Conf. univ dr. CHIRILĂ Mihai Academia de Poliţie A. I. Cuza Asist. univ. drd. OANCEA Constantin

Size: px

Start display at page:

Download "Conf. univ dr. CHIRILĂ Mihai Academia de Poliţie A. I. Cuza Asist. univ. drd. OANCEA Constantin"

Hubert Bell
5 years ago
Views:

1 STUDIU PRIVIND UTILIZAREA MIJLOACELOR DIN LUPTE LIBERE ŞI GRECO-ROMANE ÎN FORMAREA COMPORTAMENTULUI DE AUTOAPĂRARE LA STUDENŢII DIN ACADEMIA DE POLIŢIE Conf. univ dr. CHIRILĂ Mihai Academia de Poliţie A. I. Cuza Asist. univ. drd. OANCEA Constantin Academia de Poliţie A. I. Cuza Cuvinte cheie: poliţişti, autoapărare, lupte libere, lupte greco-romane Abstract: The following paper highlights the benefits of technical means of wrestling in instructive-educational process of self-defense training behavior at future policemen level, the Police Academy students. Introducere În etapa actuală de profunde transformări, pe care societatea românească le traversează în toate domeniile de activitate, problema pregătirii continue a specialiştilor capătă o importanţă covârşitoare, avându-se în vedere în principal, noile cerinţe de dezvoltare şi de progres specifice acestui început de secol şi mileniu. În acest context general, de promovare a unui sistem de valori democratice, pregătirea cadrelor Ministerului Administraţiei şi Internelor la nivelul cerinţelor actuale, reprezintă o prioritate a conducerii acestui minister, calitatea personalului poliţienesc constituind un obiectiv căruia i se acordă o atenţie cu totul deosebită. Fiind o profesie complexă, care cere competenţe profesionale, susţinute de performanţe specifice şi calităţi umane bine conturate, în cadrul căreia nivelul de pregătire în domeniul educaţiei fizice este determinant, poliţistul este obligat să-şi menţină condiţia fizică la un nivel cât mai ridicat, pentru a-şi îndeplini cu succes misiunile încredinţate şi pentru a avea un randament constant şi eficient vreme îndelungată. Este un ceva comun, faptul că randamentul profesional al poliţistului este funcţie de starea de sănătate, pe de o parte, şi de capacitatea de efort şi de rezistenţă la stres, de cealaltă parte. Programa de educaţie fizică pentru Academia de Poliţie poate fi îmbunătăţită prin introducerea unor elemente din sporturile de luptă, care sunt cunoscute pentru conţinutul specific de influenţare analitic competitiv-individuală, întrucât are potenţialul formării la aceştia a capacităţilor socio-psiho-motrice, a atitudinilor de autoevaluare, autocunoaştere, autoafirmare şi de orientare valorică a personalităţii. Scopul lucrării este de a evidentia beneficiile aduse de mijloacele tehnice din lupte in procesul instructiv-educativ de formare a comportamentului de autoapărare la nivelul viitorilor poliţişti, studenţi ai Academiei de Poliţie. Ipoteza care a constituit punctul de plecare al acestei cercetări permite afirmaţia potrivit căreia folosirea mijloacelor din sporturile de luptă poate contribui la formarea unor deprinderi motrice specifice autoapărării care să facă mai fiabil comportamentul de autoapărare al studenţilor poliţişti. Cu ajutorul mijloacelor din lupte se pot realiza, într-un mod eficient, aspectele pregătirii fizice şi psihice, la toate nivelurile de pregătire. Selecţionarea şi metodica predării lor sunt strâns

