Tulburările cognitive la adolescenţi după traumatisme cranio-cerebrale

Size: px

Start display at page:

Download "Tulburările cognitive la adolescenţi după traumatisme cranio-cerebrale"

Noah Underwood
5 years ago
Views:

1 Rom J Leg Med 15 (3) (2007) 2007 Romanian Society of Legal Medicine Tulburările cognitive la adolescenţi după traumatisme cranio-cerebrale Monica Plahteanu, Adriana Panaitescu, Cyntia Pandele, Silvia Gherghe Abstract: Cognitive disorders at teenagers after skull and cerebral trauma. This study present 3 cases of teenager with head trauma in childhood; social inadaptable and personality changes at this teenager is developed on the basis of posttraumatic cognitive disorders. Method and materials: it was analyses the social investigations, registration papers and school characterize, before and after head trauma, psychiatry clinic examination, psychological tests to perform the forensic-psychiatric investigations. It was applied: the tests Raven, Koch-Stora, Frepelin, WM, WISC, Rosenzweig, Ray test, Eysenck questionnaire, according to the characteristic feature of the case. Results: at this teenager the diagnosis was Posttraumatic organic cerebral syndrome who evolve with cognitive disorders characterized by: IQ normally but with memory and attention disturbances or planning abilities and to organize the actions. Conclusions: 1. psychological disorders later install after the childhood head trauma are rare diagnosis. 2. The organic cerebral posttraumatic syndrome can evolve with cognitive function deterioration or disturbance of executive functions with IQ normally and non-adaptation behavior disorders. 3. The childhood head trauma requires periodically medical examination with expands the psychological investigations and adequate treatment. Key words: cognitive disorders, cerebral organic syndrome, development disorders C omportamentul, în concepţia occidentală tradiţională, are trei componente funcţionale psihologice: - componenta intelectuală, reprezentată de funcţiile cognitive; - două forme de activităţi nonintelectuale (emotivitatea şi motivaţia); - funcţiile executive (Botez M.I, 1996). Eficacitatea intelectuală este condiţionată de funcţiile cognitive şi de câteva activităţi mentale necesare funcţionării cognitive, acestea fiind: atenţia, orientarea, funcţiile executive sau de control şi funcţiile motorii. Deficitul funcţional (deficitul neuropsihologic) după traumatismul cranio-cerebral este demonstrat când interesează anumite funcţii specifice în raport cu altele. Conform concepţiei cognitiviste în psihopatologie (Ionescu, 2006), copii care au suferit un traumatism craniocerebral şi prezintă la adolescenţă o mare varietate de deficite cognitive, ce duc la o proastă prelucrare a informaţiei, pot prezenta defecte în compartimentele sociale şi de personalitate. Institutul de Medicina Legala, Iasi 237

2 Plahteanu M et al Cognitive disorders at teenagers after skull and cerebral trauma În sindromul psihoorganic după traumatism cranian la copil sunt prezente deficite psihologice de care depinde eficacitatea inelectuală. După traumatismele craniene grave în copilărie, tulburările funcţiilor superioare sunt constante, iar în 50% din cazuri sunt confirmate tulburările de personalitate şi de caracter. Şi după traumatismul minor au fost descrise tulburări neuropsihice şi ale funcţiilor superioare ce explică uneori tulburările de comportament şi chiar dezadaptarea (Levin, 1987). Autorii francezi (Aussiloux Ch, 1991 şi 1994), au evidenţiat după traumatismul cerebral la copil alterări mnezice, probleme de percepţie a structurilor, de reproducere a formelor, cu consecinţe asupra limbajului scris, incapacitatea de concentrare, fatigabilitate, bradipsihie, perturbarea integrării şcolare şi a interesului pentru şcoală, tulburări de comportament traduse prin intoleranţă la frustrare, lipsă de cenzură, iritabilitate, modificarea caracterului, sugestibilitate, dependenţă de altul. Fluctuaţia tulburărilor, sub influenţa situaţiilor stresante, accentuiază dificultăţile relaţionale cu anturajul. Evaluări succesive pe o perioadă de mai mulţi ani depistează la copil sechele în plan cognitiv şi afectiv care pot fi globale (retard mental) sau localizate la una sau mai multe funcţii, tulburări care se încadrează în tulburările specifice de dezvoltare (Richaud S.,1990). Nu este lipsită de importanţă influienţarea deficitelor sau amplificarea unor funcţii cognitive prin factorii educaţionali şi culturali. Mai puţin discutate în literatură şi mai dificil de obiectivat prin teste psihologice sunt funcţiile executive al cărui rol este de integrare şi coordonare a mai multor funcţii cognitive. După leziuni ale lobilor frontali, pacienţii pot avea QI normal, dar funcţiile executive deficitare, vorbindu-se chiar de un sindrom disexecutiv. Aşadar, lobii frontali controlează şi organizează comportamentul social dirijat spre un scop, rolul lor principal manifestându-se în domeniul funcţiilor executive, de anticipare a evenimentelor, de alegere a soluţiilor pentru a ajunge la un efect, de planificare, de control şi evaluare a efectului şi de realizare a activităţilor voluntare. Aceste funcţii pot fi perturbate chiar în prezenţa unei inteligenţe normale şi a unui limbaj aparent normal, după cum, pot fi păstrate uneori în leziuni frontale (Botez, 1996). Funcţiile executive ar fi responsabile de următoarele activităţi mentale: formare de concepte, planificare, execuţie şi structurare temporală, menţinerea unui act mental, shifting attitude. Examenul neuropsihologic în cadrul sindromului organic cerebral posttraumatic extrage date din observaţia clinică, istoricul boli şi testele psihometrice ( Stamatoiu, 1992). Testele psihometrice pot confirma prezenţa unei tulburări cognitive de origine organică şi pot sesiza performanţele diferite ale acestor funcţii. Scopul lucrării Lucrarea prezintă trei cazuri de adolescenţi ce au suferit traumatisme cranio-cerebrale în copilărie, la care activităţile antisociale şi modificările de personalitate se dezvoltă pe fondul de tulburare posttraumatică a funcţiilor cognitive sau a funcţiilor executive. Material şi metodă Au fost analizate anchetele sociale foile matricole şi caracterizările şcolare înainte şi după traumatismul cranio-cerebral, datele examenului clinic psihiatric şi testele psihologice în vederea finalizării expertizei medico-legale psihiatrice. 238

