Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR"

Transcription

1 STANDARD ROMÂN ICS SR EN ISO 9000 Februarie 2001 Indice de clasificare U 35 Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR Quality management systems - Fundamentals and vocabulary Systèmes de management de la qualité - Principes essentiels et vocabulaire APROBARE Aprobat de Directorul General ASRO la01 Februarie 2001 Standardul European EN ISO 9000:2000 are statutul unui standard român Înlocuieşte SR ISO 8402:1995 CORESPONDENŢĂ Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 9000:2000 This standard is identical with the European Standard EN ISO 9000:2000 La présente norme est identique à la Norme européenne EN ISO 9000:2000 DESCRIPTORI TIT Managementul calităţii, sisteme de management al calităţii ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA (ASRO) Adresa poştală: str. Mendeleev 21-25, 70168, Bucureşti Direcţia generală: Tel ; Fax Direcţia Standardizare: Tel sau , Fax ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al ASRO. Ref.: SR EN ISO 9000:2001 Ediţia 3

2 Preambul naţional Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză a standardului european EN ISO 9000:2000. Standardul european EN ISO 9000:2000 a adoptat fără modificări standardul internaţional ISO 9000:2000. Standardul european EN ISO 9000:2000 a fost adoptat ca standard român la data de 1 februarie 2001 prin publicarea unei file de confirmare a adoptării. Fila de confirmare a adoptării este înlocuită de acest standard. Standardul SR EN ISO 9000 descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calităţii, care fac obiectul seriei ISO 9000 şi defineşte termenii asociaţi. Acest standard reprezintă revizuirea SR ISO 8402: 1995 pe care îl înlocuieşte, şi care a fost elaborat iniţial în Faţă de ediţia din 1995 a SR ISO 8402:1995, prezentul standard defineşte în plus cele opt principii de bază ale managementului calităţii. Din punct de vedere al termenilor definiţii, aceştia sunt altfel structuraţi, o pondere mare revenind termenilor noi. Termenii sunt grupaţi pe subpuncte ca termeni referitori la: calitate, management, organizaţie, proces şi produs, caracteristici, conformitate, documentaţie, examinare, audit, asigurarea calităţii pentru procesele de măsurare. Anexa A din acest standard are caracter informativ şi cuprinde metodologia utilizată în elaborarea vocabularului, relaţiile între concepte şi reprezentarea grafică a relaţiei dintre termenii referitori la conceptele specifice ale sistemelor de management al calităţii. Acest standard include o notă naţională la Introducere, în scopul clarificării noţiunii de leadership, precum şi o anexă naţională în care este prezentat indexul alfabetic al termenilor în limba română. Cuvintele "Standard european" (internaţional) trebuie citite "Standard român". STANDARD EUROPEAN EN ISO 9000

3 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPÉENNE EUROPÄISCHE NORM Decembrie 2000 ICS Înlocuieşte EN ISO 8402:1995 Versiunea română Sisteme de management al calităţii. principii fundamentale şi vocabular (ISO 9000:2000) Quality management systems - Fundamentals and vocabulary (ISO 9000:2000) Systèmes de management de la qualité - Principes essentiels et vocabulaire (ISO 9000:2000) Qualitätsmanagementsysteme - Grundlagen und Begriffe (ISO 9000:2000) Acest standard reprezintă versiunea română a Standardului European EN ISO 9000:2000. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest Standard European a fost adoptat de CEN la 15 decembrie Membrii CEN sunt obligaţi să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC, care stipulează condiţiile în care prezentului Standard European i se atribuie statutul de standard naţional fără nici o modificare. Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde naţionale pot fi obţinute pe bază de cerere către Secretariatul Central sau orice membru CEN. Acest Standard European există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiune în orice altă limbă, realizată prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa naţională şi notificată Secretariatului Central, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele naţionale de standardizare din: Austria, Belgia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cehă, Spania şi Suedia. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europäisches Komitee für Normung Secretariat Central : rue de Stassart 36, B Bruxelles [2000] CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice formă şi în orice mod sunt rezervate membrilor naţionali CEN Ref.:EN ISO 9000:2001RO 3

4 Preambul Textul Standardului Internaţional ISO 9000:2000 a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 176, Quality Management and Quality assurance", Subcomitetul 1, "Concepts and terminology", în colaborare cu Centrul de Management CEN (CMC). Acest Standard European înlocuieşte EN ISO 8402:1995. Acestui Standard European trebuie să i se acorde statutul de standard naţional, fie prin publicarea unui text identic, fie prin filă de confirmare a adoptării, cel mai târziu până la sfârşitul lunii Iunie 2001 şi standardele naţionale conflictuale trebuie retrase cel mai târziu până la sfărşitul lunii Iunie În conformitate cu Regulamentul Intern CEN/CENELEC, organizaţiile din următoarele ţări sunt obligate să implementeze acest Standard European: Austria, Belgia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cehă, Spania şi Suedia. Declaraţia de ratificare Textul Standardului Internaţional ISO 9000:2000 a fost aprobat de CEN ca Standard European fără modificări. (ISO) (Organizaţia Internaţională de Standardizare) este este o federaţie mondială de organisme naţionale de standardizare (organisme membre ISO). Activitatea de elaborare a standardelor internaţionale se realizează prin intermediul comitetelor tehnice ale ISO. Fiecare organism membru interesat de un subiect pentru care s-a înfiinţat un comitet tehnic are dreptul să fie reprezentat în acel comitet. Organizaţiile internaţionale, guvernamentale sau neguvernamentale, în legătura cu ISO, participă de asemenea la lucrări. ISO colaborează strâns cu Comisia Electrotehnică Internaţională (CEI) în ceea ce priveşte standardizarea în domeniul electrotehnic. Standardele internaţionale sunt elaborate în conformitate cu regulile prezentate în Directivele ISO/CEI, Partea 3. Proiectele standardelor internaţionale adoptate de comitetele tehnice sunt supuse pentru vot organismelor membre. Publicarea acestora ca standarde internaţionale necesită aprobarea a minimum 75% din organismele membre care au votat. Se atrage atenţia că există posibilitatea ca unele elemente ale acestui Standard Internaţional să poată intra sub incidenţa dreptului de autor. ISO nu este responsabilă pentru identificarea unora sau tuturor drepturilor de autor. 4

5 Standardul Internaţional ISO 9000 a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 176, Quality management and quality assurance, Subcomitetul SC 1, Concepts and terminology. Această a doua ediţie anulează şi înlocuieşte ISO 8402:1994. Anexa A a acestui Standard Internaţional are caracter informativ. Aceasta include diagrame ale conceptelor şi furnizează o reprezentarea grafică a relaţiei dintre termenii din domeniile conceptelor specifice referitoare la sistemele de management al calităţii. 5

6 Cuprins 1 Domeniu de aplicare 2 Principii fundamentale ale sistemelor de management al calităţii Argumente pentru sistemele de management al calităţii Cerinţe pentru sisteme de management al calităţii şi cerinţe pentru produse Abordarea sistemelor de management al calităţii Abordare bazată pe proces Politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii Rolul managementului de la cel mai înalt nivel în cadrul sistemului de management al calităţii Documentaţie Evaluarea sistemelor de management al calităţii Îmbunătăţire continuă Rolul tehnicilor statistice Sistemele de management al calităţii şi alte orientări ale sistemului de management 2.12 Relaţia dintre sisteme de management al calităţii şi modele de excelenţă... 3 Termeni şi definiţii Termeni referitori la calitate 3.2 Termeni referitori la management Termeni referitori la organizaţie Termeni referitori la proces şi produs Termeni referitori la caracteristici Termeni referitori la conformitate Termeni referitori la documentaţie Termeni referitori la examinare Termeni referitori la audit Termeni referitori la asigurarea calităţii proceselor de măsurare... Pagina Anexe A Metodologia utilizată în elaborarea vocabularului... BIBLIOGRAFIE Index alfabetic Anexă naţională NA Index alfabetic al termenilor în limba română 6

7 0 Introducere 0.1 Generalităţi Familia de standarde ISO 9000 prezentată mai jos a fost elaborată pentru a ajuta organizaţiile, de orice tip sau mărime, să implementeze şi să conducă eficace sistemele de management al calităţii. - ISO 9000 descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calităţii şi specifică terminologia pentru sistemele de management al calităţii. - ISO 9001 specifică cerinţe pentru un sistem de management al calităţii atunci când o organizaţie are nevoie să-şi demonstreze abilitatea de a furniza produse care îndeplinesc cerinţele clientului şi ale reglementărilor aplicabile şi urmăreşte să crească satisfacţia clientului. - ISO 9004 furnizează linii directoare care iau în considerare atât eficacitatea, cât şi eficienţa sistemului de management al calităţii. Scopul acestui standard este îmbunătăţirea performanţei organizaţiei şi satisfacţiei clienţilor precum şi a altor părţi interesate. - ISO furnizează îndrumări referitoare la auditarea sistemelor de management al calităţii şi al mediului. Împreună acestea formează un ansamblu coerent de standarde pentru sistemul de management al calităţii care facilitează înţelegerea mutuală in comerţul naţional şi internaţional. 0.2 Principiile managementului calităţii Pentru ca o organizaţie să poată fi condusă şi să funcţioneze cu succes este necesar ca aceasta să fie coordonată şi controlată într-un mod sistematic şi transparent. Succesul poate rezulta din implementarea şi menţinerea unui sistem de management care este proiectat pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei luând în considerare necesităţile tuturor părţilor interesate. Activitatea de management al unei organizaţii include printre alte categorii de management, managementul calităţii. Au fost identificate opt principii de management al calităţii care pot fi utilizate de managementul de la cel mai înalt nivel pentru a conduce organizaţia spre îmbunătăţirea performanţei. a) Orientarea către client Organizaţiile depind de clienţii lor şi de aceea ar trebui să înţeleagă necesităţile curente şi viitoare ale clienţilor, ar trebui să satisfacă cerinţele clientului şi ar trebui să se preocupe să depăşească aşteptările clientului. b) Leadership N1) Liderii stabilesc unitatea dintre scopul şi orientarea organizaţiei. Aceştia ar trebui să creeze şi să menţină mediul intern în care personalul poate deveni pe deplin implicat în realizarea obiectivelor organizaţiei. N1) NOTĂ NAŢIONALĂ - Pentru aplicarea principiului de leadership o persoană ar trebui: - să fie proactivă şi să conducă prin exemplu propriu, - să înţeleagă şi să răspunzi la schimbările din mediul extern, - să iei în considerare nevoile tuturor părţilor interesate, inclusiv clienţi, proprietari, personal, furnizori, comunităţi locale şi societatea în ansamblu, - să stabileşti o viziune clară pentru viitorul organizaţiei, - să stabileşti valorile comune şi modelele de etică la toate nivelurile organizaţiei, - să construieşti încrederea şi să elimini teama, - să asiguri personalului resursele necesare şi libertatea de a acţiona cu responsabilitate şi răspundere. - să inspiri, să încurajezi şi să recunoşti contribuţiile personalului, - să promovezi o comunicare deschisă şi onestă, - să educi, să instruieşti şi să îndrumi personalul, - să stabileşti obiective şi ţinte îndrăzneţe, - să implementezi strategii pentru realizarea acestor obiective şi ţinte. 7

8 c) Implicarea personalului Personalul de la toate nivelurile sunt esenţa unei organizaţii şi implicarea lui totală permite ca abilităţile lor să fie utilizate în beneficiul organizaţiei. d) Abordarea bazată pe proces Rezultatul dorit este obţinut mai eficient atunci când activităţile şi resursele aferente sunt conduse ca un proces. e) Abordarea managementului ca sistem Identificarea înţelegerea şi conducerea proceselor corelate ca un sistem, contribuie la eficacitatea si eficienta unei organizaţii în realizarea obiectivelor sale. f) Îmbunătăţirea continuă Îmbunătăţirea continuă a performanţei globale a organizaţiei ar trebui să fie un obiectiv permanent al organizaţiei. g) Abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor Deciziile eficace se bazează pe analiza datelor şi informaţiilor. h) Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorul O organizaţie şi furnizorii săi sunt interdependenţi şi o relaţie reciproc avantajoasă creşte abilitatea ambilor de a crea valoare. Aceste opt principii de management al calităţii constituie baza standardelor de management al calităţii din cadrul familiei ISO