2 legate de sarcinile şi obiectivele procesului pedagogic, de vârsta şi gradul de dezvoltare al subiecţilor practicanţi, precum şi de condiţiile materiale (Petrov, R., Cismaş,G. ). Sporturile de luptă conţin exerciţii utile vieţii cotidiene, natura şi conţinutul acestora adaptându-se perfect la particularităţile de vârstă şi sex ale studenţilor din Academia de Poliţie. În practicarea acestor exerciţii, există posibilitatea dozării efortului prin alcătuirea perechilor de lucru echilibrate, prin mărirea sau scurtarea perioadei de efort şi odihnă etc. Experimentul didactic ameliorativ s-a desfaşurat în condiţiiile naturale ale lecţiilor de educaţie fizică din Academia de Poliţie în perioada octombrie 008 mai 009 şi a constat în aplicarea unui set de procedee din luptele libere şi greco romane în programa de studiu a studenţilor. Subiecţii cercetării au fost studenţii a două clase de anul al doilea în vârstă de 0- ani din cadrul Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza. Una dintre grupe a constituit grupa de experiment iar cealaltă grupa de control. Candidaţii pentru profesia de poliţist sau jandarm au fost testaţi şi selecţionaţi în cadrul Academiei de Poliţie, pe baza unor examene medicale, psihologice, motrice şi intelectuale. În principiu, oricare dintre clasele de studenţi ar fi fost selecţionate ca grupe de cercetare (de experiment şi de control) datele iniţiale ar fi fost asemănătoare. Totuşi, datorită faptului că unii studenţi practicaseră anterior sporturi de luptă, pentru a stabili identitate de condiţii, am ales ca grupe de cercetare două clase, în care nici un subiect nu a mai practicat sporturi de luptă. Se poate spune că aceste grupe au fost relativ omogenizate în privinţa anumitor caracteristici prin multiple testări şi că în principiu avem de-a face cu eşantioane perechi sau dependente. Selectarea unui individ într-un eşantion conduce automat la selectarea unui individ cu caracteristici asemănătoare în celălalt eşantion. Cele doua grupuri au fost supuse unor testări iniţiale, intermediare si finale pentru evaluarea randamentului de luptă cuantificat prin parametri de luptă. Variabila independentă a fost reprezentată de setul de procedee tehnice din luptele libere şi greco romane pe care studenţii din grupa de experiment le-au asimilat şi le-au interiorizat în comportamentul lor de autoapărare pe parcursul anului universitar Ţinând cont însă de specificul sporturilor de luptă, cadrul didactic trebuie să ia o serie de măsuri speciale de prevenire a accidentelor prin: - descrierea şi demonstrarea atentă a exerciţiilor şi procedeelor; - informarea studenţilor asupra tipului de accident ce se poate produce şi a cauzelor; - folosirea saltelelor de protecţie sau a altor aparate ajutătoare atunci când situaţia o cere; - însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor metodologice de asigurare şi autoasigurare. Variabila dependentă cercetată a fost randamentul de luptă cuantificat în următorii parametri de luptă: Numărul apărărilor realizate; Numărul total al atacurilor efectuate; Numărul atacurilor finalizate din totalul celor efectuate. PETROV, R., Importanţa şi locul pregătirii psihologice în sistemul general al pregătirii luptătorului, Ce spun specialiştii despre lupte?, vol. I, CCEFS, Bucureşti, 97 CIŞMAŞ G., Luptele greco-romane, instruirea juniorilor, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 98

3 Măsurarea şi evaluarea randamentului de luptă a subiecţilor din cele două grupe de cercetare într-o repriză de min, a reprezentat un element fundamental pentru aprecierea influenţei variabilei independente asupra randamentului de autoapărare al studenţilor cercetaţi. Rezultatele cercetării si interpretarea lor Rezultatele obţinute în urma testării parametrilor randamentului de luptă nu au evidenţiat diferenţe semnificative între subiecţii celor două grupe de cercetare la testarea iniţială (tabel nr.). Pentru indicatorul numărul de apărări realizate din totalul atacurilor adverse (tabelul nr.), vom vedea, la prima vedere că ar putea favoriza un randament superior al grupei de control prin compararea valorilor medii, acestea având chiar şi semnificaţie la finalul cercetării. Graficul nr. "Apărările realizate" - valorile medii ale ponderii procentuale la atacurile efectuate Testări Pondere procentuală (%) Poly. () Analiza dinamicii indicatorului atacuri efectuate de către subiecţii cercetării pe parcursul luptei, ne relevă tendinţe crescătoare pentru ambele grupe. Totuşi, există diferenţe privitor la evoluţia acestor tendinţe, care sunt date de valori individuale şi medii diferite. Graficul nr. "Atacuri efectuate" pe parcursul luptei Valori medii Testare Atacuri efectuate Poly. () Vom vedea că această uşoară ameliorare, raportată la evoluţia celorlalţi indicatori ai randamentului de luptă, deşi semnificativă, nu a avut nici un efect favorabil asupra randamentului grupei de control, deoarece valorile individuale şi medii au fost net superioare subiecţilor din grupa de experiment.