3 Romanian Journal of Legal Medicine Vol. XV, nr. 3, 2007 Rezultate Cazul nr.1. B.V. de 16 ani a participat la un furt din autoturism şi la un furt de obiecte din şcoală, ambele fapte comise în grup de minori. Cu o lună înainte de primul act antisocial a fost internat de către familie în spitalul de psihiatrie din Iaşi pentru deteriorarea situaţiei şcolare. În antecedente menţionează trei traumatisme craniene cu scurte spitalizări la 11, 12, şi 14 ani. Rezultatele şcolare au fost performante înainte de primul traumatism, randamentul şcolar a scăzut progresiv în anii următori. La internare a prezentat deficit al capacităţii mnezico-prosexice cu afectarea adaptării la efortul şcolar, disconfort afectiv, dificultăţi de adormire, astenie matinală, cefalee frontooccipitală la efort intelectual şi suprasolicitare. În ultimele 7-8 luni, minorul descrie distractibilitate şi hipomnezie de fixare, dezvoltarea progresivă a unei tensiuni interioare, irascibilitate. Examenul clinic consemnează cicatrice frontală după t.c.c., ruminaţii mintale induse de situaţia de diminuare a capacităţilor adaptative şcolare, anxietate indusă de anticiparea negativă a devenirii academice, diminuarea încrederii în valenţele proprii. În cadrul expertizei medico-legale psihiatrice, din caracterizarea şcolară se reţine, în ultimul an de şcoală, o atitudine de izolare de familie şi colegi, cu sentiment de vinovăţie pentru eşecurile şcolare şi tendinţa de a-şi face prieteni în cartier, la inducţia cărora a participat şi la cele două furturi, în perioade diferite. Evaluare psihologică Test Raven funcţii cognitive: intelect de nivel normal mediu (QI =108), Test Krepelin- deficit de concentrare şi susţinere a atenţiei. Proba Rey hipomnezie de fixare, Chestionar Eysenck nucleu de personalitate specific ambivert cu labilitate emoţională accentuată, Test Koch-Stora ambivert, conştiinţă de sine accentuată, vanitate; exuberanţă cu hiperautoevaluare; iritabilitate, impulsivitate agresivă, ataşament fragil, sociabilitate cu adaptabilitate, nesiguranţă, expansiunea orgoliului, Test de frustraţie Rosenzveig reactivitate predominant extrapunitivă. Reactivitate psihopatologică: deficit psihic parţial afectând memoria, atenţia, şi afectivitatea. Traseul EEG, examenele de laborator, examenul clinic pe aparate fără modificări. Discuţii: În prezenţa coeficientului intelectual de nivel normal (QI=108), dar cu diminuarea funcţionării psihologice (cu afectarea memoriei concentrării atenţiei şi a învăţării, în contur labil emoţional) pe fond organic cerebral, actul antisocial a fost considerat tulburare de comportament pe fond de sindrom organic cerebral disfuncţional cu tulburare cognitivă ( deteriorativă) uşoară. Deteriorarea posttraumatică a afectat componente ale funcţiei cognitive cu QI normal. Cazul nr.2: PS de 16 ani este supus de două ori expertizei medico-legale psihiatrice după furturi repetate pe care le comite singur şi nu le motivează. Minorul este crescut de bunica maternă, după divorţul părinţilor în urmă cu şase ani. La vârsta de 5 ani copilul a căzut în cap de pe un topogan. După acest accident, comportamentul său în cadrul grădiniţei s-a schimbat: a devenit retras, nu s-a mai adaptat programului şi colectivului. În primii ani de şcoală învăţătoarea a comunicat familiei că 239

4 Plahteanu M et al Cognitive disorders at teenagers after skull and cerebral trauma minorul nu îşi poate însuşi noţiunile deoarece nu este interesat, pleacă de la ore fără învoire, întârzie la program, tremură când scrie. Minorul a fost internat în spital de psihiatrie în repetate rânduri fără a se menţona traumatismul cranian. Întrucât la examenul psihologic şi psihiatric s-a evidenţiat un QI =86-90 cu elemente neurasteniforme, a fost încadrat în tulburări de dezvoltare a abilităţilor şcolare, scolioză şi orientat spre o şcoală pentru deficienţi motori. Aici a promovat până în clasa a XII-a pregătindu-se pentru meseria de bucătar. Rezultatele şcolare au fost slabe. Cu ocazia expertizării medico-legale se confirmă tramatismul cranio-cerebral prin cicatrice pe o zonă uşor deprimată în dreptul suturii coronare. Examenul psihiatric menţionează: preocupări pentru vârsta de 9-10 ani, fatigabilitate, dificultăţi de adaptare şi relaţionale, rigiditate psihică, incapacitate de sinteză şi de extragere a esenţialului dintr-o povestire, lipsă de iniţiativă cu acţiuni dezordonate, necoordonate în vederea unui scop, cu abandon şi dificultăţi în finalizarea acţiunilor (acasă încearcă să gătească dar nu obţine niciodată un produs finit), lipsa grijei faţă de sine, dependenţă de bunica. La examenul psihologic QI=86-90; bradipsihie, deficit de concentrare a atenţiei, bună orientare temporospaţială, limbaj normal dezvoltat. Ex. endocrinologic: pubertate întîrziată; Ex. EEG, ex. de laborator şi examenul clinic pe aparate în limitele normalit ăţii. Discuţii: S-a stabilit diagnosticul de tulburări de comportament pe fond de sindrom organic cerebral posttraumatic cu fenomene deteriorative şi de adaptare, pubertate întârziată. Fenomenele deteriorative au fost puse în evidenţă la nivelul componentelor funcţiilor cognitive şi a funcţiilor executive în prezenţa unui QI normal. Cazul nr.3: PD de 16 ani, elev în clasa a IX-a fost expertizat medico-legal după repetate furturi din auto, comise la inducţia altor minori. Familia de o moralitate rigidă, a descris evoluţia copilului după traumatismul cranio-cerebral prin cădere de la etajul al doilea la vârsta de 8 ani: instalarea dificultăţilor în procesul de instruire, activităţi efectuate la întâmplare fără nici-un program sau planificare, cu lipsă de interes pentru rezultatul activităţii începute, comprtament dezordonat, lipsă de iniţiativă, superficialitate, fatigabilitate, perseverare într-o atitudine chiar atunci când aceasta îi este nefavorabilă. În consecinţă minorul este marginalizat în şcoală şi familie. Evaluare psihologică: Test W.I.S.C.- QI=80-83 (normal slab). Lacune şi carenţe de instruire; capacitate scăzută de abstractizare, generalizare şi sinteză. Capacitate volitivă deficitară. Chestionar Eysenck: nucleu specific ambivert, instabilitate comportamentală. Chestionar WM: insatisfacţie şi insecuritate a eu-lui 200 pct. (tendinţe accentuate). depresie, hipocondrie 182 pct. (tendinţe accentuate) tendinţe asociale 208 pct. (tendinţe accentuate) instabilitate 156 pct. (zonă de limită) Test Koch-Stora: dificultăţi de adaptare la mediu, imaturitate, absenţa bazei de ataşament solid, nervozitate, insolenţă. Lipsa unor obiective, indecizie, sensibilitate cu tendinţă la exagerare. Traseu EEG, examenul clinic pe aparate şi examenele de laborator - normale. Discuţii: s-a stabilit diagnosticul de sindrom organic cerebral posttraumatic cu fenomene deteriorative şi dezvoltare disarmonică a personalităţii în structurare, justificînd 240

5 Romanian Journal of Legal Medicine Vol. XV, nr. 3, 2007 actele antisociale. Fenomenele deteriorative sunt prezente la nivelul funcţiilor executive cu QI normal Concluzii: 1. Tulburările psihologice instalate tardiv după traumatismele cranio-cerebrale din copilărie sunt mai rar diagnosticate. 2. Sindromul organic cerebral posttraumatic poate evolua cu deteriorarea fie a unor componente ale funcţiei cognitive, fie a funcţiilor executive cu QI normal şi tulburări dezadaptative de comportament. 3. După traumatismele craniene din copilărie se impun reexaminări periodice, cu lărgirea investigaţiilor psihologice şi indicarea unui tratament recuperator. Bibliografie 1. Aussiloux Ch. Donnadieu H., Le dommage psychique consécutif à un traumatisme crânien chez l enfant, Rev. Francaise domm. corp. 1991, 17(3), Aussiloux Ch., Pry R., Donnadieu H., Visier P., Evaluation des conséquences neuropsychologique des traumatismes crânien chez l enfant, Rev. Francaise domm. corp.,1994, 20(3), Botez M.I., Neuropsihologie clinică şi neurologia comportamentului, Ed. Medicală, Bucureşti, 1996, , 69-84, , Ionescu Ş., 14 Abordări în psihopatologie, Ed., POLIROM, Iaşi, 2006, Levin H.,Neurobehavioral outcome folowing minor head injury, J.Neurosurg. 1987, 66, Richaud S., Sequelles des traumatismes crânien chez l enfant, Rev. Francaise domm. corp. 1990, 16(2), Stamatoiu C., Băjenaru O., Dumitru Gh., Sindroame psihoorganice, Ed. Militară, Buc.,1992, ,

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este