Calităţile şi efectele generale ale muzicii privind dezvoltarea capacităţilor mnezice şi prosexice
|
|
- Tiffany Hines
- 6 years ago
- Views:
Transcription
1 10 PRACTICA MEDICALÅ CERCETARE ŞTIINºIFICÅ Calităţile şi efectele generale ale muzicii privind dezvoltarea capacităţilor mnezice şi prosexice Qualities and general effects of the music regarding the development of mnesic and prosexic capabilities Psiholog Doctorand LILIANA NEAGU SIMION, Prof. Univ. Dr. I.B. IAMANDESCU Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti REZUMAT Măsurarea activităţii cerebrale este foarte importantă în înţelegerea neurofiziologiei. Urmărind anumite stări cerebrale este posibil să obţinem modificări ale proceselor cognitive, emoţionale şi comportamentale. Cercetătorii în neuroacustică au descoperit că ascultarea muzicii de înaltă frecvenţă are impact mare asupra ameliorării unui spectru larg de probleme ale memoriei, învăţării şi atenţiei, precum şi a problemelor de comportament asociate (mintea se armonizează, se încarcă de energie şi se ascute). Întreaga fiinţă se revitalizează. Studiul pe care l-am efectuat a evidenţiat influenţa benefică a muzicii baroce asupra memoriei semantice şi a muzicii ritmice asupra atenţiei concentrate. Efectul placebo a îmbunătăţit memoria contextuală (face apel la memoria de lucru care se activează pe perioada îndeplinirii sarcinii şi reţine informaţia pe moment), fiind pe primul loc, dar şi celelalte variabile au înregistrat valori pozitive, ilustrând forţa psihologică declanşată de mecanismele sugestive. Cuvinte cheie: muzicoterapie; memorie; atenţie; frecvenţe sonore ABSTRACT Measurement of brain activity is very important in understanding the neurophysiology. Following certain brain states is possible to obtain changes in cognitive, emotional and behavioral disorders. Neuroacoustic researchers have discovered that hearing the high-frequency music has high impact on the improvement of a wide range of problems including memory, learning and a ention and behavioral problems (mind is harmonizing, loading of energy and sharping). Whole being are revitalized. The study that I made showed the benign influence of baroque music on the semantic memory and rhythmic music concerning concentrated a ention. The placebo effect has improved contextual memory (appeals to working memory that is activated during fulfillment pregnancy and retain information for the moment), being on the first place, but also the other variables have registered positive values, illustrating the psychological strength triggered by suggestive mechanisms. Key words: music therapy, memory, a ention, sound frequencies INTRODUCERE În evoluţia sa omul a căutat să-şi perfecţioneze capacităţile cognitive pentru a se adapta cerinţelor tot mai rafinate şi a înţelege mecanismele care stau la baza lor. În acest sens au fost elaborate mai multe teorii care încearcă să explice complexitatea Adresă de corespondenţă: Psiholog Doctorand Liliana Neagu-Simion, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, B-dul Eroilor Sanitari, Nr. 8, Bucureşti 144 PRACTICA MEDICALÅ VOL. VI, NR. 2(22), AN 2011
2 procesului de memorare, ce presupune cele trei etape: encodarea, stocarea şi reactualizarea, care nu funcţionează în acelaşi fel în orice situaţie. Înzestrată cu mai multe dimensiuni conectate între ele, memoria posedă funcţii variate şi asamblate într-un sistem complex. Aşadar, nu putem vorbi de o singură memorie, ci de memorii, la plural. În ceea ce priveşte structurile cerebrale implicate, fiecare tip de memorie depinde de un sistem cerebral diferit şi se dezvoltă în momente diferite. Neurobiologia explorează bazele biologice ale memoriei. De fapt, nu există un sediu unic al memoriei. Ea se sprijină pe structuri cerebrale asociative, însărcinate cu stabilirea de legături între diferitele elemente care formează amintirea. ACTIVITATEA BIOELECTRICĂ A CREIERULUI ŞI SEMNIFICAŢIA EI BIO-COMPORTAMENTALĂ Activitatea bioelectrică are diferite expresii grafice, în funcţie de modalităţile de captare şi de înregistrare. Cea mai răspândită este imaginea electroencefalografică, în care diferite ritmuri (αβδθ, etc.) sunt obţinute cu ajutorul electrozilor. Creierul uman produce în permanenţă unde cerebrale care se pot măsura în amplitudine puterea impulsului electric (microvolţi) şi frecvenţă (viteza ondulaţiilor electrice Hz). Frecvenţa determină categorisirea undelor cerebrale. Undele beta (14-23 Hz) sunt asociate gândirii logice, rezolvării problemelor concrete şi atenţiei active. În cazul surplusului de unde beta se instalează starea de panică. Undele alfa (8-14 Hz) sunt prezente în timpul stărilor onirice, dar şi în timp ce omul îşi foloseşte imaginaţia şi capacitatea de a vizualiza. În momentul în care se manifestă undele alfa, în minte vin involuntar flash-uri, imagini scurte nesolicitante, care par foarte reale. În unele cazuri, creierul produce prea multe unde alfa, care se pot concretiza în stări frecvente de reverie şi o tendinţă de a evada din realitatea obişnuită. Undele alfa creează o punte între conştient şi inconştient. Undele theta (4-8 Hz) guvernează atitudinile, credinţele şi comportamentul. În spatele undelor theta se află îngropate amintiri, senzaţii şi emoţii, fiind asociate cu subconştientul. Sunt acti ve în timpul somnului şi a meditaţiei profunde limita revelaţiilor şi a stărilor de funcţionare excepţională a creierului. Undele delta (0,5-4 Hz) sunt prezente în timpul somnului (ele rămân active atunci când toate celelalte unde încetează să-şi facă simţită pre zenţa). Sunt un fel de radar personal, trimiţând şi primind mesaje la nivel inconştient, însă pot fi şi prezente în timpul stărilor de veghe, în com binaţie cu alte tipuri de unde. Fiecare stare de conştienţă în care un om se află în orice moment este o combinaţie între cele patru categorii de unde cerebrale. Stările de luciditate extraordinară sunt rezultatul combinării în proporţii precise a tuturor acestor tipuri de unde. Între activitatea bioelectrică a creierului şi activitatea psihică există o legătură, deşi încă insuficient studiată. As el, în starea de excitaţie a creierului, indiferent de caracterul activităţii desfăşurate, survine fenomenul de depresie a ritmului α şi îmbogăţirea tabloului EEG cu ritmul β. În timpul unei activităţi mintale, depresia ritmului α cuprinde creierul în întregime, atât sectoarele anterioare, cât şi cele posterioare, dar profunzimea şi localizarea depresiei depind de natura activităţii. În rezolvarea unor probleme de aritmetică are loc fenomenul sincronizării spaţiale a proceselor bioelectrice, mai ales din anumite puncte ale regiunii prefrontale, în care se află situate zonele terţiare ale blocului de programare şi reglare; semnificativ este faptul că gradul de sincronizare spaţială a biopo tenţialelor scade sau fenomenul dispare complet în cazul automatizării activităţii intelectuale (D.C. Purcia, S. Purcia, 2001). S-a observat că activitatea maximă a creierului (cea mai accentuată depresie a ritmului alfa) are loc în timpul operaţiilor complexe luarea deciziei, elaborarea programului acţiunii etc. În schimb, execuţia acţiunii motrice propriuzise, după luarea deciziei, se desfăşoară pe fondul unui ritm alfa bine exprimat în regiunea occi pitală, în absenţa unei depresii nete în zonele frontale ale creierului. În timpul operaţiilor de înmulţire a unor cifre se manifestă o alternare periodică a intensificării corelate cu depresia simultană a ritmului α la cei doi poli ai creierului (frontal şi occipital). Numărul acestor alternări este corelat cu numărul operaţiilor logice propriu-zise, factorul activităţii (depresia ritm α) se situează în sectoarele fronto temporale, iar în momentul următor, când are loc memorarea rezultatului (imaginea vizuală), focarul depresiei se mută în lobii occipitali; alternarea se repetă cu prilejul efectuării fiecărei înmulţiri. 145
3 Recent, o echipă condusă de specialistul în neuroştiinţe Ueli Rutishauser, de la Haward Hughes Medical Institute, California (rev. Scientific American Mind, nr. 3) a cercetat amănunţit procesele celulare la nivelul hipocampului, înregistrând activitatea celulelor nervoase din creier în timp ce persoanele asimilau şi actualizau informaţii. Folosind echipamente electronice foarte sen sibile şi programe software sofisticate, pe lângă faptul că au înregistrat o activitate a undelor theta intensă atunci când pacienţii memorau imaginile, ei au identificat ceva ce putea anticipa reamintirea, în aproximativ o cincime din celule. Ceea ce a descoperit este că ritmurile neuronale pot fi uneori concertate, iar acest sincronism îi ajută pe oameni să formeze amintiri persistente. În faza de învăţare, echipa a observat că pacienţii aveau şanse mari să îşi amintească imaginea dacă era rulată într-un moment în care potenţialele de acţiune din hipocamp şi nucleii amigdalieni se sincronizau cu undele theta înregistrate local. Studiul evidenţiază existenţa impactului emoţional, în afara atenţiei, care face ca anumite lucruri să fie memorate, şi anume sincronizarea. INVERSAREA POTENŢIALELOR DE ACŢIUNE Explorările Dr. Becker evidenţiază că starea de atenţie conş entă este o funcţie a curenţilor electrici, care pendulează între cei doi poli, negativ şi pozitiv, ai creierului, deci un adevărat flux cerebral, înainte şi înapoi. Dacă acest flux electric este inversat ne pierdem cunoştinţa. Acest lucru la condus la studierea însăşi a conştiinţei, analizând în profunzime electrocurentul stării de conştienţă. Sub efectul unui anestezic chimic, curentul stării de conş enţă este inversat. În cadrul anesteziei prin acupunctură se petrece acelaşi lucru, curentul se inversează. Acelaşi efect îl au şi hipnoza, câmpurile magnetice, autos ugestia. Toate modifică potenţialele electrice ale corpului în acelaşi fel. Becker a confirmat că sub hipnoză sau sub influenţa exerciţiilor de relaxare ori vizualizare, se modifică de fapt poten ţialele electrice ale corpului. Dr. Leonard Ravitz, de la Yale, a descoperit că emoţiile, modificările stărilor de conştienţă radiază ene rgii diferite. Mintea, memoria, emoţiile ope rează prin intermediul unui circuit electric sofis cat. INFLUENŢA FRECVENŢELOR SONORE ASUPRA REORGANIZĂRII CREIERULUI Transmiterea unor frecvenţe specifice asupra creierului îl stimulează să producă substanţele chimice specifice pentru restaurarea memoriei. Sovieticii au identificat harta frecvenţelor cheie care influenţează emoţiile, memoria, puterea minţii, starea de conştienţă. Celulele cerebrale deteriorate pot să fie regenerate prin intermediul utilizării stimulării electromagne ce la frecvenţă potrivită. Supermemoria reprezintă un termen cu o tentă de spectaculos chiar dacă, în interiorul ştiinţei, suportă corecţiile de rigoare şi se referă la amplificarea capacităţii de memorare a unui subiect în cadrul unui ansamblu de condiţii externe reprezentate, în cazul muzicii (cf. autorului care a studiat acest efect, Dr. Lozanov, cit. Iamandescu, 2004, p. 115), de o anumită categorie: muzica barocă în tempo lent şi intonată cu predominanţă de un ansamblu (orchestră de coarde). Dr. Lozanov a descoperit că muzica cu un ritm de 60 de măsuri pe minut creşte activitatea alfa cu 6% (asociată cu relaxarea) şi scade activitatea beta cu 6% (asociată cu starea de veghe). În acest sens a creat un adevărat colaj de muzică barocă necesară provocării supermemoriei pe care a folosit-o ca fundal sonor în învăţarea limbilor străine. Muzica instrumentelor cu coarde, bogată în tonalităţi armonice, într-un tempo de bătăi de metronom pe minut, creează în ansamblu condiţiile favorizante pentru înce nirea ritmurilor soma ce şi mentale, per miţând o îmbunătăţire globală a memoriei şi con ferind subiectului un sentiment interior de expansiune temporală (senzaţia de dilatare a timpului), creând totodată o stare dispoziţională favorabilă, iar din punct de vedere neuro fiziologic, ac vând formaţia re culată, întârzie insta larea oboselii (ibidem, p.116). As el, se creează, spune Dr. Lozanov, o stare de relaxare-alertă, caracterizată prin calm, în cadrul căreia corpul funcţionează mai eficient şi cu mai puţină energie, în timp ce creierul beneficiază de un plus de energie pe seama acestei economii energetice somatice. Într-o as el de stare se creează condiţiile unei îmbunătăţiri rapide a randamentului învăţării, similară cu cea obţinută cu ajutorul unor tehnici deja cunoscute privind învăţarea limbilor străine în somn. Deosebirea fundamentală este că ascul tătorul muzicii inductoare, ca şi somnul, de ritmuri lente pe EEG nu doarme şi poate beneficia de efectele unei învăţări active, filtrate printr-o gândire critică. 146
4 De asemenea, Jamalea Hoffman, de la Universitatea din Kansas (cit. Ostrander, S., Schroeder, L., Ostrander, N., 2003) se ocupă cu terapia prin muzică, experimentând muzica barocă de 60 de bătăi pe minut. A compus, totodată, muzică încetinită la 50 de bătăi/minut, care este folosită în antrenamentele mentale. Prin intermediul acestei terapii, Hoffman a descoperit că şi amintirile preverbale pot fi aduse la suprafaţă fără efort. În esenţă, muzica barocă lentă furnizează instalarea unor condiţii de memorizare de supermemorie la omul cu un intelect mediu, creându-i acestuia este drept, momentan avantajele mentale de care se bucură indivizii supradotaţi (Iamandescu, 2004). Birbaumer afirmă că interpretarea cultă după o partitură şi ascultarea de tip intelectual a muzicii concurează la antrenarea sincronă a tot mai multor regiuni corticale la acţiunea activa toare produsă de muzică. Autorul concluzionează că solicitările creierului depind de pul muzicii, fiind maxime în cazul muzicii «complexe» în ra port cu cea simplist-armonică (cit. ibidem). Dr. Alfred Tomatis, din Franţa, a descoperit că sunetele de înaltă frecvenţă energizează creierul, producând descătuşarea problemelor emoţio nale şi a blocajelor de învăţare. Sunetele de şi Hz reîncarcă bateriile creierului, cele mai eficiente fiind cele de Hz. El a descoperit că muzica cea mai bogată în sunete de înaltă frecvenţă este cea compusă de Mozart (cit. Neagu, L., - rev. Medicina Modernă, nr. 2, 2010). Tempo-ul lui Mozart la frecvenţe înalte, ca fundal pentru citirea materialului, dă un impuls de energie cortexului cerebral pentru a reîncărca şi reechilibra creierul şi corpul. Sonatele compozitorului austriac stimulează legăturile între neuroni. O explicaţie a Efectului Mozart ar fi aceea că ritmul compoziţiilor sale reproduce ritmurile ciclice proprii celulelor creie rului. Neurofiziologii au demonstrat un izomorfism între activitatea ritmică a creierului şi ritmicitatea muzicii mozartiene. Elementele izomorfe sunt reprezentate de ciclurile de sunete (cantitatea de sunete pe unitatea de timp) de anume conformaţie cu secvenţe de creşteri şi scăderi ale intensităţii sunetelor care se repetă la sec. şi care acţionează asupra grupurilor neuronale ale căror funcţii se desfăşoară asemănător, în cicluri de 30 de sec. (cit. I.B. Iamandescu, 2004, p. 109). Izomorfismul muzicii mozartiene cu activitatea biolectrică neuronală şi capacitatea lor de activare cvasisincronă a unui număr foarte mare de arii corticale, înlesnind o globalizare a proceselor psihice, este demonstrat, însă I.B. Iamandescu consideră că şi muzica altor compozitori, precum: Haydn, Beethoven, Schubert etc., ar trebui analizată, incluzându-se în repertoriu şi alte creaţii muzicale pentru a evita riscul unei suprasolicitări, inclusiv a unei supraexcitaţii cerebrale. Cercetările au demonstrat că, după ascultarea muzicii de înaltă frecvenţă o anumită perioadă de timp, mintea se armonizează, se încarcă de energie şi se ascute. Atunci creierul începe să emită semnalele corespunzătoare restului sistemului şi uşurinţa înlocuieşte dificultatea de învăţare. Potrivit autorilor Sengewald, 1992 şi Wieser, 2000, muzica compusă de Mozart activează 100% scoarţa cerebrală, însă, aşa cum am menţionat, I.B. Iamandescu este de părere că şi în cazul altor compozitori situaţia poate fi similară. Dr. Aryel Routtenberg (15) a fost printre primii care a descoperit că stimularea electrică a anumitor zone ale creierului antrenează eliberarea unor mari cantităţi de neurotrans miţători implicaţi în procesele memoriei, învăţării, creativităţii şi plăcerii. Dr. Capel a descoperit că formele diferite ale undelor duc la declanşarea de neurotransmiţători diferiţi. De exemplu, un semnal de 10 Hz creşte producţia de serotonină care induce relaxare şi calmează durerile. Frecvenţele de Hz produc endorfine, iar frecvenţele de 4 Hz cate colamine, importante în procesul de con so lidare a memoriei şi atenţiei. Fiecare centru cerebral generează impulsuri la o anumită frecvenţă, bazate pe neurotransmiţători predominanţi pe care-i secretă, afirma Capel (cit. Ostrander, S., et al, 2003). Când sunt folosite frecvenţele pentru a sincroniza creierul cu o stare modificată, există mai multe strategii posibile. De exemplu, efectul ascultării bătăilor binaurale poate fi de relaxare sau stimulare. Prin metoda semnalizare diferenţiată sunt transmise creierului două tonuri diferite (la urechea stângă 200 Hz şi la cea dreaptă 208 Hz), diferenţa între semnale fiind de 8 Hz, creierul va rezona la 8 Hz. Bătăile binaurale cu frecvenţa din domeniul alfa (8-12 Hz) sunt asociate cu îmbunătăţirea memoriei, cele din domeniul delta (1-4Hz) şi theta (4-8Hz) sunt corelate cu starea de relaxare, meditaţie şi crea ti vitate. Frecvenţele beta (18-21 Hz) par să îmbunătăţească funcţionarea cognitivă a copiilor cu deficit de atenţie şi hiperactivitate. Referitor la sincronizarea anumitor tipuri de muzică cu undele electromagnetice cerebrale specifice unor procese psihoneuromotorii, pre cum mersul şi alergatul (Sancar), apare ca o 147
5 premisă a recuperării motorii a unor sechele neurologice după accidente vasculare utilizarea unei muzici sincrone cu pattern-urile neuronale, implicate în actele complexe motorii de mai sus (Iamandescu, 2004). Testările sovietice cu câmpuri magnetice sau electrice cu frecvenţa extrem de joasă au demonstrat că acestea pot produce hiperactivitate şi tulburări ale tiparului somnului. Pornirea şi oprirea succesivă a acestor câmpuri conduce la desincronizarea creierului, interferând cu hipotalamusul, răspunzător de gândirea logică şi aso ciativă. Sovieticii au descoperit câmpurile FEJ specifice care pot afecta acetilcolina, un neuro transmiţător extrem de important pentru memorie. Bombardarea cu microunde la o anumită frecvenţă a redus şi nivelul altor doi neurotransmiţători importanţi în memorare norepinefrina şi dopamina (16). APLICAŢII CLINICE ALE MUZICII ÎN DEFICITELE DE MEMORIE În boala Alzheimer, pierderile de memorie au putut fi încetinite sau recuperate prin ascultarea anumitor piese muzicale. Acest efect se bazează pe conexiunile strânse între centrii memoriei şi cei care procesează muzica (Grey Metters, cit. Iamandescu, 2004). Pentru bolnavii cu boala Alzheimer în stadiu mediu, muzica familiară poate să îmbunătăţească orientarea în timp, spaţiu şi recunoaşterea persoanelor (Baker, 2001, ibidem). Oliver Sacks (2009) susţine că, la bolnavii cu demenţă Alzheimer, muzica familiară acţionează ca un fel de declanşator mnemonic proustian, trezeşte emoţii şi asocieri de mult uitate, le permite din nou pacienţilor accesul la stări de spirit şi emoţii, gânduri şi lumi întregi care păruseră pierdute pentru totdeauna, chipurile lor căpătând expresie odată ce recunosc muzica de demult şi îi simt forţa emoţională. O formă specială de terapie muzicală la pacienţii cu demenţă o reprezintă arcurile de percuţie, deoarece tobele acţionează la niveluri cere brale, subcorticale de bază, ritmul făcându-i să-şi conştientizeze propriul corp şi să le redea simţul elementar al vieţii şi al mişcării. Felicity Baker (1999) a subliniat contribuţia muzicii familiare în reducerea agitaţiei psihomotorii, ieşirea din comă şi îmbunătăţirea orientării bolnavilor cu TCC, urmate de amnezie şi ase mănarea răspunsurilor acestor pacienţi cu alte categorii, printre care şi cei cu boala Alzheimer. Acest fapt justifică afirmaţia făcută de Balch şi Balthory-Kitsz: muzica este o insulă relativă de prezervare (a memoriei) într-o mare de leziuni (Iamandescu, 2004, p.214). CERCETĂRI PERSONALE PRIVIND UTILIZAREA UNOR METODE COGNITIVE (MUZICĂ BAROCĂ/MUZICĂ RITMICĂ) ŞI SUGESTIVE (PREPARATE PLACEBO) ASUPRA MEMORIEI ŞI ATENŢIEI LA SUBIECŢI SĂNĂTOŞI VS SUBIECŢI DEPRESIVI Obiec ve: Studiul, efectuat sub îndrumarea Prof. Dr. Iamandescu, a urmărit aplicarea unor metode cognitive şi sugestive de îmbunătăţire a memoriei şi atenţiei, cuprinzând trei variabile independente, şi anume: muzica sub forma unor stiluri diferite (baroca vs ritmică) şi preparate placebo. Variabilele dependente cuprinse în studiu au fost: memoria vizuală, memoria semantică, memoria de lucru, atenţia concentrată şi atenţia distributivă. Material şi metodă: La acest experiment, au participat 260 de subiecţi, cu vârstele cuprinse între ani, împărţiţi în 4 grupe egale şi 260 de subiecţi depresivi, cu vârste cuprinse între de ani. Efectele au fost apreciate cu ajutorul următoarelor instrumente: memoria vizuală: testul Ray-Claparedé; memoria semantică: test care cuprinde cinci nume, începând cu aceeaşi literă, din patru categorii diferite; memoria de lucru: lectură aplicată care cuprinde 3 texte (din fiecare s-au pus câte cinci întrebări); atenţia concentrată şi distributivă a fost cuantificată cu ajutorul testelor Toullouse- Pieron şi A-D; intensitatea depresiei a fost apreciată cu ajutorul testul HAD-S (Hospital Anxiety and Depresiόn Scale); În timpul aplicării testelor, ca fundal sonor, s-a utilizat ascultarea unor piese muzicale compuse de Vivaldi, Haendel, Bach şi muzică ritmică (M. Jackson). Controlul a fost realizat prin măsurarea rezultatelor, comparând grupul experimental înainte, după, dar şi cu grupul de control. CONCLUZII Subiecţii sănătoşi Efectul placebo influenţează semnificativ aproape toate componentele incluse în studiu, însă memoria vizuală şi contextuală înregistrează o mărime a efectului superioară celorlalte metode. 148
