MODELUL DEZECHILIBRUL EFORT RECOMPENSĂ ÎN PSIHOLOGIA ORGANIZAŢIONALĂ
|
|
- Karin Greene
- 6 years ago
- Views:
Transcription
1 MODELUL DEZECHILIBRUL EFORT RECOMPENSĂ ÎN PSIHOLOGIA ORGANIZAŢIONALĂ RALUCA IORDACHE, VIORICA PETREANU Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii Alexandru Darabont MIRELA IGNAT UM 0941 Bucureşti Abstract Studies on work related effort reward imbalance and, in larger context, inside the organizational environment, started aiming at identifying and assessing the psychological and social factors behaviours, cognitions and emotions related to the social roles performed through the active adulthood (work role, civic and familial roles etc.) with effects on individual s health state. Effort Reward Imbalance Model has as origine the clinic and social psychology and emphasized the concept of social reciprocity as main principle of social behavior and essential element during the evolution of the social exchange relationships. This theoretical-applicative model could adapt to a large area of concrete organizational situations and occupational cases, important for the groups exposed to an actual or potential imbalance between effort and reward due to the accentuated segmentation of the work market, shakeout risk and fast social-economic exchanges. Cuvinte-cheie: efort, recompensă, reciprocitatea socială, relaţii sociale, stres. Keywords: effort, reward, social reciprocity, social relationships, stress. 1. INTRODUCERE Rezultatele cercetărilor ştiinţifice care au pus în evidenţă relaţia dintre factorii de natură psihosocială din mediul organizaţional şi starea de sănătate a angajaţilor, mai exact asocierea unei categorii distincte de factori consideraţi ca fiind factori de risc şi apariţia unor tulburări ale stării de sănătate (atât mentală e.g. depresie, comportamente adictive etc. cât şi fizică e.g. afecţiuni cardiovasculare etc.), ca şi cu fenomenul de stres psihic, au atras atât atenţia comunităţii ştiinţifice internaţionale, dar şi a publicului larg, aflat în căutarea unor explicaţii a fenomenelor la care asistau la nivelul organizaţiilor sau al societăţii în general. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii Alexandru Darabont, Bd. Ghencea 35A, , Bucureşti, România; iorraluca@yahoo.com. Rev. Psih., vol. 58, nr. 4, p , Bucureşti, octombrie decembrie 2012
2 308 Raluca Iordache, Viorica Petreanu, Mirela Ignat 2 Experienţa stresantă în cadrul organizaţiei este complexă şi variabilă şi, ca urmare, se impune determinarea existenţei unor eventuale elemente nocive, pe baza unor modele teoretico-aplicative de analiză, identificare şi evaluare a componentelor mediului organizaţional şi, în special, la nivelul mediilor psihologic şi psihosocial. În cadrul mai larg al psihologiei organizaţionale, modelele explicative de identificare şi evaluare a factorilor de risc de natură psihosocială din cadrul organizaţiilor sunt modelul Exigenţe Control (Job Demand Control Model), respectiv Exigenţe Control Suport (Job Demand Control Support Model), elaborate şi dezvoltate de R. Karasek şi T. Theorell, primul în 1979 şi ce de-al doilea în 1990, şi modelul Dezechilibrul Efort Recompensă (Effort Reward Imbalance ERI Model), elaborat de prof. J. Siegrist, Universitatea din Düsseldorf, în 1996 şi adaptat ulterior. Modelul Exigenţe Control stipulează ideea conform căreia nivelul crescut al exigenţelor (cerinţelor) psihologice profesionale (cerinţe de natură cognitivă, senzorial-perceptivă, emoţională etc.), cumulat cu un nivel scăzut al controlului (ca libertate de utilizare a capacităţilor individuale şi gradul de latitudine a deciziei) au drept efect un nivel crescut al stresului (Karasek, 1979, 1990). Cel de-al doilea model, Dezechilibrul Efort Recompensă (DER), se referă la echitatea distributivă în organizaţie, în cadrul rolului social fundamental pentru vârsta adultă a individului, şi anume rolul profesional (Siegrist, 1997). Spre deosebire de primele, modelul DER combină caracteristicile de tip situaţional, organizaţional, cu cele de tip individual şi, prin focalizarea pe recompensele organizaţionale, abordează inclusiv aspecte ale mediului psihosocial mai larg în care evoluează organizaţia. De asemenea, prin sublinierea dimensiunii recompensă, comparativ cu dimensiunea control, face posibilă o interpretare extinsă, la graniţa dintre psihologie şi sociologie, cu privire la dimensiunea echităţii, imparţialităţii şi reciprocităţii în schimburile sociale. Cercetările asupra raportului efort recompensă în activitate şi, în context mai larg, în cadrul mediului organizaţional, au avut drept obiectiv iniţial identificarea şi evaluarea factorilor de factură psihologică şi socială, care se pot reflecta în starea de sănătate a membrilor organizaţiei. Au fost deci studiate efectele potenţial negative asupra stării de sănătate ale diferitelor cogniţii, emoţii şi comportamente dezvoltate în procesul asumării şi îndeplinirii rolurilor sociale în perioada vieţii adulte (roluri în muncă, în plan civic şi familial etc.) (Răşcanu, 2006). Modelul DER are ca domenii de origine psihologia şi sociologia clinică, şi drept punct de focalizare, reciprocitatea socială, ca un principiu de bază al comportamentului social şi un element esenţial în evoluţia relaţiilor sociale de schimb (Cosmides & Tooby, 1992; Marmot et al., 2006; Siegrist, 2005). Relaţia socială de reciprocitate se caracterizează prin existenţa unor investiţii mutuale, altfel spus, un proces de schimb în cadrul căruia criteriul primirii expectate este reprezentat de corespondenţa dintre efort şi recompensa adecvată.
3 3 Modelul dezechilibrul efort recompensă 309 Neaplicarea acestui principiu al reciprocităţii este resimţită, în plan psihologic, ca emoţie negativă puternică şi stres (cu reacţii de tip cognitiv, comportamental, somatic, emoţional). În funcţie de durata şi gravitatea inechităţii acestor schimburi organizaţionale, pe termen scurt sau mediu şi lung, aceste efecte se pot prelungi şi/sau agrava (Siegrist, 1999). Mai mult, modelul DER stipulează că o reciprocitate inadecvată poate afecta chiar mecanismele de adaptare la stres, cu efecte potenţiale asupra stării de sănătate (Siegrist, 1996, 2002). Modelul se focalizează în mod special pe rolurile sociale (spre exemplu, rolul în muncă, în cadrul organizaţiei), ca şi pe baza contractuală a acestor roluri, deoarece rolul în muncă este considerat ca fiind fundamental în satisfacerea nevoilor individuale: un loc de muncă oferă posibilităţi de dobândire a auto-eficacităţii, stimă de sine şi integrare socială. Se presupune deci că existenţa unui dezechilibru între efortul depus şi recompensa scăzută este susceptibilă să determine, la indivizii expuşi, emoţii negative şi reacţii la stres repetate şi/sau prelungite. Dimpotrivă, o relaţie reciproc avantajoasă în cadrul organizaţional, concretizată prin recompense sociale adecvate, poate determina emoţii pozitive care pot contribui la promovarea stării de bine şi a sănătăţii membrilor organizaţiei. Recompensele în activitate sunt clasificate de autorii modelului DER în trei categorii: financiare, de stimă şi de control al statusului. În cadrul unei organizaţii, condiţiile ce presupun depunerea unui efort intens şi primirea unei recompense scăzute (altfel spus, condiţiile de dezechilibru în raportul efort recompensă) apar şi se menţin, după cum afirma chiar autorul, atunci când (Siegrist, 2002): (1). contractele de muncă sunt slab definite sau angajaţii nu au alternative viabile pe piaţa muncii (de exemplu, datorită unui nivel scăzut al aptitudinilor, lipsa disponibilităţii pentru mobilitate profesională, piaţa muncii precară etc.); (2). angajaţii acceptă acest dezechilibru din raţiuni strategice (de exemplu, pentru atingerea unor scopuri viitoare) şi (3). angajaţii manifestă un pattern specific de coping cognitiv şi motivaţional, cerinţe caracterizate prin implicare excesivă în activitate (overcommitment). Overcommitment -ul este definit ca set de atitudini, comportamente şi stări afective bazate pe elementele cognitive şi motivaţionale ale tipului A de comportament, reflectat prin orientare spre realizare, ambiţie şi nevoia de aprobare şi stimă (Siegrist, Klein & Voigt, 1997). Percepţiile subiective ale indivizilor implicaţi excesiv ( overcommitted individuals ) în raport cu exigenţele activităţii desfăşurate şi cu resursele proprii de adaptare sunt distorsionate, putând evolua spre o evaluare incorectă a relaţiei costuri beneficii, adică a relaţiei sociale de schimb de la nivelul organizaţiei ai cărei membri sunt. Conceptul nou de implicare excesivă, aduce modelului DER nu numai dimensiuni specifice situaţiilor organizaţionale concrete, ci şi o dimensiune specific individuală.
4 310 Raluca Iordache, Viorica Petreanu, Mirela Ignat 4 Deoarece toate tipurile de tranzacţii sociale, inclusiv cele de la nivel organizaţional, se desfăşoară pe baza principiului schimburilor reciproce, orice deviere de la această reciprocitate poate să fie considerată o condiţie de stres. De aceea, atunci când membrii organizaţiei apreciază depunerea unui efort ridicat, împreună cu primirea unei recompense scăzute, se creează contextul apariţiei stării de distres latura negativă a fenomenului de stres (Iamandescu, 1993) şi, de aici, riscul apariţiei unor afecţiuni de natură mentală sau fizică, având ca factor etiologic stresul, poate creşte considerabil (Kuper et al., 2002). 2. ASPECTE REFERITOARE LA CONSTRUCŢIE ŞI MĂSURARE În cadrul cercetărilor psihologice şi social-epidemiologice extinse, o măsură economică de utilizare a unui chestionar standardizat, bine fundamentat din perspectivă psihometrică, s-a dovedit a fi foarte eficientă. În acest sens, modelul DER a fost operaţionalizat ca instrument standardizat cu auto-administrare, conţinând, într-o variantă redusă, 23 itemi organizaţi în trei scale unidimensionale: Efort (6 itemi), Recompensă (11 itemi) şi Implicare excesivă Overcommitment (6 itemi), fiecare item fiind cotat pe o scală Likert de 5 puncte (pentru scalele Efort şi Recompensă ), respectiv 4 puncte ( Implicare excesivă Overcommitment ). În cadrul variantei revizuite a modelului, scala Implicare excesivă cuprinde itemi derivaţi din constructul iniţial nevoie de control, fiind înlocuită cu scala Efort intrinsec 1. Dimensiunile modelului Dezechilibrul efort recompensă şi subscalele acestora sunt următoarele: 1. Efort extrinsec exigenţe temporale întreruperi responsabilitate presiuni pentru ore suplimentare exigenţe fizice cerinţe crescătoare ale muncii 2. Recompensă Recompensă legată de stimă: respect suport social adecvat tratament incorect 1 Exemple de itemi: Problemele de serviciu îmi rămân în minte chiar şi atunci când merg la culcare (inabilitate de a se desprinde de muncă) sau Situaţiile aflate sub presiunea timpului în activitate mă depăşesc (iritabilitate disproporţionată).
5 5 Modelul dezechilibrul efort recompensă 311 Gratificaţie financiară: salariu vs efort Controlul statusului: promovare schimbări nedorite lipsa siguranţei locului de muncă inconsistenţa statusului 3. Efort intrinsec 2 Scală: nevoia de control (implicarea) 1 Subscale: nevoia de aprobare competitivitatea iritabilitatea excesivă incapacitatea de adaptare la muncă. De asemenea, instrumentul de evaluare conţine şi o primă parte cu itemi referitori la datele demografice şi date care permit definirea din perspectivă socioeconomică (Bourbonnais, 2007). 3. AVANTAJE ŞI LIMITE IDENTIFICATE ALE MODELULUI DEZECHILIBRUL EFORT RECOMPENSĂ Modelul Dezechilibrul efort recompensă defineşte rolul în activitate ca o legătură fundamentală între nevoile individuale de auto-reglare în context organizaţional (de exemplu, stima de sine, eficienţa percepută subiectiv etc.) şi structura socială şi organizaţională de oportunităţi. Conferirea unui statut profesional se asociază cu opţiuni recurente de contribuţie la atingerea obiectivelor generale ale organizaţiei şi de performanţă, de a fi recompensat, stimat şi de a aparţine unui grup semnificativ. Aceste efecte potenţial benefice ale intrării în viaţa profesională a unui individ, sunt posibile printr-un aspect considerat indispensabil în viaţa socială, şi anume principiul reciprocităţii. În termenii dezvoltării actuale a pieţei muncii, în contextul globalizării economice, accentul pus pe recompensele la nivel organizaţional, inclusiv securitatea locului de muncă, reflectă emergenţa tipurilor de cariere profesionale fragmentate, a instabilităţii locului de muncă, a mobilităţii ocupaţionale forţate, cu consecinţele financiare respective. 2 1 Autorii modelului echivalează termenii implicare şi nevoie de control, ca semnificaţie rezultată din conceptul de efort intrinsec. De aceea am considerat ca necesară, pentru o interpretare corectă, atât în cadrul lingvistic românesc, cât şi al semnificaţiei psihologice, păstrarea unei denumiri singulare a scalei, şi anume implicare subiectivă (n.a.).
6 312 Raluca Iordache, Viorica Petreanu, Mirela Ignat 6 Modelul DER se aplică unei largi plaje de situaţii organizaţionale şi cazuri ocupaţionale concrete, marcante pentru grupurile care suferă datorită segmentării accentuate a pieţei muncii, grupurile profesionale expuse riscului disponibilizării şi schimbărilor socio-economice rapide. Elaborat, în mod evident, în scopul utilizării predominante în cadrul psihologiei organizaţionale, modelul DER a fost utilizat şi în alte arii ale psihologiei (cum ar fi psihologia clinică), dar şi în cadrul altor domenii ştiinţifice în care psihologia are un cuvânt de spus, spre exemplu sănătatea în muncă (Siegrist, 2005; Marmot et al., 2006; Peter & Siegrist, 1997), medicina în general şi mai ales psihiatria (van Vegchel, Bosma & Schaufeli, 2005; Vrijkotte et al., 1999). De asemenea, au existat cercetări cu privire la posibila asociere a unui raport de dezechilibru efort recompensă cu afecţiunile cardiovasculare (Bosma, Peter & Siegrist, 1998; Kivimäki et al., 2002), tulburările psihice (în special depresia) (Rugulies et al., 2006), comportamentele adictive (în special dependenţa de alcool) (Head, Stansfeld & Siegrist, 2004). Mai mult, dezechilibrul efort recompensă în activitate se asociază cu un nivel ridicat al acuzelor psihosomatice, ca şi cu diferite simptome fizice, atât în ţări vest-europene (de Jonge, Bosma & Siegrist, 2000), cât şi în ţări din Europa de Est (Pikhart et al., 2001). În privinţa limitelor modelului DER, considerăm că, deşi a oferit o distincţie conceptuală şi metodologică între componentele efort extrinsec şi efort intrinsec, modelul nu a specificat contribuţia fiecăreia dintre acestea în raport cu efectele stresului asupra stării de sănătate. Această problemă suscită, mai degrabă, un răspuns de natură empirică şi prezintă variaţii în funcţie de contextele profesional, organizaţional sau socio-demografic. În ansamblu, însă, putem afirma importanţa modelului Dezechilibrul efort recompensă în cadrul psihologiei organizaţionale, în special în aria de cercetare aplicativă în domeniu, ca şi în contextul de graniţă psihologie sociologie, fapt ce oferă posibilitatea interpretării mai largi a semnificaţiei acestuia şi a elementelor implicate. Primit în redacţie la: 26.VI.2012 BIBLIOGRAFIE 1. BOSMA, H., PETER, R., SIEGRIST, J., & MARMOT, M., Two alternative job stress models and the risk of coronary heart disease, American Journal of Public Health, 88, 1998, p BOURBONNAIS, R., Are job stress models capturing important dimensions of the psychosocial work environment?, Occupational & Environmental Medicine, 64, 2007, p COSMIDES, L., & TOOBY, J., Cognitive adaptions for a social exchange, în J.H. BARKOW, L. COSMIDES, & J. TOOBY (Eds.), The Adapted Mind: Evolutionary Psychology and the Generation of Culture, New York, Oxford University Press, 1992, p ). 4. HEAD, J., STANSFELD, S. & SIEGRIST, J., Psychosocial work environment and alcohol dependence, Occupational & Environmental Medicine, 61, 2004, p IAMANDESCU, I.B., Stresul psihic şi bolile interne, Bucureşti, Editura All, 1993.
7 7 Modelul dezechilibrul efort recompensă JONGE, J. de, BOSMA, H., SIEGRIST, J. et al., Job strain, effort reward imbalance and employee well-being: a large scale cross sectional study, Soc. Sci. Med., 50, 2000, p KARASEK, R., Job demands, job decision latitude, and mental strain: Implications for job redesign, Administrative Science Quarterly, 24, 1979, p KARASEK, R., THEORELL, T., Healthy work: Stress, productivity, and the reconstruction of working life, New York, Basic Books, KIVIMÄKI, M., LEINOARJAS, P., LUUKKONEN, R., RIIHIMÄKI, H., VAHTERA, J., & KIRJONEN, J., Work stress and risk of cardiovascular mortality: prospective cohort study of industrial employees, British Medical Journal, 325, 2002, p KIVIMÄKI, M., VAHTERA, J., ELOVAINIO, M., Effort reward imbalance, procedural injustice and relational injustice as psychosocial predictors of health: complementary or redundant?, Occup. Environ. Med., 64, 2007, p KUPER, H., SINGH-MANOUX, A., SIEGRIST, J., MARMOT, M., When reciprocity fails: effort reward imbalance to coronary heart disease and health functioning within the Whitehall II study, Occup. Environ. Med., 59, 2002, p MARMOT, M., SIEGRIST, J. & THEORELL, T., Health and the psychosocial environment at work, în M. MARMOT & R. WILKINSON (Eds.), Social Determinants of Health, Oxford, Oxford University Press, 2006, p PETER, R., SIEGRIST, J., Chronic work stress, sickness absence and hypertension in middle managers: general or specific psychosociological explanation?, Social Science & Medicine, 58, 8, 1997, p PIKHART, H., BOBAK, M., SIEGRIST, J., PAJAK, A., RYWIK, S., KYSHEGYI, J., GOSTAUTAS, A. & MARMOT. M., Psychosocial work characteristics and self-rated health in four post-communist countries, Journal of Epidemiology and Community Health, 55, 2001, p RĂŞCANU, RUXANDRA, Introducere în psihodiagnoza clinică (Partea II), Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, RUGULIES, R., BÜLTMANN, U., AUST, BIRGIT, BURR, H., Psychosocial work environment and incidence of severe depressive symptoms: Prospective findings from a 5-year follow-up of the Danish work environment cohort study, American Journal of Epidemiology, 163, 2006, p SIEGRIST, J., Adverse health effects of high-effort / low reward conditions, Journal of Occupational Health Psychology, 1, 1996, p SIEGRIST, J., KLEIN, D., & VOIGT, K.H., Linking sociological with physiological data: the model of effort-reward imbalance, Acta. Physiol. Scand. Suppl., 640, 1997, p SIEGRIST, J., Occupational health and public health in Germany, în P.E. LE BLANC, M.C.W. PEETERS, A. BÜSSING, & W.B. SCHAUFELI (Eds.), Organizational psychology and healthcare: European contributions, München, Rainer Hampp Verlag, 1999, p SIEGRIST, J., Effort-Reward Imbalance at Work and Health, în P. PERREWE, & D. GANSTER (Eds.), Research in Occupational Stress and Well Being, New York, JAI Elsevier, 2002, p SIEGRIST, J., Social reciprocity and health: New Scientific evidence and policy implications, Psychoneuroendocrinology, 30, 2005, p STANDSFELD, S., CANDY, B., Psychosocial work environment and mental health a metaanalytic review, Scand. J. Work. Environ. Health., 31, 2006, p THEORELL, T., KARASEK, R.A., Current issues relating to psychosocial job strain and cardiovasular disease research, Journal of Occupational Health Psychology, 1, 1996, p VAN VEGCHEL, N., DE JONGE, J., BOSMA, H., SCHAUFELI, W., Review the effort reward imbalance model: drawing up the balance of 45 empirical studies, Soc. Sci. Med., 60, 5, 2005, p VRIJKOTTE, TANJA G.M., VAN DOORNEN, LORENZ J.P., DE GEUS, ECO J.C., Work stres and Metabolic and Hemostatic Risk Factors, Psychosomatic Medicine, 61, 1999, p
8 314 Raluca Iordache, Viorica Petreanu, Mirela Ignat 8 REZUMAT Cercetările asupra dezechilibrului efort recompensă în activitate şi, în context mai larg, în cadrul mediului intern al organizaţiei, au debutat având drept scop identificarea şi evaluarea factorilor de natură psihologică şi socială comportamente, cogniţii şi emoţii în cadrul rolurilor sociale îndeplinte pe parcursul vieţii adulte (rol în activitatea de muncă, roluri civice, roluri familiale etc.) cu efecte asupra stării de sănătate a individului. Modelul Dezechilibrul efort recompensă are ca punct de origine psihologia şi sociologia clinică şi subliniază noţiunea de reciprocitate socială drept principiu fundamental de comportament social şi un element esenţial în evoluţia relaţiilor sociale de schimb. Acest model teoretic-aplicativ se adaptează unei plaje largi de situaţii organizaţionale şi cazuri ocupaţionale concrete, marcante pentru grupurile expuse la un actual sau potenţial dezechilibru între efort şi recompensă datorită segmentării accentuate a pieţei muncii, riscului disponibilizării şi schimbărilor socio-economice rapide.
GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat
GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri
More informationAplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ
Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este
More informationLABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)
LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică
More informationVISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard
VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;
More informationPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional
More informationDIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992
DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie
More informationApplication form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)
Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument
More informationPress review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1
Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia
More informationPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul
More informationParcurgerea arborilor binari şi aplicaţii
Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -
More informationENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU
SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în
More informationDEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY
DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti
More informationLect.univ. SANDINA ILIE
STRESUL OCUPAŢIONAL ŞI LEADERSHIP-UL ÎN ORGANIZAŢIA MILITARÃ Lect.univ. SANDINA ILIE Zusammenfassung Der berufliche Stress stellt eine Realität unserer Tage dar und ist in allen Aktivitätsbereichen und
More informationSUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1
008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x
More informationINTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ
INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ OCCUPATIONAL HEALTH AND SAFETY INTEGRATION IN BUSINESS MANAGEMENT: A META-ANALYSIS Conf.univ.dr.ing. Roland Iosif
More informationCALITATEA VIEŢII LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI. ANALIZA MEDIULUI EXISTENŢIAL ŞI INTERVENŢII PSIHOSOCIALE
CALITATEA VIEŢII LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI. ANALIZA MEDIULUI EXISTENŢIAL ŞI INTERVENŢII PSIHOSOCIALE Studiul de faţă prezintă, în prima parte, câteva modele explicative ale calităţii vieţii, cu referire
More informationOrganismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale
Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare
More informationPasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I
4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi
More informationClasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii
CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,
More informationROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE
ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition
More informationCurriculum vitae Europass
Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,
More informationBoancă (Patrașcu) Nicoleta Camelia. Adresa de contact Panait Cerna Nr.7, Bl. M44, Sc. 2, Et.5, Ap 49, Sector 3 București Telefon +40 (744)
Curriculum Vitae Date personale Nume Boancă (Patrașcu) Nicoleta Camelia Adresa de contact Panait Cerna Nr.7, Bl. M44, Sc. 2, Et.5, Ap 49, Sector 3 București Telefon +40 (744) 682 670 Email Nationalitate
More informationComunicarea în grupurile organizaţionale
82 Management Comunicarea în grupurile organizaţionale Ec. Monica RADU Abstract Organizational group can be defined as some persons between who exist interactive connections (functional, communication,
More informationCompetentele psihologului specializat în psihologia muncii şi organizaţională în România. Coordonat de: Dragoş Iliescu, Delia Vîrgă, Doru Dima
Competentele psihologului specializat în psihologia muncii şi organizaţională în România Coordonat de: Dragoş Iliescu, Delia Vîrgă, Doru Dima Echipa de experţi: Daniela Andrei, Adrian Brate, Ticu Constantin,
More informationSTANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS
1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru
More informationSplit Screen Specifications
Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical
More informationGhid de instalare pentru program NPD RO
Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi
More informationCERCETARE ŞTIINŢIFICĂ,
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, COMUNICARE ŞI DEONTOLOGIE Seminar SELECTAREA ŞI VALORIFICAREA SURSELOR INFORMATICE / BIBLIOGRAFICE IN CERCETAREA DOCTORALĂ Alexandru Nichici /2014-2015 1. CARE SUNT PROBLEMELE CU
More informationClick pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.
1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:
More informationTeoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1
Educaţia Matematică Vol. 4, Nr. 1 (2008), 33-38 Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Silviu Crăciunaş Abstract In this article we propose a demonstration of Borel - Lebesgue
More informationRESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility
More informationFACTORI BIO-PSIHO-SOCIALI CU RISC PROFESIONAL LA PERSONALUL DIN UNITĂŢILE DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
10 REFERATE GENERALE FACTORI BIO-PSIHO-SOCIALI CU RISC PROFESIONAL LA PERSONALUL DIN UNITĂŢILE DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ Bio-psycho-social factors with occupational risk in Anesthesy and Intensive
More informationCOSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA
COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN Felix-Constantin BURCEA Abstract A face compromisuri implică întotdeauna a compara costuri şi beneficii. Ce câştigi reprezintă beneficiul, care de obicei depinde
More informationTEZĂ DE DOCTORAT. Impactul bolii cronice asupra vieţii familiale: o perspectivă sistemică REZUMAT CUPRINS
CUPRINS UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Introducere BACKGROUND CONCEPTUAL CAPITOLUL 1. Bolile cronice în rândul adulţilor: perspectivă generală 1.1. Definirea
More informationClasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1
Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare
More informationEDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES
97 EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES Primary School Professor Ionela Liliana VÎJÎITU Dobreşti Primary and Secondary School, Argeş County, Romania Email: ionelavajaitu@yahoo.com Abstract: Education
More informationRaionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs,
Indicatorii de bază privind sănătatea populaţiei raionului şi rezultatele de activitate a instituţiilor medico - sanitare publice Reţeaua instituţiilor medicale: -spitale republicane 17 - - - - - - -spitale
More informationABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT
ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT Marcu Vasile 1, Buhaş Sorin 2 Rezumat Conceptul de sistem scoate în evidenţă interacţiunea,
More informationFIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4 Domeniul de
More informationriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei
More informationPromovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective
Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Drd. Rodica IVORSCHI Academia de Studii Economice București Abstract Stabilirea ierarhiei obiectivelor,
More informationMarketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III
Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice
More informationFIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4
More informationStil sănătos de viaţă profesională al angajaţilor, femei şi bărbaţi
UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Stil sănătos de viaţă profesională al angajaţilor, femei şi bărbaţi Despre programe de sănătate ocupaţională Bogdana Bursuc CPE 2006 1 Cuprins Îmbunătăţirea
More informationACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ
Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM
More informationSTANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 315 CUNOAŞTEREA ENTITĂŢII ŞI MEDIULUI SĂU ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE DENATURARE SEMNIFICATIVĂ
1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 315 CUNOAŞTEREA ENTITĂŢII ŞI MEDIULUI SĂU ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE DENATURARE SEMNIFICATIVĂ CUPRINS Paragraf Introducere 1-5 Proceduri de evaluare a riscului
More informationDEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie
More informationZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS
ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGIA ŞI EXPRESIILE IDIOMATICE 163 OANA BOLDEA Banat s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Timişoara, România Abstract: An expression is an
More informationCAREER GUIDANCE IN HIGHER EDUCATION: NEEDS AND PRACTICES. Oana GHEORGHE, Mirela ALEXANDRU
http://revped.ise.ro Print ISSN 0034-8678; Online ISSN: 2559-639X CAREER GUIDANCE IN HIGHER EDUCATION: NEEDS AND PRACTICES CONSILIEREA PENTRU CARIERĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR NEVOI ŞI PRACTICI Oana GHEORGHE,
More informationRelaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental
Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental între sponsorizare şi construcţia de relaţii parteneriale Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANĂ Uniunea Europeană acordă României expertiză
More informationModalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:
Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu
More informationSOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA
SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....
More informationPSIHOLOGIA MUNCII -SINTEZE-
Lector univ.dr. Ioana Omer PSIHOLOGIA MUNCII -SINTEZE- Sintezele de psihologia muncii au în vedere următoarele obiective: însuşirea corpului de cunoştinţe esenţiale acumulate pânǎ în prezent pe plan mondial
More informationCultura organizaţională între teoriile de conţinut şi procesuale, factori şi tipologii. (prima parte)
Cultura organizaţională între teoriile de conţinut şi procesuale, factori şi tipologii (prima parte) Dumitrescu Florin Bogdan Abstract: This theoretical study aims to reviewing the most known theoretical
More informationEgalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi
Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la: - alegerea ori
More informationConsideraţii statistice Software statistic
Consideraţii statistice Software statistic 2014 Tipuri de date medicale Scala de raţii: se măsoară în funcţie de un punct zero absolut Scale de interval: intervalul (sau distanţa) dintre două puncte pe
More informationRELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII
RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani
More informationFISA DE EVIDENTA Nr 1/
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor
More informationSecuritatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă
Securitatea şi Sănătatea în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Ziua Internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă 28 aprilie 2014 Copyright Organizaţia Internaţională a Muncii 2014 Prima
More informationCOMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI Ţinta producătorului de bunuri şi servicii este de a obţine un profit cât mai mare. Acest deziderat este atins numai dacă produce bunul sau serviciul cu cheltuieli mai mici
More informationPrecizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar
Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar 11-1 Pentru anul şcolar 11-1, la disciplina limba engleză, modelul de test inińial/ predictiv
More informationEvoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010
Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 2010 La 30 2010 numărul total de persoane cu handicap comunicat Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului
More informationRelaţia dintre absenteism şi nivelul stimei de sine la adolescenţi
Relaţia dintre absenteism şi nivelul stimei de sine la adolescenţi prof.dr.psih.rață NADIA DINUCA Tulburările de comportament la copii şi adolescenţi În perioadele de mutaţii sociale şi de profunde crize
More informationUtilizarea eficientă a factorilor de producţie
Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized
More informationEdiţia în limba română
Ediţia în limba română Jurnalul Român de Psihoterapie Integrativă Revista oficială a Institutului Român de Psihoterapie Integrativă. Ediţia apare în limba română şi în limba engleză Toate drepturile rezervate
More informationFIŞA PROGRAMULUI POSTUNIVERSITAR DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ MANAGEMENT FINANCIAR
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI FACULTATEA: ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA: FINANŢE ŞI BĂNCI DEPARTAMENTUL: ŞTIINŢE ECONOMICE FIŞA PROGRAMULUI POSTUNIVERSITAR DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ
More informationCuprins zone.com sagner.de
Cuprins 1. www.books zone.com... 2 2. www.istoria.md... 7 3. www.kubon sagner.de... 12 4. www.valorebooks.com... 17 Search Books http://www.books-zone.com/search.php?action=cauta&titlu=&autor=&e_id=397&ca_id=...
More informationPROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE Carol I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DUŢU, PETRE Provocări actuale pentru securitatea europeană
More informationManagement. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe
Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe 1. Introducere Tranziţia celor mai multe dintre naţiunile dezvoltate şi în curs de dezvoltare către economiile bazate pe cunoştinţe a condus la înţelegerea
More informationFINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY
DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI PROF.UNIV.DR. CĂRUNTU CONSTANTIN LECT.UNIV.DR. LĂPĂDUŞI MIHAELA LOREDANA UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI FINANCIAL
More information5 Analiza încrederii cetăţenilor în serviciile de guvernare electronică şi a cerinţelor lor privind serviciile de guvernare electronică
5 Analiza încrederii cetăţenilor în serviciile de guvernare electronică şi a cerinţelor lor privind serviciile de guvernare electronică Răspândirea şi utilizarea largă a Internet-ului au produs transformări
More informationANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ,
REGULAMENTUL (UE) 2017/1505 AL COMISIEI din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară
More informationCe pot face sindicatele
Ce pot face sindicatele pentru un sistem corect de salarizare a angajaţilor, femei şi bărbaţi? Minighid despre politici de salarizare pentru liderii de sindicat Centrul Parteneriat pentru Egalitate 2007
More informationDISCUŢII PRIVIND CONCEPTUL ŞI TIPOLOGIA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA
CONTROVERSIES REGARDING THE CONCEPT AND TIPOLOGY OF THE CULTURAL HERITAGE IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA DISCUŢII PRIVIND CONCEPTUL ŞI TIPOLOGIA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA Gheorghe GUȚU Master
More informationQUALITY MANAGEMENT IN TECHNICAL AND VOCATIONAL EDUCATION AND TRAINING. FARKAS Zoltán-Béla, PhD Candidate, Politehnica University, Timişoara
QUALITY MANAGEMENT IN TECHNICAL AND VOCATIONAL EDUCATION AND TRAINING FARKAS Zoltán-Béla, PhD Candidate, Politehnica University, Timişoara Abstract: In this work I discuss the general topic of educational
More informationDUMITRU BATÂR SOCIOLOGIA DEVIANŢEI SIBIU
DUMITRU BATÂR SOCIOLOGIA DEVIANŢEI SIBIU - 2009 CUPRINS CAPITOLUL 1 SOCIOLOGIA ŞTIINŢĂ A SOCIETĂŢII... 7 1.1 Concepţii despre societate şi apariţia sociologiei ca ştiinţă... 7 1.2 Societatea umană obiect
More informationMaria plays basketball. We live in Australia.
RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?
More informationCULTURA ORGANIZAÞIONALÃ ªI COMPETITIVITATEA
CULTURA ORGANIZAÞIONALÃ ªI COMPETITIVITATEA Cultura organizaþionalã ºi competitivitatea 3 CRISTINA GÃNESCU CULTURA ORGANIZAÞIONALÃ ªI COMPETITIVITATEA EDITURA UNIVERSITARÃ Bucureºti, 2011 Referenþi 4 ºtiinþifici:
More informationDaniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică
DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul
More informationCriterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012
CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este
More informationOrientarea către client a instituţiilor administraţiei publice: o evaluare în cazul Ministerului Administraţiei şi Internelor
Orientarea către client a instituţiilor administraţiei publice: o evaluare în cazul Ministerului Administraţiei şi Internelor Customer Orientation of Public Administration Institutions: An Assessment of
More informationCoeziunea socială o analiză post-criză
Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012), No. 11(576), pp. 111-118 Coeziunea socială o analiză post-criză Alina Magdalena MANOLE Academia de Studii Economice din Bucureşti magda.manole@economie.ase.ro
More informationAnalele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010
DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI Prof. Univ. Dr. Constantin CARUNTU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu - Jiu Lect.univ.dr. Mihaela Loredana
More informationSCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE
CERCETARE, EDUCAŢIE, ÎNVĂŢĂMÂNT TEHNIC SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE Ş. l. dr.ing. Ion DURBACĂ,
More informationEDIŢIA A III-a, 2013
180 ABORDAREA COMPARATIVĂ A DIFERITOR SISTEME DE RECOMPENSARE A PERSONALULUI LA NIVELUL ORGANIZAŢIILOR ALIC BÎRCĂ, dr., ASEM This paper talks about the comparative approach of different rewarding staff
More informationFIŞA DISCIPLINEI. Anul universitar
FIŞA DISCIPLINEI Anul universitar 2015-2016 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babes-Bolyai 1.2. Facultatea Facultatea de Business 1.3. Departamentul Departamentul
More informationREFERENȚIAL DE FORMARE PENTRU PROGRAMUL DE STUDII TERAPIE OCUPAȚIONALĂ
REFERENȚIAL DE FORMARE PENTRU PROGRAMUL DE STUDII TERAPIE OCUPAȚIONALĂ I. Date generale I.1. Documente de referinţă utilizate pentru întocmirea Planului de învăţământ programul de studii de licenţă, cursuri
More informationAnexa nr.1. contul 184 Active financiare depreciate la recunoașterea inițială. 1/81
Anexa nr.1 Modificări și completări ale Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aplicabile instituțiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naționale
More informationREFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION
STUDII REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION Ecaterina Vrasmas Universitatea din Bucuresti Rezumat:
More informationModele social-economice în perioada de criză
Economie teoretică şi aplicată Volumul XVIII (2011), No. 9(562), pp. 129-136 1 Modele social-economice în perioada de criză Elena MANOLESCU Asociaţia culturală BEST ART ileana.manolescu@gmail.com Rezumat.
More informationPROIECTE INTERNAŢIONALE DE COLABORARE EDUCAŢIONALĂ
PROIECTE INTERNAŢIONALE DE COLABORARE EDUCAŢIONALĂ Prof. Raluca Andreea Luchian Colegiul Tehnic de Comunicaţii Augustin Maior Cluj-Napoca 1. Ce este etwinning? etwinning este o comunitate pentru şcolile
More informationRecession-An issue for organizations. Recesiunea - O problemă pentru organizaţii
232 Recession-An issue for organizations Recesiunea - O problemă pentru organizaţii GEORGESCU D. Daniel, Ph.D. student The Polytechnic University from Bucharest, Romania e-mail: danieldgeorgescu@yahoo.com
More informationEtapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie
Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Conf.univ.dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucureşti Lector univ dr. Aurel NEAGU Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti
More informationMANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANŢA PROGRAM DE STUDII: MANAGEMENT MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE Suport de curs Lector univ.dr. GRECU IULIA Introducere Rolul
More informationPro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations
271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor
More informationINTERVENŢII PSIHOSOCIALE ADRESATE DEŢINUŢILOR CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ
INTERVENŢII PSIHOSOCIALE ADRESATE DEŢINUŢILOR CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ Elena Holeab, Iunie 2009 Deşi sunt cunoscuţi factorii psihosociali ce însoţesc detenţia şi problemele de sănătate mintală ce
More informationPLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar
PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar 2013-2014 OBIECTIV 1. Prevenirea si combaterea agresiunilor fizice, verbale sau de alta natură care se
More informationGhid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor
Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor Autori: psih. Daniela GEORGESCU psih. Ana Maria MOLDOVAN dr. Gabriel CICU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale: Autori:
More informationχ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland
χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland în raportul Viitorul nostru comun : Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezente
More informationMaria Dorina Paşca. Noi perspective în psihologia medicală
Maria Dorina Paşca Noi perspective în psihologia medicală ISBN 973-8406- 22-6 Editura ARDEALUL Consilier editorial: Eugeniu Nistor Format: 16 / 61 x 86; coli tipo. 30 Toate drepturile rezervate: Maria
More information