4 TABELUL NR.. Evaluarea randamentului de luptă pe parcursul unei reprize etapa iniţială Parametri statistici G R U P A D E C O N T R O L G R U P A D E E X P E R I M E N T R a n d a m e n t u l d e l u p t ă R a n d a m e n t u l d e l u p t ă Apărări Atacuri proprii Apărări Atacuri proprii Nr. total atacuri Totale Realiz. % Totale Finaliz. % Totale Realiz. % Totale Finaliz. % M(x) Me Mo S Cv % t Test ANOVA TABELUL NR.. Evaluarea randamentului de luptă pe parcursul unei reprize etapa intermediară Parametri statistici G R U P A D E C O N T R O L R a n d a m e n t u l d e l u p t ă G R U P A D E E X P E R I M E N T R a n d a m e n t u l d e l u p t ă Apărări Atacuri proprii Apărări Atacuri proprii Totale Realiz. % Totale Finaliz. % Totale Realiz. % Totale Finaliz. % M(x) Me Mo S Cv % t Test ANOVA Nr. total atacuri TABELUL NR.. Evaluarea randamentului de luptă pe parcursul unei reprize etapa finală Parametri statistici G R U P A D E C O N T R O L G R U P A D E E X P E R I M E N T R a n d a m e n t u l d e l u p t ă R a n d a m e n t u l d e l u p t ă Nr. total Apărări Atacuri proprii Apărări Atacuri proprii atacuri Totale Realiz. % Totale Finaliz. % Totale Realiz. % Totale Finaliz. % M(x) Me Mo S Cv % t Test ANOVA t Test - α = 0,05 - t crit =,06 ANOVA-α = 0,05 - F crit = 4,05 t Test - α = 0,0 - t crit =,80 ANOVA - α = 0,0 - F crit = 7, t Test - α = 0,00 - t crit =,76 ANOVA - α = 0,00- F crit =,5 4

5 Dacă în analiza noastră schimbăm punctele de referinţă la care raportăm evoluţia acestui indicator stabilind ponderea procentuală pe care apărările realizate au avut-o, vom vedea că la subiecţii grupei de control media ponderii apărărilor realizate la atacurile adverse a avut o tendinţă descrescătoare, pe când la subiecţii grupei de experiment, media ponderii apărărilor realizate la atacurile adverse a avut o tendinţă relativ constantă (Tabelul nr. şi Graficul nr.). Astfel, în etapa a doua, pentru grupa de control M(x) = 6, atacuri efectuate (46,7% din numărul total) faţă de M(x) = 7,04 (5,7% din numărul total) atacuri efectuate pentru grupa experimentală, cu o semnificaţie de t =,7 (p = 0,05 şi t critic =,06) şi F = 5,56 (p = 0,05 şi F critic = 4,05) în favoarea grupei de experiment (Tabelul nr., Graficul nr.). Aceste diferenţe se accentuează cu ocazia testării finale. Pentru grupa de control M(x) = 6,8 atacuri efectuate (4,0% din numărul total) faţă de M(x) = 8,8 (56,97% din numărul total) atacuri efectuate pentru grupa experimentală, cu o semnificaţie de t =,6 (p = 0,0 şi t critic =,80) şi F = 8,99 (p = 0,00 şi F critic =,5) în favoarea grupei de experiment (Tabelul nr., Graficul nr.). Chiar dacă acest parametru al randamentului de luptă nu exprimă în totalitate şi eficienţa luptei, putem afirma că ameliorările înregistrate la nivelul grupei de experiment au avut la bază indici superiori de manifestare ai pregătirii fizice la a căror creştere, credem că au contribuit în mare măsură utilizarea mijloacelor din lupte libere şi lupte greco-romane.. Tendinţele corespunzătoare mediilor rezultatelor individuale, sunt reflectate prin intermediul curbelor de regresie polinomială corespunzătoare valorilor medii ale acestui parametru în Graficul nr. Analiza dinamicii parametrului atacuri finalizate ne indică tendinţe crescătoare pentru ambele grupe. Graficul nr. "Atacuri finalizate" - valorile medii pe parcursul testărilor Testări,5,5 4 4,5 5 Atacuri finalizate Poly. () Astfel, dacă diferenţa dintre valorile medii iniţiale nu avea semnificaţie, începând cu testarea corespunzând etapei a doua şi mai ales celei finale, se constată diferenţe în favoarea grupei de experiment. În etapa a doua, pentru grupa de control media a fost M(x) =, atacuri finalizate (50,69% din numărul de atacuri efectuate) faţă de grupa de experiment, M(x) = 4, atacuri finalizate (59,56% din numărul de atacuri efectuate), cu o semnificaţie de t =,66 (p = 0,0 şi t critic =,80) şi F = 0,4 (p = 0,0 şi F critic = 7,) în favoarea grupei de experiment (Tabelul nr.. şi Graficul nr.). Aceste diferenţe se accentuează cu ocazia testării finale. Pentru grupa de control valoarea medie a fost M(x) =,46 atacuri finalizate (5,% din numărul de atacuri efectuate) faţă de grupa 5

6 de experiment, M(x) = 4,8 atacuri finalizate (57,06 % din numărul de atacuri efectuate), cu o semnificaţie de t =,59 (p = 0,0 şi t critic =,80) şi F =,68 (p = 0,0 şi F critic = 7,) în favoarea grupei de experiment (Tabelul nr. şi Graficul nr.. şi Graficul nr.4.). Astfel, folosirea mijloacelor din sporturile de luptă poate contribui din plin la eficientizarea procesului didactic datorită interesului manifestat de studenţi pentru orele de educaţie fizică, cu teme interesante şi atractive, care să faciliteze formarea priceperilor şi deprinderilor motrice, implicit a comportamentului de luptă. Graficul nr.4 Valorile medii ale ponderii procentuale a "atacurilor finalizate" pe parcursul testărilor Testări Ponderea procentuală (%) Poly. () Concluzii. Urmărind obiectivele de bază ale educaţiei fizice şi sportului, folosirea elementelor tehnice din lupte libere şi lupte greco-romane au o mare eficienţă în formarea unui comportament de autoapărare fiabil la viitorii poliţişti şi pot îndeplini cu succes o mare parte din aceste obiective.. Atractivitatea se poate realiza prin conţinutul lecţiilor (interesant, bogat, cu un grad emoţional ridicat ş.a.), prin asigurarea permanentă a spiritului de întrecere, prin crearea unei atmosfere deschise, plăcute, recreativă specifice sporturilor de luptă. Procesul de conştientizare duce la activizarea subiecţilor, la înţelegerea execuţiei şi scopului învăţării, iar consecinţa este participarea cu plăcere la activitatea de educaţie fizică şi sport şi mai mult, creşterea emulaţiei studenţilor pentru perfecţionarea execuţiilor lor. Bibliografie:.Epuran, M., Învăţarea motrică, Editura Universităţii, Oradea, 00.Lengrand, Paul, Introducere în educaţia permanentă, E.D.P., Bucuresti, 97..Neacşu, I. Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, Panţuru, S., Elemente de teoria şi metodologia instruirii, Ed, Universităţii Transilvania, Braşov, 00 5.TSCHIENE, P., Aspectele adaptative ale competiţiei, în Teoria competiţiei", traducere în Sportul de performanţă", nr. 6, 6, 64, C.C.E.F.S., Bucureşti, *** Ordinului ministrului de stat, ministrul Administraţiei şi Internelor nr. 54 din , privind activităţile de educaţie fizică şi sport în Ministerul Administraţiei 6

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri