ACTIVITATEA DE INTREŢINERE ŞI VERIFICARE TEHNICĂ A MAŞINILOR DE CONSTRUCŢII, FACTOR DETERMINANT ÎN PROIECTUL DE ORGANIZARE A PROCESELOR DE MECANIZARE

Size: px

Start display at page:

Download "ACTIVITATEA DE INTREŢINERE ŞI VERIFICARE TEHNICĂ A MAŞINILOR DE CONSTRUCŢII, FACTOR DETERMINANT ÎN PROIECTUL DE ORGANIZARE A PROCESELOR DE MECANIZARE"

Geoffrey Wood
5 years ago
Views:

1 ACTVTATA D NTŢN Ş VFCA THNCĂ A MAŞNLO D CONSTUCŢ, FACTO DTMNANT ÎN POCTUL D OGANZA A POCSLO D MCANZA NCULA CAMN Dipl.ing. ridex Group Construcţii Bucureşti PTA OAN Conf.dr.ing. Universitatea Dunărea de jos Galaţi Abstract n this paper are presented a series of considerations about activity of repair and testing tehnique for construction equipment. ficientizarea activităţii economice a firmelor de construcţii este imperios necesară dacă se are în vedere viteza şi amploarea modificărilor tehnologice şi presiunile economice generale, un rol hotărâtor în această privinţă deţinându-l organizarea proceselor de mecanizare, exploatarea, întreţinerea şi verificarea tehnică a maşinilor de construcţii. În lucrarea de faţă vom prezenta unele aspecte privind importanţa întreţinerilor şi verificărilor tehnice în exploatarea maşinilor de construcţii, la creşterea potenţialului tehnic şi economic. Deoarece multe firme deţin în parcurile proprii maşini de construcţii de nivel tehnic ridicat, cu sisteme de acţionare inteligente, majoritatea insucceselor în exploatarea lor eficientă au în principal trei cauze: personal insuficient pregătit pentru exploatarea maşinilor cu nivel tehnic ridicat; lipsa unei organizări adecvate a tehnologiei de executare a întreţinerilor tehnice; lipsa unui personal competent pentru activităţi de întreţinere tehnică. Practica a demonstrat că în acele firme în care s-a neglijat formarea personalului pentru realizarea acestor activiţăţi, în foarte scurt timp, maşinile nu au mai funcţionat la nivelul de performanţă prevăzut, utilizarea lor antrenând cheltueli suplimentare, cu impact negativ pentru firmă şi economie în ansamblu. În procesul de exploatare datorită interacţiunii cu mediul de lucru, maşinile şi părţile lor componente sunt supuse la uzură, producîndu-se astfel modificarea parametrilor constructivi şi funcţionali ai acestora, încât, după un anumit timp, nu mai asigură o funcţionare normală. Pentru asigurarea funcţionării maşinilor la parametrii conform documentaţiei tehnice, se impune ca, pe parcursul exploatării, să se aplice în mod frecvent şi sistematic un sistem de măsuri vizând întreţinerea tehnică şi verificarea periodică a maşinilor, care constitue baza funcţionării tehnice a maşinilor.

2 Întreţinerea tehnică reprezintă totalitatea operaţiilor de curăţire, ungere şi verificare a stării tehnice a componentelor şi sistemelor de acţionare în scopul prevenirii defecţiunilor, uzurilor premature şi menţinerii maşinilor într-o stare tehnică bună. Totalitatea intervenţiilor tehnice şi reparaţiilor, ce se aplică unui utilaj pe toată durata de serviciu alcătuieşte sistemul de întreţineri tehnice, verificări şi reparaţii. epartizarea succesivă a intervenţiilor tehnice, constitue ciclul de intervenţii tehnice, verificări şi reparaţii, iar intervalul dintre două intervenţii tehnice de acelaşi fel, care se succed, reprezintă periodicitatea intervenţiilor tehnice respective. Prin verificare tehnică se înţelege procesul de stabilire a stării tehnice a maşinilor şi componentelor acestora, fară demontarea lor, acesta prezentând avantaje cu privire la operativitate, manoperă redusă şi timp de imobilizare redus. În cadrul metodologiei de întreţinere tehnică a maşinilor de construcţii, verificarea urmăreşte, în general, elucidarea următoarelor astecte generale: analiza şi stabilirea criteriilor de defectare şi a defecţiunilor maşinilor şi componentelor; stabilirea metodelor şi mijloacelor de verificare cu ajutorul cărora să se poată trage concluzii asupra naturii şi cauzelor defecţiunilor; anticiparea privind resursa tehnică remanentă de continuitate în funcţionare fară defecţiuni a maşinilor şi componentelor acestora. Verificarea tehnică permite stabilirea capacitătii de funcţionare a maşinii, prin determinarea parametrilor tehnico-economici (puteri; forţe/momente; viteze/turaţii; presiuni, debite, consumuri de combustibil, productivităţi etc.), realizând aşa-numita verificare funcţională. Determinarea defecţiunilor mecanismelor maşinilor şi echipamentelor de lucru (jocurile din articulaţii, înbinări, dereglări etc.) se numeşte verificare structurală. Stabilirea resursei tehnice remanente a maşinilor, pentru punerea în evidenţă a posibilităţilor de continuitate în exploatare a acestora, se numeşte verificare de prognozare. Din punctul de vedere al perioadei de efectuare, verificarea poate fi planificată când se execută în mod periodic şi obligatoriu cu prilejul întreţinerilor tehnice periodice, şi neplanificată, când se execută la apariţia defecţiunilor sau căderilor. În funcţie de amploarea analizelor ce urmează a fi efectuate, verificarea se poate realiza pe componente sau pe ansamblu maşinii. În tabelul 1, sunt date tipurile, periodicitatea executării şi obiectivele urmărite la verificarea tehnică a maşinilor. Tabelul 1 Tipul verificării Perioada verificării Obiectivele urmărite la verficare Funcţională Structurală De prognozare La reducerea parametrilor funcţionali în exploatare La întreţinerile tehnice periodice; La revizia tehnică La revizia tehnică; La lucrările de reparaţii curente Măsurarea parametrilor tehnico-economici ai maşini, punerea în evidenţă a cerinţelor de reglare sau evidenţiere a defectelor Analiza stării tehnice şi punerea în evidenţă a defecţiunilor componentelor maşinii Determinarea resursei tehnice remanente a maşinii sau a componentelor acesteia, necesitatea şi aprecierea volumului lucrărilor de reparaţii curente Verificarea tehnică se poate efectua prin diferite moduri, folosind o serie de metode, directe şi indirecte date în figura 1.

Fig. 1 În figura 2 sunt prezentate etapele parcurse la verificarea tehnică a componentelor şi mecanismelor maşinilor de construcţii (atât ale maşinii de bază cât şi a

2 Complexitatea activităţilor executate la întreţinerea şi verificarea tehnică în condiţii de calitate, cu timpi de imobilizare cât mai reduşi şi cu cheltuieli minime,

3 Fig. 1 În figura 2 sunt prezentate etapele parcurse la verificarea tehnică a componentelor şi mecanismelor maşinilor de construcţii (atât ale maşinii de bază cât şi a echipamentului de lucru). Fig. 2 Complexitatea activităţilor executate la întreţinerea şi verificarea tehnică în condiţii de calitate, cu timpi de imobilizare cât mai reduşi şi cu cheltuieli minime, impune o organizare fundamentată a lucrărilor, asigurarea cu materiale, unelte, aparatură şi dispozitive de masură şi reglare şi, în mod deosebit, executarea la timp a acestora. Una din trăsăturile distinctive ale abordării verificării tehnice este că aceasta cere inginerului să-şi folosească imaginaţia

creatoare dincolo de limitele în care este obişnuit să lucreze, concepând variante de abordare a problemelor, respectând diferite scheme logice, un exemplu fiind prezentat în figura 3. Fig.

4 creatoare dincolo de limitele în care este obişnuit să lucreze, concepând variante de abordare a problemelor, respectând diferite scheme logice, un exemplu fiind prezentat în figura 3. Fig. 3 Periodicitatea şi complexitatea intervenţiilor tehnice efectuate asupra maşinilor de construcţii sunt specifice fiecărui tip de maşină sau echipament şi, din acest punct de vedere, în tabelul 2, exemplificăm identificarea categoriilor de întreţineri tehnice pentru un excavator pe şenile cu echipament de graifăr acţionat prin cabluri (fig.4).

Fig. 4 Organizarea activităţii de întreţinere şi verificare tehnică necesită o atitudine exigentă permanentă a conducerii departamentului de

5 Fig. 4 Organizarea activităţii de întreţinere şi verificare tehnică necesită o atitudine exigentă permanentă a conducerii departamentului de mecanizare faţă de această problemă, pentru perfecţionarea calificării şi asigurării responsabilităţii operatoriilor şi personalului din exploatare.

6 O P A Ţ D N T Ţ N Ş V F C A T H N C Ă 10 ore 50 ore 100 ore 250 ore 500 ore 1000 ore 2000 ore Tabelul 2 Verificarea conductelor, furtunurilor, garniturilor de etanşare; verificare reductoare, pompe, motoare hidraulice; verificarea uzurii articulaţiilor şi a scripeţilor de deviere a cablurilor; verificarea cablurilor, determinarea gradului de uzură şi coroziune; control filtru aer motor; control nivel ulei motor; control nivel ulei hidraulic; control lichid răcire motor; control indicatoare luminoase (LD-uri); aparate, limitatoare de cursă, senzori de siguranţă; controlul instalaţiei de răcire motor; controlul acţionării ventilatorului. Gresarea conform schemei de ungere; lubrifierea cablurilor; control ulei reductor de rotire; control nivel ulei reductoare deplasare; verificarea filtrelor de ulei hidraulic; determinarea stării de curăţenie a schimbatoarelor de căldură ulei hidraulic/lichid răcire motor; control nivel ulei reductore trolii. Verificarea momenetelor de strângere a şuruburilor; controlul bateriei (controlul desităţii electrolitului). Prima schimbare a uleiului din reductoarele de deplasare; prima schimbare a uleiului din reductoarul de rotire; controlul întinderii lanţului cu şenile; prima schimbare a filtrelor de ulei hidraulic; prima schimbare a uleiului din reductoarele troliului; controlul la motorul termic (sistem aspiraţie aer, sistem răcire, sistem fixare pompă de injecţie şi compresor); inspecţie generală utilaj (componentele structurale, organele de fixare, organe în mişcare, componentele instalaţiei hidraulice) Schimbarea cartuşelor şi curăţire prefiltre combustibil; schimbare ulei motor şi filtru. Control motor diesel ( uzura curelelor din transmisia ventilatorului, întinzătorulul transmisiei, arborele ventilatorului); lubrifiere angrenaje deschise. Schimbarea cartuşelor filtrului de aer (în afara intervalelor de timp prevăzute, mai poate fi executată când este semnalizată de către indicatoarele optice sau electrice sau când, cu toate că operaţiile de curăţire au fost executate corect, se observă mizerie pe cartuşul primar); schimbare ulei reductoare deplasare; schimbare ulei reductor rotire; control uzură componente sistem rulare (rolele şi roata de întindere şenilă sunt lubrifiate pe viaţă cu ulei tip SA 30 sau SA 40); schimbare ulei hidraulic (se vor schimba şi filtrele); schimbare lichid răcire motor; schimbare ulei reductoare trolii. Bibliografie: [1] Petrea. - Factori care contribuie la proiectarea şi exploatarea raţională a echipamentelor tehnologice pentru construcţii, în evista de Unelte şi chipamente, nr. 9 (85), 2007 [2] Petrea. - Activitatea de întreţinere şi reparare a echipamentelor tehnologice pentru construcţii, în evista de Unelte şi chipamente, nr. 6 (94), 2008

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri