Linii directoare pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România ROMÂNIA. Uniunea Europeană MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "Linii directoare pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România ROMÂNIA. Uniunea Europeană MINISTERUL SĂNĂTĂŢII"

Transcription

1 Linii directoare pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România Linii directoare pentru echipe multidisciplinare 2 Curs structurat pentru terapie ocupațională Uniunea Europeană ROMÂNIA Proiect finanţat prin PHARE MINISTERUL SĂNĂTĂŢII Bucureşti, Noiembrie 2009

2 Acest manual a fost produs în cadrul unei serii de 4 manuale Linii directoare pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România Manual 1: Set de Instrumente pentru serviciile de sănătate mintală Manual 2: Curs structurat pentru terapie ocupaţională Manual 3: Manual pentru activităţi antistigma în şcoli Manual 4: Training pentru screening interactiv psihiatric pentru medicii de familie Editat de Heinz Katschnig, Mugur Ciumăgeanu, Dan Ghenea şi Raluca Sfetcu în cooperare cu Michaela Amering, Ştefan Bandol, Peter Denk, Birgit Elsayed-Glaser, Stefan Frühwald, Liviu Gaja, Frank Hoedelmans, Christian Horvath, Hans Kroon, Edwin Ladinser, Gerhard Lenz, Andreea Luca, Ovidiu Mărginean, Roxana Mărginean, Cristian Oana, Rafael Rabenstein, Wolfgang Spiegel, Jan Spijker, Gabriela Tănăsan, Franz Trautmann şi Barbara Weibold Dezvoltat în cadrul proiectului de twinning al Comisiei Europene în România Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală şi de instituţionalizarea persoanelor cu tulburări mintale

3 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Linii directoare pentru echipe multidisciplinare / ed.: Heinz Katschnig, Mugur Ciumăgeanu, Dan Ghenea, Raluca Sfetcu. - Cluj-Napoca : Qual Media, vol. ISBN Vol. 2 : Curs structurat pentru terapie ocupaţională. Bibliogr. - ISBN I. Katschnig, Heinz (ed.) II. Ciumăgeanu, Mugur Daniel (ed.) III. Ghenea, Dan (ed.) IV. Sfetcu, Raluca (ed.)

4 Prefaţă Acest curs structurat de terapie ocupaţională aparţine părţii C din Standarde şi linii directoare integrate pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România. Partea C cuprinde un set de instrumente care pot servi la îmbunătăţirea lucrului direct cu pacienţii. Partea 1 este inclusă în primul manual, al cărui cuprins oferă o imagine de ansamblu a instrumentelor pregătite pentru utilizare practică în servicii de sănătate mintală spitaliceşti şi comunitare. Partea C2, prezentată în acest manual 1, reprezintă un supliment esenţial la temele deja prezentate în lucrul cu mintea, lucrul cu corpul şi lucrul cu situaţiile cotidiene. Terapia ocupaţională poate fi, de fapt, caracterizată ca lucrul cu mâinile şi cu materiale. De ce este atât de important acest aspect şi care este, dincolo de aceasta perspectiva, filosofia terapiei ocupaţionale în domeniul Sănătăţii mintale, este explicat pas cu pas în textul prezentului curs structurat. Terapia ocupaţională poate, ca toate celelalte activităţi, să fie utilizată pentru structurarea zilei, dar, ca şi toate celelalte, are o valoare mai directă ca şi o abordare terapeutică specifică. Acest manual a fost dezvoltat de Birgit Elsayed-Glaser şi a fost utilizat pentru instruirea personalului din câteva servicii de sănătate mintală din întreaga ţară. Feedback-ul primit de la participanţi a fost luat în considerare în evaluarea primei versiuni a manualului şi în editarea acestei versiuni. Manualul este inclus în CD. Handout-urile prezentate în acest manual reprezintă instrumente ce pot fi utilizate imediat prin copiere din manual sau printare din CD, dar pot fi şi adaptate nevoilor particulare ale unui anumit serviciu. Este prevăzut ca în viitor acest manual să fie disponibil pe un site web (informaţii: heinz. Abrevierile TO1, TO2, TO 12 din parentezele ce urmează titlului fiecărui modul, se referă la cele 12 sesiuni ale trainingului iniţial de terapie ocupaţională (vezi anexa pentru agenda trainingului). Cursul ca atare este împărţit în 11 module şi, deoarece modulul 1 acoperă primele două sesiuni de training, abrevierile care indică numărul sesiunii sunt TO3, TO4,.. sunt întotdeauna cu un număr mai mare decat modulele corespunzătoare. 1. Acest manual reprezintă rezultatul aşteptat pentru sarcina a Proiectului de Twinning al Comisiei Europene

5

6 Cuprins Introducere... 1 Modulul 1: A fi activ influenţează starea noastră mentală? (TO1+2) Exerciţiu de experimentare în grupuri mici... 3 Handout 1/1 Fişa de evaluare Handout 1/2 Designul grupurilor... 5 Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucţiuni pas cu pas... 9 Handout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-ului...11 Handout 2/1 Fişa de evaluare Modulul 2: Reflectare şi feedback pentru munca în grupuri mici (TO3) Pregătirea feedback-ului în grupuri mici Discuţii în plenară Tema Handout 3/1 Idei pentru discuţii...16 Handout 3/2 Tema Modulul 3: Cadrul filozofic al terapiei ocupaţionale (TO4) Calitatea vieţii Independenţa Fiinţele umane sunt fiinţe sociale Activitatea / Ocupaţia...25 Handout 4/1 Idei pentru discuţii...27 Modulul 4: Terapia Ocupaţională în Psihiatrie (TO5) Context Aspecte cheie în TO...30

7 Modulul 5: Analiza activităţilor, materialelor şi tehnicilor (TO6) Analiza activităţii Analiza materialului şi a tehnicii Exerciţiu de experimentare în grupuri mici Discuţii în plenar...36 Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică...37 Handout 6/2 Exerciţiu...42 Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas...43 Handout 6/4 Analiza activităţii idei pentru discuţii...44 Handout 6/5 Temă Modulul 6: Adaptarea activităţii (TO7) Tehnici structurate şi libere Adaptarea activităţii folosite la starea mentală actuală...54 Modulul 7: Cum să faci un grup / o terapie individuală în cadrul unui grup (TO8) Grupuri Terapie individuală în grup Pericole şi dificultăţi Reguli...62 Modulul 8: Exerciţiu în Grupuri Mici (TO9) Exerciţiu de experimentare în grupuri mici Reflectare în grupuri mici...63 Handout 9/1 Exerciţiu...64 Handout 9/2 Cum să faci o figurină. Instrucţiuni pas cu pas...66 Handout 9/3 Cum să faci o mască. Instrucţiuni pas cu pas...67 Handout 9/4 Întrebări pentru discuţii...68 Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică...69

8 Modulul 9: Feedback pentru Grupul de Exprimarea emoţiilor (TO9).... Monitorizarea şi documentarea activităţilor (TO10) Discutarea rapoartelor din grupurile aferente TO Temă Monitorizarea şi documentarea activităţilor...73 Handout 10/1 Temă Modulul 10: Implementarea unui plan de tratament pentru instituţie (TO11) Curs recomandat de acţiune Muncă în grupuri mici Discuţie în plenară...82 Handout 11/1 Implementarea unui plan de tratament pentru spital. Posibile întrebări pentru discuţii...83 Handout 11/2 Model pentru pentru planul săptămânal de activităţi TO...84 Handout 11/3 Tema Modulul 11: Prezentarea rezultatelor (TO12) Organizarea evenimentelor şi prezentărilor de către utilizatorii de servicii Prezentarea rezultatelor grupului în cadrul training-ului Discuţii finale...88 Glosar de termeni utilizaţi în Terapie Ocupaţională...89 Link-uri şi Referinţe...94 Anexa...95 Propunere de agendă pentru organizarea trainingurilor de instruire în Terapie Ocupaţională

9

10 Introducere Terapia Ocupaţională este un concept centrat pe client cu următoarele asumpţii de bază: A fi capabil să acţionezi este o nevoie de bază în viaţa de zi cu zi A te implica într-o activitate semnificativă are efecte terapeutice TO se poate aplica în interiorul unei instituţii, în exterior - în centrele comunitare de sănatate mintală -, sau în sesiuni individuale, în practica privată. Acest training se va concentra pe posibilităţile în interiorul unei instituţii. TO poate fi o parte importantă în construirea structurii zilei într-o instituţie, deorece foloseşte şi adaptează o serie de activităţi pentru a antrena diferite abilităţi necesare în viaţa de zi cu zi. Majoritatea oamenilor care se află într-o criză serioasă sunt auto-absorbiţi, se retrag din lumea exterioară în interior cu gândurile lor. Pentru a facilita entuziasmul lor şi a-i încuraja să-şi confrunte viaţa, este util un plan pentru fiecare zi/săptămână. Ceva care să fie aşteptat cu nerăbdare sau poate chiar ceva ameninţător, dar altceva decât imaginile obsedante ale oamenilor care suferă de tulburări psihotice sau ruminaţiile chinuitoare ale utilizatorilor care suferă de tulburări depresive. Folosirea artelor şi artizanatelor în Terapia Ocupaţională oferă efecte secundare adiţionale, mai ales datorită procesului creativ care permite posibilitatea de a te percepe într-un mod diferit, să trăieşti experienţe care se pot transfera şi în alte situaţii. Şi mai mult, materiale diferite oferă experienţe care antrenează toate simţurile iar tehnicile de artizanat necesită abilităţi diferite care se pot instrui şi învăţa. Din acest motiv şi pentru că activităţile de grup artistice şi artizanale pot fi adaptate atât abilităţilor şi intereselor terapeutului cât şi abilităţilor şi scopurilor utilizatorilor, majoritatea exerciţiilor practice din acest training vor folosi tehnici creative. Acest training oferă un prim contact cu Terapia Ocupaţională: cadrul filozofic are la bază posibilităţile şi şansele pe care TO poate să le ofere în munca cu oamenii care suferă de tulburări mentale. Este firesc ca trei zile de training să nu poată înlocui o educaţie de 3 sau mai mulţi ani, dar chiar şi fără o educaţie ca terapeut ocupaţional vei începe să gândeşti ca unul. Îţi va permite să începi să organizezi activitati în grupuri imediat, folosindu-te de faptul că orice activitate oferă diversitate şi o structură 1

11 de suport. Vei fi capabil să alegi activitatea având în vedere posibilităţile instituţiei tale, scopurile pe care vrei să le stabileşti cu clienţii tăi şi interesul personal (ex. Dacă-ţi place arta, organizează excursii la expoziţii, dacă-ţi place sportul organizează un grup de fitness, etc ). Acest training va încerca să te facă să-ţi conştientizezi creativitatea şi să ai încredere în ea, încât să o poţi transmite şi clienţilor tăi. 2

12 Modulul 1: A fi activ influenţează starea noastră mentală? (TO1+2) 1. Exerciţiul de experimentare în grupuri mici Formează 4 grupuri (min. 3, max. 7-8 persoane) Fiecare grup va avea sarcini uşor diferite, pentru a sublinia gama variată de posibilităţi pentru design-ul unui grup de activitate pe TO. Ai la dispoziţie o propunere cu privire la cum să abordezi munca în grupul tău, un program şi instrucţiuni pas cu pas pentru construirea unei sculpturi simple. De asemenea vei descoperi o serie de întrebări pentru auto-evaluare înainte şi după grup te rog să le completezi înainte să începi munca în grup şi imediat după ce termini. (Notă: Dacă nu sunt suficienţi participanţi la training pentru a forma 4 grupuri, alege design-ul pentru grup 1 sau grup 3; dacă poţi să formezi un singur grup, alege design-ul pentru grup 1). Handout 1/1 Fişa de evaluare 1 Handout 1/2 Design-ul grupurilor Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucţiuni pas cu pas Handout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-ului Handout 2/1 Fişa de evaluare 2 3

13 Modul 1 Handout 1/1 Fisa de evaluare 1 Te rog sa răspunzi la următorele întrebări înainte să începi munca în grup Starea mentală Eu mă simt deloc bine bine nesigur încrezător fără energie plin de energie obosit foarte activat Abilităţi cognitive Pot să mă concentrez puţin concentrez bine Mă simt confuz organizat Schimbările în modul meu de a percepe (ex. aud voci, am sentimental că sunt urmărit ) ma afectează foarte mult deloc Abilităţi sociale Într-un grup mă simt nesigur încrezător Să-mi spun propriile idei într-un grup este foarte dificil uşor A interacţiona cu alţi oameni din grup este foarte dificil uşor ciudat confortabil Despre munca în grup Mă aştept ca acest proiect să fie plictisitor distractiv dificil uşor 4

14 Modul 1 Handout 1/2 Designul grupurilor Grup 1 Creează un animal fantastic Materiale: Reciclabile tot ce se poate colecta Întrebări pentru discuţia iniţială: Decide cu privire la atributele personale ale animalului tău (mare sau mic, gras sau slab, drăguţ sau ameninţător...?) Vrei să exprimi ceva cu animalul tău? (emoţie, opinie) Câte picioare are sau este fără picioare, aripi, sau? Cum vrei să construieşti scheletul? Ce materiale vrei să foloseşti? Cine va face ce? ( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună) Sugestii Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu şi să aveţi timp pentru detalii interesante! Folosiţi materialele cum doriţi nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să desenezi... Dacă trebuie să luaţi o decizie faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod democratic (majoritatea simpla câştigă) Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (daţi-vă puţin timp; cu cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat. Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi spectatorii. Nu fiţi foarte serioşi folosiţi-vă imaginaţia, incercaţi să fiţi deschişi şi mai ales distraţi-vă! 5

15 Modul 1 Grup 2 Crearea unei figuri umane Materiale: Reciclabile tot ce se poate colecta Întrebări pentru discuţia iniţială: Decide cu privire la atributele personale ale figurii tale (bărbat, femeie sau asexual, mare sau mic, gras au slab, drăguţ sau ameninţător...?) Vrei să exprimi ceva prin figura ta? (emoţie, declaraţie...) Vrei să fie activă figura ta? Ce ar trebui să facă ea/el? Cum vrei să construieşti scheletul? Ce materiale vrei să foloseşti? Cine va face ce? ( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună) Sugestii Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu şi să aveţi timp pentru detalii interesante! Folosiţi materialele cum doriţi nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să desenezi... Dacă trebuie să iei o decizie faceţi un brainstorming (notaţi ideile) şi apoi votaţi în mod democratic (unica majoritate câştigă) Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (daţi-vă puţin timp; cu cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat. Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi spectatorii. Nu fiţi foarte serioşi folosiţi-vă imaginaţia, încercaţi să fiţi deschişi şi mai ales distraţi-vă! 6

16 Modul 1 Grup 3 Crearea unei sculpturi non-figurative Materiale: Reciclabile tot ce se poate colecta Întrebări pentru discuţia iniţială: Vrei să exprimi ceva? (emoţie, opinie) Este nevoie de un schelet? ( sau doar vei face o gramadă şi o vei lăsa să crească? Ce materiale vrei să foloseşti? Cine va face ce?( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună) Sugestii Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu şi să aveţi timp pentru detalii interesante! Folosiţi materialele cum doriţi nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să desenezi... Dacă trebuie să iei o decizie faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod democratic (unica majoritate câştigă) Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (daţi-vă puţin timp; cu cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat. Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi spectatorii. Nu fiţi foarte serioşi folosiţi-vă imaginaţia, încercaţi să fiţi deschişi şi mai ales distraţi-vă! 7

17 Modul 1 Grup 4 Creează orice doreşti Materiale: Reciclabile tot ce se poate colecta Întrebări pentru discuţia iniţială: Va fi figurativă sau non-figurativă? Vrei să construieşti ceva (clădiri, oraşe, case de vis?) Vrei să exprimi ceva? (emoţie, opinie) Dacă este o figură: decide cu privire la atributele personale (mare sau mic, drăguţ sau ameninţător...?) Are nevoie de un schelet şi dacă da, cum vrei să o construieşti? Ce materiale vrei să foloseşti? Cine va face ce?( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună) Sugestii Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu şi să aveţi timp pentru detalii interesante! Folosiţi materialele cum doriţi nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să desenezi... Dacă trebuie să iei o decizie faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod democratic (unica majoritate câştigă) Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (dati-va puţin timp; cu cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat. Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi spectatorii. Nu fiţi foarte serioşi folosiţi-vă imaginaţia, încercaţi să fiţi deschişi şi mai ales distraţi-vă! 8

18 Modul 1 Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucțiuni pas cu pas 1 colectează materialele reciclate 2 umple saci de plastic cu mingi de hârtie 3 formează o mige pentru cap (sau corp) 4 taie sticle pentru a le lipi 5 fixează cu mototoale de hartie şi bandă adezivă 6 lipeste la scheletul de bază 7 întăreşte legăturile de carton 8 elemente adiţionale de carton 9 conectează-le bine cu bandă adezivă 10 obţine sculptura de bază 9

19 Modul 1 11 rupe ziarul in bucăţi 12 acopera peste tot cu vopsea 13 intinde-l pe sculptura ta 14 inmoaie mingi mici de hârtie în vopsea 15 conectează-le la bucăţile de ziar vopsite 16 acoperă o parte sau toată sculptura cu hârtie 17 vopseşte 18 rezultatul tău 10

20 Modul 1 Handout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-ului 1. Agenda pentru exerciţiul Experimentează TO ³ 9³ - 10 Introducere Construirea grupului Completarea foii de evaluare 1 Începerea muncii în grupuri mici Luarea deciziilor cu privire la rezultatele aşteptate (Schiţe şi dimensiuni) ³ 11³ Munceşte la proiectul tău începe munca cu hârtie şi vopsea Pauză Munceşte la proiect termină prima formă Vopseşte, detalii, utimele finisaje Titlu Completarea foii de evaluare 2 2. Pregătirea pentru Feedback: Ce părere ai despre rezultat? Cum a fost munca ce a fost uşor, ce a fost dificil? A fost pe măsura aşteptările tale? 11

21 Modul 1 Poţi să găseşti un răspuns la întrebarea noastră A fi activ influenţează starea noastră mentală? compară răspunsurile dinainte şi de după din fişa de evaluare există o diferenţă? Ce abilităţi crezi că sunt dezvoltate într-un grup de acest tip? Numeşte un reprezentant pentru grupul tău 12

22 Modul 1 Handout 2/1 Fişa de evaluare 2 Te rog să răspunzi la aceste întrebări imediat după terminarea muncii tale în grup Starea mentală Eu mă simt deloc bine bine nesigur încrezător fără energie plin de energie obosit foarte activat Abilităţi cognitive Pot să mă concentrez puţin concentrez bine Mă simt confuz organizat Schimbările în modul meu de a percepe (ex. aud voci, am sentimental că sunt urmărit ) ma afectează foarte mult deloc Abilităţi sociale Într-un grup mă simt nesigur încrezător Să-mi spun propriile idei într-un grup este foarte dificil uşor A interacţiona cu alţi oameni din grup este foarte dificil uşor ciudat confortabil Despre munca în grup Mă aştept ca acest proiect să fie plictisitor distractiv dificil uşor 13

23

24 Modulul 2: Reflectare şi feedback pentru munca în grupuri mici (TO3) 1. Pregătirea feedback-ului în grupuri mici Reflectarea şi pregătirea feedback-ului Timp: 30 Min. 2. Discuţii în plenară Fiecare reprezentant al grupului prezintă experienţele din grupul lui/al ei. Handout 3/1 Idei pentru discuţii 3. Tema 1 Handout 3/2 Tema 1 15

25 Modul 2 Handout 3/1 Idei pentru discuţii 2. Discuţii în plenară (întrebări care pot fi adresate participanţilor) Fiecare reprezentant al grupului prezintă experienţa din cadrul grupului său: Cum ţi se pare rezultatul? Cum a fost munca ce a fost uşor, ce a fost dificil? Cum a fost materialul? Grupul a fost conform aşteptărilor? Poţi să găseşti un răspuns la întrebarea noastră A fi activ influenţează starea noastră mentală? compară răspunsurile dinainte şi de după din fişa de evaluare există o diferenţă? Ce abilităţi crezi că sunt dezvoltate într-un grup ca acesta? Ai face un grup asemănător cu utilizatori de servicii? Crezi că este posibil? Ce ai face diferit? 3. Idei pentru discuţii (informaţii pentru facilitator) 3.1. Experienţe: Ce a fost uşor, ce a fost dificil? În general cea mai dificilă parte într-un grup creativ este partea de planificare. Realizarea unui plan (mai ales a unui plan realist cu privire la timpul şi abilităţile participanţilor) implică abilităţi cognitive ridicate cum ar fi concentrare, perseverare şi gândire abstractă. Partea de planificare este de asemenea o provocare pentru abilităţile sociale ale grupului. A dezvolta idei şi a le aduce în cadrul grupului va fi foarte dificil pentru persoanele cu o stimă de sine scăzută sau clienţii psihotici care nu îndrăznesc să aibă încredere în gândirea lor. Pe de altă parte nu va fi uşor pentru extraverţi (nu doar în cazul tulburărilor maniacale, dar pentru ei va fi cel mai greu) să ofere spaţiu ideilor celorlalţi şi să accepte deciziile de grup care sunt contradictorii cu ideile lor. Materiale: Folosirea materialelor reciclabile ar trebui să demonstreze că obţinerea unor rezultate interesante si a fi creativ nu are nici o legătură cu materiale sofisticate sau tehnici complicate. Mult mai importantă este abilitatea de a crea idei, dorinţa şi curajul de a risca şi încerca ceva nou. Materialele reciclabile nu costă nimic, sunt peste tot şi sunt tot mai mult folosite pentru artă creativă. Există proiecte interesante care folosesc cutii pentru a produce genţi, lanterne sau lucruri asemănătoare în Africa şi Asia. În Austria există un proiect similar numit gunoi (www.garbage.at) şi care este un proiect social-economic pentru şomeri pe termen lung. 16

26 Modul 2 Grup 1 Are o sarcină clară, puţine decizii de luat (nu ce putem face, ci doar cum putem face) Grup 2 Majoritatea oamenilor vor considera mai greu de făcut o figurină/figură umană decât să creeze un animal; dacă incluzi în sarcina ta ca figura să exprime ceva, participanţii vor trebui să se confrunte cu emoţii, ceea ce poate fi o provocare specială. (posibilităţi ulterioare: vrei să faci portretul unei persoane existente?) Grup 3 Mai dificil încă este faptul că munca non figurativă nu oferă nici o structură (e.g. dacă faci un animal toată lumea poate să-şi imagineze, o sculptură non-figurativa nu are formă predeterminată, nu poţi să ţi-o imaginezi ceea ce sperie pe mulţi oameni). Grup 4 Foarte deschis; multe decizii, multe planificări implică abilităţi avansate ale grupului, cognitive şi sociale. Este necesar un grup activ Cum să faci un grup asemănător cu utilizatori de servicii Un grup similar ar fi practicabil cu diferite tipuri de utilizatori, sunt multe posibilităţi pentru a-l adapta la nevoi speciale. (ex. Să fie făcut mai sigur sau mai provocator) Un factor de dezvoltare a grupului este timpul proiectele mai mari sunt în general mai uşoare (şi mai activatoare) decât cele mai mici; cu timp suficient aceste grupuri pot fi realizate cu diferite categorii de utilizatori de servicii. Putem sprijini rezultatul / realizarea unui proiect prin furnizarea de instrumente auxiliare cum ar fi şabloanele sau artefactele (ex. Dacă sarcina este să ataşezi o serie de rânduri de hârtie pe sculptură, poţi folosi diferite culori de ziar pentru a face fiecare rând vizibil), cadre. ex. Fă un peisaj, pregăteşte o schiţă şi lasă participanţii să decidă cu privire la detalii conturarea copacilor, apei, animalelor, oamenilor... Cu cât este mai structurat, cu atât este mai uşor ex. Dacă faci un grup pentru clienţi care suferă de dementa precoce trebuie să oferi instrucţiuni exacte, cum ar fi foloseşte sticlele de plastic pentru a construi un turn fiecare pas din proces ar trebui să fie planificat din timp şi bine descris cu cât este mai puţin structurat, cu atât este mai provocator (ex. pentru oameni cu tulburări nevrotice, oameni în proces de recuperare) Lasă spaţiu pentru gândire creativă cât mai mult posibil, ex. Permite spaţiu pentru ideile şi deciziile participanţilor. Este mult mai interesant şi motivant să participi la un proiect în care poţi construi, decât doar să urmezi instrucţiuni. Vrei ca clienţii tăi să-şi testeze propriile resurse şi să se simtă capabili din nou. ex. clienţii depresivi întodeauna creează (şi au despre ei) impresia că nu pot să aibă nici o idee oferă-le un început şi s-ar putea să te suprindă! Utilizatorii sunt partenerii tăi poţi să ai încredere că au idei deşi va trebui să-i ajuţi să ajungă la ele. Pentru clienţii aflaţi într-o criză severă, fă un grup mai mic (3, maxim 4 oameni) 17

27 Modul Puncte de sprjin în grupurile creative: Creează Decizii cu privire la caracteristicile fizice şi personale (ale sculpturii) Metoda: brainstorming cu Flip-Chart, decizii luate prin vot Planifică Decide cu privire la dimensiuni şi materiale Fă o schiţă (sau un model de hârtie sau lut) Cu poze: fă un plan care oferă o imagine generală a proiectului pe care o poţi folosi mai târziu să introduci noi membri in grup Construieşte Munceşte în grupuri mici Pregăteşte un plan de lucru şi împarte sarcinile pentru grupurile mici (cu cât participanţii sunt mai bolnavi, cu atât sarcinile sunt mai mici; prezintă instrucţiunile clar şi scurt şi repetă-le des) Reflectă Discută proiectul împreună ce s-a întâmplat azi, cum arată (ce se va întâmpla data viitoare) Pregăteşte întrebări asemănătoare cu cele de mai sus Oferă feedback participanţilor cum a fost implicarea lor? Au interacţionat în grupurile mici? Invită membrii grupului să-şi ofere feedback fiecare (ex. un membru care estimează contribuţia sa la proiect ca fiind redusă ar putea descoperi că ceilalţi o percep diferit) Vorbeşte despre tensiuni şi alte situaţii dificile din grup Abilităţi antrenate Abilităţi cognitive (ex. concentrarea, perseverarea, atenţia, gândirea logică şi gândirea abstractă) Abilităţi sociale (interacţiunea cu alţi oameni, să-ţi laşi spaţiu ţie şi celorlalţi, să accepţi deciziile grupului) Imaginaţia şi orientarea spaţială Abilitatea privind luarea deciziilor (într-o criză deciziile sunt întodeauna dificile; ex. utilizatorii depresivi se simt foarte des blank, nu au acces la ideile lor; oamenii psihotici de cele mai multe ori nu pot lua decizii din cauza ambivalenţei care este un simptom comun al bolii lor) Potenţialul creativ (înseamnă, de asemenea, şi soluţii creative pentru probleme) Stima de sine (poţi să faci mai mult pentru aceasta dacă prezinţi public rezultatele grupului, decorează instituţia ta sau fă o expoziţie) 18

28 Modul 2 Handout 3/2 Tema 1 Fă un design pentru un grup creativ Numele activităţii Scurtă descriere a activităţii Perioada de timp Materiale Contextul şi caracteristicile speciale ale mediului 19

29 Modul 2 Adecvarea pentru grupul / grupuri de clienţi Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut) Măsuri 20

30 Modulul 3: Cadrul filozofic al Terapiei Ocupaţionale (TO4) Ideea de Terapie Ocupaţională a apărut în 1892 datorită Dr. Adolf Meyer, un emigrant elveţian care a lucrat în psihiatrie în Statele Unite. A observat că folosirea adecvată a timpului pentru desfăşurarea unei activităţi utile şi satisfăcătoare s-a dovedit a fi o problemă fundamentală în tratamentul oricărui pacient neuropsihiatric. (Meyer 1922). Din acest moment, TO s-a dezvoltat într-un mod uşor diferit peste tot în lume. Termenul Terapie Ocupaţională a apărut la începutul secolului 20, iar primele şcoli în Europa au apărut în jurul anului TO se aplică azi în toate domeniile medicale, dar noi ne vom focaliza asupra Sănătăţii Mintale. Capacitatea de a acţiona este ceva de care avem nevoie în fiecare zi, în aproape fiecare moment din viaţa noastră. Nu contează dacă vrem să ne facem o cafea sau vrem să avem success în carieră, întodeauna vom avea nevoie de abilitatea de: a planifica o activitate, a o începe, a desfăşura activitatea într-un mod satisfăcător şi a finaliza activitatea cu succes (sau cel puţin să fii capabil să faci faţă unui rezultat negativ şi să înveţi din el). Aceasta este una din asumpţiile filozofice de bază ale Terapiei Ocupaţionale şi a acţiona este instrumentul principal pe care-l folosim cu clienţii noştri. Nu suntem fericiţi dacă acţionăm singuri. Pentru a descoperi ce îi face şi ii menţine pe oameni sănătosi şi mulţumiti, trebuie să privim viaţa de mai aproape, ce face ca viaţa să merite trăită, ce o îmbogăţeşte? Există un singur subiect central în găsirea unui răspuns la aceste întrebări: calitatea vieţii. Fiecare merită şi caută o calitate a vieţii satisfăcătoare şi ar trebui să fie scopul major pentru toate tratamentele medicale pentru a susţine utilizatorii de servicii în atingerea ei. Pentru a înţelege mai bine cum să includem acest subiect în tratamentul nostru şi modul nostru de gândire mai întâi vom încerca să definim mai bine termenul. 1. Calitatea vieţii 1.1. Discuţii în grupuri mici Tema discuției: Ce înseamnă calitatea vieții pentru tine? Timp: 15 Minute 1.2. Discuţii în plenară Handout 4/1 idei pentru discuţii 21

31 Modul 3 Calitatea vieţii este formată dintr-o serie de sentimente şi condiţii care cel mai des sunt relaţionate între ele. De exemplu, doar a fi independent nu ne face fericiţi pentru că dacă nu putem să împărţim viaţa şi sentimentele cu alţii, ne simţim singuri. Vorbind cu alţi oameni, vom afla că semnificaţia calităţii vieţii este diferită pentru persoane diferite. Sentimentul de mulţumire şi ce este necesar pentru a te simţi mulţumit este o percepţie foarte personală. Ex. Pentru o persoană care trăieşte în Europa de Vest ar putea fi foarte important să poată să trăiască singur şi independent, în timp ce, într-o societate în care este normal să trăieşti impreună cu familia, s-ar putea să fie altfel. Aceasta ne conduce direct la următorul subiect: una din cerinţele pentru o calitate a vieţii satisfăcătoare este: 2. Independenţa Sunt două tipuri diferite dar relaţionate de a înţelege independenţa. A fi capabil să ai grijă de tine, să ai încredere în tine, ceea ce include: Aspecte de supravieţuire grija pentru mâncare şi băutură, menaj, igienă personală Abilitatea de a te mişca independent Abilitatea de a-ţi asuma responsabilităţi (pentru tine, casă, familie) şi A fi capabil (şi lăsat) să iei decizii personale cu privire la propria viaţă Alegerea propriului stil de viaţă Trăirea unor experienţe proprii A face greşeli şi a învaţa din ele A face ce vrei TU Abilitatea de a trăi independent este un scop comun pentru Terapia Ocupaţională şi tratamentul medical (în general) pentru că include abilitatea de a acţiona neasistat. Vom reveni mai târziu asupra acestui aspect. Pentru a include cea de-a doua asumpţie în tratamentul nostru este necesară o anumită atitudine faţă de fiinţele umane, în general şi faţă de utilizatorii de servicii, în particular: să-i cunoşti şi respecţi ca persoane egale, care au dreptul (ca noi toţi) să fie uneori încăpăţânăţi şi să facă greşeli, dar care au şi abilitatea de a şti ce le face bine, de a învăţa şi a se dezvolta. Este o regulă de bază pentru terapeuţii ocupaţionali să întâlnească clienţii acolo unde sunt. Aceasta însemnă acceptarea deciziilor lor, dar în acelaşi timp să-ncerce să le arate posibilităţi de a merge mai departe. Caz: Robert suferă de psihoză. I-a spus doctorului său la spital că nu vrea să participe la Terapie Ocupaţională, pentru că este convins că nu prezintă nici un interes sau beneficiu pentru el să facă artizanat. Prefera să stea o mare parte din zi în pat, ceea ce însă nu îl ajută să se simtă mai bine. Nu putea să se concentreze pe o ocupaţie o anumită perioadă de timp, era agitat, motiv pentru care nu era uşor să lucrezi cu el. După un timp, doctorul său a reuşit să-l convingă să participe la o primă consultaţie de Terapie Ocupaţională. Mi-a zis că singurul lucru pe care şi-l poate imagina să-l facă în workshop-ul nostru este să facă tigări, ceea ce era sigur că nu-i voi permite (în mod normal ar fi avut dreptate). Am acceptat sugestia lui, pentru că întreaga echipă de terapie considera că ar fi important pentru procesul lui de vindecare să-l ajutăm cu structurarea unei zile (să nu stea în pat), să-i antrenăm puterea de concentrare şi atenţia şi în general să găsească mai multă linişte 22

32 Modul 3 A făcut minuni pentru relaţia noastră. În zilele următoare a venit regulat în atelierele noastre. A început cu 3-4 ţigări/zi, dar curând a devenit deschis la discuţii - feedback. Având o programare regulată şi prin urmare şi un motiv să părăsească secţia şi patul lui de 4 ori pe săptamână, putea să simtă un beneficiu din structura zilnică pentru că se simţea mult mai energic şi activ. Pentru a putea împacheta ţigări cu succes trebuia să se concentreze şi să rezolve probleme (îmi cerea des ajutorul). Pe secţie fuma ţigările finalizate; faptul că putea să le împacheteze din nou era foarte satisfăcător pentru el. Putea să-şi dezvolte scopuri, cum ar fi antrenarea puterii sale de concentrare şi răbdarea. După încă 3 zile a fost posibil pentru el să accepte sugestia de a lucra cu o altă tehnică şi alte materiale şi a-nceput să lucreze cu lut. Independenţa în cazul lui a însemnat auto-determinare, chiar dacă aceasta a însemnat doar să spună Nu la orice sugestie primită. A fi capabil să-şi ruleze ţigările a fost un scop important, însemnând că are mai mult control asupra vieţii lui, din nou. Fiinţele umane sunt ciudate; chiar dacă ştim că ar fi mai înţelept să respectăm sugestiile altora (ex. un doctor), nu vom face întotdeauna aşa. Acesta este unul din motivele pentru care Terapia Ocupaţională este un concept centrat pe client. Pe parcursul întregului proces terapeutic, dorinţele, nevoile şi scopurile clienţilor sunt în centrul gândirii şi planificării noastre. Noi considerăm utilizatorii de servicii ca parteneri egali, care sunt experţi în efectele bolii asupra corpului, minţii şi vieţii lor. Ei singuri decid dacă vor sau nu să utilizeze în viaţa de zi cu zi ce învaţă în terapie. Acesta este şi motivul pentru care folosim activităţi semnificative în tratamentul nostru asigură motivaţia necesară. Pentru că definiţia calităţii vieţii şi definiţia independenţei este foarte personală, nu putem să o definim noi pentru altcineva şi să stabilim scopurile pentru ei. Putem totuşi sprijini dezvoltarea dorinţelor, pentru că mulţi dintre clienţi nu-ndrăznesc să-şi dorească ceva sunt siguri că nu este posibil să atingă scopurile propuse. Un prim pas important în tratamentul nostru este să-l ajutăm săşi dezvolte stima de sine şi să descopere că este competent în planificarea şi desfăşurarea activităţilor. O altă asumpţie importantă care stă la baza Terapiei Ocupaţionale este: 3. Fiinţele umane sunt fiinţe sociale Fiinţele umane nu pot fi văzute ca entităţi izolate; ceea ce estimăm că este de dorit în viaţa noastră depinde foarte mult de cum şi unde am crescut, este influenţat de familie şi prieteni, dar şi de către circumstanţele în care trăim. Ce influenţeză viaţa noastră: Mediul social Include circumstanţele sociale în care trăim, statutul financiar, status-ul social al familiei; ex: o persoană care vine dintr-o familie înstărită s-ar putea să nu aibă nevoia financiară de a câştiga bani; va fi diferit pentru cineva care trăieşte în condiţii sărace şi trebuie să muncească pentru a supravieţui 23

33 Modul 3 Mediul cultural trăim într-o societate; suntem modelaţi de reguli sociale, idei spirituale şi valori care sunt importante pentru oamenii din jurul nostru ex: într-o societate în care este un standard ca toată lumea să călătorească în străinătate în vacanţa sa anuală, cineva care nu-şi permite acest lucru poate uşor să se considere sărac (gândeşte-te la toate răspunsurile pe care trebuie sa le dai la întrebarea unde ai fost în vacanţa? ). În alte societăţi, aceasta s-ar putea să nu fie deloc importantă. Mediul fizic înseamnă condiţiile fizice în care noi trăim; ce avem în casă/apartament, posibilităţi de deplasare transport public ex: pentru o persoană într-un scaun cu rotile independenţa va depinde şi de cât de adaptat este mediul său pentru persoane cu disabilităţi. Rolurile de viaţă roluri în familie (mamă, fiu,...), roluri la locul de muncă (manager, doctor...); roluri temporare (pacient, idiotul?,...) vin cu anumite expectanţe, pot să ofere un sens vieţii, pot oferi suport sau provocări ex: se presupune că o mamă se-ngrijeşte de copiii ei; dacă nu reuşeste cel puţin unii oamenii o vor considera o mamă rea şi neiubitoare Caz: Barbara este o femeie în vârstă de 40 de ani cu psihoză afectivă. Cea mai apropiată persoană este mama ei şi Barbara are nevoie de sprijinul ei ex. Când nu îndrăzneşte să meargă singură la programări la doctor pentru că s-ar putea să se împiedice şi să cadă sau când nu poate să facă duş fără nimeni aproape, de frică să nu aibă o criză. Momentan, împarte un apartament cu încă doi utilizatori de servicii şi merge să muncească pentru un proiect 4 ore în fiecare zi. A venit la mine pentru că şi-a dorit să devină mai independentă şi vroia să înveţe cum să gătească. A învăţat repede şi în curând a reuşit să gătească singură pe baza unei reţete dintr-o carte, motiv pentru care am încercat să facem ca gătitul să devină parte din viaţa ei de zi cu zi. Am ales o zi de gătit din săptămână, am ales o reţetă împreună şi am optat pentru un meniu simplu. Aceasta a fost acum aproape un an şi a funcţionat doar de 3-4 ori. Care este problema: Ea îşi petrece aproape tot timpul liber cu mama ei. În apartamentul mamei ei nu poate găti (am încercat) din diferite motive bucătăria este prea mică pentru două persoane, nu taie ceapa corect, etc. Însă, cel mai important: ea este în rolul fiicei incapabile, mama ei nu poate să renunţe la rolul ei de mamă foarte protectivă şi să aibă încredere în abilităţile ei de a găti (ceea ce se poate înţelege, a fost mult timp în care Barbara nu putea să ia nici o decizie singură). De asemenea, mama critica constant ce găteam noi la terapie, era fie prea scump, fie prea târziu pentru a mânca etc În acelaşi timp, Barbara şi mama ei îşi exprimă nemulţumiri una faţă de cealaltă Barbara se plânge că mama ei nu-i oferă mai multă libertate, aruncă lucruri din camera ei când face curat fără să-i ceară părerea. Mama se plânge că suportul pe care trebuie să-l ofere fiicei ei o depăşeşte. Barbara are abilitatea de a găti şi-i place, dar pentru a se folosi de această abilitate în viaţa ei de zi cu zi va trebui să-şi redefinească rolul ei de viaţă. Cât timp rămâne în rolul de săraca, incapabila fiică, mama ei nu va putea să aibă încredere în abilităţile ei şi să-i ofere mai mult spaţiu. 24

34 Modul 3 Acest caz clarifică faptul că, includerea rudelor în munca noastră este utilă şi necesară. A trăi cu o familie poate să fie constructiv şi suportiv, dar în acelasi timp şi dificil şi destructiv pentru toţi membrii, nu doar pentru clientul de care ne ocupăm. Pe fondul acestor asumpţii, Terapia Ocupaţională priveşte mai în detaliu ceea ce-nseamnă: 4. Activitatea /Ocupaţia La o examinare mai detaliată a ocupaţiilor din viaţa noastră, ele pot fi împărţite în 3 categorii: autoîngrijire funcţii fizice de bază necesare pentru a supravieţui, cum ar fi: păstrarea igienei corporale, hrana, mobilitatea; reglarea afacerilor personale productivitate munca, şcoala sau orice activitate care contribuie la societate sau într-o familie - şi îngrijirea casei timp liber timp liber activ, recreerea şi prezenţa unei vieţi sociale Această clasificare poate fi doar o sugestie, deoarece unele activităţi pot să aparţină de diferite categorii, pentru oameni diferiţi ex. gătitul ar fi autoîngrijire pentru majoritatea dintre noi, pentru cineva care lucrează ca şi bucătar poate fi muncă. Terapeuţii ocupaţionali canadieni au dezvoltat un instrument (MPOC = Măsurarea Performanţei Ocupaţionale Canadiene), care oferă posibilitatea de a identifica dorinţa pentru schimbare ale clientului, de a ierarhiza scopurile şi de a măsura schimbările care au loc pe parcursul terapiei. MPOC este utilizat împreună cu un interviu semistructurat pentru evaluarea unei zile normale a clientului, categoriile definite mai sus fiind foarte utile, cu condiţia să nu uităm anumite părţi (ex. recreere ). Acest instrument poate fi folosit de întreaga echipă terapeutică, nu doar de terapeutul ocupaţional oferă un cadru pentru fiecare manager de caz. Pe lângă această clasificare a ocupaţiei, TO analizează activităţi pentru a afla exact unde este problema. Pentru a îndeplini o ocupaţie (ex. menajul) trebuie să desfăşori anumite activităţi (să faci curat, să menţii ordinea, să mergi la cumpărături); aceste activităţi implică o serie de sarcini (ex: să faci curat: planificarea, curăţarea podelei; măturarea; aducerea unei găleţi, apă şi săpun; spălarea podelei). Pentru a îndeplini fiecare sarcină sunt necesare anumite abilităţi (a fi capabil să iei o decizie şi a avea motivaţia să-ncepi, putere de concentrare, perseverenţă). În terapie vom găsi posibilităţi de antrenare a acestor abilităţi. În funcţie de situaţie şi starea mentală actuală a utilizatorului de serviciu, vom folosi întreaga activitate (spălarea podelei), sarcinile care sunt parte din activitate (măturarea podelei şi găsirea unui sistem pentru a include şi colţurile negre ) sau vom adapta alte activităţi pentru a dezvolta abilităţile necesare (poţi dezvolta puterea de concentrare prin jocuri, activităţi creative ). 25

35 Modul 3 Uneori, va fi necesar şi să adaptăm mediul pentru a determina oamenii să desfăşoare activitatea ex. dacă nu este găleată în casă, va trebui mai întâi să cumpărăm (ceea ce ar putea fi o altă problemă pe care trebuie să îl învăţăm cum se rezolvă). 26

36 Modul 3 Handout 4/1 Idei pentru discuţii Calitatea vieţii Ce înseamnă pentru tine calitatea vieţii? Muncă în grupuri mici, 15 Minute Discuţii în plenară A fi independent, a fi capabil să ai grijă de tine A fi capabil să ai relaţii reuşite A participa (în societate, prieteni..), a te simţi acceptat A te percepe într-un mod pozitiv A fi capabil să fii creativ la muncă, timp liber şi autoîngrijire (gătit!) A avea încredere în tine A fi capabil să faci faţă frustrărilor şi să nu te dai bătut A te simţi energic A fi mândru de tine A te simţi confortabil cu corpul tău A face sex A fi capabil să simţi A avea timp liber...etc. 27

37

38 Modulul 4: Terapia Ocupaţională în Psihiatrie (TO5) Pentru a atinge o calitate a vieţii satisfăcătoare oamenii au nevoie să fie capabili să acţioneze. Pentru aceasta, cu toţii avem nevoie de anumite abilităţi; în Terapie Ocupaţională ne focalizăm pe următoarele: încredere în sine, stimă de sine abilitatea de a lua decizii responsabilitate pentru propria persoană conştientizarea realităţii putere de concentrare, atenţie, perseverenţă toleranţa la frustrare gestionarea fricii, tensiunii şi agresivităţii exprimarea emoţiilor conştientizarea corporală comunicare şi abilităţi sociale potenţial şi energie motivaţie (Aceste scopuri au fost dezvoltate de Echipa TO/Spitalul General din Viena / Departmentul de Psihiatrie al Clinicii; v. Cap. 13) Terapia foloseşte mai ales activităţi selectate pentru a antrena diferite abilităţi care sprijină procesul de vindecare al unei persoane cu probleme de sănătate mintală. Astfel ne concentrăm asupra resurselor pe care o persoană le are, pentru că, într-o criză, oamenii au tendinţa să uite că sunt persoane capabile, care au cunoştinţe şi anumite abilităţi speciale, foarte personale. În majoritatea cazurilor o primă abordare este să te descoperi într-un mod pozitiv. Ne vom concentra asupra scopurilor pe care le definim împreună cu utilizatorii de servicii, vom adapta contextul, activitatea şi materialele folosite, pentru a le atinge. 1. Context Terapia Individuală este concentrată, permite muncă individuală şi foarte intensivă dacă clientul este foarte bolnav, nu este capabil să se descurce singur, cu nevoi speciale înainte de externare, pentru a putea să vorbească despre viaţa de zi cu zi în afara spitalului, să găsească o structură a zilei acasă, poate să fie pregătit pentru posibilele probleme la intervale mai reduse acasă sau în spital, să vorbească despre scopuri şi realizări Terapie Individuală în grup Este un context special al TO, unde mai mulţi utilizatori muncesc la proiectele individuale în prezenţa unui terapeut (max. 6-7 persoane la un singur terapeut); de cele mai multe ori în combinaţie cu tehnici creative Pentru a putea participa, utilizatorul are nevoie de o minimă autonomie în conducerea unei activităţi, are nevoie de abilitatea de a respecta reguli 29

39 Modul 4 Oferă un spaţiu pentru acţiune care poate fi planificat şi condus într-un mod foarte individual (fie foarte uşor şi, foarte probabil, cu success fie foarte dificil şi provocator). Spaţiu pentru a lua legătura cu alţi utilizatori fiecare rezultat al muncii va fi văzut şi comentat de ceilalţi (şi care poate fi folosită de către terapeut) cu cât este mai mare piesa realizată, cu atât mai multe sunt comentariile; de asemenea: cere ajutor vecinului tău) Contactul cu terapeutul poate fi adaptat cel puţin bună ziua şi la revedere ; contact pasiv şi activ (de la aşteptarea inactivă ca terapeutul să ajungă, până la solicitări active de sprijin) Poate fi primul pas înainte de munca în grup sau într-un context nou Necesită pregătire mai puţină a terapeutului, dar schimbări constante în angajamentul cu diferite persoane şi tehnici Grupuri Focus pe comunicare şi abilităţi sociale Mai provocator şi din cauza asta uneori mai dificil pentru clienţi Oferă posibilitatea de a se centra pe scopuri speciale sau grupuri centrate pe diagnostic Oferă posibilitatea de a face ca rezultatul să fie văzut de ceilalţi în decorarea spitalului, realizarea de expoziţii, gătit pentru alţii 2. Aspecte cheie în TO Terapeuţii ocupaţionali folosesc diferite tipuri de activităţi în munca lor. Alegem materialul şi activitatea în funcţie de posibilităţile instituţiei, grupul de utilizatori cu care lucrăm sau nevoile speciale la care vrem să raspundem A munci cu arta şi artizanatul În folosirea tehnicilor creative putem forma diferite abilităţi, dar în plus putem folosi faptul că a crea este un proces plăcut, inventiv. Diferitele proprietăţi ale materialelor pot fi folosite în terapia noastră, la fel şi efectul psihomotor şi senzorio-motor pe care acestea îl au. Creativitatea este necesară tot timpul în viaţa de zi cu zi (ex. pentru a rezolva probleme) să te descoperi ca o persoană creativă este util în multe situaţii; Lucrul de mână facilitează abilităţile cognitive; ex. dacă cineva nu se concentrează asupra sarcinii, obiectul va avea erori şi se va dărâma; fără suficientă răbdare calitatea va avea de suferit Să obţii ceva dintr-un material necesită abilităţi motorii; - uneori putere (tăierea lemnelor), uneori sunt cerute mişcari foarte fine şi delicate (cusutul) A lucra cu materiale înseamnă să le atingi şi să le simţi poate fi plăcut sau înspăimântător, calmant sau stimulativ Să lucrezi cu mâinile are o influenţă asupra energiei din corp ex. un client agitat sau agresiv ar putea să-şi reducă tensiunea prin muncă fizică care presupune efort intens (să tai o scândură mare de lemn, să modelezi lut), în timp ce un client lipsit de entuziasm sau motivaţie ar putea primi un impuls prin muncă uşoară şi energizatoare (ex. vopsitul mătăsii cu o perie mare) O muncă creativă realizată cu succes întăreşte încrederea în sine şi stima de sine; poate fi arătată la alţii utilizatori, terapeuţi, rude pentru ca şi ei să poată să-l perceapă pe autor ca persoană capabilă.

40 Modul Munca Expresivă În timpul unei crize puternice, emoţiile sunt foarte precare; unii clienţi ne vor spune că se simt complet goi, lipsiţi de orice emoţie puternică şi de aceea imposibil să ajungă la sentimentele lor. Alţii simt prea mult în acelaşi timp, au probleme să se distingă de alţi oameni sau să de distanţeze de halucinatiile lor. Se vor simţi copleşiţi şi împovăraţi de sentimente pe care nu le pot controla şi au tendinţa să-şi reprime emoţiile cât mai mult posibil. A intra în contact cu propriile emoţii şi a avea abilitatea să le faci faţă este o bază importantă pentru o calitate a vieţii satisfăcătoare. În timpul unei discuţii cu participanţi din clinica de zi, unul din participanţi a zis: căt timp te simţi bolnav, nu iti este permis să te îndrăgosteşti dacă nu poţi să-ţi permiţi să iubeşti pentru că eşti prea speriat că nu vei face faţă unui posibil eşec, pierzi foarte mult. Munca expresivă poate avea loc în fiecare context de TO. Unii oameni vor tinde spre ea datorită experienţei lor (artişti, artişti din hobby), pentru alţii o vom propune pentru a facilita energia şi potenţialul creativ. Focus-ul principal constă în a face posibil să se-ntâmple şi nu în interpretarea rezultatelor. O clientă mi-a zis că se simte mai bine dacă pictează gândurile şi imaginile îngrozitoare pe care le are pentru că după ce le termină de pictat le-a şi uitat. De asemenea, mi-a spus destul de des cât de important este pentru ea că nu trebuie să-şi ascundă sentimentele de noi (cum le ascunde de părinţi, ceea ce este o grijă pentru ea). pentru ea). Se vede sub o presiune Se vede sub o presiune sau pe vârful unui fier str u uria sau pe vârful unui fierăstrău uriaş Pictarea unei emoţii face posibil să fie văzută de ceilalţi ceea ce poate fi un început bun şi pentru o sesiune de psihoterapie. Totuşi, trebuie să avem grijă, pentru că o examinare mai atentă a emoţiilor cuiva oferă posibilitatea de accentua simptomele bolii. Este o linie subţire între facilitarea contactului cu sentimentele pe care clienţii noştri le au şi a-i face mult mai nefericiţi prin confruntarea cu sentimentele lor. Trebuie să fim atenţi mai ales cu utilizatorii care suferă de o psihoză sau au avut o experienţă traumatică în trecut. Este posibil ca prin conştientizarea emoţiilor să se adâncească în lumea ireală şi plină de imagini îngrozitoare pe care aceştia le văd şi simt. Dacă clienţii pictează poze cu un conţinut îngrozitor să vă asiguraţi că nu rămân singuri cu emoţiile care au iesit la suprafaţă. Uneori, poate fi suficient dacă ei pot să-ţi spună ce văd în poză, uneori poate fi îndrumat să consulte un psiholog/ psihoterapeut. 31

41 Modul Trainingul abilităţilor cognitive Deşi abilităţile cognitive cum ar fi puterea de concentrare, atenţia şi răbdarea pot fi antrenate perfect cu tehnici creative, uneori însă sunt necesare alte tehnici. Pentru că TO este centrată pe client, întodeauna încercăm să urmărim dorinţele şi abilităţile clienţilor. Un tânăr s-ar putea simţi capabil să participle la un curs de informatică dar să fie amuzat de ideea de a picta. Alte posibilităţi de training cognitiv sunt: Programe sau jocuri pe calculator Jocuri Parlour aproape toate jocurile facilitează puterea de concentrare, toleranţa la frustrare, atenţia Puzzle Ghicitori Citit, ex. articole de ziar: citeste, încearcă să-ţi aminteşti şi să răspunzi la întrebări mai târziu; de asemenea ar putea fi un timp alocat zilnic pentru citit, unde membrii citesc pe rând o poveste Grupuri de ştiri, ex. să priviţi ştirile la TV şi să le discutaţi ulterior Jocurile sunt un mediu excelent pentru a antrena abilităţile sociale. Utilitatea adiţională a jocurilor este că participanţii se amuză. (Aveţi grijă că, mai ales persoanelor psihotice, le este foarte dificil să mintă sau să ascundă ceva) 2.4. Activităţi din viaţa de zi cu zi Sunt baza vieţii de zi cu zi şi de aceea şi foarte importante. Activităţile din viaţa de zi cu zi pot fi folosite într-o terapie individuală pentru a învăţa de exemplu: Să se îmbrace singur Să facă duş, să se îngrijească de igiena corporală Să facă patul, să îşi împacheteze hainele, menaj Să gătească Să se plimbe (în spital, afară, să meargă la cumpărături...) Să folosească transportul public Sau în grupuri ca: (regulat) grupuri pentru plimbări excursii (folosirea transportului public, participarea la viaţa culturală) grupuri pentru gătit petreceri pregătirea, invitarea oamenilor, decorarea...; a păstra contactul cu realitatea (petreceri spirituale, aniversări, expoziţii...) Training-ul activităţilor de rutină poate fi combinat cu grupurile creative dacă vrei să organizezi o expoziţie cu un grup creativ, poţi planifica şi organiza evenimentul cu ajutorul unui grup pentru gătit. Deasemea, mergi la o plimbare cu clienţii tăi (pentru a intra în contac cu natura, mediul) şi colectează materiale caracteristice sezonului. După plimbare ai putea face un colaj cu aceste materiale, aducând natura şi sezonul în spital. 32

42 Modul Integrare senzorială (IS) Integrarea senzorială înseamnă procesarea informaţiilor prin intermediul simţurilor de bază pe care le avem sistemul tactil (atingerea), sistemul vestibular (simţul mişcării) şi sistemul proprioceptiv (simţul poziţiei). Conceptul de integrare senzorială (prima dată utilizat de Jean Ayres) este foarte folosit de terapeuţii ocupaţionali care lucrează cu copii. În ultimii ani, a devenit mai important in psihiatrie folosirea elementelor IS pentru că este posibil să se observe că utilizatorii de servicii sunt chiar foarte des hiper- sau hipo senzitivi în unul sau mai multe din simţurile lor (ex: o persoană cu hipo-senzitivitate tactilă va avea o toleranţă ridicată neobişnuită la stimuli din mediu va avea pe el două jachete vara, nu va simţi frigul şi căldura; va parea ciudat în abilităţile motorii fine,...). Ideea de integrare senzorială în terapia noastră înseamnă a stabili anumiţi stimuli senzoriali specifici pentru a oferi clientului posibilitatea să înveţe o reacţie adecvată la ei. Fără a intra în detalii cu privire la conceptul de IS, este uşor şi recomandat să foloseşti unele elemente ale IS. Pune următorii itemi în camera ta de lucru şi lasă clienţii tăi să-i folosească cât doresc îi vor folosi şi le va plăcea. Băi pentru mâini. - Acestea sunt cutii pline cu orez, fasole şi linte sau ceva similar; suficient de mare încât să poţi pătrunde cu mâna până la cot are un efect calmant pentru majoritatea oamenilor. -->sistemul tactil, proprioceptiv Scândură pentru mers - Pentru a merge pe ea cu picioarele goale stimuli puternici sau fini. Scânduri sau poteci (în grădină) care stimulează simţul tactil şi proprioceptiv. 33

43 Modul 4 Hamac legănatul în hamac are efecte calmante pentru majoritatea oamenilor. O persoană hipo-senzitivă la nivel vestibular poate profita din faptul de a sta în hamac (o persoană hiper-senzitivă vestibular nu-l va folosi, îl va face să se simtă rau) aveţi grijă, persoanele hipo-senzitive au tendinţa să se balanseze foarte sus! Saltele şi greutate - Umple feţe de perne sau ceva similar cu fasole sau un material similar de greu; clientul se aşează pe saltea şi poate controla unde şi câtă greutate el/ea doreşte să fie sub corpul lui folosind aceasta, vei observa că după tratament oamenii sunt capabili să se concentreze mai bine şi în general sunt mai calmi. --> stimularea simţurilor tactile şi proprioceptive 2.6.Terapie prin muncă Munca şi abilitatea de a obţine un loc de muncă şi a-l păstra este un scop important pentru majoritatea oamenilor. A munci înseamnă a participa şi contribui la viaţa socială ceea ce ne oferă un sentiment de apartenenţă şi ne face să ne simţim utili. Terapia prin muncă înseamnă să creezi posibilităţi pentru ca utilizatorii de servicii să: Devină conştienţi de abilităţile lor de muncă Sunt multe instrumente pentru acest scop (ex. în MOHO modelul ocupaţiei umane, de Gary Kielhofner); La intervale regulate să se facă auto-evaluări şi evaluări de către terapeut pentru a face progresul vizibil şi pentru definirea unor scopuri noi. Îşi instruiască abilităţi de muncă în workshop-uri sau contexte similare. Ocupe locuri de muncă temporare pentru a învăţa cum să muncească Proiecte social economice: o posibilitate ar fi o cafenea integrată în centrul comunitar de sănatate mintală sau spital Fie asistaţi în muncă pregătire pentru interviuri, găsirea unor locuri pentru a face training practic în companii, supervizarea oamenilor la locul lor de muncă. În ce priveşte terapia prin muncă există o problemă importantă care trebuie avută în vedere: vrem să le oferim suport dar nu să ne folosim de clienţii noştri şi de munca acestora în interesul nostru. Singurii oamenii care trebuie să beneficieze de pe urma produsului rezultat din Terapia Individuală în cadrul grupului, grupurilor sau terapiei prin muncă sunt utilizatorii de servicii. Dacă un produs este vândut atunci clientul trebuie să fie informat şi să primească banii aferenţi. 34

44 Modulul 5: Analiza activităţilor, materialelor şi tehnicilor (TO6) Pentru a descoperi ce activităţi sau materiale ne ajută să ne atingem scopurile, trebuie să ştim ce efect vor avea asupra clientului şi ce abilităţi sunt necesare pentru a le desfăşura. În analiza unei activităţi care creează o problemă pentru clientul nostru, putem afla în ce constă exact problema; aceasta ne permite să antrenăm abilităţi specifice implicate în sarcina sau situaţia problematică (putem folosi diferite materiale sau activităţi). Ulterior vom realiza întâi sarcina şi apoi toată activitatea. Dacă planificăm o activitate pentru utilizatorii de servicii, cunoştinţele despre abilităţile necesare şi despre efectul diferitelor materiale sau tehnicilor artizanale ne permit să urmărim scopuri terapeutice precise. De exemplu: Dacă ştii că pictatul unor tablouri mari în comun, utilizând perii mari activează şi favorizează comunicarea, poţi să alegi această activitate pentru clienţii care au nevoie (poate pentru un grup de oameni în care majoritatea suferă de depresie). Pe de altă parte, pictatul unor tablouri mici utilizând perii mici sau creioane, facilitează puterea de concentrare şi răbdarea (poţi utiliza această activitate pentru clienţi mai agitaţi pentru că a te concentra pe ceva are şi efecte calmante). A şti la ce să te aştepţi este util când alegi participanţii pentru un grup relativ la număr şi diagnostic. De asemenea vom obţine o idee mai bună despre cum să adaptam activitatea la nevoile clienţilor noştri. 1. Analiza activităţii Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică A analiza o activitate înseamnă a privi împrejurările în care activitatea se va desfăşura, să defineşti diferite abilităţi care sunt necesare şi să explorezi posibilităţile de continuare sau de gradare ale acesteia. Există o serie de modele pentru analiza unei activităţi, iar cel pe care îl vom folosi aici urmează linia celui descris de Jennifer Creek (Creek et al S.115ff). Aceasta începe cu descrierea condiţiilor generice pentru activitate şi defineşte abilităţile necesare, pe care le împarte în 4 categorii: Fizice Cognitive Psihologice Interpersonale Ultima parte a modelului se numeşte potenţial pentru gradare, ceea ce înseamnă posibilităţi pentru sesiuni de follow up, pentru a face activitatea fie mai uşoară, fie mai provocatoare. 35

45 Modul 5 2. Analiza materialului şi a tehnicii Dacă muncim cu tehnici creative putem folosi diferite proprietăţi ale fiecărui material utilizat în terapia noastră. Pentru a afla care este cel mai potrivit pentru scopul nostru, trebuie să cunoaştem aceste proprietăţi cel mai bine din experienţă personală. Se aplică şi în cazul tehnicii artizanale pe care o folosim. Înainte să recomandăm o tehnică pentru client, ar trebui să ne gândim la caracteristicile ei. Este uşor sau complicat de învăţat, cât de mult/e suport/ instrucţiuni sunt necesare? În ce momente pe parcursul muncii? Cel mai bun (şi singurul) mod de analiză a activităţii şi a materialului este să o experimentezi personal. Vom face un exerciţiu în grupuri mici. 3. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici Timp: Muncă individuală cu lut Crează un vas de lut folosind tehnica bobinării. Să fie făcut cât mai înalt posibil foloseşte instrucţiuni pas cu pas şi linguri ca instrumente. 20 muncă practică cu lut 3.2. Discuţii în grupuri mici analiza 20 analiza activităţii Handout 6/2 Handout 6/3 Exerciţiu Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas 4. Discuţii în plenară Handout 6/4 Analiza idei pentru discuţii 5. Temă Handout 6/5 Temă 2 36

46 Modul 5 Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică Numele activităţii O descriere scurtă a activităţii Perioada de timp/ numărul de sesiuni Materiale Context şi caracteristici speciale ale mediului Adecvarea pentru diferite vârste şi sexe 37

47 Modul 5 Adecvarea socială şi culturală Adecvarea la diagnostic Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut) Precauţii 38

48 Modul 5 Analiza materialului Descrie: cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează? Care sunt avantajele şi dezavantajele materialului? Ce a fost dificil în crearea vasului? Ce a fost uşor? Analiza tehnicii Descrie: tehnică uşoară sau dificilă? Calmantă sau activatoare? Cum a fost munca cu instrumentele pe care le-ai putut folosi? 39

49 Modul 5 Abilităţi necesare: Fizice: Senzaţia Integrare senzorială Percepţia Conştientizarea spaţiului Planificare motorie Mişcări motorii grosiere Mobilitate Echilibru Mişcări motorii fine Repetiţia Coordonarea Forţa Rezistenţă Flexibilitate Interval de mişcări Postura Ritmul Cognitive: Atenţia Concentrarea Utilizarea simbolurilor Percepţia cauzei şi efectului Gândirea abstractă Testarea realităţii Luarea deciziilor Limbaj Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor Citit Scris Numere Orientare spaţială Conştientizarea timpului Memoria Nivelul de cunoştinţe Stabilirea obiectivului Planificarea Organizarea Imaginatia Creativitatea Logica Rezolvarea de probleme Psihologice: Exprimarea sentimentelor Controlul sentimentelor Toleranţa la frustrare Mecanisme de coping la presiune Sublimare Explorarea/Jocul Toleranţa la risc Încredere Independenţă Pasiv sau activ Creativitate Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor Responsabilate Inplicare Împărtăşire Imaginea de sine Imaginea corporală Identificarea Interpersonale: Indivizi sau grup/mărimea grupului Sexe mixte sau segregate Comunicare Cooperare Competiţie Negociere Împărtăsire Compromis Structură Reguli Interactiune Varietate de relaţii Implicare Oportunităţi de rol 40

50 Modul 5 Potenţial pentru dezvoltare Design-ul sarcinii Materiale şi echipament Context Mediu uman şi non-uman Activităţi conexe 41

51 Modul 5 Handout 6/2 Exerciţiu Muncă în grupuri mici Timp: 40 Min. 1. Crează un vas de lut cât poţi de înalt. Foloseşte tehnica bobinării, urmând instrucţiunile pas cu pas. Foloseşte linguri mici şi mari ca instrumente Timp pentru munca cu lut: 20 Min. 2. Analizează activitatea, materialul şi tehnica în grupuri mici Timp: 20 Min. analiza activităţii foloseşte cadrul handout-ului şi marchează diferitele abilităţi necesare pentru activitate descrie activitatea, împrejurările şi posibilităţile de îmbunătăţire analiza materialului descrie: cum simţi lutul? Ce emoţii vizează? care sunt avantajele / dezavantajele materialului ce a fost dificil în creeare vasului? Ce a fost uşor? analiza tehnicii descrie: tehnică uşoară sau dificilă? calmantă sau activatoare? Cum a fost să lucrezi cu instrumentele pe care le-ai avut? 42

52 Modul 5 Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas 1. Modelează lutul pentru a fi mai moale. 1 modelează lutul pentru a fi mai moale 2. Formează o minge şi loveşte mingea de o suprafată plană/ 2 formează bază de o minge aprox. şi 1 loveşte cm grosime, mingea apoi de intinde o suprafată materialul plană/bază obţinut de aprox. pe suprafaţa 1 cm grosime, plană. apoi intinde materialul obţinut pe suprafaţa plană 3. Formează un cilindru 3 formează un cilindru subţire subţire. 4 Roteşte-l cu putină 4 roteşte-l cu putină presiune presiune până obţii un până obţii un cilindru de cilindru de diametrul unui diametru unui deget deget (nu trebuie să fie (nu perfect, trebuie să dar fie fă-l perfect, repede dar altfel fă-l se-ntăreşte repede altfel lutul). se-ntăreşte lutul) 5. 5 pune Pune cilindrul cilindrul pe pe suprafaţa plană/perete (fă un inel mai mare pentru a lărgi vasul şi şi unul mai mic pentru a a îngusta vasul). 6 fixează Fixează bine vasul, vasul, apoi apoi netezeşte netezeşte pereţii pereţii exteriori exteriori ai vasului (instrument de ai vasului (instrument de modelare sau deget) modelare sau deget). 77. ocupa-te Ocupă-te de de suprafata suprafaţă. Netezeşte Netezeşte suprafaţa suprafaţa cu cu marginile marginile unei unei cartele telefonice cartele sau telefonice un instrument sau un de instrument modelare. de modelare Apasă cartela, instrumentul sau degetul pe suprafaţa suprafaţa vasului şi netezeşte vasului şi (e netezeşte mai uşor (e dacă-l mai uşor laşi să dacă-l se usuce laşi până să devine se usuce tare până ca pielea). devine tare ca pielea) ATENŢIE: neted şi fără defecte nu-nseamnă întodeauna cel mai bine o textură dură şi o suprafaţă neuniformă poate fi uneori mult mai ATENŢIE: interesantă! neted şi fără defecte nu-nseamnă întodeauna cel mai bine o textură Decorează: dură şi o suprafaţă neuniformă poate fi uneori mult mai interesantă! Decorează: Imprimă un model (pe suprafaţa laterală sau pe partea superioară a vasului) fixeză imprimă elemente un model decorative (pe cu suprafaţa o pastă formată laterală din sau lut pe şi apă partea superioară a vasului); fixeză elemente decorative cu o pastă formată din lut şi apă. Birgit Elsayed-Glaser 2008 Training de Terapie Ocupa ional Manual 42 43

53 Modul 5 Handout 6/4 Analiza activităţii - idei pentru discuţii Numele activităţii Bobinarea unui vas de lut cât mai înalt posibil; foloseşte ca instrumente instrucţiunile şi lingurile. Limita de timp: 20. Scurtă descriere a activităţii Muncă individuală cu lut, folosind instrucţiuni simple cu poze şi instrumente simple de bucătărie (linguri, linguriţe). Perioada de timp / numărul sesiunilor 20 / 1 sesiune Materiale Lut Contextul şi caracteristicile speciale ale mediului Context: Terapie Individuală în cadrul unui grup - implică o anumită abilitate de a acţiona întrun mod autonom şi responsabil. Caracteristici speciale: zgomotos; mulţi stimuli diferiţi (oameni, materiale, piese rezultate din muncă). Adecvarea pentru diferite vârste şi sexe Adecvat indiferent de vârstă şi sex. Adecvarea socială şi culturală În majoritatea culturilor lutul este un material tradiţional; forma şi modul de decorare poate fi strâns relaţionat cu tradiţia culturală. Adecvarea la diagnostic Potrivit pentru toate tipurile de boli, adaptează design-ul sarcinii la gradul de severitate al bolii participanţilor. Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut) Instrumente/Materiale: lut, linguri, pahare pentru apă. Echipamentul pentru cameră: să existe posibilitatea de a te spăla pe mâini, de a curăţa masa şi instrumentele. Verifică dacă există posibilitatea de a arde piesele rezultate din muncă şi posibilitatea de a colora materialele ( a). Precauţii Unii oameni ar putea considera lutul ca fiind murdar de obicei este mai puţin lut alb decât roşu sau negru. Lutul s-ar putea să devină prea uscat (şi să se spargă) sau prea ud puncte de sprijin! Costum de protecţie (şorţuri). 44

54 Modul 5 Analiza materialului: Descrie: Cum te simţi să atingi şi să prelucrezi materialul? Ce emoţii declanşează? Lutul este un material foarte moale şi maleabil. Senzaţia la atingerea lutului poate fi descrisă ca: rece, moale, unsuroasă, murdară, netedă, dură (depinde de calitatea lutului, maleabilă sau aspră). Lutul îndoit se va simţi diferit de lutul maleabil, în general va fi mai consistent şi va avea nevoie de mai puţină apă pe parcursul muncii. Care sunt avantajele/dezavantajele materialului Oameni diferiţi vor descrie diferit materialul ca plăcut sau îngrozitor. Lutul care este ţinut în mână timp îndelungat se va usca, va deveni mai greu de mişcat şi se va sparge mai uşor. Ce a fost dificil în crearea vasului? Ce a fost uşor? Pe măsură ce vasul devine mai înalt, devine mai dificil să-l faci si mai înalt. Vasul poate deveni prea moale, riscând să-şi piardă forma sau prea uscat, riscând să se spargă. Nu este uşor să lu -crezi cu lut. Pentru a obţine o piesă cât mai sofisticată este necesară o toleranţă la frustrare ridicată şi multă răbdare. Analiza tehnicii Descrie: Tehnică uşoară sau dificilă? Bobinarea este uşoară, dar cu cât este mai subţire bobina, cu atât devine mai dificilă. De asemenea, devine mai dificil pe măsură ce vasul devine mai înalt. Unii oameni au tendinţa să facă bobinele perfecte şi le rotesc foarte mult. Astfel, devin uşor foarte uscate şi se sparg sau sunt mult mai greu de lipit. Este mai uşor să foloseşti lut îndoit decât unul maleabil, pentru că lutul maleabil se usucă mai repede şi este, în general, mai moale. Pe măsură ce pereţii devin mai înalţi scade rezistenţa. Calmantă sau activatoare? Activitate calmantă, mai ales dacă mişcările sunt lente şi ferme. Repetarea sarcinii (rotirea bobinei, fixarea vasului) are un efect calmant. De asemenea, depinde dacă rezultatul muncii a fost cu succes o muncă frustrantă nu va avea niciodată efect calmant. Cum a fost munca cu instrumentele utilizate? Instrumente: lingurile au multe colţuri şi suprafeţe plate care pot fi utilizate. Uneori poţi folosi coada, alteori capul lingurii. Lingurile sunt uşor de obţinut. Există în orice locuinţă nu este necesar să cumperi instrumente scumpe pentru modelare dacă poţi folosi instrumente din bucătărie. Este mai uşor să devină un hobby pentru acasă. 45

55 Modul 5 Abilităţi necesare: Fizice: Senzaţia Integrare senzorială Percepţia Conştientizarea spaţiului Planificare motorie Mişcări motorii grosiere Mobilitate Echilibru Mişcări motorii fine Repetiţia Coordonarea Forţa Rezistenţă Flexibilitate Interval de mişcări Postura Ritmul Cognitive: Atenţia Concentrarea Utilizarea simbolurilor Percepţia cauzei şi efectului Gândirea abstractă Testarea realităţii Luarea deciziilor Limbaj Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor Citit Scris Numere Orientare spaţială Conştientizarea timpului Memoria Nivelul de cunoştinţe Stabilirea obiectivului Planificarea Organizarea Imaginaţia Creativitatea Logica Rezolvarea de probleme Psihologice: Exprimarea sentimentelor Controlul sentimentelor Toleranţa la frustrare Mecanisme de coping la presiune Sublimare Explorarea/Jocul Toleranţa la risc Încredere Independenţă Pasiv sau activ Creativitate Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor Responsabilitate Inplicare Împărtăşire Imaginea de sine Imaginea corporală Identificarea Interpersonale: Indivizi sau grup/mărimea grupului Sexe mixte sau segregate Comunicare Cooperare Competiţie Negociere Împărtăşire Compromis Structură Reguli Interacţiune Varietate de relaţii Implicare Oportunităţi de rol 46

56 Modul 5 Potenţial pentru dezvoltare Design-ul sarcinii Sarcina include limită de timp testarea realităţii pentru abilităţile de muncă (urmărirea instrucţiunilor, sincronizarea, coping la stres etc.). Sarcină fără limită de timp/ specificaţii precise - mai confortabilă, un început bun pentru munca cu material, aplicabilă în orice context. Materiale şi echipament Material lutul îndoit oferă mai multă stabilitate piesei rezultate din munca dvs. Instrumente cu instrumente din lemn ar putea fi mai uşor de prelucrat pentru unii. Context Terapie Individuală - oferă cel mai intensiv sprijin (vor beneficia de ea oamenii cu tulburări mai severe). Grup existenţa unui scop comun într-un grup ( cât mai înalt posibil ) ar putea genera concurenţă şi ar putea fi folosit pentru un joc/concurs (ex. Cine face cel mai înalt vas?). Mediu uman sau non-uman Cameră liniştită cu stimuli puţini Muncă afară (la soare - poate cineva trece prin zonă şi reacţionează) Activităţi relaţionate ( pentru consecvenţă) Terapie Individuală repetă activitatea, creşte nivelul cerinţelor (ex. calitatea vasului, forma, fă o schiţă cu dimensiuni şi respectă planul). Terapie individuală în cadrul unui grup muncă individuală cu lut (alte forme şi tehnici alese de fiecare participant). Grup pune toate vasele în acelaşi loc şi foloseşte-le pentru un proiect comun. Arde şi ează vasele, după care pot fi folosite. 47

57 Modul 5 Handout 6/5 Tema 2 1. Alege o activitate pe care vrei să o desfăşori cu utilizatorii din spitalul tău. 2. Fă analiza activităţii în baza structurii de mai jos: Numele activităţii O descriere scurtă a activităţii Perioada de timp/ numărul de sesiuni Materiale Context şi caracteristici speciale ale mediului Adecvarea pentru diferite vârste şi sexe 48

58 Modul 5 Adecvarea socială şi culturală Adecvarea la diagnostic Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut) Precauţii 49

59 Modul 5 Analiza materialului: Descrie: Cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează? Care sunt avantajele şi dezavantajele materialului? Ce a fost dificil în crearea vasului? Ce a fost uşor? Analiza tehnicii Descrie: Tehnică uşoară sau dificilă? Calmantă sau activatoare? Cum a fost munca cu instrumentele pe care le-ai putut folosi? 50

60 Modul 5 Abilităţi necesare: Fizice: Senzaţia Integrare senzorială Percepţia Conştientizarea spaţiului Planificare motorie Mişcări motorii grosiere Mobilitate Echilibru Mişcări motorii fine Repetiţia Coordonarea Forţa Rezistenţa Flexibilitatea Interval de mişcări Postura Ritmul Cognitive: Atenţia Concentrarea Utilizarea simbolurilor Percepţia cauzei şi efectului Gândirea abstractă Testarea realităţii Luarea deciziilor Limbaj Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor Citit Scris Numere Orientare spaţială Conştientizarea timpului Memoria Nivelul de cunoştinţe Stabilirea obiectivului Planificarea Organizarea Imaginaţia Creativitatea Logica Rezolvarea de probleme Psihologice: Exprimarea sentimentelor Controlul sentimentelor Toleranţa la frustrare Mecanisme de coping la presiune Sublimare Explorarea/Jocul Toleranţa la risc Încredere Independenţă Pasiv sau activ Creativitate Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor Responsabilitate Inplicare Împărtăşire Imaginea de sine Imaginea corporală Identificarea Interpersonale: Indivizi sau grup/mărimea grupului Sexe mixte sau segregate Comunicare Cooperare Competiţie Negociere Împărtăşire Compromis Structură Reguli Interacţiune Varietate de relaţii Implicare Oportunităţi de rol 51

61 Modul 5 Potenţial pentru dezvoltare Design-ul sarcinii Materiale şi echipament Context Mediu uman şi non-uman Activităţi relaţionate (pentru consecvenţă) 52

62 Modulul 6: Adaptarea activităţii (TO7) 1. Tehnici structurate şi libere Tehnicile creative pot fi categorizate în tehnici structurate şi tehnici libere. O tehnică structurată furnizează instrucţiuni pas cu pas; ar putea fi luate nişte decizii creative, dar modul de desfăşurare al activităţii este clar de la început. La fel şi rezultatul dacă legi o carte la sfârşit vei obţine o carte. Tehnicile structurate sunt tehnici mai sigure; ele pot, cel puţin parţial, să fie evaluate de utilizator înainte ca decizia de a începe să fie luată. Exemple: Meşteşuguri precum legarea cărţilor, împletit/ţesut, împletitul coşurilor, cusut, munca cu lemn. Modelarea vaselor, a face ţigle sau a folosi mulaje de lut - a picta (mătase) pe baza unei schiţe. De asemenea: gătit după o reţetă simplă. Tehnicile libere sunt exact opusul; nimic nu este stabilit sau sigur, si deasemenea: totul este posibil. Exemple: Modelarea de sculpturi din diferite materiale (lut, lemn, nuiele, piatră etc.). Pictat (pe orice material). Scris. De asemenea: gătit fără reţetă (cumpără nişte ingrediente şi lasă grupul sau persoana să decidă ce să gătească cu ele). În funcţie de personalitate fiecare va tinde spre muncă structurată sau liberă. Acelora dintre noi cărora le place o viaţă mai sigură, care au nevoie de multă siguranţă şi poate îşi planifică viaţa cel mai probabil vor tinde spre o tehnică structurată. Pe de altă parte, cei mai rebeli dintre noi care au nevoie de multă independenţă şi cărora nu le place să urmeze instrucţiuni, foarte des vor tinde spre o tehnică liberă. Nu se aplică mereu, dar alegerea materialului şi a tehnicii este adesea o oglindă a persoanei. Într-o viaţă satisfăcătoare avem nevoie de ambele calităţi trebuie să putem să facem planuri şi să le respectăm dar, de asemenea, trebuie să putem să fim spontani şi suficient de flexibili pentru a dezvolta idei proprii. Dacă pot doar să gătesc după reţetă dar nu am abilitatea să inventez ceva cu ingredientele pe care le găsesc în frigider va trebui să arunc multă mâncare. Este clar că o tehnică structurată oferă o garanţie mai mare a unui rezultat pozitiv pentru client. Într-o terapie centrată pe client utilizatorul de serviciu trebuie să aleagă. Trebuie să decidem în funcţie de situaţie ce este mai important: să ajutăm să fie posibil ce vrea clientul nostru sau să creştem posibilitatea ca munca sa să fie un succes. Această decizie va depinde de utilizator, de contextul situaţiei (dacă ai 7 clienţi la Terapie Individuală în cadrul unui grup şi 5 dintre ei au o zi proastă ai putea înclina să iei decizia mai sigură ), de terapeut şi de scopurile stabilite pentru terapie. De exemplu, am putea avea un client care are nevoie să-şi planifice totul şi se simte limitat în deciziile sale şi calitatea vieţii din cauza lipsei de flexibilitate şi inabilitatea de a avea încredere în propriile idei. În aces caz am putea să-l încurajăm să accepte provocarea unei tehnici libere cu menţiunea ca schimbarea să fie făcută cu paşi mici pentru a-i fi mai uşor. Ex. O persoană căreia îi place să picteze dar este blocată de teama unei foi goale ar putea să înceapă cu o schiţă. Următorul pas va fi să schimbe schiţa urmând propriile idei, apoi vom putea găsi subiecte sau lucruri pe care vrea să le picteze etc. 53

63 Modul 6 2. Adaptarea activităţii folosite la starea mentală actuală În timpul unei crize toată lumea simte şi este incapabilă să facă lucruri care în mod normal merg de la sine. Utilizatorii de servicii s-ar putea să se simtă copleşiţi de zgomot şi alţi oameni, să nu fie capabili să simtă propriul corp sau să le lipsească gândirea creativa care este necesară în găsirea soluţiilor la probleme. În majoritatea cazurilor, abilitatea de luare a deciziilor este inhibată datorită ambivalenţei care caracterizează o tulburare mentală sau datorită lipsei ideilor şi încrederii. Procesele de gândire sunt reduse şi mulţi clienţi descriu un sentiment de gol în capul lor pe când alţii aud voci care fac să fie dificilă concentrarea Muncă de stabilizare Primul pas în terapia noastră ar trebui să fie unul de stabilizare care să ne ajute să le arătăm clienţilor noştri că acţiunea şi recuperarea este posibilă. Să te descoperi într-un mod pozitiv are un rol liniştitor, face posibilă creşterea curajului şi cultivă răbdarea faţă de procesul de vindecare. De asemenea, facilitează relaţia terapeut - utilizator, dacă nu aşteptăm minuni de la clienţii noştri dar le oferim puţin timp să ajungă. Activităţile de stabilizare sunt: Tencuieşte modele pentru lut poate fi apucat; rezultatul o suprafaţă netedă; decorarea permite creativitate individuală. Orice tehnică simplă dar decorativă (pictarea mătăsii cu efect de sare) care permite greşeli şi nu este prea copilăroasă în ce priveşte rezultatul. Instrucţiuni simple şi clare ex. gătitul taie dovleceii în bucăţi ca şi degetul tău de subţiri - oferă instrucţiunile doar pas cu pas. Grupuri cu puţine decizii de luat, acţiuni pre-planificate care pot fi urmate pas cu pas. Schiţe Mandala favorizează puterea de concentrare, calmul. Coş împletit cu un cadru fix: calmează şi structurează; permite greşeli şi totuşi rămâne un coş care poate fi folosit; permite compoziţie creativă cu culori. 54

64 Modul 6 Încă de la-nceput chiar şi cu o activitate de stabilizare este important să laşi spaţiu pentru decoraţiuni sau forme individuale. Să urmeze o instrucţiune clară şi să conducă o activitate poate fi un succes, să obţină un produs în culorile care-i plac este altul. Decorarea individuală creşte relaţia cu manopera o scrumieră a cărei culoare se potriveşte cu decorul din camera mea este a mea, nu este o scrumieră oarecare Muncă de activare După acest prim pas de stabilizare este necesară mai multă provocare pentru că viaţa este o provocare constantă pentru noi. Este important să nu ne subestimăm clienţii, utilizatorii de servicii fiind de cele mai multe ori oameni foarte inteligenţi care pot să facă muncă foarte sofisticată şi artistică, adesea acest lucru fiind surprinzător chiar şi pentru ei. Din acest motiv, terapia trebuie să fie provocatoare, să îi facă pe clienţi conştienţi de resursele şi posibilităţile acestora şi să le dezvolte. De asemenea, munca provocatoare face diferenţa între doar a-i ţine pe clienţi într-o custodie sigură vs. a le oferi suport pentru o viaţă independentă şi satisfăcătoare. Muncă provocatoare înseamnă: Standarde mai înalte menţine acelaşi material, creşte cerinţa cu privire la calitatea produsului (mai puţine greşeli, rezultate mai frumoase). Mai multă planificare la utilizator/mai puţină planificare la terapeut realizează un plan scris/schiţează precizând dimensiunile (sau ingredientele în cazul gătitului). Mai dificil adaptează tehnica - ex. formeză un vas, figură sau sculptură din lut - în loc să lucrezi cu un mulaj; foloseşte modele mai complicate când împleteşti un coş sau lucrează fără cadru. Mai individual Ce vrea clientul? Găseşte idei (poate cu ajutorul cărţilor), fă schiţe. Explică mai mulţi paşi în acelaşi timp Într-un grup: instrucţiuni mai deschise, oferă grupului putere de decizie mai mare şi mai multă libertate. NU UITA: Provocarea nu înseamnă suprasolicitare! În mod constant trebuie să verificăm dacă clienţii noştri vor să accepte provocarea şi pot să facă faţă cerinţelor. Putem face asta întrebându-i (şi observând munca lor mai de aproape. Pericolul de suprasolicitare este mai scăzut dacă creştem nivelul provocării lent, pas cu pas. Ex. Dacă prima piesă din lut a fost făcută cu un model şi clientul a avut nevoie de susţinere constantă, următorul pas ar putea fi aceeaşi sarcină cu mai puţin ajutor. Apoi poate să facă picioare pentru o bilă iar apoi o formă liberă. Pe de altă parte, dacă clientul nostru nu are nici o problemă să lucreze independent cu mulajul, putem să deschidem tehnica pentru el şi să facă liber un vas sau o sculptură. Să găsim provocarea potrivită pentru clienţii noştri este probabil cea mai mare provocare pentru noi ca terapeuţi. 55

65

66 Modulul 7: Cum să faci un grup / o terapie individuală în cadrul unui grup (TO8) 1. Grupuri 1.1. Condiţii generale Trimitere şi informaţii despre fiecare client de la psihiatru/ echipa medicală de pe secţie Grupuri pe termen scurt sau grupuri pe termen lung Grupuri pe termen scurt: au loc o singură dată (ex. să pictezi un tablou în comun pe o temă aleasă) Grupuri pe termen lung: durează mai mult de o sesiune (ex. proiecte decorative mai mari şi mai sofisticate) Perioada fiecărui grup Grupurile creative pot dura între 90 de minute şi 2 ore în funcţie de răbdarea participanţilor (minim 30 minute) Grupuri cognitive pot dura 30 minute iar jocurile chiar şi 90 minute Excursiile vor avea nevoie între 60 de minute (o plimbare scurtă prin împrejurimi) şi 3 ore (dacă vizitezi o expoziţie în cel mai apropiat oraş) Număr de participanţi / terapeuţi depinde de severitatea bolii participanţilor (se recomanda un terapeut pentru 4-8 membri) 1.2. Cum să structurezi un grup Prezentarea terapeutului participanţilor Dacă grupul continuă cu aceeaşi membri poţi să faci un joc prin care participanţii să se cunoască între ei (ex. să arunci o minge de lână de la unul la celălalt în timp ce spui cum te numeşti şi poate şi o scurtă descriere depre tine). Dacă participanţii se vor schimba tot timpul este suficient să-şi spună fiecare numele. scopului grupului Planificare Fă un plan împreună cu participanţii sau prezintă planul pe care l-ai pregătit. Munca individuală (care se intersectează la un moment dat cu cea a celorlaţi membri ai grupului) în grupuri mici (uneori perechi, alteori mai mulţi) membri sunt aleşi de participanţi (se poate să se formeze grupuri bune şi grupuri slabe ; oameni care sunt retraşi în lumea lor au tendinţa să rămână inactivi în timp ce se formează grupul); membri aleşi aleatoriu; membri aleşi de terapeut; 57

67 Modul 7 plenar pentru deciziile întregului grup - munca în plenară este recomandată cu grupuri de max. 5 oameni. Pauză dacă grupul durează mai mult de 60 de minute, este recomandată o pauză pauzele se pot face pentru tot grupul sau individual (să stea separat de grup pentru câteva minute) Reflectare sesiune de feedback Este foarte important să pregăteşti întrebări pentru sesiunea de feedback (cum ar fi: ce a fost dificil, ce a fost distractiv, ai învăţat ceva, îţi place rezultatul grupului sau te simţi diferit comparativ cu starea ta anterioară). Feedback oferit de terapeut şi participanţi Ce să aştepţi de la participanţi Experienţe raportate la diagnostic Această colecţie poate doar să ofere un background pentru că în afara diagnosticului oamenii au personalităţi şi caracteristici personale care le influenţează comportamentul. Psihoza Utilizatorii de servicii care suferă de psihoză sunt de cele mai multe ori foarte inteligenţi şi au probleme să-şi folosească inteligenţa datorită bolii cineva care ştie totul despre matematică dar nu este capabil să interacţioneze cu ceilaţi, nu va fi perceput în general ca inteligent. Într-un grup avem posibilitatea să-i facem să utilizeze ce ştie şi să-i ajutăm să-şi exprime propriile idei/cunoştinţe şi să le arate şi celorlaţi, făcându-i astfel să fie mândru de el. Oamenii psihotici pot fi foarte inactivi şi retraşi, ceea ce face să fie dificil să lucreze în grupuri mari. Munca individuală este mai uşoară dar dacă vrem să favorizăm abilităţi de comunicare, munca în perechi sau grupuri mici este recomandată. Ai grijă la construirea grupului; oamenii foarte retraşi au tendinţa să rămână inactivi şi s-ar putea ca ultimul grup să fie format doar din ei. Se poate întâmpla şi opusul unii participanţi pot fi foarte energici, să aibe 1000 de idei dar să-şi piardă structura, să fie fără răbdare faţă de muncă şi ceilalţi. Cum să reacţionezi: Pregăteşte o structură clară şi un plan dar lasă suficiente spaţii care să fie completate de ideile participanţilor (ex. pregăteşte mai multe exemple de carton dar discută cu clienţii despre cum ar dori sa fie design-ul). Oferă instrucţiuni clare şi scurte, repetă-le des. Ai grijă ca toţi membri grupului să înţeleagă ce se întâmplă (proiecte mai mari: fă planuri care oferă o imagine de ansamblu asupra proiectului). Sesiunea de Feedback este cel mai bine făcută dacă ne adresăm fiecărui membru şi pregătim nişte întrebări. Abilităţile de comunicare şi creativitate sunt centrale. Tulburări afective Depresie Mulţi oameni care suferă de depresie au aşteptări mari de la ei, se definesc doar prin munca lor şi realizările lor. Pot să fie foarte inactivi şi disperaţi, siguri că nu pot să facă nimic.

68 Modul 7 Sau pot fi foarte activi (deşi nu maniaci) dar cu tendinţa să se suprasolicite. Au tendinţa de devalorizare feedbackul este important! Cum să reacţionezi: Amestecă grupul (oameni retraşi şi agitaţi). Proiecte deschise dar simple care permit multă creativitate dar nu şi perfecţionism. Rezultate rapide cu multe efecte. Creativitatea este centrală. Mania Plini de idei şi energici, dar destul de des realişti. Se plictisesc repede, perseverenţă scăzută. Aduc entuziasm dar, de asemenea, pot cauza neplăceri pentru grup. Cum să reacţionezi: Diversifică grupul (cu clienţi mai liniştiţi şi retraşi). Foloseşte energia, urmăreşte cât mai multe idei posibile dar oferă o structură clară. Realitatea este în centru simte limitele; descoperă că cineva poate fi creativ dar totuşi structurat. Tulburări de personalitate De cele mai multe ori foarte creativ şi cu multe abilităţi; Probleme în a finaliza ceva, niciodată mulţumit; aşteptări foarte mari; Începe cu entuziasm şi ajunge să devalorizeze totul mai târziu pe parcursul procesului; Totul este alb şi negru; Dificultăţi în contact se apropie foarte repede, dar se supără uşor; Au nevoie de multă atenţie. Cum să reacţionezi: Proiecte nu foarte mari (îşi pierd interesul); Structură clară şi paşi specifici; Muncă în perechi; Proiecte inovative care permit o perfecţionare minimă; Abilităţile sociale şi conştientizarea corpului este în centru. Tulburări nevrotice De cele mai multe ori diagnostic mix imaginea nu este foarte clară; Conştientizare a corpului redusă; Confruntarea emoţiilor; Aşteptări mari. Cum să reacţionezi: Muncă expresivă; Sarcini care antrenează toate simţurile; Sarcini care permit conştientizarea corpului Sfaturi generale Participanţi cu diagnostice diferite în sarcini comune: Adesea este cel mai bine, pentru că participanţii mai entuziasmaţi îi susţin pe cei mai retraşi. 59

69 Modul 7 Este responsabilitatea noastră să avem grijă ca aceasta să se-ntâmple încurajează clienţii mai entuziaşti să lase spaţiu şi celorlaţi (transmite-le că le apreciem ideile dar vrem să aibă fiecarea şanse egale) şi provoacă-i pe cei retraşi să devină activi şi să-şi exprime ideile în grup (cere-le părerea, adresează-te în mod direct). Dacă faci asta într-un mod deschis şi le aminteşti participanţilor din când in când că scopul grupului este în primul rând să antreneze abilităţile de comunicare vei descoperi că sunt foarte deschişi să se ajute reciproc. DAR: ai grijă, dacă sunt 5 utilizatori maniaci şi un depresiv, el/ea va fi suprasolicitată; Dacă grupul are scopuri specifice adaptate la diagnostic are mai mult sens să nu fie amestecat (ex. grupuri de conştientizarea corpului cu clienţi psihotici vor fi diferite de cele cu clienţii nevrotici). Borderline: fă o diagnoză specifică a grupului; dacă grupul este mixt, ai grijă să nu fie mai mult de doi membri cu diagnostic de Borderline (altfel, toţi membri grupului inclusiv tu veţi fi suprasolicitaţi). Aşteptări: Pentru proiecte mai mari: nu te grăbi, va lua timpul de care are nevoie. Focus-ul principal nu este niciodată rezultatul, ci facilitarea diferitelor abilităţi ale participanţilor. Nu ţinti spre un rezultat perfect, ci spre unul creativ. 2. Terapie individuală în grup Condiţii generale Trimitere şi informaţii despre clienţi de la psihiatru Perioada/ frecvenţa Timp cadru de care poate fi adaptat pentru fiecare utilizator Este recomandat cel puţin de 2 ori pe săptămână Numărul participanţilor Depinde de nivelul de severitate a bolii participanţilor; este recomandat 4-7 clienţi la un terapeut; 2.2. Structură Interviul iniţial Primul contact cu clientul Întrebă de experienţe anterioare (cu Terapia Ocupaţională sau materiale), interese personale, situaţia ocupaţională Întreabă de calitatea performanţei muncii clientului (ex. munceşte încet şi atent la detalii sau repede şi schiţat) şi cât de mulţumit este clientul Prezintă camera de lucru, materialele şi posibilităţile Informează cu privire la TO (sau oferă informaţii scrise) Informează cu privire la reguli, vorbeşte despre tendinţe de violenţă împotriva lor sau altora; întreabă de ce are nevoie clientul când se simte tensionat / ce consideră suportiv. Alege prima sarcină împreună cu clientul

70 Modul 7 Unii clienţi s-ar putea să nu poată să se concentreze bine, unii clienţi s-ar putea să nu reuşească să se concentreze suficient de mult sau sunt prea siguri pe incapacitatea lor de a alege o activitate organizează nişte activităţi uşoare şi de stabilizare şi lasă-i să înceapă imediat; poţi să prezinţi mai târziu (ex. Schiţe Mandala, cadre de coş). Începe munca Individual adaptabilă la nevoile clienţilor ex. se poate începe cu vizite scurte care să se mărească în timp sau cu program întreg de la inceput Pauze Adaptabile individual Oferă posibilitatea de a: identifica limitele cuiva (ex. cât de mult se pot concentra, când încep să transpire / să se simtă obosiţi) şi a dezvolta o reacţie adecvată la ele recreere include dreptul de recreere, încearcă posibilităţi (ex. plimbare, stat jos cu ochii închişi etc.) care pot fi ulterior folosite în viaţa de zi cu zi interacţionează cu ceilalţi Dacă este posibil, creează o zonă de recreere (ex. poţi crea şi decora o zonă cu ajutorul unui grup). Reflectare / feedback Individual, cu fiecare client; cel puţin o dată pe săptămână Feedback pentru client despre modul în care el/ea lucrează Defineşte şi redefineşte scopuri pentru terapie 3. Pericole şi dificultăţi Deşi nu se-ntâmplă tot timpul, este bine să fim pregătiţi. Urgenţe în grup sau în terapia Individuală în cadrul unui grup pot fi: Urgenţe medicale Crize de epilepsie sau psihogenice Căderi circulatorii Atacuri de cord Rănire (cu instrumente, materiale sau accidente) Răni autoprovocate Urgenţe psihologice Panică sau atacurile de panică Stări de tensiune (care se pot transmite întregului grup) Grupul / clientul nu face faţă sarcinii Provocări, dispreţuire din partea unor participanţi Cum să reacţionezi Dacă faci grupul singur, întodeauna să ai grijă să fie un loc de prim ajutor şi la care se poate ajunge repede 61

71 Modul 7 Creează un buton de urgenţe sau o listă mare şi vizibilă cu numere de telefoane pentru urgenţe; descoperă şi clarifică cine va putea să te ajute. Nu lua prea mulţi participanţi nu este posibil să gestionezi în situaţii de urgenţă mai mult de 6-8 (depinde de clienţi). Întodeauna să ai pregătit ceva de băut şi un loc unde se poate întinde/relaxa. Ia regulat un curs de prim ajutor şi să ai o trusă de prim ajutor în cameră. Rămâi calm, vorbeşte într-un mod calm şi liniştitor. Provocări: nu te simţi jignit personal, dar stabileşte limite (ex.: nu sunt acceptate comentarii rasiste în timpul desfăşurării activităţii de grup ). Dacă sarcina este prea dificilă, reacţionează imediat şi schimbă sarcina. Ai grijă ca clienţii să poarte papuci, să nu calce pe un cui sau ceva similar (camera de lucru!). Limitează accesul la itemi periculoşi ace de cusut, foarfece, cuţite care taie (păstrează-le întrun loc sigur şi verifică la sfârşit dacă totul este returnat). Nu accepta participanţi în grupul tău care prezintă un pericol permanent pentru ei sau ceilalţi (obţine informaţii despre participanţi înainte să-i inviţi la Terapie Ocupaţională!). Clienţii care au tendinţe de violenţe auto-provocate trebuie să li se ofere un anumit control asupra ei. Într-o discuţie iniţială poţi să oferi sprijinul tău şi să întrebi dacă pot să-şi asume responsabilitatea pentru ei în timpul TO. 4. Reguli Respectă-i pe ceilalţi nu râde şi nu arăta dispreţ faţă de ceilalţi membri (această regulă este pentru terapeut şi utilizatori). Respectă autoritatea terapeutului respectă deciziile luate pentru binele grupului. Respectă limitele stabilite de terapeut (ex: dacă un client foarte agitat vrea să picteze într-o terapie individuală în cadrul unui grup, regula este: să strângă ce-a împrăştiat după ce a terminat munca) Făra violenţă în timpul grupurilor sau în atelier; înseamnă de asemenea şi fără violenţă asupra ta Utilizatorii care participă la Terapie Individuală în cadrul unui Grup, trebuie să poată să fie responsabili pentru ei (ex. să ceară ajutor dacă simt să manifeste comportament violent împotriva lor sau a celorlalţi). Respectă tot ce este în camera de lucru materiale, instrumente, piese rezultate din munca altor pacienţi. Să fie clar că nerespectarea regulilor înseamnă imposibilitatea de a participa la Terapie Ocupaţională. 62

72 Modulul 8: Exerciţiu în Grupuri Mici (TO9) 1. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici Colectează emoţii în grupuri mici. Munceşte în perechi; alege cel puţin 2 emoţii şi descrie-le cu o figurină (postura corporală) şi o mască (expresia facială). Foloseşte partenerul tău ca model care demonstrează emoţia pentru tine. Material: Lut Instrumente: Cuţite, instrucţiuni pas cu pas pentru figurine şi măşti Timp: Reflectare în grupuri mici Timp: 30 Handout 9/1 Exerciţiu Handout 9/2 Cum să faci o figurină. Instrucţiuni pas cu pas Handout 9/3 Cum să faci o mască. Instrucţiuni pas cu pas Handout 9/4 Întrebări pentru discuţii Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică 63

73 Modul 8 Handout 9/1 Exerciţiu Sarcina: Exprimarea emoţiilor Colectează emoţii în grupuri mici. Lucrează în perechi; alege cel puţin 2 emoţii şi descrie emoţiile alese cu ajutorul unei figurine (postura corporală) sau a unei măşti (expresia facială). Foloseşte-ţi partenerul ca model care descrie emoţia pentru tine. Material: plastelină Instrumente: Cuţite, instrucţiuni pas cu pas pentru figurine şi măşti Timp: 60 Procedură: Brainstorming în grup colectează diferitele emoţii pe care le ştii, scrie-le. Formează perechi Alege 2 emoţii (nu spune grupului) una, care pare mai uşor de descris şi a doua care pare mai dificil de descris. Partenerul 1 demonstrează emoţia, partenerul 2 o descrie cu ajutorul unei figurine Schimbaţi poziţiile; aceeaşi emoţie, partenerul 1 o demonstrează şi partenerul 2 o descrie cu o mască. Schimbă din nou, partenerul 1 descrie cea de-a doua emoţie cu ajutorul unei măşti, partenerul 2 cu o figurină. Dacă mai este timp, alege o altă emoţie. Grupuri mici: Pune pe masă împreună toate măştile şi figurinele (amestecă-le) Lasă-i pe ceilalţi din grup să ghicească ce emoţie reprezintă Reflectare: Timp: 30 Cum te-ai simţit ca model? A fost dificil să demonstrezi emoţia? Ai simţit emoţia din poziţia ta? A schimbat starea ta /starea mentală? Care au fost dificultăţile în exprimarea emoţiei cu ajutorul unei măşti sau figurine? Cum a fost mai dificil? Cu ajutorul măştilor sau a figurinelor? Eşti mulţumit? Ceilalţi au recunoscut emoţia? Cum a fost timpul? Suficient/ prea mult timp? Cât timp ai aloca clienţilor tăi să portretizeze o emoţie? 64

74 Modul 8 Fă o analiză a activităţii (foloseşte doar paginile 4+5 din model) Ce abilităţi sunt necesare? Ce grup - client vei alege? Posibilităţi pentru dezvoltare şi adaptare a activităţii Alege un grup client pe care-l cunoşti Cum vei adapta sarcina grupului ales de tine? Unde sunt necesare punctele de sprijin? Ce va fi dificil? Posibilităţi de follow-up 65

75 Modul 8 Handout 9/2 Cum să faci o figurină. Instrucţiuni pas cu pas 1 bate lutul de bază pentru a deveni mai moale 2 formează un cilindru subţire 3 taie partea inferioară în jumătate 4 separă cele două părţi pentru a forma picioarele 5. strange pentru a forma picioarele 6 strânge pentru a obţine gâtul si formează capul 7 formează un cilindru cu capăt subţire pentru braţ 8 lipeşte-l cu grijă 9 obţine figurina 10 stabileşte-i o poziţie 66

76 Modul 8 Handout 9/3 Cum să faci o mască. Instrucţiuni pas cu pas 1 taie o bucată subţire de lut 2 bate-l de o suprafaţă/bază subţire 3 sprijină-l cu o minge de hârtie 4 foloseşte o bucată de lut pt nas 5 lipeşte bucata cu grijă 6 formează părul 7/8/9 foloseşte un amestec de lut cu apă pentru toate detaliile pe care vrei să le lipeşti de mască 10 obţine masca ta 67

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Limba Engleză. clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş

Limba Engleză. clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş Limba Engleză clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş I. Seasons In the UK we have four seasons:- Winter Spring Summer Autumn December January February March April May June July August September

More information

CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript

CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript Vizitaţi: CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript Dacă v-aţi gândit să vă ocupaţi de programare şi aţi început să analizaţi acest domeniu, cu siguranţă v-aţi întrebat ce limbaj

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

Register your product and get support at www.philips.com/welcome Wireless notebook mouse SPM9800 RO Manual de utilizare a c b d e f g RO 1 Important Câmpurile electronice, magnetice şi electromagnetice

More information

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea

More information

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

Cum să iubeşti pentru a fi iubit Cum să iubeşti pentru a fi iubit PSIHOLOGIA VIEŢII COTIDIENE Colecţie coordonată de Alexandru Szabo Coperta: Silvia Muntenescu Traducerea realizată după volumul Dr Paul Hauck, HOW TO LOVE AND BE LOVED,

More information

POSSIBILITIES OF EVALUATION OF THE NEEDS OF A CLIENT IN OCCUPATIONAL PERFORMANCE

POSSIBILITIES OF EVALUATION OF THE NEEDS OF A CLIENT IN OCCUPATIONAL PERFORMANCE POSSIBILITIES OF EVALUATION OF THE NEEDS OF A CLIENT IN OCCUPATIONAL PERFORMANCE Balint Nela Tatiana Popa Cristina - Elena University Vasile Alecsandri of Bacău Keywords: evaluation, occupational performance,

More information

Stiluri de învăţare Introducere

Stiluri de învăţare Introducere Stiluri de învăţare Chestionar adaptat după Peter Honey şi Alan Mumford Introducere Acest chestionar este destinat să descopere care este/sînt stilul/stilurile tău/tale preferat(e) de învăţare. De-a lungul

More information

C O A C H I N G H O G A N L E A D PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ. Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681

C O A C H I N G H O G A N L E A D PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ. Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681 S E L E C T D E V E L O P L E A D H O G A N L E A D C O A C H I N G PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681 Data: 02 August 2012 2 0 0 9 H o g a n A s

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Primul ajutor psihologic Ghid pentru asistenţii comunitari

Primul ajutor psihologic Ghid pentru asistenţii comunitari Primul ajutor psihologic Ghid pentru asistenţii comunitari Confederaţia Caritas România Publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în anul 2011 sub titlul Psychological first aid: Guide for field workers.

More information

TEAM-BUILDING. 160 de activităţi dinamice (jocuri) pentru UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI. Centrul de Arte Marţiale şi Studii Asociate - CASA

TEAM-BUILDING. 160 de activităţi dinamice (jocuri) pentru UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI. Centrul de Arte Marţiale şi Studii Asociate - CASA UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI Centrul de Arte Marţiale şi Studii Asociate - CASA Şerban Derlogea Ghiocel Bota 160 de activităţi dinamice (jocuri) pentru TEAM-BUILDING Educaţie non-formală civică şi antreprenorială

More information

Puterea lui Nu: Pentru că un cuvânt mic poate aduce sănătate, abundenţă şi fericire

Puterea lui Nu: Pentru că un cuvânt mic poate aduce sănătate, abundenţă şi fericire Puterea lui Nu: Pentru că un cuvânt mic poate aduce sănătate, abundenţă şi fericire Elogii pentru JAMES ALTUCHER James Altucher este ȋnfricoşător de inteligent. Stephen Dubner, autorul cărții Freakonomics

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale 105 Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale Iolanda TOBOLCEA, Ştefan Gheorghe PENTIUC, Mirela DANUBIANU Rezumat Tehnologia informaţiei

More information

MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN SĂNĂTATEA MINTALĂ

MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN SĂNĂTATEA MINTALĂ 2010 MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN SĂNĂTATEA MINTALĂ Ghid practic Managementul de caz reprezintă un proces de coordonare a serviciilor furnizate unui client în sfera socială. În esenţă, reprezintă un set de etape

More information

Lecţia 24 : Discutie cu profesori internationali

Lecţia 24 : Discutie cu profesori internationali Lecţia 24 : Discutie cu profesori internationali Dr. Rajan Sankaran (RS) Bună ziua şi bine aţi revenit! Astăzi avem o întâlnire unică de miercuri. Am cu mine patru prieteni foarte dragi şi excelenţi homeopaţi

More information

Despre înţelept şi fermitatea lui

Despre înţelept şi fermitatea lui Despre înţelept şi fermitatea lui ANA-MARIA DUMBRAVĂ LPS Nicolae Rotaru, Constanţa, (îndrumător: prof. Cătălin SPĂTARU) Abstract The wised does not suffer injustices or insults and even if these things

More information

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie

More information

VERBUL. Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul. A. Verbele auxiliare (to be si to have)

VERBUL. Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul. A. Verbele auxiliare (to be si to have) VERBUL Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul A. Verbele auxiliare (to be si to have) 1. Sunt verbe deosebit de puternice 2. Au forme distincte pt. prezent si trecut 3. Intra in alcatuirea altor

More information

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere 10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere Intervalele de încredere pentru un parametru necunoscut al unei distribuţii (spre exemplu pentru media unei populaţii) sunt intervale ( 1 ) ce conţin parametrul,

More information

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică material de suport Chişinău 2012 Aprobat în Şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum,

More information

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,

More information

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Veaceslav BULAT CUM SCRIU UN PROIECT? Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Chişinău 2010 Cum scriu un proiect? Autor: Veaceslav Bulat Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea

More information

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Orientare Şcolară şi Profesională UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR INFORMATICE ŞI DE COMUNICARE ÎN CONSILIEREA CARIEREI Bucureşti 2002 1 INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE

More information

TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE

TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE Lect. univ. dr. Sorin-Avram VÎRTOP Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Ph.D., Sorin-Avram VÎRTOP Constantin Brâncuşi

More information

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.

More information

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba C de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal Proba scrisă la Limba engleză

More information

Cum Sa-ti Masori Progresul. Instructiuni Pas Cu Pas

Cum Sa-ti Masori Progresul. Instructiuni Pas Cu Pas Cum Sa-ti Masori Progresul Instructiuni Pas Cu Pas Am vazut multe persoane care renunta la obiceiurile sanatoase pentru ca nu observa un progres. In aproape toate cazurile, fiecare dintre aceasta facea

More information

LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY

LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY Dr. Simona MITROIU Departamentul de Ştiinţe Umaniste Universitatea

More information

Marketingul strategic în bibliotecă

Marketingul strategic în bibliotecă Marketingul strategic în bibliotecă Conf. univ. dr. Ionel ENACHE În ultimii ani marketingul a câştigat o importanţă din ce în ce mai mare în bibliotecile din întreaga lume. Creşterea autonomiei, amplificarea

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

-/ IA OI. Dr. TIMOTHY D. WREN SEDUCŢIA. Arta de a cuceri B-C.U. - IAŞI

-/ IA OI. Dr. TIMOTHY D. WREN SEDUCŢIA. Arta de a cuceri B-C.U. - IAŞI -/ IA OI Dr. TIMOTHY D. WREN SEDUCŢIA Arta de a cuceri 195679 B-C.U. - IAŞI ŞTIINŢA & TEHNICĂ Ş.A. Bucureşti, 1997 Cuvânt de mulţumire Cum să mulţumeşti cuiva când această carte este rodul atâtor experienţe

More information

Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre. Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului -

Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre. Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului - 7 Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului - 8 Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE SUPORT CURS MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE Titular disciplină: Prof. univ. dr. Dumitru OPREA Suport lucrări practice: Prof. univ. dr. Gabriela MEŞNIŢĂ Lect. univ. dr. Daniela POPESCUL Copyright 2011

More information

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI Ţinta producătorului de bunuri şi servicii este de a obţine un profit cât mai mare. Acest deziderat este atins numai dacă produce bunul sau serviciul cu cheltuieli mai mici

More information

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ ,,Iată care e taina mea: Limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă în taina lucrurilor. (Antoine de Saint-Exupery) INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ Un număr tot mai mare de educatori recunoaşte faptul

More information

O VARIANTĂ DISCRETĂ A TEOREMEI VALORII INTERMEDIARE

O VARIANTĂ DISCRETĂ A TEOREMEI VALORII INTERMEDIARE O VARIANTĂ DISCRETĂ A TEOREMEI VALORII INTERMEDIARE de Andrei ECKSTEIN, Timişoara Numeroase noţiuni din analiza matematică au un analog discret. De exemplu, analogul discret al derivatei este diferenţa

More information

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE ŞI CERCETÃRII ŞTIINŢIFICE Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Şcoala doctorală: Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor TEZÃ DE DOCTORAT Studiu privind îmbunătăţirea

More information

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2)

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) O ABORDARE PAS CU PAS A MODULUI DE CREARE A UNUI CSIRT Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) Index 1 Rezumat executiv... 2 2 Aviz juridic... 2 3 Mulţumiri... 2 4 Introducere... 3 4.1 PUBLICUL ŢINTĂ... 5

More information

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....

More information

Titlu: Îmi place Smiley. Autor: Luiza Vasiliu. Locul publicării: Decât o Revistă. Data publicării:

Titlu: Îmi place Smiley. Autor: Luiza Vasiliu. Locul publicării: Decât o Revistă. Data publicării: Titlu: Îmi place Smiley Autor: Luiza Vasiliu Locul publicării: Decât o Revistă Data publicării: 01.11.2012 Sunt o bestie muzicală. Am văzut Dylan, Stones şi Cohen înainte să vină în România, am stat 12

More information

Informaţii de bază / Evaluarea riscurilor generalităţi Partea I a II-a

Informaţii de bază / Evaluarea riscurilor generalităţi Partea I a II-a Instrument pentru evaluarea riscurilor Informaţii de bază / Evaluarea riscurilor generalităţi Partea I a II-a http://hwi.osha.europa.eu 2 INSTRUMENT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR I INFORMAŢII DE BAZĂ / EVALUAREA

More information

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Cele mai bune practici de mentenanţă Ref.doc. MI 113 - NOTĂ TEHNICĂ Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Implementarea unui program de mentenanţă a utilajelor dinamice în treisprezece paşi

More information

Biblia pentru copii. prezentată. Om Bogat, Om Sărac

Biblia pentru copii. prezentată. Om Bogat, Om Sărac Biblia pentru copii prezentată Om Bogat, Om Sărac Scrisă de: Edward Hughes Ilustraţii: M. Maillot şi Lazarus Adaptată după: M. Maillot şi SarahS. Tradusă de: Tatiana Simion Produsă de: Bible for Children

More information

Lanţul nostru logistic Principii de etică şi conduită în afaceri. în activitatea dumneavoastră cu CH2M HILL Octombrie 2011

Lanţul nostru logistic Principii de etică şi conduită în afaceri. în activitatea dumneavoastră cu CH2M HILL Octombrie 2011 Lanţul nostru logistic Principii de etică şi conduită în afaceri în activitatea dumneavoastră cu CH2M HILL Octombrie 2011 Principii bazate pe The Little Yellow Book a cofondatorului Jim Howland, scrisă

More information

Secţiunea IFLA pentru Materiale audiovizuale şi multimedia

Secţiunea IFLA pentru Materiale audiovizuale şi multimedia Secţiunea IFLA pentru Materiale audiovizuale şi multimedia http://www.ifla.org/vii/s35/pubs/avm-guidelines04.htm Reguli pentru materialele audiovizuale şi multimedia din biblioteci şi alte instituţii Martie

More information

Consideraţii statistice Software statistic

Consideraţii statistice Software statistic Consideraţii statistice Software statistic 2014 Tipuri de date medicale Scala de raţii: se măsoară în funcţie de un punct zero absolut Scale de interval: intervalul (sau distanţa) dintre două puncte pe

More information

CUM SĂ-ŢI DEZVOLŢI PROPRIA AFACERE LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

CUM SĂ-ŢI DEZVOLŢI PROPRIA AFACERE LECŢIE DEMONSTRATIVĂ 1 INTRODUCERE LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Aţi auzit, desigur, poveştile de viaţă ale multor miliardari care şi-au început afacerile fără capital, de la zero... Au fost oameni obişnuiţi care au avut un vis, dar

More information

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE Corneliu Mănescu-Avram Nicuşor Zlota Lucrarea prezentata la Conferinta Anuala a SSMR din Romania, Ploiesti, 19-21 octombrie 2012 Abstract. This paper

More information

MANAGEMENT ADMINISTRATIV

MANAGEMENT ADMINISTRATIV 1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind

More information

COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ. Dr. Ana-Maria Zamfir

COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ. Dr. Ana-Maria Zamfir COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ Dr. Ana-Maria Zamfir SISTEMUL DE COMUNICARE Comunicarea corporativă reprezintă funcția managementului care oferă cadrul pentru coordonarea efectivă a comunicării interne

More information

Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.)

Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.) Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.) Scopul general al Proiectului pentru Reforma Educaţiei Timpurii este acela de a îmbunătăţi calitatea infrastructurii sistemului de educaţie preşcolară

More information

Ghid de Instalare Windows Vista

Ghid de Instalare Windows Vista Ghid de Instalare Windows Vista Înainte de a folosi aparatul acesta trebuie instalat împreună cu driverul. Vă rugăm să citiţi acest Ghid de Instalare Rapidă şi Ghid de Instalare Windows Vista pentru instrucţiuni

More information

Referat II. Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii. Coordonator ştiinţific: Acad. prof. dr. ing. Florin G.

Referat II. Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii. Coordonator ştiinţific: Acad. prof. dr. ing. Florin G. Academia Română Secţia Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei Institutul de Cercetări pentru Inteligenţa Artificială Referat II Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii Coordonator

More information

PRESENT SIMPLE: AFFIRMATIVE FREQUENCY ADVERBS (prezentul simplu: afirmativ adverbe de frecvenţă)

PRESENT SIMPLE: AFFIRMATIVE FREQUENCY ADVERBS (prezentul simplu: afirmativ adverbe de frecvenţă) JURNALISM, ANUL 1-2, CURS 12 PRESENT SIMPLE: AFFIRMATIVE FREQUENCY ADVERBS (prezentul simplu: afirmativ adverbe de frecvenţă) Statements (afirmaţii): we use the present simple to describe general facts,

More information

Ce pot face sindicatele

Ce pot face sindicatele Ce pot face sindicatele pentru un sistem corect de salarizare a angajaţilor, femei şi bărbaţi? Minighid despre politici de salarizare pentru liderii de sindicat Centrul Parteneriat pentru Egalitate 2007

More information

Violenţa împotriva copiilor: CE ŞI CUM RELATĂM. Ghid de bune practici pentru mass-media

Violenţa împotriva copiilor: CE ŞI CUM RELATĂM. Ghid de bune practici pentru mass-media Violenţa împotriva copiilor: CE ŞI CUM RELATĂM Ghid de bune practici pentru mass-media Chişinău, 2006 Violenţa împotriva copiilor: CE ŞI CUM RELATĂM Ghid de bune practici pentru mass-media Autori: Aurelia

More information

REFERENȚIAL DE FORMARE PENTRU PROGRAMUL DE STUDII TERAPIE OCUPAȚIONALĂ

REFERENȚIAL DE FORMARE PENTRU PROGRAMUL DE STUDII TERAPIE OCUPAȚIONALĂ REFERENȚIAL DE FORMARE PENTRU PROGRAMUL DE STUDII TERAPIE OCUPAȚIONALĂ I. Date generale I.1. Documente de referinţă utilizate pentru întocmirea Planului de învăţământ programul de studii de licenţă, cursuri

More information

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Teoria Educaţiei Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare etwinning Ghid pentru profesori Bucureşti 2009 Autori: Simona Velea (coord.),

More information

ROLUL IMAGINII DE SINE IN CONSTRUIREA PERSONALITATII PRESCOLARULUI

ROLUL IMAGINII DE SINE IN CONSTRUIREA PERSONALITATII PRESCOLARULUI ROLUL IMAGINII DE SINE IN CONSTRUIREA PERSONALITATII PRESCOLARULUI Prof.mrd. Ţîmpău Cristina Grădiniţa cu P.P.nr 271, sector 5, Bucureşti Imaginea de sine rolul ei reglator în sistemul personalităţii.omul

More information

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCAŢIEI,

More information

Agatha Christie Mâna ascunsă

Agatha Christie Mâna ascunsă Agatha Christie Mâna ascunsă Capitolul 1 Când, în cele din urmă, mi-au scos ghipsul şi doctorii m-au întors pe toate părţile după pofta inimii, iar asistentele m-au reînvăţat răbdătoare sămi folosesc membrele

More information

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR STANDARD ROMÂN ICS 00. 004.03 SR EN ISO 9000 Februarie 2001 Indice de clasificare U 35 Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR Quality management systems - Fundamentals and

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

O Biserică a tuturor şi pentru toţi

O Biserică a tuturor şi pentru toţi O Biserică a tuturor şi pentru toţi Introducere Autorul Epistolei către Efeseni a accentuat faptul că Hristos a venit pentru a surpa zidurile (cf. Ef. 2, 14). De câte ori ne gândim la modurile în care

More information

CONDUCEREA BAZATĂ PE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ LEADERSHIP BASED ON EMOTIONAL INTELLIGENCE. Drd. lect. univ. Natalia ŢÎMBALIUC, ASEM

CONDUCEREA BAZATĂ PE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ LEADERSHIP BASED ON EMOTIONAL INTELLIGENCE. Drd. lect. univ. Natalia ŢÎMBALIUC, ASEM CONDUCEREA BAZATĂ PE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Drd. lect. univ. Natalia ŢÎMBALIUC, ASEM Studiul a urmărit să argumenteze de ce a avea inteligență emoțională este esențial pentru succesul unui lider. O persoană

More information

Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.)

Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.) Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.) Scopul general al Proiectului pentru Reforma Educaţiei Timpurii este acela de a îmbunătăţi calitatea infrastructurii sistemului de educaţie preşcolară

More information

ghid de bune practici

ghid de bune practici MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar ghid de bune practici 2008 pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani GHID

More information

COMUNICAREA ÎN GRUPUL SPORTIV

COMUNICAREA ÎN GRUPUL SPORTIV Marathon COMUNICAREA ÎN GRUPUL SPORTIV Conf. univ. dr. Cristiana POP Academia de Studii Economice din Bucureşti Abstract Physical activities are usually running their course as group or team activity.

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized

More information

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION STUDII REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION Ecaterina Vrasmas Universitatea din Bucuresti Rezumat:

More information

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN Dr.Ing. Daniel D. Georgescu S.C. VULCAN S.A.-Bucureşti Absolvent al Universităţii

More information

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR BUCUREŞTI 2007 CUPRINS 1. Cadrul general 2. Cadrul

More information

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Acest material este publicat în cadrul proiectului Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi

More information

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar 2015-2016 Semestrul I I. Informaţii generale despre curs Titlul disciplinei: Responsabilitate

More information

Comisia Europeana MODEL REQUIREMENTS FOR THE MANAGEMENT OF ELECTRONIC RECORDS

Comisia Europeana MODEL REQUIREMENTS FOR THE MANAGEMENT OF ELECTRONIC RECORDS Comisia Europeana MODEL REQUIREMENTS FOR THE MANAGEMENT OF ELECTRONIC RECORDS INCEPTURI Necesitatea speciificatiilor pentru ERMS: forumul DLM din 1996 Concurs in 1999, angajare in 2000, finalizare Moreq

More information

Biblia pentru copii. prezentată. Iacov cel mincinos

Biblia pentru copii. prezentată. Iacov cel mincinos Biblia pentru copii prezentată Iacov cel mincinos Scrisă de: Edward Hughes Ilustraţii: M. Maillot şi Lazarus Adaptată după: M. Kerr şi Sarah S. Tradusă de: Tatiana Simion Produsă de: Bible for Children

More information

Sănătatea şi asistenţa socială ÎN IRLANDA DE NORD. În caz de Urgenţă, apelaţi 999 sau 112

Sănătatea şi asistenţa socială ÎN IRLANDA DE NORD. În caz de Urgenţă, apelaţi 999 sau 112 Sănătatea şi asistenţa socială În caz de Urgenţă, apelaţi 999 sau 112 MULŢUMIRI Această broşură a fost concepută pentru a răspunde unei nevoi de informaţii printre persoanele din medii etnice minoritare

More information

ALIANŢA PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII PERSOANELOR CU CONDIŢII DE SPECTRU AUTIST (APCSA) WHITE PAPER 2009 AUTISMUL ŞI ABORDAREA SA

ALIANŢA PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII PERSOANELOR CU CONDIŢII DE SPECTRU AUTIST (APCSA) WHITE PAPER 2009 AUTISMUL ŞI ABORDAREA SA ALIANŢA PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII PERSOANELOR CU CONDIŢII DE SPECTRU AUTIST (APCSA) WHITE PAPER 2009 AUTISMUL ŞI ABORDAREA SA TERAPEUTICĂ ŞI EDUCAŢIONALĂ Notă: Textul se bazează pe documente

More information

ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice)

ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice) 10 Nr. 1 (48), 2012 Arta Medica Referate Generale STRATEGII PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice) STRATEGIES FOR IMPROVEMENT OF THE QUALITY OF HEALTH CARE Lilia Moraru

More information

Sisteme integrate pentru -business

Sisteme integrate pentru -business Sisteme integrate pentru -business 3 - ERP Răzvan Daniel Zota Catedra de Informatică Economică ASE Bucureşti zota@ase.ro http://zota.ase.ro/eb ERP - Introducere Software ERP Enterprise Resource Planning

More information

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA)

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) Vladimir Florian Gabriel Neagu vladimir@ici.ro gneagu@ici.ro Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

More information

Comunităţile virtuale şi educaţia

Comunităţile virtuale şi educaţia Revista Informatica Economică nr.2 (38)/2006 91 Comunităţile virtuale şi educaţia Prof. Ana Maria Arişanu LĂCULEANU Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Rm. Vâlcea lmiana@yahoo.com The progress made in

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

Biraportul în geometria triunghiului 1

Biraportul în geometria triunghiului 1 Educaţia Matematică Vol. 2, Nr. 1-2 (2006), 3-10 Biraportul în geometria triunghiului 1 Vasile Berghea Abstract In this paper we present an interesting theorem of triangle geometry which has applications

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere...1-2 Conceptul de probe de audit...3-6 Probe de audit adecvate si suficiente...7-14 Utilizarea aserţiunilor

More information

THE EXPERIENTIAL APPROACH OF THE PSYCHOLOGICAL TRAUMA THROUGH FILIA ALCHIMIC DANCE PROGRAM

THE EXPERIENTIAL APPROACH OF THE PSYCHOLOGICAL TRAUMA THROUGH FILIA ALCHIMIC DANCE PROGRAM 256 THE EXPERIENTIAL APPROACH OF THE PSYCHOLOGICAL TRAUMA THROUGH FILIA ALCHIMIC DANCE PROGRAM Florin Vancea Assist. Prof., PhD, Spiru Haret University Abstract: There are currently different types of

More information

ARTTERAPIA ÎN TULBURĂRILE EMOŢIONALE ALE COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI

ARTTERAPIA ÎN TULBURĂRILE EMOŢIONALE ALE COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI studiu clinic Elena Chirilă Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului STUDIU şi adolescentului CLINIC ARTTERAPIA ÎN TULBURĂRILE EMOŢIONALE ALE COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI The Use of Art Therapy

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

DIETA IUBITOARELOR DE CIOCOLATĂ

DIETA IUBITOARELOR DE CIOCOLATĂ DIETA IUBITOARELOR DE CIOCOLATĂ CAROLE MATTHEWS Înainte de a-şi descoperi vocaţia de scriitoare, Carole Matthews a avut slujbe extrem de diverse, printre care prezentatoare de televiziune şi jurnalistă

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010 DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI Prof. Univ. Dr. Constantin CARUNTU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu - Jiu Lect.univ.dr. Mihaela Loredana

More information