9 1 Domeniu de aplicare Acest Standard Internaţional descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calităţii, care fac obiectul familiei ISO 9000 şi defineşte termenii asociaţi. Acest Standard Internaţional este aplicabil: a) organizaţiilor care caută să obţină avantaje prin implementarea unui sistem de management al calităţii; b) organizaţiilor care caută să obţină încredere din partea furnizorilor că cerinţele lor referitoare la produse vor fi satisfăcute; c) utilizatorilor produselor; d) celor interesaţi de o înţelegere mutuală a terminologiei utilizate în managementul calităţii (de exemplu furnizori, clienţi, autorităţi de reglementare); e) celor care, din interiorul sau din exteriorul unei organizaţii, evaluează sistemul de management al calităţii sau îl auditează pentru conformitatea cu cerinţele ISO 9001 (de exemplu auditori, autorităţi de reglementare, organisme de certificare/ înregistrare); f) celor care, din interiorul sau din exteriorul unei organizaţii, oferă consultanţă sau instruire referitor la sistemul de management al calităţii adecvat acelei organizaţii; g) elaboratorilor de standarde conexe. 2 Principii fundamentale ale sistemelor de management al calităţii 2.1 Argumente pentru sistemele de management al calităţii Sistemele de management al calităţii pot ajuta organizaţiile la creşterea satisfacţiei clientului. Clienţii solicită produse cu caracteristici care să le satisfacă necesităţile si aşteptările. Aceste necesităţi şi aşteptări sunt exprimate în specificaţiile produsului şi sunt menţionate prin termenul generic de cerinţe ale clientului. Cerinţele clientului pot fi specificate contractual de către client sau pot fi determinate de organizaţia însăşi. În oricare din cazuri, clientul decide în ultimă instanţă acceptarea produsului. Deoarece necesităţile şi aşteptările clientului se schimbă şi datorită presiunilor competiţiei şi progresului tehnic, organizaţiile sunt determinate să-şi îmbunătăţească continuu produsele şi procesele. Abordarea sistemului de management al calităţii încurajează organizaţiile să analizeze cerinţele clientului, să definească procesele care contribuie la realizarea unui produs acceptabil pentru client şi să ţină aceste procese sub control. Un sistem de management al calităţii poate furniza cadrul pentru îmbunătăţirea continuă pentru a mări probabilitatea de creştere a satisfacţiei clientului şi pentru creşterea satisfacţiei altor părţi interesate. Acest sistem furnizează încredere organizaţiei şi clienţilor săi că este capabilă să furnizeze produse care îndeplinesc în mod consecvent cerinţele. 2.2 Cerinţe pentru sisteme de management al calităţii şi cerinţe pentru produse Familia ISO 9000 face distincţie între cerinţele pentru sistemele de management al calităţii şi cerinţele pentru produse. Cerinţele pentru sistemele de management al calităţii sunt specificate în ISO Cerinţele pentru sistemele de management al calităţii sunt generice şi aplicabile organizaţiilor din orice sector industrial sau economic indiferent de categoria de produse oferite. ISO 9001 în sine nu stabileşte cerinţe pentru produse. 9

10 Cerinţele pentru produse pot fi specificate de clienţi, de organizaţie ca anticipare a cerinţelor clienţilor sau prin reglementări. Cerinţele pentru produse şi în unele cazuri, pentru procesele asociate pot fi cuprinse de exemplu in specificaţii tehnice, standarde de produs, standarde de proces, înţelegeri contractuale şi cerinţe reglementate. 2.3 Abordarea sistemelor de management al calităţii O abordare a dezvoltării şi implementării unui sistem de management al calităţii constă din mai multe etape care includ următoarele: a) determinarea necesităţilor şi aşteptărilor clienţilor şi ale altor parţi interesate; b) stabilirea politicii şi obiectivelor organizaţiei referitoare la calitate; c) determinarea proceselor şi responsabilităţilor necesare pentru a atinge obiectivele calităţii; d) determinarea şi asigurarea resurselor necesare pentru a atinge obiectivele calităţii; e) stabilirea metodelor de măsurare a eficacităţii şi eficienţei fiecărui proces; f) aplicarea acestor măsurări pentru a determina eficacitatea şi eficienţa fiecărui proces; g) determinarea mijloacelor de prevenire a neconformităţilor şi de eliminare a cauzelor acestora; h) stabilirea şi aplicarea unui proces pentru îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii. O astfel de abordare este aplicabilă de asemenea pentru menţinerea şi îmbunătăţirea unui sistem existent de management al calităţii. O organizaţie care adoptă modul de abordare de mai sus generează încredere în capabilitatea proceselor sale şi în calitatea produselor sale şi asigură o bază pentru îmbunătăţirea continuă. Aceasta poate să conducă la creşterea satisfacţiei clienţilor şi a altor parţi interesate şi la succesul organizaţiei. 2.4 Abordare bazată pe proces Orice activitate sau ansamblu de activităţii care utilizează resurse pentru a transforma elementele de intrare în elemente de ieşire poate fi considerată un proces. Pentru ca organizaţiile să funcţioneze eficace, trebuie să identifice şi să gestioneze numeroase procese corelate şi care interacţionează între ele. Adesea, elementele de ieşire dintr-un proces vor constitui direct elementele de intrare pentru următorul proces. Identificarea şi managementul sistematic al proceselor utilizate în cadrul unei organizaţii şi în special interacţiunile dintre astfel de procese sunt denumite abordare bazată pe proces. Intenţia acestui Standard Internaţional este să încurajeze adoptarea abordării bazate pe proces pentru a conduce o organizaţie. Figura 1 ilustrează sistemul de management al calităţii bazat pe proces descris în familia de standarde ISO Această reprezentare arată că părţile interesate joacă un rol semnificativ în furnizarea elementelor de intrare pentru organizaţie. Monitorizarea satisfacţiei părţilor interesate necesită evaluarea informaţiilor referitoare la percepţia părţilor interesate în ceea ce priveşte măsura în care necesităţile şi aşteptările lor au fost îndeplinite. Modelul prezentat în Figura 1 nu prezintă procesele la un nivel detaliat. 10

11 Îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii Responsabilitate a Clienţi (şi alte părţi interesate) Clienţi (şi alte părţi interesate) Managementul resurselor Măsurare, analiză şi îmbunătăţire Satisfacţie Cerinţe Elemente de intrare Realizarea produsului Produs Elemente de ieşire Legenda: Activităţi care adaugă valoare Flux de informaţii NOTĂ - Menţiunile din paranteză nu se aplică la ISO Figura 1- Model de sistem de management al calităţii bazat pe proces 2.5 Politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii Politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii sunt stabilite pentru a furniza o direcţie care să orienteze organizaţia. Amândouă determină rezultatele avute în vedere şi ajută organizaţia să-şi utilizeze resursele pentru obţinerea acestor rezultate. Politica referitoare la calitate asigură un cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor calităţii. Este necesar ca obiectivele calităţii să fie consecvente în raport cu politica referitoare la calitate şi cu angajamentul de îmbunătăţire continuă şi realizarea acestora este necesar să fie măsurabile. Îndeplinirea obiectivelor calităţii poate avea un impact pozitiv asupra calităţii produsului, eficacităţii operaţionale şi performanţelor financiare şi astfel asupra satisfacţiei şi încrederii părţilor interesate. 2.6 Rolul managementului de la cel mai înalt nivel în cadrul sistemului de management al calităţii Managementul de la cel mai înalt nivel poate crea, prin leadership şi acţiuni, un mediu în care personalul este implicat deplin şi în care un sistem de management al calităţii poate să opereze eficace. Principiile managementului calităţii (a se vedea 0.2) pot fi utilizate de managementul de la cel mai înalt nivel ca bază a rolului său, care este: a) să stabilească şi să menţină politica şi obiectivele organizaţiei referitoare la calitate; b) să promoveze politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii în întreaga organizaţie pentru a creşte conştientizarea, motivarea şi implicarea; c) să se asigure de orientarea întregii organizaţii asupra cerinţelor clientului; d) să se asigure că sunt implementate procese adecvate pentru a facilita îndeplinirea cerinţelor clienţilor şi altor părţi interesate precum şi realizarea obiectivelor calităţii; 11

12 e) să se asigure că este stabilit, implementat şi menţinut un sistem de management al calităţii eficace şi eficient pentru a realiza aceste obiective ale calităţii; f) să se asigure de disponibilitatea resurselor necesare; g) să analizeze periodic sistemul de management al calităţii; h) să decidă acţiuni cu privire la politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii; i) să decidă asupra acţiunilor de îmbunătăţire a sistemului de management al calităţii. 2.7 Documentaţie Valoarea documentaţiei Documentaţia facilitează comunicarea intenţiei şi consecvenţa acţiunii. Utilizarea acesteia contribuie la: a) obţinerea conformităţii cu cerinţele clientului şi îmbunătăţirea calităţii; b) asigurarea unei instruiri adecvate; c) repetabilitatea şi trasabilitatea; d) furnizarea de dovezi obiective, şi e) evaluarea eficacităţii şi a adecvării continue a sistemului de management al calităţii. Generarea documentaţiei nu ar trebui să fie un scop în sine dar ar trebui să fie o activitate care adaugă valoare Tipuri de documente utilizate în sistemele de management al calităţii Următoarele tipuri de documente sunt utilizate în sistemele de management al calităţii: a) documente care furnizează informaţii consecvente, atât pentru scopuri interne cât şi pentru scopuri externe, referitoare la sistemul de management al calităţii; astfel de documente sunt denumite manuale ale calităţii; b) documente care descriu cum se aplică sistemul de management al calităţii unui anumit produs, proiect sau contract; astfel de documente sunt denumite planuri ale calităţii; c) documente care stabilesc cerinţe; astfel de documente sunt denumite specificaţii; d) documente care stabilesc recomandări sau sugestii; astfel de documente sunt denumite ghiduri ; e) documente care furnizează informaţii despre modul în care se realizează cu consecvenţă activităţi şi procese; astfel de documente pot include proceduri documentate, instrucţiuni de lucru şi desene; f) documente care furnizează dovezi obiective ale activităţilor efectuate sau ale rezultatelor obţinute; astfel de documente sunt denumite înregistrări. Fiecare organizaţie stabileşte volumul documentaţiei cerute şi suportul care va fi utilizat. Aceasta depinde de factori cum ar fi tipul şi mărimea organizaţiei, complexitatea şi interacţiunile proceselor, complexitatea produselor, cerinţele clientului, cerinţele reglementărilor aplicabile, abilităţile demonstrate ale personalului, şi măsura în care este necesar să se demonstreze îndeplinirea cerinţelor sistemului de management al calităţii. 2.8 Evaluarea sistemelor de management al calităţii Procese de evaluare în cadrul sistemului de management al calităţii Atunci când se evaluează sistemele de management al calităţii, există patru întrebări fundamentale care ar trebui puse referitor la fiecare proces evaluat: a) Este procesul identificat şi definit corespunzător? b) Sunt desemnate responsabilităţi? c) Sunt implementate şi menţinute procedurile? d) Este eficace procesul în obţinerea rezultatelor cerute? 12

13 Ansamblul răspunsurilor la întrebările de mai sus poate determina rezultatul evaluării. Evaluarea unui sistem de management al calităţii poate varia ca domeniu de aplicare şi poate conţine o serie de activităţi, cum ar fi auditarea şi analiza sistemului de management al calităţii precum şi autoevaluări Auditarea sistemului de management al calităţii Auditurile sunt utilizate pentru a determina măsura în care cerinţele sistemului de management al calităţii sunt îndeplinite. Constatările auditului sunt utilizate pentru a evalua eficacitatea sistemului de management al calităţii şi pentru a identifica oportunităţi de îmbunătăţire. Auditurile de primă parte sunt efectuate pentru scopuri interne de, sau în numele organizaţiei însăşi şi pot forma baza pentru declaraţia de conformitate dată de o organizaţie pe propria răspundere. Auditurile de secundă parte sunt efectuate de clienţii organizaţiei sau de alte persoane în numele clientului. Auditurile de terţă parte sunt efectuate de organizaţii externe independente. Asemenea organizaţii, de regulă acreditate, furnizează certificarea sau înregistrarea conformităţii cu cerinţe cum ar fi cele ale ISO ISO furnizează îndrumări referitoare la auditare Analizarea sistemului de management al calităţii Unul din rolurile managementului la cel mai înalt nivel este de a efectua evaluări sistematice şi regulate referitoare la potrivirea, adecvarea, eficacitatea şi eficienţa sistemului de management al calităţii în raport cu politica referitoare la calitate şi cu obiectivele calităţii. Această analiză poate lua în considerare nevoia de a adapta politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii ca răspuns la necesităţile şi a aşteptările în schimbare ale părţilor interesate. Analiza include determinarea necesarului de acţiuni. Printre alte surse de informaţii, rapoartele de audit sunt utilizate pentru analiza sistemului de management al calităţii Autoevaluare Autoevaluarea unei organizaţii este o analiză cuprinzătoare, şi sistematică a activităţilor şi a rezultatelor organizaţiei in raport cu sistemul de management al calităţii sau un model de excelenţă. Autoevaluarea poate furniza o vedere de ansamblu a performanţei organizaţiei şi a gradului de maturitate a sistemului de management al calităţii. Aceasta poate de asemenea ajuta la identificarea zonelor din organizaţie care necesită îmbunătăţiri şi la determinarea priorităţilor. 2.9 Îmbunătăţire continuă Scopul îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii este de a mări probabilitatea creşterii satisfacţiei clienţilor şi a altor părţi interesate. Acţiunile de îmbunătăţire includ următoarele: a) analizarea şi evaluarea situaţiei existente pentru a identifica zonele pentru îmbunătăţire; b) stabilirea obiectivelor pentru îmbunătăţire; c) căutarea soluţiilor posibile pentru realizarea obiectivelor; d) evaluarea şi selectarea acestor soluţii; e) implementarea soluţiei selectate; f) măsurarea, verificarea, analizarea şi evaluarea rezultatelor implementării pentru a determina dacă obiectivele au fost îndeplinite; g) oficializarea modificărilor. Rezultatele sunt analizate, după cum este necesar, pentru a determina oportunităţi ulterioare de îmbunătăţire. În acest mod îmbunătăţirea este o activitate continuă. Feedback-ul provenit de la clienţi şi de la 13

14 alte părţi interesate, de la audituri şi analize ale sistemului de management al calităţii poate fi utilizat de asemenea pentru a identifica oportunităţi de îmbunătăţire Rolul tehnicilor statistice Utilizarea tehnicilor statistice poate ajuta la înţelegerea variabilităţii şi prin aceasta poate ajuta organizaţiile să rezolve probleme şi să îmbunătăţească eficacitatea şi eficienţa. Aceste tehnici facilitează, de asemenea, utilizarea mai bună a datelor disponibile pentru a ajuta în luarea deciziilor. Variabilitatea poate fi observată în desfăşurarea şi rezultatele mai multor activităţi, chiar în condiţii de stabilitate aparentă. O astfel de variabilitate poate fi observată la caracteristicile măsurabile ale produselor şi proceselor şi poate fi întâlnită în diferite etape ale ciclului de viaţă al produselor de la studiul pieţei, la service-ul la client şi până la scoaterea din uz finală a produsului. Tehnicile statistice pot ajuta la măsurarea, descrierea, analizarea, interpretarea şi modelarea unor asemenea variabilităţi, chiar cu un volum relativ limitat de date. Analiza statistică a unor asemenea date poate ajuta la o mai bună înţelegere a naturii, amploarei şi cauzelor variabilităţii, ajutând astfel la rezolvarea şi chiar la prevenirea problemelor care pot rezulta dintr-o astfel de variabilitate şi la promovarea îmbunătăţirii continue. Îndrumări referitoare la tehnicile statistice într-un sistem de management al calităţi sunt prezentate în ISO/TR Sisteme de management al calităţii şi alte orientări ale sistemului de management Sistemul de management al calităţii este acea parte a sistemului de management al organizaţiei orientată către obţinerea rezultatelor, în raport cu obiectivele calităţii, pentru satisfacerea necesităţilor, aşteptărilor şi cerinţelor părţilor interesate, după caz. Obiectivele calităţii sunt complementare altor obiective ale organizaţiei cum ar fi acelea referitoare la creştere, finanţare, profitabilitate, mediu şi securitate şi sănătate ocupaţională. Diferitele părţi ale sistemului de management al unei organizaţii ar putea fi integrate, împreună cu sistemul de management al calităţii, într-un singur sistem de management care foloseşte elemente comune. Aceasta poate facilita planificarea, alocarea resurselor, definirea obiectivelor complementare şi evaluarea eficacităţii globale a organizaţiei. Sistemul de management al organizaţiei poate fi evaluat în raport cu cerinţele sistemului de management al organizaţiei. Sistemul de management poate fi de asemenea auditat în raport cu cerinţele Standardelor Internaţionale cum sunt ISO 9001 şi ISO 14001:1996. Aceste audituri ale sistemului de management pot fi efectuate separat sau combinat Relaţia dintre sisteme de management al calităţii şi modele de excelenţă Abordările sistemelor de management al calităţii prezentate în familia de standarde ISO 9000 şi în modelele de excelenţă organizaţională se bazează pe principii comune. Ambele abordări : a) permit unei organizaţi să-şi identifice punctele forte şi slabe, b) conţin prevederi pentru evaluare în raport cu modele generice, c) furnizează o bază pentru îmbunătăţire continuă, şi d) conţin prevederi pentru recunoaştere externă. Diferenţa dintre abordările sistemului de management al calităţii din familia ISO 9000 a sistemelor de management al calităţii şi modelele de excelenţă constă în domeniul lor de aplicare. Familia de standarde ISO 9000 furnizează cerinţe pentru sistemele de management al calităţii şi îndrumări pentru îmbunătăţirea performanţei; evaluarea sistemelor de management al calităţii determină îndeplinirea acelor cerinţelor. Modelele de excelenţă conţin criterii care permit evaluarea comparativă a performanţei organizaţionale şi aceasta este aplicabilă tuturor activităţilor şi tuturor parţilor interesate ale unei organizaţii. Criteriile de evaluare în cadrul modelelor de excelenţă furnizează o bază pentru o organizaţie pentru a-şi compara propriile performanţe cu performanţele altor organizaţii. 14

15 3 Termeni şi definiţii Un termen din cadrul unei definiţii sau note, care este definit în altă parte a acestui capitol, este indicat prin utilizarea tipului bold de caractere urmat de numărul său de ordine în paranteză. Un asemenea termen, scris cu caractere bold, poate fi înlocuit cu definiţia sa completă. De exemplu: produs (3.4.2) este definit ca rezultat al unui proces (3.4.1), proces este definit ca ansamblu de activităţi corelate sau în interacţiune care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire. Dacă termenul proces este înlocuit cu definiţia sa se obţine: produs devine atunci rezultat al unui ansamblu de activităţi corelate sau interacţiune care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire. Un concept limitat la un înţeles special într-un anumit context este indicat prin desemnarea domeniului de aplicare în cadrul unor paranteze unghiulare, < >, înaintea definiţiei, de exemplu, expert tehnic <audit> (3.9.11). 3.1 Termeni referitori la calitate calitate măsura în care un ansamblu de caracteristici (3.5.1) intrinseci îndeplineşte cerinţele (3.1.2) NOTA 1 - Termenul calitate poate fi utilizat cu adjective cum ar fi slabă, bună, sau excelentă. NOTA 2 - Intrinsec ca opus la atribuit reprezintă prezenţa în ceva a unei caracteristici în special permanentă cerinţă nevoie sau aşteptare care este declarată, în general implicită sau obligatorie NOTA 1 - În general implicit are înţelesul că aceasta reprezintă o practică internă sau o obişnuinţă pentru organizaţie (3.3.1), pentru clienţii (3.3.5) acesteia şi pentru alte părţi interesate (3.3.7), la care nevoia sau aşteptarea luată în considerare este implicită. NOTA 2 - Pentru a desemna un tip specific de cerinţe, ca de exemplu cerinţe pentru produs, cerinţe ale managementului calităţii, cerinţe ale clientului poate fi utilizat un calificativ. NOTA 3 - O cerinţă specificată este aceea care este declarată, de exemplu, într-un document (3.7.2). NOTA 4 - Cerinţele pot fi generate de diferite părţi interesate clasă categorie sau rang alocat diferitelor cerinţe (3.1.2) referitoare la calitate pentru produse (3.4.2), procese (3.4.1) sau sisteme (3.2.1) având aceeaşi utilizare funcţională EXEMPLU: Clasele biletelor de avion şi categoriile hotelurilor dintr-un ghid hotelier. NOTĂ - Atunci când se stabileşte o cerinţă referitoare la calitate, clasa este în general specificată

16 satisfacţia clientului percepţie a clientului despre măsura în care cerinţele (3.1.2) clientului au fost îndeplinite NOTA 1 - Reclamaţiile clientului constituie un indicator obişnuit al satisfacţiei scăzute a clientului, dar absenţa acestora nu implică in mod necesar o satisfacţie înaltă a clientului. NOTA 2 - Chiar dacă cerinţele clientului au fost stabilite cu acesta şi au fost îndeplinite, aceasta nu asigură în mod necesar o satisfacţie înaltă a clientului capabilitate abilitatea unei organizaţii (3.3.1), sistem (3.2.1), sau proces (3.4.1) de a realiza un produs (3.4.2) care va îndeplini cerinţele (3.1.2) pentru acel produs NOTĂ - Temenii referitori la capabilitatea procesului în domeniul statistic sunt definiţi în ISO Termeni referitori la management sistem ansamblu de elemente corelate sau în interacţiune sistem de management sistem (3.2.1) prin care se stabilesc politica şi obiectivele şi prin care se realizează acele obiective NOTĂ - Un sistem de management al unei organizaţii (3.3.1) poate include diferite sisteme de management cum ar fi un sistem de management al calităţii (3.2.3), un sistem de management financiar, sau un sistem de management al mediului sistem de management al calităţii sistem de management (3.2.2) prin care se orientează şi se controlează o organizaţie (3.3.1) în ceea ce priveşte calitatea (3.1.1) politica referitoare la calitate intenţii si orientări generale ale unei organizaţii (3.3.1) referitoare la calitate (3.1.1) aşa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel (3.2.7) NOTA 1 - În general politica referitoare la calitate este consecventă cu politica globală a organizaţiei şi furnizează un cadru pentru stabilirea obiectivelor calităţii (3.2.5). NOTA 2 - Principiile managementului calităţii prezentate în acest Standard Internaţional pot forma o bază pentru stabilirea unei politici referitoare la calitate (a se vedea 0.2) obiectiv al calităţii ceea ce se urmăreşte sau spre care se tinde, referitor la calitate (3.1.1) 16

17 NOTA 1 - În general obiectivele calităţii se bazează pe politica organizaţiei referitoare la calitate (3.2.4). NOTA 2 - În general obiectivele calităţii sunt specificate pentru nivelurile şi funcţiile relevante din organizaţie (3.3.1) management activităţi coordonate pentru a orienta şi a controla o organizaţie (3.3.1) NOTĂ - În limba engleză, termenul management se referă uneori la persoane, adică o persoană sau un grup de persoane cu autoritate şi responsabilitate pentru conducerea şi controlul unei organizaţii. Atunci când management este utilizat în acest sens ar trebui întotdeauna să fie utilizat cu un calificativ pentru a evita confuzia cu conceptul de management definit mai sus. De exemplu, managementul trebuie... nu este recomandat, pe când managementul de la cel mai înalt nivel (3.2.7) trebuie... este acceptat management de la cel mai înalt nivel persoană sau grup de persoane care orientează şi controlează o organizaţie (3.3.1) la cel mai înalt nivel managementul calităţii activităţi coordonate pentru a orienta şi a controla o organizaţie (3.3.1) în ceea ce priveşte calitatea (3.1.1) NOTA - În general orientarea şi controlul referitoare la calitate includ stabilirea politicii referitoare la calitate (3.2.4) şi a obiectivelor calităţii (3.2.5), planificarea calităţii (3.2.9), controlul calităţii (3.2.10), asigurarea calităţii (3.2.11) şi îmbunătăţirea calităţii (3.2.12) planificarea calităţii parte a managementului calităţii (3.2.8) concentrată pe stabilirea obiectivelor calităţii (3.2.5) şi care specifică procesele (3.4.1) operaţionale necesare şi resursele aferente pentru a îndeplini obiectivele calităţii NOTĂ - Stabilirea planurilor calităţii (3.7.5) poate fi parte a planificării calităţii controlul calităţii parte a managementului calităţii (3.2.8), concentrată pe îndeplinirea cerinţelor (3.1.2) referitoare la calitate asigurarea calităţii parte a managementului calităţii (3.2.8), concentrată pe furnizarea încrederii că cerinţele (3.1.2) referitoare la calitate vor fi îndeplinite îmbunătăţirea calităţii parte a managementului calităţii (3.2.8), concentrată pe creşterea abilităţii de a îndeplini cerinţele (3.1.2) calităţii NOTĂ - Cerinţele se pot referi la orice aspecte cum ar fi eficacitate (3.2.14), eficienţă (3.2.15) sau trasabilitate (3.5.4). 17

18 îmbunătăţire continuă activitate repetată pentru a creşte abilitatea de a îndeplini cerinţe (3.1.2) NOTĂ - Procesul (3.4.1) de stabilire a obiectivelor şi de determinare a oportunităţilor de îmbunătăţire este un proces continuu care utilizează constatările auditului (3.9.5) şi concluziile auditului (3.9.6), analiza datelor, analize (3.8.7) efectuate de management sau alte mijloace şi conduce în general la acţiuni corective (3.6.5) sau la acţiuni preventive (3.6.4) eficacitate măsura în care sunt realizate activităţile planificate şi sunt obţinute rezultatele planificate eficienţă relaţie între rezultatul obţinut şi resursele utilizate 3.3 Termeni referitori la organizaţie organizaţie grup de persoane şi facilităţi cu un ansamblu de responsabilităţi, autorităţi şi relaţii determinate EXEMPLU: Companie, corporaţie, firmă, întreprindere, instituţie, organizaţie de caritate, comerciant individual, asociaţie sau părţi sau combinaţii ale acestora NOTA 1 - În general ansamblul este ordonat. NOTA 2 - O organizaţie poate fi publică sau privată. NOTA 3.- Această definiţie este valabilă pentru scopurile standardelor sistemului de management al calităţii (3.2.3). Termenul organizaţie este definit diferit în Ghidul 2 ISO/ CEI structură organizatorică ansamblu de responsabilităţi, autorităţi şi relaţii dintre persoane NOTA 1 - În general ansamblul este ordonat. NOTA 2 - O exprimare oficială a structurii organizatorice este furnizată în mod curent într-un manual al calităţii (3.7.4) sau pentru un proiect (3.4.3) într-un plan al calităţii (3.7.5). NOTA 3 - Domeniul unei structuri organizatorice poate include interfeţe relevante cu organizaţii (3.3.1) externe infrastructură <organizaţie> sistem de facilităţi, echipamente şi servicii necesare pentru funcţionarea unei organizaţii (3.3.1) mediu de lucru ansamblu de condiţii în care se desfăşoară activitatea 18

19 NOTĂ - Condiţiile includ factori fizici, sociali, psihologici şi de mediu (cum ar fi temperatură, schemele de recunoaştere a meritelor, factori ergonomici şi compoziţia atmosferei) client organizaţie (3.3.1) sau persoană care primeşte un produs (3.4.2). EXEMPLU: Consumator, cumpărător N2), utilizator final, comerciant cu amănuntul, beneficiar si achizitor. NOTĂ - Un client poate fi din interiorul sau din exteriorul organizaţiei furnizor organizaţie (3.3.1) sau persoană care furnizează un produs (3.4.2) EXEMPLU: Producător, distribuitor, comerciant cu amănuntul sau vânzător al unui produs, sau furnizor al unui serviciu sau al unei informaţii. NOTA 1 - Un furnizor poate fi din interiorul sau din exteriorul organizaţiei. NOTA 2 - În situaţii contractuale furnizorul este denumit uneori contractant parte interesată persoană sau grup care are un interes referitor la funcţionarea sau succesul unei organizaţii (3.3.1) EXEMPLU: Clienţi (3.3.5), proprietari, persoane din cadrul unei organizaţii, furnizori (3.3.6), bancheri, sindicate, parteneri sau societatea. NOTĂ - Un grup poate cuprinde o organizaţie, o parte din aceasta sau mai mult decât o organizaţie. N2) NOTA NAŢIONALĂ: Termenul "cumpărător" reprezintă una din variantele de traducere in limba română a termenului client din limba engleză 3.4 Termeni referitori la proces şi produs proces ansamblu de activităţi corelate sau în interacţiune care transformă elemente de intrare în elemente de ieşire NOTA 1 - În general elementele de intrare într-un proces sunt elemente de ieşire ale altor procese. NOTA 2 - În general procesele dintr-o organizaţie (3.3.1) sunt planificate şi se desfăşoară în condiţii controlate pentru a adăuga valoare. NOTA 3 - Un proces, în care conformitatea (3.6.1) produsului (3.4.2) rezultat nu poate fi verificată prompt sau economic, este în mod frecvent denumit proces special. 19

