16. ANEXĂ. Planşa 1. EONII, ERELE, PERIOADELE ŞI EPOCILE GEOLOGICE

Size: px

Start display at page:

Download "16. ANEXĂ. Planşa 1. EONII, ERELE, PERIOADELE ŞI EPOCILE GEOLOGICE"

Darcy Rodgers
6 years ago
Views:

1 ANEXĂ. Planşa 1. EONII, ERELE, PERIOADELE ŞI EPOCILE GEOLOGICE Hadean 1. Monera 2. Protista 5. Animalia Primele vertebrate (Procariote) (Primele fosile eucariote) (Primele fosile animale) 3.Plantae 4. Fungi (Terţiar) (Quaternar) Milioane de ani

107 16. Anexa. Planşa 2. EXTINCŢIILE MAJORE DIN PHANEROZOIC (Wikipedia: Mass extinctions, 27.08.2006) milioane ani 0 BOTOMANIAN (Bohmian) DRESBACHIAN 1. CAMBRIAN- ORDOVICIAN SILURIAN 2.

2 Anexa. Planşa 2. EXTINCŢIILE MAJORE DIN PHANEROZOIC (Wikipedia: Mass extinctions, ) milioane ani 0 BOTOMANIAN (Bohmian) DRESBACHIAN 1. CAMBRIAN- ORDOVICIAN SILURIAN 2. SFÂRŞIT ORDO- VICIAN 3. DEVONIAN TÂRZIU CARBONIFER mijlociu PERMIAN mijlociu 5. SFÂRŞIT TRIASIC 4. SFÂRŞIT PERMIAN SFARŞIT JURASIC SFARŞIT EOCEN 6. SFÂRŞIT CRETACIC Intensitatea extincţiei (%) Pe lângă cele 6 extincţii mejore (la care de adaugă cea din Holocen) s-au trecut şi extincţii de dimensiuni mai mici

3 G. Niac. Mediul biotic. Note de curs. Dictionar DICŢIONAR ECOLOGIC ADN acid dezoxiribonucleic ADP adenozindifosfat, Conţine două molecule de acid fosforic. alelă clasa de echivalenţă de gene din p.d.v. al acţiunii asupra fenotipului. Două gene alele nu se pot distinge decât la nivel de ADN. O altă formă a unei gene. antheridium înveliş protector al gametangiei pentru spermă. AMP adenozinmonofosfat, rezultat după eliberarea energiei din ATP şi ADP. aparat Golgi, organit format din seturi de saci plaţi cu rolul de a sintetiza, purifica, depozita, sorta şi secreta diferiţi comuşi chimici. Archaea (Archebacteria) organisme unicelulare procariote, care trăiesc în condiţii extreme oferite de terra: lacuri sărate, izvoare termale, etc. archegonium înveliş protector al gametangiei pentru ou (ovul). renchim organ respirator la plante; spaţii şi canale umplute cu aer. ARN acid ribonucleic. ATP adenozintrifosfat, substanţă macroergică. autotrof organism care îşi acoperă necesitătile de substanţe organice, fără a mânca alte organisme sau a folosi nutrienţii produşi de acestea. bentos totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul mărilor. biocenoză asociaţia biologică a mai multor specii, în care fiecare specie este reprezentată de un anumit număr de indivizi (Gr. Antipa). biom tipul major de ecosistem, care ocupă zone geografice întinse, cum ar fi: păduri de conifere, păşuni, deşerturi. biotop spaţiul vital natural al anumitor specii vegetale şi animale, conectate între ele prin dependenţă şi influenţă reciprocă. capsulă o excreţie lipicioasă, care acoperă în exterior peretele celular al unor procariote pentru a le proteja. centriolii organite asamblate din microtubuli, sunt situaţi în preajama nucleului şi au rol în diviziunea celulară. citocromi enzime redox, localizate mai ales în mitocondrii (citocromul c şi c 1 ) şi cloroplaste (citocromul f) cu rol în respraţia celulară. Conţin molecule de hem legate prin punţi de S de macromolecule proteice cu M între şi uam. citoplasmă toată zona dintre nucleu şi memebrană. citosol partea semifluidă a citoplasmei. citoschelet reţea formată din microtubuli şi microfilamente, cu rolul de a da o anumită consistenţă citopasmei. cloroplaste organite capabile de fotosinteză, componente esenţiale ale celulei vegetale.

4 110 G. Niac. Mediul biotic. Note de curs. Dictionar conjugarea modalitate de recombinare genetică prin care genele se transferă direct de la o celulă la alta print-un canal format de un cil care uneşte temporar cele două celule. cromatina umple spaţiul dintre membrana nucleară şi nucleol, şi conţine ADN şi proteine. Este materialul genetic, care se transformă în cromozomi în perioada reproducerii. cromozom cromatina organizată în formaţiuni distincte, pentru reproducere. derivă fluctuaţii aleatoare de efective ale unei populaţii. detritus materie organică moartă. dipoidă, celulă (sau nucleu) conţine două seturi de cromozomi, 2n, cîte unul de la fiecare părinte. ecologie din greacă: oikos = cămin, loc de baştină, logos = a studia; ştiinţa care se ocupă cu studiul interacţiunii dintre organisme şi mediul în care trăiesc (Neal A. Campbell, Jane B. Reece and Lawrence G. Mtchell, Biology ed.v., Addison-Wesley, 1999 p. 1026; ştiinţa care studiază nivelurile de organizare superioare celui individual. ecosistem totalitatea organismelor din biocenoză (comunitate) + factorii abiotici cu care aceştia interacţionează (biotopul). eucariote (gr. eu = adevărat) celule cu nucleu. factor de elongaţie proteină care dirijează creşterea (elongaţia) unei anumit lanţ polipeptidic, codificat în ADN şi tranferat prin marn şi tarn. fenotip trăsăturile fizice şi fiziologice ale unui organism. filum Nivel taxonomic situat între regn şi clasă. fisiune binară mod de inmulţire asexuală prin diviziune celulară, întâlnită la procariote. fond de gene (gene pool) patrimoniul genetic al populaţiei. frecvenţă genetică variabila de bază a geneticii populaţiilor. gametangii camere umede în plante în care se păstrează gameţii. gameţi celule haploide (ou sau spermatozoid) a căror unire în cursul reproducerii sexuate produce un zigot diploid. genă Segment de ADN, purtător al unor proprietăţi care se transmit. genom materialul genetic al unui organism. genotip aranjamentul genetic al unui organism. haploidă, celulă (sau nucleu) conţine numai un set de cromozomi, n. heterotrof organism care îsi asgură substanţele organice mâncând alte organisme sau produse ale acestora. lipozomi picături care se formează spontan dacă suspensia conţine şi anumite molecule de lipide. Au un strat dublu la suprafaţa picăturii şi un comportament dinamic. lisozomi organite care conţin enzime digestive, capabile de a hidroliza macromolecule şi grăsimi, înconjurate de o membrană care împiedică

5 G. Niac. Mediul biotic. Note de curs. Dictionar 111 pătrunderea enzimelor în citosol, pentru a evita o posibilă autoliză a componentelor citoplasmei. Sunt specifice celulelor din regnul animal. locus unitate de informaţie genetică ce codifică o funcţie biologică, în general indentificată printr-un loc precis în cromozom. mediu tot ce înconjoară un individ. mediu abiotic partea din mediu formată din factori abiotici: temperatura, disponibilitatea apei, insolaţia (lumina solară primită de o anumită suprafaţa într-un anumit timp), frecvenţa şi intensitatea vântului, natura chimică şi mineralogică a solului şi rocilor, periodicităţile climatice. mediu biotic parea vie a mediului: microorganisme, plante, animale, care convieţuiesc în interacţiune pe un anumit teritoriu. meiosis diviziune celulară în două etape, la organismele cu înmulţire sexuată, rezultând gameţi cu 1/2 din numărul cromozomilor celulei originale. micoplasme cele mai mici celule ale unor bacterii = 0,1-1μm. microfilament organit celular nemembranos, component al citoscheletului. microtubul organit nemembranos, component al citoscheletului. migraţie schimb de gene cu alte populaţii. mitocondrie organit în eucariote cu funcţia de respiraţie celulară. mitozis diviziunea nucleului în celule eucariote, cu conservarea numărului de cromozomi în nucleele fiice. mutaţii transformări spontane ale unei gene în alta, care nu este alelă. nucleoid material genetic (ADN) concentrat într-o zonă a celulei. prokariote, dar fară a fi separat prin memebrană de restul celulei. nucleol structură centrală a nucleului cu funcţia de a sintetiza ribozomi, care trec prin porii membranei nucleare şi modeleaza sinteza proteinelor. nucleu formaţiune intracelulară, care conţine biblioteca genetică a fiinţei vii, separată de citoplasmă printr-o membrană (la eucariote), format din cromatină şi nucleol. organite (organelle) formaţiuni din interioerul celulei cu anumite funcţii, având anumite forme. Unele lipsesc în celulele procariote, altele sunt specifice regnului. peroxizomi organite prevăzute cu enzime capabile să catalizeze diferite reacţii specializate. plancton totalitatea vieţuitoarelor microscopice care trăiesc până la adâncimi de 200m în ape dulci şi sărate plasmodesmate canale prin peretele celular al plantelor populaţie ansambul indivizilor aceleiaşi specii, care trăiesc pe acelaşi teritoriu. prioni particule infecţioase de natură proteică (fără ARN sau ADN). prokariote (gr. pro=înainte, karion=nucleu) celule lipsite de nucleu, apărute înainte de cele eucariote (conţin nucleoizi dotaţi cu ADN).

6 112 G. Niac. Mediul biotic. Note de curs. Dictionar protista primele organisme eucariote monocelulare (şi pluricelulare). protobiont agregate moleculare care au precedat primele celule, având unele proprietăţi ale celulei vii: asigură un mediu intern diferit de cel înconjurător, pot avea excitabilitate şi metabolism. raport suprafaţă/volum indicator al posibilităţii de schimb eficient cu mediul. regn nivel taxonomic: Monera, Protista, Fungi, Plantae şi Animalia (în taxonomia cu 5 regnuri). reticul endoplasmatic grosier organit format dintr-un labirint de membrane care formează saci plaţi, de care sunt ataşaţi ribozomi şi în care aceştia îşi varsă produşii de sinteză. Mai are rol şi în asamblarea altor membrane din interiorul citoplasmei. ribozom organit care sintetizează proteinele nucleare conform instrucţiunilor citite de pe ARN-ul produs în nucleu şi eliminat în citoplasmă. selecţie avantaje, ca număr de descendenţi, care poartă o anumită alelă. simbioză relaţie ecologică între organismele a două specii diferite care trăiesc împreună în contact direct. singamie procesul de unire celulară în cursul fertilizării. specie ansamblul indivizilor care formează o comunitate ce se poate reproduce. speciaţie alopatrică separare în specii diferite a aceleiaşi populaţii ancestrale, datorită unor bariere geografice. speciaţie simpatrică subpopulaţie rezultată în sânul populaţiei parentale ca urmare a unor modificări genetice. superregn nivel taxonomic: Procariota (cu 1 regn - Monera) şi Eucariota cu 4 regnuri (vezi la regn). traducerea modalitate de recombinare genetică în care genele se transferă prin intermediul virusurilor. transformarea posibilitate de recombinare genetică prin care gene sunt preluate din mediul înconjurător (la procariote). vacuola centrală a celulei vegetale este un organit voluminos înconjurat de o membrană (tonoplast) şi serveşte la depozitarea unor substanţe (de ex. a amidonului), pentru a le feri de mediul citoplasmatic. zigot produsul diploid al unirii gameţilor haploizi; ou fertilizat.

7 G. Niac: Note de curs. Mediul biotic. Bibliografie 109 BIBLIOGRAFIE 1. NICOLAE BOTNARIUC, Evoluţia sistemelor biologice supraindividuale, Ed. Univ. Bucureşti, 1999, 2. NEIL A. CAMPBELL, JANE B. REECE and LAWRENCE G. MITCHELL, Biology, Ed. Addisson-Wesley, TANIA RISTOIU şi DUMITRU RISTOIU, Elemente de Ecologie, U.T.Press, Cluj- Napoca, LORENTZ JÄNTSCHI, Microbiologie şi Toxicologie. Studii Fitosanitare, Ed Amici, Cluj-Napoca, HOREA NAŞCU, Tratat de Ecosisteme, Ed. ICPIAF, Cluj-Napoca, GAVRIL NIAC, Chimie ecologică, Univ. Ecologică, Deva (note de curs), GAVRIL NIAC şi HORIA NAŞCU, Cimie ecologică, Ed, Dacia, Cluj-Napoca, NEIL ROBERTS, Schimbările majore ale mediului, Ed. All Educaţional, ALEXANDRU ROŞU, Terra geosistemul vieţii, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, CRISTINA MANDRAVEL şi MELANIA GUŢUL-VĂLUŢĂ, Pământenii duşmanii terrei?, Ed. Albatros, Colecţia Cristal, GAVRIL NIAC, Chimie fizică, vol. 3. Ed. Tehnică, Bucureşti, GAVRIL NEAMŢU, Biochimie alimentară, Ed. Ceres, Bucureşti, JAMES B. HENDRICKSON, DONALD J. CRAM, GEORGE S. HAMMOND, Chinie organică, Ed. Stiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, E. FELSZEGHY şi A. ABRAHAM, Biochimie, Ed, Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, GAVRIL NIAC, Chimie fizică, Ed. Didactică su Pedagogică, Bucureşti, MARŢIAN COTRĂU, LIDIA POPA, TEODIR STAN, NICOLAE PREDA, MARIA KINCSES-AJTAI, Toxicologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, GAVRIL NIAC, Alimente, nutrienţi, alimentatie, Ed. EMIA, Deva, ZENO GÂRBAN, Tratat elementar de biochimie, Vol. 2. Partea 2-a, Ed. Mitron, Timişoara, JAMES D. WATSON, Elicea vieţii, Ed. Ştiinţifică, bucureşti, FRANZ ENGEL, Pilzwanderungen,Ed. Ziemsen, Lutherstadt, WOESE, C. R., W. E. BALCH, L. J. MAGRUM, G. E. FOX and R. S. WOLFE (1977). An ancient divergence among the bacteria. Journal of Molecular Evolution 9: WOESE, C.R., O. KANDLER, M.L.WHEELIS, A.TOWARDS (1990). Natural System of Organisms - Proposal for the Domains Archaea, Bacteria, and Eucarya. Proc. Natl. Acad. Sci. U S A. 87: doi: /pnas MANUELA DORDEA şi NICOLAE COMAN, Ecologoe Umană, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005, 24. MARC RIDLEY, Evolution, 3d ed.(2003), Blackwell Publishing Co.

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi