezinte prbe cu privire la efectuarea cheltuielilr sau la peraţiunile sistemului de cntrl financiar. Cmisia va furniza tate infrmaţiile slicitate (art. 276) 63. Cmisia va lua tate măsurile adecvate pentru rezlvarea bservaţiilr privind decizia de descărcare de gestiune sau a altr bservaţii ale Parlamentului privind execuţia cheltuielilr ca şi a cmentariile însţind recmandările de descărcare de gestiune adptate de Cnsiliu (art. 276) 64. La cererea Parlamentului sau a Cnsiliului, Cmisia va raprta asupra măsurilr luate în lumina acestr bservaţii şi cmentarii, şi îndesebi asupra instrucţiunilr date departamentelr respnsabile de implementarea bugetului. Aceste raparte vr fi înaintate Curţii Auditrilr (art. 276) 65. Bugetul va fi priectat în sistemul de decntări precizat de art. 279 (art. 277) 66. art. 278 nu mai este valabil după intrducerea EURO 67. Cnsiliul, acţinând în unanimitate, la prpunerea Cmisiei, după cnsultarea Parlamentului şi după bţinerea piniei Curţii auditrilr, va: (art. 279) a. elabra reguli specificând în particular prcedura care urmează a fi adptată pentru stabilirea şi implementarea bugetului şi pentru prezentarea şi auditarea cnturilr b. determina metdele şi prcedurile prin care venitul bugetar asigurat de regulile privind resursele prprii ale Cmunităţii, vr deveni dispnibile pentru Cmisie şi va determina măsurile de aplicat, dacă este cazul, pentru îndeplinirea cndiţiilr de lichiditate c. prescrie reguli privind respnsabilitatea cntrlrilr financiari autrizând fiţeri şi fiţeri de cnt şi adptând prceduri adecvate pentru inspecţii. din TEC, art. 280

11 68. Cmunitatea şi statele membre vr cmbate frauda şi rice alte activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Cmunităţii, prin măsuri care vr fi luate în cncrdanţă cu acest articl, care vr acţina ca piedică şi care vr fi astfel priectate încât să prducă prtecţie efectivă în statele membre 69. Statele membre vr lua aceleaşi măsuri pentru a prteja interesele financiare ale Cmunităţii ca şi cele luate pentru a-şi prteja prpriile interese financiare 70. Respectând prevederile Tratatului, statele membre îşi vr crdna acţiunile destinate să prtejeze interesele financiare ale Cmunităţii împtriva fraudei. În acest scp, ele vr rganiza, împreună cu Cmisia, cperări strânse şi regulate între autrităţile cmpetente 71. Cnsiliul, acţinând în cncrdanţă cu dispziţiile art. 251, după cnsultarea Curţii Auditrilr, va adpta măsurile necesare în dmeniile prevenirii şi luptei împtriva fraudei care afectează interesele financiare ale Cmunităţii, în scpul prducerii unei prtecţii efective şi echivalente în statele membre. Aceste măsuri nu vr afecta aplicarea legii criminale naţinale sau administrarea naţinală a justiţiei 72. Cmisia, în cperare cu statele membre, vr prezenta în fiecare an, Parlamentului şi Cnsiliului, un raprt cu măsurile luate pentru implementarea dispziţiilr acestui articl

12 CAP 1 - ANEXA 2 LISTA PRINCIPALELOR DOCUMENTE NORMATIVE DE LEGISLAŢIE SECUNDARĂ, PRIVIND REGLEMENTAREA CONTROLULUI FINANCIAR I. Privind bugetul: /77: Financial Regulatin f 21 December 1977 applicable t the general budget f the Eurpean Cmmunities. (Implemented by 3418/93) /93: Cmmissin Regulatin (Euratm, ECSC, EC) N. 3418/93 f 9 December 1993 laying dwn detailed rules fr the implementatin f certain prvisins f the Financial Regulatin f 21 December /729: Cuncil Decisin (EC, Euratm) f 31 Octber 1994 n budgetary discipline Interinstitutinal agreement: Budgetary discipline and imprvement f the budgetary prcedure II. Privind resursele prprii 4. 88/376: Cuncil Decisin (EEC, Euratm) f 24 June 1988 n the system f the Cmmunities' wn resurces (Implemented by 1552/89) /89: Cuncil Regulatin (EEC, Euratm) N. 1552/89 f 29 May 1989 implementing Decisin 88/376/EEC, Euratm n the system f the Cmmunities' wn resurces /89: Cuncil Regulatin (EEC, Euratm) N. 1553/89 n the definitive unifrm arrangements fr the cllectin f wn resurces accruing frm value added tax 7. 89/130: Cuncil Directive (EEC, Euratm) f 13 February 1989 n the harmnisatin f the cmpilatin f grss natinal prduct at market prices 8. 94/728: Cuncil Decisin (EC, Euratm) f 31 Octber 1994 n the system f the Eurpean Cmmunities' wn resurces System f wn resurces f the EC /97: Decisin N. 210/97/EC f the Eurpean Parliament and f the Cuncil f 19 December 1996 adpting an actin prgramme fr custms in the Cmmunity (Custms 2000) III. Reguli generale privind cntrlul financiar şi auditul extern /95: Cuncil Regulatin (EC, Euratm) N. 2988/95 f 18 December 1995 n the prtectin f the Eurpean Cmmunities financial interests

13 /96: Cuncil Regulatin (Euratm, EC) N. 2185/96 f 11 Nvember 1996 cncerning n-the-spt checks and inspectins carried ut by the Cmmissin in rder t prtect the Eurpean Cmmunities' financial interests against fraud and ther irregularities IV. Agricultură şi pescuit /95: Cmmissin Regulatin (EC) N. 1663/95 f 7 July 1995 laying dwn detailed rules fr the applicatin f Cuncil regulatin (EEC) N. 729/70 regarding the prcedure fr the clearance f the accunts f the EAGGF Guarantee Sectin /89: Cuncil Regulatin (EEC) N. 4045/89 f 21 December 1989 n scrutiny by Member States f transactins frming part f the system f financing by the Guarantee Sectin f the Eurpean Agricultural Guidance and Guarantee Fund /91: Cuncil Regulatin (EEC) N. 307/91 f 4 February 1991 n reinfrcing the mnitring f certain expenditure chargeable t the Guarantee Sectin f the Eurpean Agricultural Guidance and Guarantee Fund /92: Cuncil Regulatin (EEC) N. 3508/92 f 27 Nvember 1992 establishing an integrated administratin and cntrl system (IACS) fr certain Cmmunity aid schemes (Implemented by 3887/92) /92: Cmmissin Regulatin (EEC) N. 3887/92 f 23 December 1992 laying dwn detailed rules fr applying the integrated administratin and cntrl system fr certain Cmmunity aid schemes /97: Cuncil Regulatin (EC) N. 723/97 f 22 April 1997 n the implementatin f Member States' actin prgrammes n cntrl f EAGGF Guarantee Sectin expenditure /97: Cuncil Regulatin (EC) N 515/97 f 13 March 1997 n mutual assistance between the administrative authrities f the Member States and cperatin between the latter and the Cmmissin t ensure the crrect applicatin f the law n custms and agricultural matters /90: Cuncil Regulatin (EEC) N. 386/90 f the 12 February 1990 n the mnitring carried ut at the time f exprt f agricultural prducts receiving refunds r ther amunts /1999: Cuncil Regulatin (EC) N 1257/1999 f 17 May 1999 n supprt fr rural develpment frm the Eurpean Agricultural Guidance and Guarantee Fund (EAGGF) and amending and repealing certain Regulatins /1999: Cuncil Regulatin (EC) N 1258/1999 f 17 May 1999 n the financing f the cmmn agricultural plicy /1999: Cuncil Regulatin (EC) N 1263/1999 f 21 June 1999 n the Financial Instrument fr Fisheries Guidance

14 V. Fnduri structurale /1999: Cuncil Regulatin (EC) N 1260/1999 f 21 June 1999 laying dwn general prvisins n the Structural Funds /1999: Regulatin (EC) N 1261/1999 f the Eurpean Parliament and f the Cuncil f 21 June 1999 n the Eurpean Reginal Develpment Fund /1999: Regulatin (EC) N 1262/1999 f the Eurpean Parliament and f the Cuncil f 21 June 1999 n the Eurpean Scial Fund /88: Cuncil Regulatin (EEC) N. 2052/88 f 24 June 1988 n the tasks f the Structural Funds and their effectiveness and n c-rdinatin f their activities between themselves and with the peratins f the Eurpean Investment Bank and the ther existing financial instruments (Implemented by 4253/88) /97: Cmmissin Regulatin (EC) N 2064/97 f 15 Octber 1997 establishing detailed arrangements fr the implementatin f Cuncil regulatin (EEC) N0 4253/88 as regards the financial cntrl by Member States f peratin c-financed by the Structural funds /88: Cuncil Regulatin (EEC) N. 4253/88 f 19 December 1988 laying dwn prvisins fr implementing Regulatin (EEC) N. 2052/88 as regards c-rdinatin f the activities f the different Structural Funds between themselves and with the peratins f the Eurpean Investment Bank and the ther existing financial instruments VI. Fnduri de ceziune /1999: Cuncil Regulatin (EC) N 1264/1999 f 21 June 1999 amending Regulatin (EC) N 1164/94: establishing a Chesin Fund /1999: Cuncil Regulatin (EC) N 1265/1999 f 21 June 1999 amending Annex II t Regulatin (EC) N 1164/94 establishing a Chesin Fund VII. Fnduri de preaderare /89: Cuncil Regulatin (EEC) N 3906/89 f 18 December 1989 n ecnmic aid t the Republic f Hungary and the Plish Peple's Republic - with amendments (Phare) /1999: Cuncil regulatin (EC) N 1266/1999 f 21 June 1999 n crdinating aid t the applicant cuntries in the framewrk f the pre-accessin strategy and amending Regulatin (EEC) N 3906/ /1999: Cuncil Regulatin (EC) N 1267/1999 f 21 June 1999 establishing an Instrument fr Structural Plicies fr Pre-accessin

15 /1999:Cuncil Regulatin (EC) N 1268/1999 f 21 June 1999 n Cmmunity supprt fr preaccessin measures fr agriculture and rural develpment in the applicant cuntries f central and eastern Eurpe in the pre-accessin perid /91: Cuncil Regulatin (EEC) N. 595/91 f 4 March 1991 cncerning irregularities and the recvery f sums wrngly paid in cnnectin with the financing f the cmmn agricultural plicy and the rganisatin f an infrmatin system in this field /94: Cmmissin Regulatin (EC) N. 1681/94 f 11 July 1994 cncerning irregularities and the recvery f sums wrngly paid in cnnectin with the financing f the structural plicies and the rganisatin f an infrmatin system in this field /95: Cuncil Regulatin (EC) N. 1469/95 f 22 June 1995 n measures t be taken with regard t certain beneficiaries f peratins financed by the Guarantee Sectin f the EAGGF /96: Cmmissin Regulatin (EC) N. 745/96 f 24 April 1996 laying dwn detailed rules fr the applicatin f Cuncil Regulatin (EC) N. 1469/95 n measures t be taken with regard t certain beneficiaries f peratins financed by the Guarantee Sectin f the EAGGF VIII. Lupta împtriva fraudei şi crupţiei 39. Agreement: Interinstitutinal Agreement f 25 May 1999 between the Eurpean Parliament, the Cuncil f the Eurpean Unin and the Cmmissin f the Eurpean Cmmunities cncerning internal investigatins by the Eurpean Anti-Fraud Office (OLAF) 40. Decisin: Cmmissin Decisin f 28 April 1999 establishing the Eurpean Anti-fraud Office (OLAF) (ntified under dcument number SEC(1999) 802) (1999/352/EC, ECSC, Euratm) /1999: Regulatin (EC) N 1073/1999 f the Eurpean Parliament and f the Cuncil f 25 May 1999 cncerning investigatins cnducted by the Eurpean Anti-Fraud Office (OLAF) /1999: Cuncil Regulatin (EURATOM) N 1074/1999 f 25 May 1999 cncerning investigatins cnducted by the Eurpean Anti-Fraud Office (OLAF)

16 CAP 1 - ANEXA 4 LISTA PRINCIPALELOR PREVEDERI REFORMATOARE PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR, DIN WP1 ŞI WP2 I. prevederi cu caracter general: 1. trebuie dezvltată funcţie a capabilităţii auditului intern, care să funcţineze cel puţin până la separarea cmpletă a cntrlului intern (cntrlului managerial) de auditul intern a. aceasta ar putea să funcţineze chiar în cadrul unei substructuri specializate, distincte, a structurii de audit public intern 2. cntrlul financiar ex-ante va funcţina în md independent dar pe periada în care, treptat, fără a genera disfuncţii, el va trece în structura peraţinală a cntrlului intern, managerul asumându-şi întreaga respnsabilitate a legalităţii şi regularităţii peraţiunilr (tranzacţiilr) financiare 3. una dintre cele trei mari teme ale White Paper (WP) este cea privind revizuirea managementului financiar a. în acest sens, planul de acţiune pentru implementarea prevederilr WP durează până la jumătatea anului 2002, urmaând ca, în decembrie 2002, să se publice evaluare a situaţiei 4. refrma precnizată de WP se bazează pe următarele principii: a. independenţă b. respnsabilitate (sub aspectul filierelr de raprtare) c. răspundere (în sensul juridic al termenului) d. eficienţă (bazată pe duă direcţii: simplificare şi descentralizare) e. transparenţă 5. trebuie accentuat pe stabilirea biectivelr (prirităţilr) cmparativ cu accentul pe cntrl 6. alcarea resurselr trebuie să se facă pe biective a. stabilirea prirităţilr (prirităţi ni pt fi acceptate dar după evaluarea celr existente b. echilibrarea mai bună a managementului intern cu cel extern c. prmvarea metdelr mai bune de muncă 7. se va trece la activity-based management (ABM): stabilirea prirităţilr se face împreună cu alcarea resurselr: până în iulie anual fiecare direcţie generală va prezenta un raprt de activitate (inclusiv de către delegaţiile eurpene în ţările nemembre) 9. dezvltarea unei plitici de externalizare, pentru a permite Cmisiei să se cupe de lucrurile imprtante şi cu impact majr a. delegare b. descentralizare c. cntractare de servicii 10. implementarea de metde de lucru rientate spre perfrmanţă II. şi management financiar): prevederi în materia cntrlului financiar (audit, cntrl 11. unul dintre scpurile centrale ale refrmei este să creeze cultură administrativă 12. peraţiunile financiare trebuie să devină mai simple, mai transparente, şi mai descentralizate 13. cmpnentă cheie pentru refrma în audit, managementul financiar şi cntrl este ABM 14. auditul, managementul financiar şi auditul intern vr fi restructurate 15. fiţerii de autrizare şi tţi managerii trebuie să-şi asume respnsabilităţile pentru tt ceea ce fac 16. apărarea intereselr Cmunităţii se va baza pe cperarea legislativă cu statele membre 17. definirea respnsabilităţilr pentru fiţerii de autrizare şi pentru manageri 18. crearea bazelr pentru un management sănăts implică: a. definirea clară a sarcinilr b. înţelegerea respnsabilităţilr

17 c. calitatea cntrlului instituit de management d. crectitudinea şi încrederea 19. managementul financiar este dar un aspect al managementului peraţinal 20. Cel care decide trebuie să fie şi cel care autrizează 21. crearea unui grup de avertizare, la dispziţia directrului, care să-l avertizeze despre eventualitatea unr neregularităţi (cntrl intern) până în iulie revizuirea managementului financiar, cntrlului şi auditului (cap. V) a. principala critică adusă: neputinţa de a preveni neregularităţile în cazuri imprtante b. principala cauză: centralizarea cntrlului financiar ex-ante i. se crea falsă impresie de securitate a banului public ii. se edifica cultură a de-respnsabilizării a managerului iii. iv. se îngreuna execuţia bugetului respnsabilitatea era divizată între ex-ante şi ex-pst cntrl, ceea ce cnducea la cnflicte de interes c. prpuneri de schimbare i. transferarea cntrlului curent de la cntrlrul financiar la directrul general: managerii sunt direct respnsabili pentru deciziile financiare luate (expresia aceste respnsabilităţi: declaraţia din raprtul anual au fst implementate sisteme de cntrl adecvate, ir resursele au fst flsite pentru destinaţiile stabilite) ii. unitatea financiară va asigura asistenţa în dmeniul financiar la fiecare serviciu iii. se va respecta principiul separării respnsabilităţilr, aşa încât pentru fiecare peraţiune financiară răspunderea va fi asumată de cel puţin 2 persane iv. la nivelul Cmisiei se va crea un serviciu financiar central care va da asistenţă departamentelr Cmisiei (sub crdnarea respnsabilului cu bugetul) v. se va crea Serviciul de Audit Intern (SAI) vi. se va crea un Cmitet privind prgresul în audit (CPA) d. prtejarea intereselr financiare ale Cmunităţii, prin: i. (legislaţie terţiară): ghiduri pentru priecte eficiente de management ii. mai buna crdnare între OLAF şi alte departamente ale Cmisiei iii. implicarea strânsă a OLAF în prblemele de licitaţii şi cntracte de management iv. ptimizarea sistemului de atenţie pentru fndurile cmunitare v. creşterea eficacităţii managementului recuperării sumelr plătite nejustificat 23. Cmisia nu are bază legală pentru armnizarea sistemelr de cntrl financiar (aşa cum sunt definite în PIFC), pentru bugetele naţinale ale statelr membre (Kning); tt ceea ce există pe plan legal se referă la bugetul EU iar, cu privire la bugetele statelr membre, prevederile privesc implementarea sistemelr de cntrl naţinal al fndurilr eurpene i. audit intern independent funcţinal ii. autritate centrală (sau autrităţi centrale) de armnizare şi crdnare a metdlgiei de cntrl şi de audit 24. tipurile de legislaţie, la nivelul UE sunt (8): a. legislaţie primară (aşa cum a fst definită mai sus) b. legislaţie secundară (aşa cum a fst definită mai sus) c. legislaţie terţiară: standarde (de ex., CFPI cntrl financiar public intern, carta auditului intern, cdul de etică pentru auditul public intern, manuale de audit, manuale pentru cntrlul intern şi management financiar, cadrul pistei de audit şi altele asemenea III. plan de acţiune pentru implementarea WP1 4 : 4 Prevăzut în White Paper 2 (Actin Plan)

18 25. în dmeniul auditului, managementului financiar şi al cntrlului trebuie să se stabilească clar biectivele, prin trei acţiuni: a. definirea clară a sarcinilr b. înţelegerea respnsabilităţilr de către cei vizaţi c. nestitate şi încredere în respectarea regulilr (prin crearea unei culturi administrative) 26. acţiuni de implementat: a. acţiunea 63: descrierea respnsabilităţilr fiecărui actr financiar (fiţer de autrizare, fiţer cntabil şi cntrlr financiar) b. acţiunea 64: delegarea puterii, se va face în ideea ca cel care decide asupra efectuării peraţiunii să fie aceeaşi persană cu cel care autrizează peraţiunea c. acţiunea 65: desfiinţarea vizei ex-ante centralizate d. acţiunea 66: crearea cmisiei (grupul de avertizare) privind iregularităţile financiare (Financial Irregularities Panel) i. va fi un cnsilier al directrului pentru evaluarea suspiciunilr privind erri financiare sau psibilitatea unr iregularităţi ii. este un pas intermediar între sesizare unr nereguli şi luare de măsuri disciplinare iii. se cupă de iregularităţile sau errile care nu par a fi fraude iv. dacă sunt fraude, grupul va infrma OLAF v. grupul pate, după caz, slicita misiune specială a IAS e. acţiunea 68: înfiinţarea SAI (inclusiv elabrarea unui cd de etică a auditrilr) f. acţiunea 69: raprtarea şi planificarea SAI: raprtarea se va face către vicepreşedintele Cmisiei respnsabil; şeful auditului va elabra planul anual de audit (pe baza planului glisant pe trei ani ambele planuri elabrate pe baza analizei de risc); discuţiile în cntradictriu cu cei auditaţi nu vr dura mai mult de lună până la elabrarea raprtului final; raprtul anual va fi publicat; g. acţiunea 70: separarea auditului intern de cntrlul financiar: h. acţiunea 701 crearea CPA (7) i. acţiunea 72: crearea unui serviciu financiar central, cu următarele biective: elabrarea regulilr şi prcedurilr financiare; elabrarea unui minim de standarde pentru cntrlul intern; asistenţă pentru alcarea resurselr şi pentru recuperarea sumelr; training în materie financiară; acest serviciu va cnstrui un intranet privind regulile şi prcedurile financiare, manuale etc.; pentru tate prpunerile de natură financiară, se va cere punctul de vedere al SAI j. acţiunea 73: crearea unităţii de cnsultanţă pentru cntracte, cu atribuţiile următare: - definirea standardelr cntractuale - crearea şi gestinarea bazei de date privind cntractele - acrdarea de cnsultanţă privind cntractele şi achiziţiile publice k. acţiunea 74: crearea bazei de date centrale privind cntractele l. acţiunea 75: elabrarea de manuale peraţinale privind managementul financiar m. acţiunea 76: gestinarea sistemului de cntracte şi granturi n. acţiunea 77: cnstruirea reţelei utilizatrilr (de către serviciul financiar central) 27. sistemele de cntrl intern vr fi integrate cu activităţile peraţinale 28. directrul decide dacă unitatea financiară 5 se pate implica în cntrlul ex-ante pentru anumite peraţiuni 29. structura cntrlului intern va respecta un minimum de standarde dar nu trebui frţat armnizate la nivelul tuturr serviciilr/departamentelr/direcţiilr 30. acţiuni în materia cntrlului intern: a. acţiunea 78: elabrarea minimului de standarde privind cntrlul intern (de către serviciul financiar) (directrul general va infrma în scris SAI şi serviciul financiar central despre mdul în care a priectat cntrlul intern b. acţiunea 79: separarea sarcinilr şi circuitelr financiare (fiecare peraţiune financiară va fi evaluată din 2 puncte de vedere: peraţinal şi financiar principiul celr duă semnături) c. acţiunea 80: Evluţia şi rlul unităţilr financiare, caracterizate prin: i. cnstituie principalul punct de cntact între serviciu şi DG BUGET ii. vr crea şi cnduce sistemele financiare ale serviciului 5 Unitatea financiară reprezintă persană însărcinată cu gestinarea prblemelr financiare ale entităţii în cauză.

19 iii. vr elabra secţiunea financiară a raprtului anual al directrului de entitate iv. vr asigura despre cmpletitudinea, relevanţa şi dispnibilitatea infrmaţiei cntabile pentru ficiali v. vr acrda cnsultanţă financiară unităţilr peraţinale vi. în cazuri bine stabilite de directr, vr realiza evaluări financiare ale tranzacţiilr financiare (de ex., în achiziţiile publice) vii. la cererea directrului, pt efectua şi vize ex-ante (răspunderea rămânând tt directrului) d. acţiunea 81: întărirea rlului cntrlului intern la nivelul serviciilr (prin evaluările făcute de auditul intern prpriu) e. acţiunea 82: declaraţia anuală a directrului, din cadrul raprtului anual f. acţiunea 83: niveluri adecvate ale staff-ului (directrul va accepta ni sarcini dar dacă are staff-ul crespunzătr pentru rezlvarea lr, aşa încât să se asigure prtejarea intereselr financiare ale Cmunităţii) g. acţiunea 92: elabrarea de ghiduri privind managementul financiar sănăts (sund) h. acţiunea 93: mai buna crdnare şi interacţiune între OLAF şi celelalte servicii i. acţiunea 94: identificarea fraudei prin legislaţie şi management (creşterea capacităţii legislaţiei şi managementului de a identifica psibilităţile de iregularităţi şi fraudă) j. acţiunea 95: ptimizarea sistemului de avertizare (bazat pe baza de date privind cntractele şi granturile) k. acţiunea 96: îmbunătăţirea managementului recuperării sumelr achitate nejustificat l. acţiunea 97: perfecţinarea mnitrizării fndurilr structurale m. acţiunea 98: perfecţinarea prcedurii de clearance (lichidare, decntare) pentru EAGGF (FEOGA)

20 CAP 1 - ANEXA 5 PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI SECUNDARE EUROPENE ÎN MATERIA CONTROLULUI FINANCIAR 1. în ceea ce priveşte cntrlul intern 6 cntrlul ex-ante (respectiv rlul cntrlrului financiar) trebuie să fie unul tranzitriu, până la preluarea acestei funcţii de către serviciile peraţinale, prin transferul integral al respnsabilităţii tranzacţiei financiare către manager cntrlul intern (managerial) trebuie să atingă biectivele (8): - fiabilitatea şi integritatea infrmaţiei - cnfrmarea la plitici, planuri, prceduri, legi şi reguli - securitatea activelr - ecnmicitatea şi eficienţa utilizării resurselr - atingerea biectivelr şi scpurilr prpuse prin peraţiuni şi prgrame cntrlul intern va avea fizinmie adecvată particularităţilr fiecărei structuri trecerea la nile structuri de cntrl intern şi audit se va face treptat, menţinând, cât este nevie, cntrlul ex-ante, pentru a nu prduce rupturi (disfuncţii) în sistem directrul este respnsabil pentru managementul resurselr, atât la nivelul deciziei cât şi la nivelul asigurării sistemelr de cntrl intern adecvate (Acţiunea 82 din Cmmissin s Refrm White Paper ) directrul va semna, anual, declaraţie, în raprtul său anual de activitate, prin care arată că au ft implementate sisteme adecvate de cntrl şi că resursele au fst flsite crect. De asemenea, cnfrmă faptul că infrmaţiile prezentate sunt crecte şi cmplete, resursele au fst utilizate cnfrm destinaţiei legale, şi că sistemele de cntrl implementate asigură despre legalitatea şi regularitatea peraţiunilr, atât financiare cât şi nn-financiare (Acţiunea 81 din White Paper) cea mai imprtantă sarcină a directrului, privind cntrlul intern, este să asigure funcţia auditului intern trebuie eliminate crpurile de cntrl plitice ale miniştrilr, care nu au independenţa necesară (deşi, ttuşi, ele fac parte, în principiu, din cntrlul intern) prblematica sistemelr de cntrl în ţările candidate s-a accentuat îndesebi în legătură cu ultimul val de 10 ţări candidate în 2004; Cmisia a renunţat la îndemnul imitaţi ceea ce găsiţi în ţările membre şi caută să frmuleze un răspuns cerent şi cnsistent la nivelul UE (9) trebuie instituţinalizată respnsabilitatea managerială a centrelr de cheltuieli (inclusiv cntrlul ex ante) trebuie să se treacă de la cncepţia unei pliţii ex pst în cntrl, la tehnici de auditare pr-active, care să asigure cntinuitate a evaluării calităţii managementului financiar şi a sistemelr de cntrl (9) scpul final al cntrlului intern: reducerea maximă psibilă a iregularităţilr şi fraudei (aceasta înseamnă schimbare culturală în atitudinea managerială (gvernance attitude) (9); chiar la nivelul statelr membre, unele au atins abia recent acest standard iar altele lucrează din greu în această direcţie(9) cntrlul intern are drept scp final (finalitate) asigurarea unui management sănăts (sund management): eficacitate, ecnmicitate, eficienţă cntrlul intern (managerial) trebuie să atingă următarele biective (10): fiabilitatea 7 şi integritatea infrmaţiei 6 De menţinat că, în capitlul 28 de negciere a aderării Rmânie la UE, nu se fac nici un fel de precizări privind cntrlul intern, aşa cum este el înţeles la nivelul UE, respectiv în prezentul material.