Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunãrea Sumar - Un viitor durabil pentru apele Dunării

Transcription

1 Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunãrea Sumar - Un viitor durabil pentru apele Dunării

2

3 În 1994 noi ne-am stabilit traseul cu privire la respectul şi cooperarea internaţională. Mai întâi noi a trebuit să determinăm unde ne-am aflat la acel moment şi cum stăteau lucrurile. Prin publicarea Planului de Management al bazinului Dunărea în 2009, noi acum ştim exact unde trebuie să mergem şi cum să ajungem acolo. Acesta este un moment important în parcursul nostru către un Bazin al Dunării având o situaţie bună şi durabilă. Mitja Bricely, Secretar al Ministerului Mediului şi Planificării Spaţiale al Republicii Slovenia şi Preşedinte al ICPDR pentru anul 2010

4 Naab Olt Olt Bazinul Fluviului Dunărea şi cei 15 parteneri semnatari ai Convenţiei pentru Protecţia Fluviului Dunărea DRPC European Union European Commission, DG Environment Germany Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety Austria Ministry for Agriculture, Forestry, Environment and Water Management Donau Slovenia Ministry of the Environment and Spatial Planning Czech Republic Ministry of the Environment Main-Donau Kanal Croatia Ministry of Regional Development, Forestry and Water Management Lech Inn Isar Inn Salzach A d r i a t i c S e a Traun Drau Mur Slovakia Ministry of Environment Enns Donau Dyje Thaya Sava Kolpa Neusiedler See / Ferto-tó Raab Rabnitz Kupa Répce Una Dunaj Zala Mura Rábca Drava Bosnia and Herzegovina Ministry of Foreign Trade and Economic Relations Svratka Una March Sana Morava Rába Vrbas Nitra Balaton Sava Duna Bosna Sió Ipel' Ipoly Zagyva Slaná Kanal Dunav- Tisa-Dunav Sajó Tisa Dunav Montenegro Ministry of Agriculture, Forestry and Water Management Váh Hron Hungary Ministry of Environment and Water Drina Drina Hornád Hernád Tisza-tó Lim Hármas Körös Maros Sava Hortobágy-Berettyó Laborec Bodrog Tisza Berettyó Sebes-Körös Kettos-Körös Plovni Begej Tamiš Zapadna Morava Ibar Latorica Szamos Velika Morava Barcau Južna Morava Tysa Somes Crisul Repede Crisul Negru Crisul Alb Bega Timis Timok Tisa Somesul Mic Nišava Mures Somesul Mare Jiu Ogosta Nishava Romania Ministry of Environment and Forests Iskar Prut Mures Tarnava Ukraine Ministry for Environmental Protection Siret Vedea Jijia Moldova Bistrita Arges Dunav Trotus Yantra Siret Ialomita Serbia Ministry of Agriculture, Forestry and Water Management Bârlad Buzau Prut Dunarea Ialpug Yalpug Kugurlui Kagul Lacul Razim Lacul Sinoie Canal Dunarea- Marea Neagra B l a c k S e a Moldova Ministry of Environment Bulgaria Ministry of Environment and Water Bazinul Fluviului Dunărea este cel mai internaţional bazin hidrografic din lume, acesta cuprinzând total sau parţial teritoriul a 19 ţări, unde trăiesc cca. 80 Mil. de oameni şi conţinând un mediu înconjurător natural de o importanţă globală. Din aceste 19 ţări, 14 conţin marea majoritate a cursurilor de apă aferente bazinului Dunării şi, prin aderarea la acestea 14 şi a Uniunii Europene s-a creat şi semnat Convenţia pentru Protecţia Fluviului Dunărea (1994). Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) este platforma de facilitare a dialogului şi cooperării între cele 15 părţi contractante menţionate mai sus. Un asemenea sistem hidrografic complex a necesitat o analiză, poate cea mai complexă şi cuprinzătoare care s-a efectuat vreodată având ca scop evidenţierea şi creionarea unui viitor durabil pentru mediul apei, o analiză care să servească atât nevoilor oamenilor şi ale naturii din această regiune, şi care să servească prin rezultatele sale la organizarea şi planificarea măsurilor necesare care să răspundă cerinţelor Directivei Cadru a Apelor (DCA) agreată de ţările membre ale UE. Planul reprezintă un pas uriaş efectuat pe parcursul stabilit pentru salvgardarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu al apei.

5 Unul din cele mai comprehensive studii efectuate vreodată în lume... pentru cel mai internaţional bazin fluvial de pe glob: Planul de Management al B.H. al fluviului Dunărea Un plan ambiţios pentru un viitor ambiţios. Nouă ani a durat efectuarea etapelor care au condus la PM al B.H. al Dunării şi care s-a bazat pe una din cele mai detaliate analize referitoare la identificarea şi stabilirea măsurilor şi opţiunilor de gospodărire pentru acest sistem hidrografic complex din B.H. al Dunării. Prin implicarea a peste 200 de experţi din 14 ţări dunărene plus din partea UE, ca şi prin consultarea şi contribuţiile directe a câtorva sute de oameni ce trăiesc în regiune, s-a urmarit ca prin dezvoltarea planului sa se asigure un viitor durabil pentru generaţiile următoare. Planul furnizează o prezentare detaliată a bazinului hidrografic şi stabileşte un Program Comun de Măsuri, respectiv activităţi ajutătoare pentru cei peste km de apă incluse în reţeaua de râuri supusă investigaţiilor. În cadrul analizei a fost utilizată abordarea curs de apă receptor prin care se urmăreşte dezvoltarea durabilă a resurselor de apă din b.h. Dunărea prin prisma cerinţelor cheie ce decurg din DCA. Planul a reprezentat o încercare serioasă din cauza caracteristicilor şi diversităţii b.h. al râului Dunărea. Publicarea recentă a Planului reflectă efortul major a celor 15 parteneri semnatari ai Convenţiei pentru Protecţia Fluviului Dunărea (1994) şi a grupului coordonator ICPDR. Tările non-membre UE au acceptat şi respectiv aplicat prevederile DCA, contribuind în acest fel la implementarea obiectivelor complexe ale acestuia. Eforturi enorme au fost făcute pentru aplicarea şi utilizarea noilor metode de recoltare şi a sistemelor de clasificare unice. A fost un efort comun de cooperare necesar pentru aplicarea unitară a obiectivelor agreate şi pentru atingerea scopurilor transnaţionale ca şi a celor naţionale. În paralel şi în completarea Planului de Management care cuprinde o strategie coordonată pentru întregul bazin, ţările dunărene au întocmit de asemenea Planuri de Management Naţionale, mai detaliate, întrucât fiecare şi toţi cei din bazin beneficiază de pe urma stării îmbunătăţite a apelor, iar râurile din b.h. Dunărea reprezintă centrul vital economic, social cât şi ecologic. Îndeplinirea obiectivelor şi atingerea scopului DCA vor avea ca beneficii salvgardarea şi creşterea capacităţii mediului apei de a suporta necesităţile crescute datorate dezvoltării economice în special asigurarea apei pentru alimentările cu apă de băut şi de asemenea şi alte folosinţe. Va proteja ecosistemele, va duce la creşterea stocului de peştii (inclusiv al sturionilor), va contribui la un transport durabil, la protecţia împotriva inundaţiilor şi la adaptarea noastră la schimbările climatice. Elaborarea Planului de Management este parte a unui proces lung şi complex şi fără îndoială cel mai important pas, întrucât acesta cuprinde definirea stării actuale, definirea etapelor ce trebuie atinse şi a mijloacelor necesare. Evidenţiază acţiunile necesare pentru atingerea obiectivelor cu efecte durabile. Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea ICPDR este platforma de facilitare a cooperării dintre cele 15 părţi contractante semnatare ale Convenţiei DRPC. Este însărcinată cu coordonarea acţiunilor de conservare, îmbunătăţire a stării şi utilizarea raţională a apelor Dunării. În baza structurii şi a indicaţiilor ambiţioase trasate, este cea mai mare formă de coordonare pentru managementul unui b.h. din Europa. Este formată şi coordonată la vârf de delegaţiile ţărilor membre din ţările semnatare ale Convenţiei Dunării şi UE, plus reprezentanţi ai unor organizaţii ştiinţifice, tehnice, şi ai societăţii civile. Este responsabilă pentru coordonarea activităţilor de implementare a prevederilor DCA la nivelul bazinului Dunărea şi ca urmare a acestui fapt a coordonat etapele şi lucrările de elaborare a Planului de Management al Bazinului Dunării. Lucrând împreună cu reprezentanţii şi experţii ţărilor membre, ICPDR de asemenea s-a consultat continu cu managerii şi utilizatori ai terenurilor agricole şi adiacente resurselor de apă, cu reprezentanţi ai diferitelor activităţi economicespecifice, cu reprezentanţi ai NGO, cu specialişti şi academicieni din grupurile interesate de starea şi îmbunătăţirea stării mediului apei. Plan as part of this. Working closely with contracting parties, the ICPDR has consulted extensively with land managers and users, business representatives, NGOs and other individuals with an interest in the water environment. Adoptarea Planului de Management al B.H. al Dunării este un moment istoric pentru toate aceste ţări şi reprezintă o contribuţie importantă şi concretă la Strategia Regiunii Dunării aflată în dezvoltare de către UE şi ţările dunărene Philip Wuller Secretar Executiv al ICPDR.

6 Directiva Cadru a Apelor în UE (2000) Ca urmare a creşterii impacturilor destructive ale activităţilor umane asupra resurselor de apă în apele din Europa, UE a decis ca protecţia apelor să devină o prioritate majoră în cadrul politicilor gestionate. DCA este cea mai substanţială şi complexă prevedere legislativă în domeniul gestionării apelor care a fost elaborată de EC. Prin aceasta s-a stabilit pentru prima dată, un cadru pentru protecţia tuturor resurselor de apă (râuri, lacuri, estuare, ape subterane şi ape costiere martine) şi în mod special al ecosistemelor care depind de apele respective. Scopurile DCA sunt de protecţie şi îmbunătăţire a stării tuturor corpurilor de apă 1 la nivelul de stare bună (din punct de vedere ecologic, chimic, cantitativ, ultima referindu-se la apele subterane) până în anul Având ca unitate de acţiune bazinul hidrografic în întregime, acesta implică luarea în considerare a tuturor aspectelor privitoare la managementul apelor şi care să aibă corespondentul într-un Plan de Management pentru respectivul Bazin Hidrografic (revizuit şi adăugat la fiecare 6 ani) şi asociat acestuia, a unui Program de Măsuri, care se face în conformitate cu politicile prevăzute, cu strategii şi acţiunile identificate şi propuse pentru îmbunătăţirea stării tuturor corpurilor de apă şi menţinerea acestei stări. În mod corelat participarea publicului şi abordarea integrată cu activităţile economice şi strategiile de dezvoltare (continuare a acestora) DCA este principala forţă şi prevedere politică pentru realizarea unui management durabil al apelor din B.H. Dunărea şi în întreg spaţiul european pentru mulţi ani care vor urma. Rezultatul concret va fi un mediu şi ape sănătoase şi care permite asigurarea necesităţilor atât pentru ecosistemele proprii cât şi pentru activităţile economice şi sociale. 1 Un corp de apă este definit ca un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă, cum ar fi un sector distinct de râu, de apă costieră, lac, acumulare sau un volum distinct de apă subterană din cadrul unui acvifer.

7 Unde suntem acum? Starea ecologică şi chimică a râurilor din Bazinul Dunării Cu toate că mai există încă multe lipsuri şi incertitudini, se poate afirma că situaţia actuală este destul de corect estimată pentru întregul Bazin al Dunării evaluare făcută în mod armonizat pentru prima dată, pe baza datelor naţionale, pe baza datelor şi rezultatelor produse în cadrul TNMN (începând din 1996) şi pe baza datelor produse prin cele două expediţii complexe pentru întregul curs al Dunării din 2001 şi Râurile Circa 39% (9835 km) din râurile din B.H. au fost desemnate ca fiind puternic modificate, astfel încât pentru aceste sectoare de râu nu a fost îndeplinită starea ecologică bună. Dintre sectoarele Dunării desemnate în această stare sunt circa 56%. Din totalul de km parte a reţelei de râuri investigate, în B.H.Dunarea 22% (5494 km) sunt desemnate pe baza analizei făcute ca fiind în stare ecologică bună ori potenţial bună şi 45% (11180 km) în stare chimică bună (în cazul în care un anumit corp de apă a fost desemnat ca fiind puternic modificat ca urmare a activităţilor umane şi care a făcut ca starea ecologică bună să nu poată să fie atinsă, conform DCA s-au determinat stare potenţial bună cca. 53% din corpurile de apă evaluate fiind incluse în starea ecologică moderată sau mai rău (ori potenţial) şi 27% sunt incluse în starea chimică bună. Lacuri şi ape costiere Şase lacuri mari, conform criteriului agreeat si aplicat au fost analizate (lacurile Balaton, Jalpuk, Razim şi Neusiedlersee) şi din acestea trei sunt desemnate cu stare ecologică bună şi două cu stare chimică bună. Nici un corp de apă din categoria ape costiere (din RO şi Ucraina) nu au obţinut încadrarea în stare bună. Apele subterane Din cele 11 corpuri de apă subterană analizate, 8 au fost desemnate cu stare chimică bună. Unul a fost identificat şi desemnat în starea chimică bună ca de altfel şi părţi semnificative din celelalte două, toate datorită poluării cu azot. Nouă corpuri au fost identificate cu nivele adecvate ale apei cu privire la nivelele de extracţie şi consum stare cantitativă bună şi părţi semnificative din celelalte două au fost desemnate de asemenea încadrate în această stare.

8 Starea ecologică şi potenţial ecologică pentru corpurile de apă din bazinul Dunării încadrarea fiind făcută ca procente din total lungime (km) şi relativ la lungimile corpurilor de apă Ecological status good or better 3,446 rkm (14%) Ecological potential good or better 2,048 rkm (8%) Ecological status moderate or worse 6,987 rkm (28%) Ecological potential moderate or worse 6,284 rkm (25%) No data EU Member States 346 rkm (1%) Starea chimică a corpurilor de apă din B.H. Dunărea indicată în lungimi (km) şi relaţia procentuală faţă de totalul lungimii corpurilor de apă. Good 11,180 rkm (45%) Failing 6,815 rkm (27%) No data EU Member States 1,116 rkm (4%) No data Non EU Member States 6,007 rkm (24%) No data Non EU Member States 6,006 rkm (24%) Clasificarea stării pentru fluviul Dunărea reprezentat ca bandă continuă divizată de graniţele traversate şi marcate cu culorile din legendele ataşate pentru cele două tipuri de stări analizate, ecologică şi chimică Ecological status, Ecological potential (Risk assessment for Non EU Member States) Chemical status (Risk assessment for Non EU Member States) rkm 2,857 2,600 2,400 2,200 2,000 1,800 1,600 1,400 1,200 1, Ecological status: High Good Moderate Poor Ecological potential: Good or better Moderate or worse Non EU Member States (risk assessment, worst case assessment based on 4 risk categories: 1. Organic, 2. Nutrient, 3. Hazardous substances, 4. Hydromorphological alterations): Not at risk Probably at risk Chemical status: Good Failing Non EU Member States (risk assessment): Not at risk Probably at risk At risk Bad At risk

9 Corpuri de apă puternic modificate (HMWB) Corpuri de apă artificiale (AWB) şi corpuri de apă din râuri naturale indicată în lungimi (km) şi relaţia procentuală faţă de totalul lungimii corpurilor de apă. Natural 10,617 rkm (42%) Provisional natural (Non EU Member States) 1,285 rkm (5%) HMWB 8,195 rkm (33%) Provisional HMWB (Non EU Member States) 1,640 rkm (7%) AWB 1,071 (4%) No designation (Non EU Member States) 2,309 (9%)

10 Unde trebuie să mergem împreună Viziunile estimate şi utilizate pentru Planul de Management al b.h. Dunăre DCA a Uniunii Europene cere ca toate categoriile de ape să atingă cel puţin starea bună până în 2011 (sau măcar cel mai târziu 2027). DRBMP este orientat pe principalele probleme transfrontieră, denominate Chestiunii Semnificative de Management al Apelor (SWMI) şi care direct sau indirect pot afecta calitatea râurilor, lacurilor şi corpurile de apă subterană transfrontieră, in principal poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanţe sintetice periculoase (SP) şi modificările hidromorfologice. Pe baza datelor detaliate privind apele din B.H. al Dunării în DRBMP au fost elaborate viziunile pentru fiecare din cele patru SWMI privitoare la atingerea unei stări de îmbunătăţire durabilă a mediului apei.

11 Poluarea organică Un exces de materie organică, rezultată din apele uzate netratate de la comunităţile umane, de la industrie şi agricultură şi care pot afecta negativ populaţia acvatică şi starea apei. Viziunea: Zero emisii de ape uzate netratate în râurile din bazin. Poluarea cu nutrienţi Nivele ridicate de nutrienţi (compuşii de Azot şi Fosfor) rezultate din tratarea neadecvată a apelor uzate, din materiile agricole necorespunzătoare, din industrie şi transport şi care cauzează procesele de eutrofizare respectiv creşterea exagerată de alge periculoase/ dăunătoare şi care produc zone moarte în corpurile de apă afectate. Viziunea: Un management echilibrat al reducerii nutrienţilor şi care nici pentru apele Bazinului Dunării nici pentru apele Mării Negre nu vor mai conduce la producerea fenomenelor de eutrofizare cu efectele sale negative. Hazardous substances Chimicale produse de mâna omului, metale, produse petroliere şi compuşi derivaţi, pesticide şi produse farmaceutice rezultate din industrie, din inundaţile produse de excesele de precipitaţii, de practicile agricole, de operaţiile miniere şi poluările accidentale, de cele mai multe ori periculoase prin persistenţa lor în mediu şi chiar la concentraţii foarte mici. Viziunea: Eliminarea riscului afectării sănătăţii umane şi a ecosistemelor acvatice. Hydromorphological alterations Schimbări în cursurile naturale ale râurilor care întrerup cursul şi curgerea apei, ca şi continuitatea habitatelor, deconectarea zonelor umede de la cursul normal de curgere a apei, schimbarea regimului şi condiţiilor de curgere, a regimului de transfer cantitativ al apei pe parcursul de curgere cu serioase impacturi pentru mediul apei din Dunăre, pentru calitatea apei, pentru ihtiofaună, în prezent şi în viitor. Viziunea pentru continuitatea râurilor şi habitatelor: Managementul echilibrat al schimbărilor structurale făcute de om astfel încât funcţiunile ecosistemelor acvatice şi al diversităţii de specii native pentru cursurile respective sunt reprezentate în totalitate. Viziunea pentru zonele umede: Reconectarea şi restaurarea zonelor umede la nivelul întregului Bazin al Dunării. Viziunea pentru dimensiunea cantitativă şi debitele apelor: Dezvoltarea naturală şi distribuţia în ecosistemele acvatice nu sunt influenţate negativ de modificările regimului cantitativ şi a condiţiilor de debite. Viziunea pentru proiectele de infrastructură viitoare: Proiectele sunt elaborate şi dezvoltate în mod transparent şi utilizând cele mai bune practici respectiv fără alterarea mediului ca şi cele mai bune tehnici. Efectele negative transfrontieră sunt eliminate complet, reduse la efecte nesemnificative şi / sau compensate. Apele subterane Sursa cea mai importantă, in alimentarea cu apă de băut, pentru cele mai multe ţări dunărene şi care necesită atât practici contra poluării cât şi supra exploatare. Viziunea: Emisiile şi descărcările de substanţe poluante sunt reduse până la nivele de neafectare sau deteriorarea calităţii apei subterane. Utilizarea cantitativă a apei este făcută în mod echilibrat care nu depăşeşte realimentarea resursei subterane.

12 Lucrând împreună: Participarea Publicului şi Planul de Management al b.h. al Dunării Un management efectiv şi eficient al bazinului hidrografic al unui râu poate avea loc numai atunci când oamenii care folosesc resursa de apă respectivă sunt implicaţi activ în procesul decizional privitor la aceasta. Prin DCA se solicită statelor membre să încurajeze implicarea activă a tuturor părţilor interesate, oferindu-le acestora oportunitatea de a participa şi influenţa deciziile privind managementul privitor la apele pe care şi ei le utilizează, această prevedere fiind înscrisă şi între principiile ICPDR. ICPDR a utilizat o abordare strategică prin care a permis ca participarea publicului să constituie un element central în dezvoltarea Planului de Management. Un proverb african Wehi utilizat de Ania Grobicki, Secretarul Executiv al GWP în cuvântul de deschidere al Forumlui Consultativ al ICPDR din iunie 2009 sintetizează perfect spiritul procesului de consultare a publicului: Dacă vrei să mergi repede mergi singur, dar dacă vrei să mergi departe, mergi împreună cu toţi ceilalţi. Ca urmare a publicării draftului Planului de Management al B.H.D în mai 2009 a fost făcută imediat invitaţia către toţi cei interesaţi, utilizatori, operatori, NGO-uri, societate civilă, oricare doritor, să consulte Planul şi să transmită completări, comentarii şi critici. Multiple canale de comunicare au fost deschise şi prin acestea un Forum Consultativ organizat sub coordonarea Preşedinţiei ICPDR 2009 deţinută de Slovacia, Forum organizat la sfârşitul lui iulie Un nou web-site al ICPDR denumit Participate a permis creşterea transferului pentru toate rapoartele şi capitolele Planului de Management fiind disponibile on-line, inclusiv chestionare de evaluare dimensională a aprecierii pozitive sau negative a prevederilor Planului. Website ul a fost vizitat de mai mult de 3000 de persoane, aceste vizite conducând la înscrierea a circa 300 noi chestiuni legate de starea apei (cum ar fi, de exemplu poluarea cu hormoni datorată activităţilor spitaliceşti, in alimente, în fecalele de animale şi până la propunerea unor noi cerinţe realizabile prin proiecte de infrastructură, propunerile fiind preluate /considerate şi fiind incluse pentru investigaţile şi analizele ce se vor face în ciclurile următoare de planificare din cadrul DCA. spondents, Mulţi oameni au exprimat voinţa de a accepta măsuri individuale şi peste 95% din aceştia exprimându-se pozitiv faţă de solicitarea de a plăti ceva mai mult pentru taxele de consum şi tratare a apei dacă acestea însă conduc la îmbunătăţirea stării calitative a acestora. Fiecare chestiune din cele propuse au fost ulterior discutate în cadrul grupelor de experţi ale ICPDR. Ca urmare unele din propuneri au fost incluse imediat în actualul Plan iar altele au fost incluse în listele de clarificare şi evaluare a dimensiunilor acestor probleme printre acestea fiind şi detaliile legate de schimbările climatice. Astfel completarile şi propunerile făcute de public prin respondenţi la chestionare au ajutat la balansarea priorităţilor legate de mediu, a celor economice şi/sau sociale. Planul de Management al bazinului Dunărea a fost şi este o oportunitate pentru toţi, de a lucra împreună, de a îmbunătăţi calitatea fiecărui aspect legat de mediul complex al apei şi urmărind crearea unui mediu al apei pe care să-l putem în continuare utiliza, dar care să fie cât mai putin afectat şi care în acest fel să ne permită a ne bucura de el atât noi cât şi urmaşii noştrii. Procesul încă mai este deschis şi cine doreşte poate să viziteze site-ul ICPDR =

13

14 Cum vom putea ajunge acolo... împreună Gestiunea şi gospodărirea obiectivelor şi implementarea cerinţelor DCA din mers până la obţinerea unui mediu funcţional şi durabil la nivelul Dunării.

15 În vederea atingerii prevederilor incluse în viziunile menţionate pentru B.H. al Dunării, Planul Comun de Măsuri cuprinde acţiuni specifice şi scenarii create la nivelul şi scara întregului bazin precum şi estimările nivelelor de îndeplinire a acestor viziuni ce ar putea fi atinse până în Planul Comun de Măsuri la nivel de Bazin (TPM) este ancorat puternic şi bazat pe programele naţionale de măsuri ale fiecărei ţări dunărene, şi care trebuie să fie implementate cel mai târziu până în 2012, Mergând mai departe în timp Planul TPM a estimat şi care dintre măsuri sunt insuficiente în ceace priveşte atingerea cerinţelor DCA, la nivelul şi scara întregului bazin şi în consecinţă conţine şi propuneri de acţiuni adiţionale. Sunt de asemenea ilustrate unde sunt şi ce acţiuni sunt necesare şi de asemenea unde sunt necesare eforturi suplimentare de monitoring şi de ce natură. Sunt indicate de asemenea căi de menţinere a stării bune acolo unde aceasta a fost evidenţiată şi desigur măsurile de îmbunătăţire a stării corpurilor de apă care nu sunt în stare bună. DCA prevede şi excepţii de la obiectivele generale, si care permite extinderea termenelor dincolo de 2015, ori obiective de mediu mai puţin stringente în cazul implementării noilor proiecte dar în condiţiile în care sunt incluse şi setul de condiţii pentru atingerea ulterioară a obiectivelor respective. Din totalul de 681 corpuri de apă de fluviu şi râuri din B.H. Dunărea, asemenea excepţii sunt aplicate pentru 288 de corpuri de apă riverane (circa 40%).

16 Poluarea organică Managementul obiectivelor şi atingerea prevederilor DCA Măsurile agreate a fi aplicate până în 2015 vor avea ca rezultat reducerea considerabilă a poluării organice dar cerinţele DCA nu vor fi îndeplinite până în In prezentul Plan prin măsurile incluse se estimează că nu pot fi îndeplinite cerinţele din motive atât economice, cât şi administrative şi tehnice. Eforturi semnificative (identificate în Plan) vor trebui să fie făcute în următoarele cicluri ale Planului Bazinal ( , ). Implementarea tehnică a programelor decurge din Directiva UE privitoare la Tratarea Apelor Uzate Orăşeneşti (UWWD) ca şi din Directiva IPPC (Controlul şi Prevenirea Integrate ale Poluării) precum şi sprijinirea atingerii unui nivel semnificativ egal al măsurilor în ţările care nu sunt membre ale UE dar care vor contribui semnificativ la rezolvarea problemelor datorate poluării organice. În general se poate menţiona că ţările din amonte aproape şi-au îndeplinit cerinţele de tratare multiplă, dar în ţările din centrul şi zonele de jos ale Dunării cerinţele sunt mai scăzute, însă sunt în faze intensive de finalizare multiple lucrări. Implementarea Directivei UE privitoare la nămolul rezultat din tratare va cuprinde măsurile ce vor împiedica adăugarea acestui nămol contaminat de poluarea organică ce provine din agricultură. Poluarea cu nutrienţi Măsurile propuse vor reduce considerabil emisiile de azot şi de fosfor în apa din cursuri şi Dunăre, dar încărcările la vărsarea în Marea Neagră vor rămâne încă destul de mari faţă de nivelele din 1960, nivele care au fost agreate ca obiective ţintă în special pentru sistemul destul de vulnerabil al mării, şi crucială faţă de cerinţele DCA pentru Reducerea va fi sprijinită şi de implementarea Directivei privind nitraţii şi prin care se impune extinderea considerabilă a celor mai bune practici agricole(bat) şi care conduce la reducerea emisiilor din acest domeniu. Totuşi incertitudinile cu privire la nivelele de dezvoltare economică şi din agricultură în ţările din centrul şi zona de jos a Dunării fac ca şi impactul acestei dezvoltări încete să conducă la nivele de reducere a acestei poluări greu de cuantificat. Reduceri semnificative se vor înregistra prin implementarea Directivei privind Tratarea Apelor Uzate Orăşeneşti (UWWD). Dar angajamentele privitoare la introducerea unor măsuri adiţionale au fost prevăzute în Plan, cum ar fi reducerea sau eliminarea detergenţilor cu conţinut de Fosfor până în anul 2012 sau 2015 ca şi coordonarea cu Apele s u b t e r a n e Constatările preliminare de până acum arată că contaminarea cu nitraţi este obstacolul principal în atingerea stării chimice bune. Măsurile asociate în mod particular, Directiva Nitraţilor a UE şi cea a UWWD vor reduce aportul de nitraţi dar în ce proporţii este dificil de cuantificat. Acolo unde nu este implementat un program de reglementare şi control acesta va trebui să fie creat cât mai este timp, şi pus în operare la nivele naţionale, pentru a asigura ca această formă de poluare este împiedicată să mai pătrundă în apele subterane (inclusiv un monitoring intensiv pentru a estima tendinţele şi efectele sistemului de control). Toate acestea trebuiesc desigur combinate la fel de intens cu controlul captărilor şi extragerilor din resurse ca şi cu măsurile de îmbunătăţire a realimentării aqviferului prin eliminarea îndiguirilor neeficiente cu privire la comunicarea dintre resursele de suprafaţă cu cele subterane. unele măsuri de reducere a poluării cu azot provenit din depunerile atmosferice si care vor contribui la scăderea impactului din b.h. Dunărea la transferul de nutrienţi către Marea Neagră. Substanţele periculoase Acţiunile propuse vor avea ca rezultat îmbunătăţiri semnificative dar puţin probabil să fie suficiente pentru atingerea cerinţelor WFD or obiectivele DRBMP până în Implementarea Directivei Substanţelor Periculoase (SP), a Directivei IPPC, a Directivei UWWD şi utilizarea mai intensă a celor mai bune practici (BAT) vor contribui şi acestea dar nu vor rezolva problema SP. Măsuri suplimentare ulterioare vor include tratarea corespunzătoare a substanţelor prioritare din efluenţii industriali, întărirea măsurilor de prevenire şi siguranţă a locurilor de stocare contaminate şi continua extindere/ întărire a soluţiilor speciale de tratare a acestor substanţe în staţiile de epurare. Lipsa de date, informaţii şi cunoştinţe împiedică de asemenea evaluarea mai corectă a stării apelor faţă de această poluare şi ca urmare un monitoring susţinut şi specializat este esenţial a fi efectuat.

17 Modificările hidromorfologice Măsurile propuse ar trebui să conducă la îmbunătăţirea continuităţii, reconectarea zonelor inundabile şi controlul impacturilor hidrologice, dar aşa cum s-a estimat prin acestea, cerinţele DCA de good ecological status sau potenţial nu vor putea fi atinse până în În multe din cazurile analizate şi incluse în Planul Bazinal extinderea termenelor peste ciclul 2015 va fi aplicate cu eforturi semnificative, vor trebui făcute şi în ciclurile DCA următoare. Referitor la barierele existente în traseele de migraţie a peştilor din totalul de 932 d e bariere, 108 vor fi refăcute pentru a permite pasajul peştilor până în Planul cuprinde priorităţile pentru rezolvarea acestor pasaje rămase de rezolvat, inclusiv situaţia de la Porţile de Fier. Planul cuprinde acţiuni pentru reconectarea a de ha de zone umede până în 2015 şi cu creşteri substanţiale ale acestei suprafeţe pentru perioadele următoare. Efectele cumulative ale acestor acţiuni necesită analize suplimentare cu privire la cantităţile de apă ce vor fi transportate ca şi cu privire la debitele asigurate măsurile menţionate sunt desigur insuficiente pentru a atinge cerinţele DCA. O serie de presiuni semnificative vor fi reduse dar marea parte a problemelor vor rămâne şi vor fi rezolvate prin măsurile avute în vedere pentru ciclurile 2021 şi Cu privire la viitoarele proiecte de infrastructură, 91 din acestea sunt deja considerate ca fiind cu impact negativ transfrontieră, iar 87 sunt Înţelegerea Comună privitoare la Căile Interne de Navigaţie şi Protecţia Mediului în zonele unde Căile activează. Căile de Navigaţie pot avea un impact negativ serios asupra mediului apei şi pune în pericol îndeplinirea cerinţelor DCA în tentativele de reabilitare a stării tehnice a acestor căi, care este ştiut că este mai puţin destructiv asupra altor factori de mediu, aerul, distrugerea stratului de ozon, şi efectele cunoscute asupra variabilităţii climatice. Recunoscând acest conflict între DCA şi modificările climatice potenţiale din împiedicarea navigaţiei, ICPDR, Comisia de Navigaţie a Dunării şi Comisia râului Sava după mai multe runde de discuţii intense, implicând de asemenea şi alte categorii de factori interesaţi, au elaborat Statementul Comun privitor la Navigaţia Interioară şi Protecţia Mediului în BHD. Această înţelegere conţine principalele principii şi criterii pentru navigaţia cu acţiune durabilă şi minimă asupra mediului, inclusiv pentru operaţiile de întreţinere a şenalului sau la crearea de noi căi navigabile. Aceasta cuprinde facilităţi de integrare a dezvoltării economice cu respectarea standardelor de mediu şi cu determinările unor relaţii Win-win pentru ambele tipuri de activitate. ICPDR are în intenţie identificarea şi elaborarea în parteneriat a unor instrumente similare şi pentru alte sectoare, exemplu guideline-uri pentru cele mai bune proiecte în domeniul generării energiei electrice prin mijloace de exploatare a potenţialului apei. c o n - siderate ca având deteriorări ale stării corpurilor de apă unde sunt amplasate. Planul Bazinal recomandă măsuri care să readucă ori să prevină impacturile asupra stării lor, potenţialelor ecologice solicitând utilizarea BAT şi considerarea abordărilor integrate încă de la fazele de proiectare şi analize de soluţii. ICPDR are în plan dezvoltarea unor guidelines pentru asemenea cazuri. Acest proces este deja început în sectorul de reamenajare a căilor navigabile unde eforturile semnificative de până acum pentru reducerea impactului lor ca şi activităţile curente de întreţinere a căilor navigabile respective au condus la un progres serios.

18 Unde vom merge mai departe?

19 Lucrările de înţelegere a naturii complexe a Bazinului Dunării sunt în desfăşurare în continuare, impactul măsurilor intreprinse la nivel de bazin nu este încă clarificat în legătură cu evaluarea stărilor corpurilor de apă şi de aceea activităţile ulterioare vor încerca să clasifice prin investigare şi aceste intercorelaţii. Studii suplimentare asupra altor medii de investigaţie, sedimentelor solide, a specilor invazive, unele aspecte nestudiate privind dinamica cantitativă a apei şi impactul creat asupra acesteia de către schimbările climatice sunt de asemenea cruciale, şi toate acestea direcţionează următoarele adaptări în procesele generale şi specifice de monitoring. Din punct de vedere al programului temporal de lucru în implementarea DCA, următoarele etape sunt orientate pe introducerea unor noi politici de tarife şi taxe, în vederea stabilirii şi calculării costurilor reale ale apei utilizate este anul când trebuie să fie încheiate implementarea măsurilor din Planurile Comune de Măsuri urmate în 2015 de momentul estimării dacă obiectivul de stare bună a fost atins pentru toate corpurile de apă, aşa cum are DCA a UE. Munca depusă la Planul de Management a b. h. Al Dunării a dus la dezvoltarea unui plan de care toţi putem fi mândrii. Acum este momentul să punem planul în acţiune Philip Weller, Secretar Executiv ICPDR Următoarele etape de dezvoltare a DRBMP vor fi axate pe alte dezvoltări noi de structuri la nivel de bazin ce vor fi implementate în următoarele două decenii şi chiar şi după aceia. Implementarea Planului Bazinal şi punerea măsurilor lor în operare, sunt provocări pentru toţi cei implicaţi în managementul apei si/sau a operatorilor din domeniul utilizării apei din Bazinul Dunărea. Pentru guvernele naţionale şi locale, Planul trebuie să fie pregătit şi sprijinit prin toate mijloacele de implemntare atât în cadrul sectoarelor de activitate specifice cât şi în cadrul activităţilor intersectoriale de la etapele planificare şi până la adoptarea deciziilor de finantare şi evaluare finală a rezultatelor. Consultarea şi participarea publicului vor continua să fie în permanenţă efectuate pentru toate fazele de evaluare, implementare, analizare a rezultatelor şi la toate nivelele, naţionale, bazinale aceasta fiind o abordare esenţială care garantează atingerea viziunilor menţionate pentru sistemele complexe ale Dunării. Aşa cum este recomandat şi în strategiile de implementare a Managementului Integrat al Resurselor de Apă (IWRM) toţi actualii manageri de resurse de apă, operatorii de tratare şi alimentare pentru diversele folosinţe, instituţiile publice asociate, băncile şi finanţatorii din domeniul apei, proprietarii de terenuri şi fermierii, NGO şi voluntarii din domenii de activitate din domeniul apei sau asociate / utilizatoare de apă, de la nivelele bazinale, regionale, naţionale şi locale vor trebui să coopereze strâns în toate etapele implicate de gestiunea şi gospodărirea apelor. În cele mai multe cazuri când toţi acţionarii / actorii acţionează sau lucrează împreună va conduce la găsirea mai uşoară, mai rapidă şi uneori mai eficientă soluţie financiară ( win-win solution ) şi de care desigur beneficiază cu toţii imediat. În alte cazuri, soluţiile şi deciziile sunt mai dificile, şi atunci când acestea sunt luate utilizatorii de apă vor trebui să discute şi să facă compromisuri, amânarea unor decizii şi/sau obiective în aşa fel încât propunerilor făcute şi incluse în programele de Planuri să fie transformate în realitate la nivelul de execuţie şi operare. Dar întotdeauna rezultatele globale obţinute de toţi prin abordările menţionate vor conduce la condiţii de viaţă îmbunătăţite pentru toţi şi un mediu şi ape sănătoase pentru toţi. De secole, populaţiile din ţările dunărene s-au bazat pe resursele de apă asigurate de fluviu şi de afluenţii acestuia. În aceste zile această dependenţă a devenit din multiple motive mai puternică decât oricând, râurile asigurând apa de băut, alimentări cu apă pentru agricultură şi aproape toate industriile, receptori pentru apele uzate evacuate, pentru producerea energiei hidroelectrice, pentru navigaţie, turism, recreare şi pescuit intensiv sau pentru amatori. Ecosistemele şi mediul apei din Dunăre sunt şi au caractere multiple de unicate, asigurând ca şi condiţii de viaţă pentru o mulţime de plante şi animale. Prin implicarea noastră a tuturor, noi vom putea asigura ca Dunărea şi afluenţii săi, celelalte resurse de apă dependente (subterane, lacuri, delte, apele costiere) vor fi în continuare surse, ca şi sprijin pentru oameni şi pentru toate ecosistemele care se găsesc aici, pentru multe secole care vor urma.

20 Contact: ICPDR Secretariat Vienna International Centre, D0412 PO Box 500, 1400 Vienna, Austria Phone: +43 (1) , Fax: +43 (1) Text: Suzie Holt, Layout: Büro X Wien, Photographs: Milorad Drca, Gerfried Koch, János László, Victor Mello, Mario Romulic, Milan Vogrin and ICPDR Photos ICPDR doreşte să mulţumească organizaţiilor, fotografilor, pentru donarea gratuită a fotografiilor. Cuvânt de recunoaştere Planul DRBM a fost elaborat pe baza datelor furnizate de Statele Dunărene până la data de 14 septembrie Pentru situaţiile în care unele date nu au fost furnizate de unele ţări s-a încercat găsirea unor alte surse şi dacă acestea au fost identificate, iar datele erau comparabile ca performanţă şi domeniu acestea au fost folosite cu informarea ţărilor respective. Sursele utilizate de date altele decât autorităţile competente au fost clar marcate în Plan. În planul bazinal nivelele de detaliu al datelor utilizate a fost mai restrâns faţă de nivelele de detaliu în care au fost utilizate în Planurile Naţionale de Management al Bazinelor aflate în statele respective. Prin urmare DRBM Plan este recomandat de a fi lecturat şi interpretat în conjuncţie cu Planurile Naţionale. Unde au fost identificate anumite inconsistenţe între Planurile Bazinale şi cele Naţionale acestea au fost explicitate. Pentru datele care au fost raportate la ICPDR şi utilizate la elaborarea DRBM Plan, acestea au fost procesate şi prezentate în raport la nivelul nostru cel mai superior de cunoaştere şi de asemenea acceptat de reprezentanţii ţărilor din grupurile de experţi care au participat proactiv la activităţile ICPDR legate de PBM Planing. În acelaşi timp suntem conştienţi că ar fi putut exista şi alte căi de procesare, raportare, poate mai performante ori mai consistente, viitorul o va demonstra. ///////// Deutschland //// Österreich //// Cˇeská republika //// Slovensko //// Magyarország //// Slovenija //// Hrvatska //// Bosna i Hercegovina //// Србија //// Crna Gora //// România //// Å Î apple