6 Muzica barocă îmbunătăţeşte memoria semantică (creşte puterea de evocare). Muzica ritmică influenţează în mod pozitiv atenţia concentrată în raportul coeficient de operativitate/coeficient de exactitate, relevând creşterea rezistenţei la monotonie şi un tip de sistem nervos puternic echil ibrat. La grupul de control se remarcă o scădere semnificativă a valorilor, ceea ce poate însemna dezisteres în executarea sarcinilor (rezistenţă scăzută la monotonie), iar diferenţele crescute ale celorlalte metode relevă influenţa benefică pe care o au asupra memorizării. Subiecţii depresivi Efectul placebo reuşeşte să menţină pentru memoria contextuală valori aproximativ egale faţă de rezultatele iniţiale, pe când la celelalte metode se înregistrează o diminuare a performanţelor. Atenţia distributivă înregistrează valori scăzute (la toate variabilele independente) pentru coeficientul de operativitate, însă la ceilalţi coeficienţi valorile cresc (viteza de procesare este diminuată în favoarea răspunsurilor corecte). Muzica ritmică îmbunătăţeşte atenţia concen trată (sarcinile sunt executate repede şi corect). Muzica barocă are o contribuţie semnificativă în ce priveşte memoria vizuală. Muzica anumitor stiluri şi anumitor com pozitori s-a dovedit a fi un element capabil să producă efecte specifice asupra proceselor cognitive. O surpriză plăcută a acestui experiment o reprezintă performanţele realizate de efectul placebo, fapt ce sperăm să aibă consecinţe fructuoase în multe domenii care au la bază explicarea progresului în domeniul învăţării şi memorizării. BIBLIOGRAFIE 1. Baker, F. (1999), Rationale for the effects of familiar music on agitation and orientation levels of people in posttraumatic amnesia. Nordic Journal of Music Therapy, 10(1) 2. Balch, B.S.J., Bathory-Kitsz, D. (1993), Composing a new language. In: F.J.Baijjani (Ed.) Current research in arts medicine, Capella Books, Chicago 3. Birbaumer, N. (1999), Reorganisation des Gehirns durch Musik in Musik Medizin Gehirn, Herbert von Karajan Zentrum, Wien 4. Iamandescu, I.B. (2002), Unele puncte de vedere privind relaţiile izomorfice dintre calitatea mesajului musical şi impactul său psihoneuroendocrin asupra subiecţilor sănătoşi, Al 2-lea Congres Regional al ISPNE, Buc. 5. Iamandescu, I.B. (2004), Către o muzicoterapie formativă. Ed. Infomedica, Buc.,3 (121): Iamandescu, I.B. (2004), Muzicoterapia receptivă premise psihologice şi neurofiziologice, aplicaţii profilactice şi terapeutice, Ed. Infomedica, Buc., p. 109, , Neagu (Simion), L., Iamandescu, I.B. (2008), Music Therapy Utilization of music as means of memory improvement, vol. rez. Mozart and Science, 2 nd Internaţional Congress for the Interdisciplinary Research on the Effects and the Experience of Music, p.98; 8. Neagu (Simion), L., Influenţa muzicii asupra proceselor cognitive bază teoretică a utilizării muzicoterapiei în tulburările neurologice şi psihiatrice, rev. Medicina Modernă, Buc., vol. XVII, nr :p Ostrander, S., Schroeder, L., Ostrander, N. (2003), Tehnica învăţării rapide, trad.: Duna, R.M., Ed. Amaltea, Buc. 10. Purcia, D.C., Purcia, S. (2001), Probleme de neuropsihofiziologie, Ed. Universităţii Lucian Blaga, Sibiu 11. R. Jones, Al., C. Overly, C., Atlasul minţii umane, rev. Scientific American Mind, PSIHOLOGIA, nr.3(32): ian. martie, 2011: Sacks, O. (2009), Musicophilia, Tales of Music and the Brain, trad.: I. Barbulescu, A., Ed. Humanitas, Buc. 13. Sengewald, B. (1992,1995), Grundaberlegung zur Wirkungweise von Musik, Diplomarbeit, Darmstadt 14. Wieser, H.G. (1999), Warum gefällt uns Musik? Harmonien: Schlüssel zum Unbewuβten, în Musik Medizn Gehirn, Herbert von Karajan Zentrum, Wien 15. Sursa internet: psihologia.50 webs.com/ Meloterapie. Htm/accesed: Sursa internet: w.w.w.descoperă.ro/d. news/
VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard
VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;
More informationGRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat
GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri
More informationAplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ
Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este
More informationPasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I
4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi
More informationModalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:
Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu
More informationCircuite Basculante Bistabile
Circuite Basculante Bistabile Lucrarea are drept obiectiv studiul bistabilelor de tip D, Latch, JK şi T. Circuitele basculante bistabile (CBB) sunt circuite logice secvenţiale cu 2 stări stabile (distincte),
More informationSplit Screen Specifications
Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical
More informationPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul
More informationParcurgerea arborilor binari şi aplicaţii
Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -
More informationSUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1
008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x
More informationDIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992
DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie
More informationPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional
More informationMaria plays basketball. We live in Australia.
RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?
More information6. MPEG2. Prezentare. Cerinţe principale:
6. MPEG2 Prezentare Standardul MPEG2 VIDEO (ISO/IEC 13818-2) a fost realizat pentru codarea - în transmisiuni TV prin cablu/satelit. - în televiziunea de înaltă definiţie (HDTV). - în servicii video prin
More informationClick pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.
1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:
More informationApplication form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)
Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument
More informationPress review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1
Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia
More informationSplit Screen Specifications
Reference for picture-in-picture split-screen Cuvantul PUBLICITATE trebuie sa fie afisat pe toată durata difuzării split screen-ului, cu o dimensiune de 60 de puncte in format HD, scris cu alb, ca in exemplul
More informationZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS
ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGIA ŞI EXPRESIILE IDIOMATICE 163 OANA BOLDEA Banat s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Timişoara, România Abstract: An expression is an
More informationSTUDY REGARDING THE IMPORTANCE OF EXERCISE IN PRIMARY SCHOOL CHILDREN
STUDY REGARDING THE IMPORTANCE OF EXERCISE IN PRIMARY SCHOOL CHILDREN Alexandra Gabriela MILON 1, Adina Camelia ŞLICARU 2 1 Universitatea V. Alecsandri din Bacău, 0748340669, milon.alexandra@yahoo.ro,
More informationFall Spring. PPVT EVT SSRS - Parents. SSRS - Teachers. Acest studiu a fost realizat de Național Institute on Out-of- School Time (NIOST)
O cercetare de evaluare independentă, bazată pe rezultatele copiilor de la FasTracKids şi pe cele ale unor copii între trei şi şase ani din diverse centre educaţionale din Statele Unite: 72 74 68 58 56
More information4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia
4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia Media (sau ) a unei variabile aleatoare caracterizează tendinţa centrală a valorilor acesteia, iar dispersia 2 ( 2 ) caracterizează
More informationTeoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1
Educaţia Matematică Vol. 4, Nr. 1 (2008), 33-38 Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Silviu Crăciunaş Abstract In this article we propose a demonstration of Borel - Lebesgue
More informationGhid de instalare pentru program NPD RO
Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi
More informationriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei
More informationRaionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs,
Indicatorii de bază privind sănătatea populaţiei raionului şi rezultatele de activitate a instituţiilor medico - sanitare publice Reţeaua instituţiilor medicale: -spitale republicane 17 - - - - - - -spitale
More informationPREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007
PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea
More informationTTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună
Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru
More informationMarketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III
Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice
More information2. PORŢI LOGICE ( )
2. PORŢI LOGICE (9.4.24) 2.. INTRODUCERE 2.. CONSTANTE ŞI VARIAILE OOLEENE. TAELE DE ADEVĂR În algebra booleană sunt două constante: şi. În funcţie de tipul de logică folosit, de tehnologia utilizată,
More informationTEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE
TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE Lect. univ. dr. Sorin-Avram VÎRTOP Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Ph.D., Sorin-Avram VÎRTOP Constantin Brâncuşi
More informationGREUTATE INALTIME IMC TAS TAD GLICEMIE
Corelaţii Obiective: - Coeficientul de corelaţie Pearson - Graficul de corelaţie (XY Scatter) - Regresia liniară Problema 1. Introduceţi în Excel următorul tabel cu datele a 30 de pacienţi aflaţi în atenţia
More informationConsideraţii statistice Software statistic
Consideraţii statistice Software statistic 2014 Tipuri de date medicale Scala de raţii: se măsoară în funcţie de un punct zero absolut Scale de interval: intervalul (sau distanţa) dintre două puncte pe
More informationUtilizarea eficientă a factorilor de producţie
Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized
More informationCu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci
Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub
More informationConferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 133 Graph Magics Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, workusmd@yahoo.com 1. Introducere Graph Magics este un program destinat construcţiei
More informationARHITECTURA CALCULATOARELOR 2003/2004 CURSUL 10
ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2003/2004 CURSUL 10 4.1.4 Ceasuri (semnale de tact) În majoritatea circuitelor digitale ordinea în care au loc evenimentele este critică. Uneori un eveniment trebuie să preceadă
More informationOrganismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale
Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare
More informationMichael Hutchison SUPERINTELIGENŢA. Învaţă să-ţi foloseşti creierul ca un geniu şi îmbunătăţeşte-ţi calitatea vieţii. Traducere: Emilia Ichim
Michael Hutchison SUPERINTELIGENŢA Învaţă să-ţi foloseşti creierul ca un geniu şi îmbunătăţeşte-ţi calitatea vieţii Traducere: Emilia Ichim Editura VIDIA Bucureşti, 2014 CUPRINS Introducere: Cum facem
More informationEMOŢII ÎN CONTEXT PRAGMATIC EMOTIONS IN PRAGMATIC CONTEXT. Lect.univ. Oana Maria PĂSTAE Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu
EMOŢII ÎN CONTEXT PRAGMATIC EMOTIONS IN PRAGMATIC CONTEXT Lect.univ. Oana Maria PĂSTAE Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Lecturer Oana Maria PĂSTAE Constantin Brâncuşi University from Târgu-Jiu
More information9.1. Structura unităţii de I/E. În Figura 9.1 se prezintă structura unui sistem de calcul împreună cu unitatea
9. UNITATEA DE I/E Pe lângă unitatea centrală şi un set de module de memorie, un alt element important al unui sistem de calcul este sistemul de I/E. O unitate de I/E (UIE) este componenta sistemului de
More informationLESSON FOURTEEN
LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning
More informationENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU
SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în
More informationOPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR
OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE Traian Alexandru BUDA, Magdalena BARBU, Gavrilă CALEFARIU Transilvania University of Brasov,
More informationAnexa nr.1. contul 184 Active financiare depreciate la recunoașterea inițială. 1/81
Anexa nr.1 Modificări și completări ale Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aplicabile instituțiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naționale
More informationClasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1
Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare
More informationDEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY
DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti
More informationMail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook
Instrucțiunea privind configurarea clienților e-mail pentru Mail Moldtelecom. Cuprins POP3... 2 Outlook Express... 2 Microsoft Outlook 2010... 7 Google Android Email... 11 Thunderbird 17.0.2... 12 iphone
More informationSTUDIUL NEUROPSIHIC ŞI CARDIOVASCULAR LA UN LOT DE MUNCITORI ÎN SIGURANŢA CIRCULAŢIEI
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ STUDIUL NEUROPSIHIC ŞI CARDIOVASCULAR LA UN LOT DE MUNCITORI ÎN SIGURANŢA CIRCULAŢIEI REZUMAT Conducător ştiinţific: Prof. Univ. Dr. GUSTI
More informationCriterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012
CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este
More informationMinisterul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba C de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal Proba scrisă la Limba engleză
More informationFISA DE EVIDENTA Nr 1/
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor
More informationPage 1 of 6 Motor - 1.8 l Duratorq-TDCi (74kW/100CP) - Lynx/1.8 l Duratorq-TDCi (92kW/125CP) - Lynx - Curea distribuţie S-MAX/Galaxy 2006.5 (02/2006-) Tipăriţi Demontarea şi montarea Unelte speciale /
More informationJOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES DO ASSERTIONS, QUESTIONS OR WISHES MAKE A THICK TRANSLATION?
JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no.6/2015 DO ASSERTIONS, QUESTIONS OR WISHES MAKE A THICK TRANSLATION? Anca-Mariana PEGULESCU Romanian Ministry of Education and Scientific Research Abstract:
More information1. Funcţii speciale. 1.1 Introducere
1. 1.1 Introducere Dacă o anumită ecuaţie diferenţială (reprezentând de obicei un sistem liniar cu coeficienţi variabili) şi soluţie sa sub formă de serie de puteri apare frecvent în practică, atunci i
More informationLABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)
LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică
More informationLUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY
LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY Dr. Simona MITROIU Departamentul de Ştiinţe Umaniste Universitatea
More informationCERCETARE ŞTIINŢIFICĂ,
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, COMUNICARE ŞI DEONTOLOGIE Seminar SELECTAREA ŞI VALORIFICAREA SURSELOR INFORMATICE / BIBLIOGRAFICE IN CERCETAREA DOCTORALĂ Alexandru Nichici /2014-2015 1. CARE SUNT PROBLEMELE CU
More informationCurriculum vitae Europass
Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,
More informationSoft-ul de evaluare Teste computerizate pentru educaţie tehnologică
Soft-ul de evaluare Teste computerizate pentru educaţie tehnologică Paulina Matei Scoala Generală Tudor Vladimirescu Târgovişte, mateipaulina@gmail.com Abstract În această lucrare am prezentat soft-ul
More informationCapitolul V MODELAREA SISTEMELOR CU VENSIM
5.1. Introducere Capitolul V MODELAREA SISTEMELOR CU VENSIM VENSIM este un software de modelare vizuală care permite conceptualizarea, implementarea, simularea şi optimizarea modelelor sistemelor dinamice.
More informationFISA DE EVIDENTA Nr 2/
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor
More information22METS. 2. In the pattern below, which number belongs in the box? 0,5,4,9,8,13,12,17,16, A 15 B 19 C 20 D 21
22METS CLASA a IV-a 1. Four people can sit at a square table. For the school party the students put together 7 square tables in order to make one long rectangular table. How many people can sit at this
More informationAlexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro
Alexandrina-Corina Andrei Everyday English Elementary comunicare.ro Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Comunicare.ro, 2004 SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice David
More informationClasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii
CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,
More informationDeşi toate organele omului sunt
EDITORIAL Imperfecţiunile creierului uman Imperfections of the human brain Prof. As. Dr. Adrian Res an Deşi toate organele omului sunt capabile de performanţe extraordinare, totuşi creierul este cel mai
More informationExerciţii Capitolul 4
EXERCIŢII CAPITOLUL 4 4.1. Scrieti câte un program Transact-SQL si PL/SQL pentru calculul factorialului unui număr dat. 4.2. Scrieţi şi executaţi cele două programe care folosesc cursoarele prezentate
More informationIon Popescu. 13 iunie 2017
13 iunie 2017 Secţiunea de bază Secţiunea de management Secţiunea pentru vânzări eficiente Secţiunea pentru reuşită personală Secţiunea de întrebări pentru interviu Date personale : Ion Popescu IonPopescu@sample.insights.com
More informationParadoxuri matematice 1
Educaţia Matematică Vol. 3, Nr. 1-2 (2007), 51-56 Paradoxuri matematice 1 Ileana Buzatu Abstract In this paper we present some interesting paradoxical results that take place when we use in demonstration
More informationFolosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale
105 Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale Iolanda TOBOLCEA, Ştefan Gheorghe PENTIUC, Mirela DANUBIANU Rezumat Tehnologia informaţiei
More informationEPI INFO. - Cross-tabulation şi testul 2 -
EPI INFO - Cross-tabulation şi testul 2 - Au drept scop verificarea unor ipoteze obţinute în urma centralizării datelor unei cercetări statistice şi stabilirea posibilelor legături între variabile. Acest
More informationSORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ
SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.
More informationSTANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS
1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru
More informationGhidul administratorului de sistem
Ghidul administratorului de sistem SOFTWARE DE GESTIONARE A TERAPIEI PENTRU DIABET Română Accesarea fişierelor de date CareLink Pro stochează date despre utilizator şi dispozitiv într-un fişier de centralizare
More information10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere
10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere Intervalele de încredere pentru un parametru necunoscut al unei distribuţii (spre exemplu pentru media unei populaţii) sunt intervale ( 1 ) ce conţin parametrul,
More informationAnalele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010
DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI Prof. Univ. Dr. Constantin CARUNTU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu - Jiu Lect.univ.dr. Mihaela Loredana
More informationGhid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor
Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor Autori: psih. Daniela GEORGESCU psih. Ana Maria MOLDOVAN dr. Gabriel CICU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale: Autori:
More informationSOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA
SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....
More informationFINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY
DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI PROF.UNIV.DR. CĂRUNTU CONSTANTIN LECT.UNIV.DR. LĂPĂDUŞI MIHAELA LOREDANA UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI FINANCIAL
More informationKey words: Cuvinte cheie
Noile tehnologii informatice și potențialul expresiv al pianului digital / New Information Technologies and the Expressive Potential of the Digital Piano Conf. univ. dr. Cornelia CUTEANU Departamentul
More informationEvoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010
Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 2010 La 30 2010 numărul total de persoane cu handicap comunicat Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului
More informationDISCUŢII PRIVIND CONCEPTUL ŞI TIPOLOGIA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA
CONTROVERSIES REGARDING THE CONCEPT AND TIPOLOGY OF THE CULTURAL HERITAGE IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA DISCUŢII PRIVIND CONCEPTUL ŞI TIPOLOGIA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA Gheorghe GUȚU Master
More informationTransforma -te! Steve Andreas. Editura EXCALIBUR Bucureşti Traducere: Carmen Ciocoiu
Transforma -te! ) Cum să devii ceea ce îţi doreşti! Steve Andreas Traducere: Carmen Ciocoiu Editura EXCALIBUR Bucureşti 2008 CUPRINS Mulţumiri... Introducere... Elemente de bază 1 Concepţia despre sine,
More informationAnexa 2. Instrumente informatice pentru statistică
Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică 2.1. Microsoft EXCEL şi rutina HISTO Deoarece Microsoft EXCEL este relativ bine cunoscut, inclusiv cu unele funcţii pentru prelucrări statistice, în acest
More informationFIŞA DISCIPLINEI. 2.7 Regimul disciplinei. Examen. Obligatoriu
FIŞA DISCIPLINEI ANEXA nr. 3 la metodologie 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 1.2 Facultatea Automatică şi Calculatoare 1.3 Departamentul
More information12.Paralelă între stocarea datelor pe suporturi magnetice şi optice şi transmisia serială
12.Paralelă între stocarea datelor pe suporturi magnetice şi optice şi transmisia serială Sursa fotografiei: http://www.stereophile.com/reference/590jitter/ Cuprins şi obiective 1.Introducere 1.Introducere
More informationDEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie
More informationANALIZA COMPARATIVĂ A UNOR PARAMETRI DIN SEDIMENTUL URINAR LA SUBIECŢI DE SEX FEMININ ŞI MASCULIN
Annals of West University of Timişoara, ser. Biology, vol XII, pp 9-16 ANALIZA COMPARATIVĂ A UNOR PARAMETRI DIN SEDIMENTUL URINAR LA SUBIECŢI DE SEX FEMININ ŞI MASCULIN MARIOARA NICOLETA FILIMON 1, ROXANA
More informationPROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL DIGITAL SIGNAL PROCESSORS
Procesoare Numerice de Semnal - CURS 1 PROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL DIGITAL SIGNAL PROCESSORS Procesoare Numerice de Semnal - CURS 2 1. Introducere în domeniul procesoarelor numerice de semnal 2. Sisteme
More informationPrecizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar
Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar 11-1 Pentru anul şcolar 11-1, la disciplina limba engleză, modelul de test inińial/ predictiv
More information5 Analiza încrederii cetăţenilor în serviciile de guvernare electronică şi a cerinţelor lor privind serviciile de guvernare electronică
5 Analiza încrederii cetăţenilor în serviciile de guvernare electronică şi a cerinţelor lor privind serviciile de guvernare electronică Răspândirea şi utilizarea largă a Internet-ului au produs transformări
More informationCurriculum vitae Europass
Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Foia Liliana Georgeta Str. Toma-Cozma Nr. 12, RO- 700555, Iasi, Romania Telefon(oane) +40 232301808 (office) Mobil: +40 744704452
More informationEDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES
97 EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES Primary School Professor Ionela Liliana VÎJÎITU Dobreşti Primary and Secondary School, Argeş County, Romania Email: ionelavajaitu@yahoo.com Abstract: Education
More informationCONDUCEREA BAZATĂ PE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ LEADERSHIP BASED ON EMOTIONAL INTELLIGENCE. Drd. lect. univ. Natalia ŢÎMBALIUC, ASEM
CONDUCEREA BAZATĂ PE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Drd. lect. univ. Natalia ŢÎMBALIUC, ASEM Studiul a urmărit să argumenteze de ce a avea inteligență emoțională este esențial pentru succesul unui lider. O persoană
More informationFIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4
More informationBiostatistică Medicină Generală. Lucrarea de laborator Nr Intervale de încredere. Scop: la sfârşitul laboratorului veţi şti:
Biostatistică Medicină Generală Lucrarea de laborator Nr.5 Scop: la sfârşitul laboratorului veţi şti: Să folosiţi foaia de calcul Excel pentru a executa calculele necesare găsirii intervalelor de încredere
More informationGhid de instalare in limba romana TE100-S16 TE100-S24
Ghid de instalare in limba romana TE100-S16 TE100-S24 Table of of Contents Contents... 1. Inainte de Incepe... 2. Instalare fizicã... 3. Caracteristici tehnice... Rezolvare a problemelor ce ar putea sã
More informationTHE ART OF WRITING, READING AND LIVING BETWEEN TRADITION AND MODERNITY
THE ART OF WRITING, READING AND LIVING BETWEEN TRADITION AND MODERNITY Eva-Nicoleta BURDUŞEL, Associate Professor Ph.D., Lucian Blaga University of Sibiu Abstract: The aim of the present study is to investigate
More informationDefuzzificarea într-un sistem cu logică fuzzy. Aplicaţie: maşina de spălat cu reguli fuzzy. A. Obiective. B. Concepte teoretice ilustrate
Defuzzificarea într-un sistem cu logică fuzzy. Aplicaţie: maşina de spălat cu reguli fuzzy A. Obiective 1) Vizualizarea procesului de selecţie a valorii tranşante de ieşire din mulţimea fuzzy de ieşire
More informationÎNVĂŢAREA SUGESTIV- ACCELERATĂ, METODĂ HOLISTICĂ CONTEMPORANĂ DE PREDARE- ÎNVĂŢARE
ÎNVĂŢAREA SUGESTIV- ACCELERATĂ, METODĂ HOLISTICĂ CONTEMPORANĂ DE PREDARE- ÎNVĂŢARE Col (r), profesor universitar doctor Teodorescu Constantin Universitatea Naţională de Apărare Carol I Abstract Accelerated
More information