20 3.4.2 produs rezultat al unui proces (3.4.1). NOTA 1 - Există patru categorii generice de produse, după cum urmează: - servicii (de exemplu transport); - software (de exemplu program de calculator, dicţionar); - hardware (de exemplu parte mecanică a unui motor); - materiale procesate (de exemplu lubrifiant). Multe produse cuprind elemente care aparţin diferitelor categorii generice de produse. Elementul dominant este cel care determină dacă produsul este denumit serviciu, software, hardware sau material procesat. De exemplu produsul oferit automobil constă din hardware (de exemplu, anvelope), materiale procesate (de exemplu: combustibil, lichid de răcire), software (de exemplu: programul software de control al motorului, cartea maşinii) şi servicii (de exemplu, explicaţii de operare furnizate de vânzător). NOTA 2 - Serviciul este rezultatul cel puţin al unei activităţi realizate în mod necesar la interfaţa dintre furnizor (3.3.6) şi client (3.3.5) şi este în general imaterial. Prestarea unui serviciu poate implica de exemplu, următoarele: - o activitate desfăşurată asupra unui produs material furnizat de client (de exemplu, un autoturism ce urmează să fie reparat); - o activitate desfăşurată asupra unui produs imaterial furnizat de client (de exemplu, declaraţia de venit care necesită pregătirea unei metode de impozitare); - livrarea unui produs imaterial (de exemplu, livrarea de informaţii în contextul transferului de cunoştinţe); - crearea unei ambianţe pentru client (de exemplu, în hoteluri şi restaurante). Software-ul constă din informaţii şi este în general imaterial şi poate fi sub formă de abordări, tranzacţii sau proceduri (3.4.5). Hardware-ul este în general tangibil şi cantitatea sa este o caracteristică (3.5.1) măsurabilă. Materialele procesate sunt în general tangibile şi cantitatea lor este o caracteristică continuă. Hardware-ul şi materialele procesate sunt adesea denumite bunuri. NOTA 3 - Asigurarea calităţii (3.2.11) este în principal concentrată pe produsul intenţionat proiect proces (3.4.1) unic care constă dintr-un ansamblu de activităţi coordonate şi controlate, cu dată de început şi de finalizare, întreprins pentru realizarea unui obiectiv conform cerinţelor (3.1.2), specifice şi care include constrângeri referitoare la timp, costuri si resurse. NOTA 1 - Un proiect individual poate constitui o parte din structura unui proiect mai amplu. NOTA 2 - Pentru unele proiecte, obiectivele sunt perfecţionate şi caracteristicile (3.5.1) produsului sunt definite progresiv pe măsură ce proiectul evoluează. NOTA 3 - Rezultatul unui proiect poate fi una sau mai multe unităţi de produs (3.4.2). NOTA 4 - Adaptată din ISO 10006: proiectare şi dezvoltare ansamblu de procese (3.4.1) care transformă cerinţe (3.1.2) în caracteristici (3.5.1) specificate sau în specificaţii (3.7.3) ale unui produs (3.4.2), proces (3.4.1) sau sistem (3.2.1) NOTA 1 - Termenii proiectare şi dezvoltare sunt uneori utilizaţi ca sinonime pentru a defini diferite etape din cadrul procesului global de proiectare şi dezvoltare. NOTA 2 - Pentru a indica natura a ceea ce se proiectează şi se dezvoltă poate fi aplicat un calificativ (de exemplu: proiectarea şi dezvoltarea produsului sau proiectarea şi dezvoltarea procesului). 20

21 3.4.5 procedură mod specificat de efectuare a unei activităţi sau a unui proces (3.4.1). NOTA 1 - Procedurile pot fi documentate sau nu. NOTA 2 - Atunci când o procedură este documentată, se utilizează frecvent termenul de procedură scrisă sau de procedură documentată. Documentul (3.7.2) care conţine o procedură poate fi denumit ca document procedură. 3.5 Termeni referitori la caracteristici caracteristică trăsătură distinctivă NOTA 1 - O caracteristică poate fi intrinsecă sau atribuită. NOTA 2 - O caracteristică poate fi calitativă sau cantitativă. NOTA 3 - Există diferite clase de caracteristici cum ar fi: - fizice (de exemplu caracteristici mecanice, electrice, chimice sau biologice); - senzoriale (de exemplu referitoare la miros, pipăit, gust, văz, auz); - comportamentale (de exemplu curtoazie, onestitate, sinceritate); - temporale (de exemplu punctualitate, fiabilitate, disponibilitate); - ergonomice (de exemplu caracteristici psihologice sau referitoare la securitatea individului); - funcţionale (de exemplu viteza maximă a unui avion) caracteristică a calităţii caracteristică (3.5.1) intrinsecă a unui produs (3.4.2), proces (3.4.1) sau sistem (3.2.1) referitoare la o cerinţă (3.1.2). NOTA 1 - Intrinsec reprezintă prezenţa în ceva a unei caracteristici în special permanentă. NOTA 2 - O caracteristică atribuită unui produs, proces sau sistem (de exemplu: preţul unui produs, proprietarul unui produs) nu este o caracteristică a calităţii acelui produs, proces sau sistem dependabilitate Termen colectiv utilizat pentru a descrie performanţa de disponibilitate şi factorii care o influenţează: performanţa de fiabilitate, performanţa de mentenabilitate şi performanţa suportului pentru mentenanţă NOTA - Dependabilitatea este utilizată numai pentru descrieri generale în termeni necantitativi. [CEI :1990] trasabilitate abilitatea de a reconstitui istoricul, aplicarea sau localizarea a ceea ce este luat în considerare 21

22 NOTA 1 - Atunci când este luat în considerare un produs (3.4.2), trasabilitatea se poate referi la: - originea materialelor şi componentelor, - istoricul procesării; şi - distribuţia şi localizarea produsului după livrare. NOTA 2 - În domeniul metrologiei este acceptată definiţia 6.10 din VIM: Termeni referitori la conformitate conformitate îndeplinirea unei cerinţe (3.1.2). NOTA 1 - Această definiţie corespunde cu Ghidul 2 ISO/CEI dar este formulată diferit pentru a se încadra în conceptele ISO NOTA 2 - Termenul conformare este sinonim dar nerecomandat neconformitate neîndeplinirea unei cerinţe (3.1.2) defect neîndeplinirea unei cerinţe (3.1.2) referitoare la o utilizare intenţionată sau specificată NOTA 1 - Distincţia dintre conceptele de defect şi neconformitate (3.6.2) este importantă deoarece aceasta are conotaţii legale, în special cele asociate problemelor referitoare la răspunderea juridică pentru produs. În consecinţă, termenul defect ar trebui utilizat cu extremă prudenţă. NOTA 2 - Utilizarea intenţionată, asa cum a fost prevăzută de client(3.3.5), poate fi afectată de natura informaţiilor, cum ar fi instrucţiuni de utilizare sau de mentenanţă, furnizate de furnizor (3.3.6) acţiune preventivă acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi (3.6.2) potenţiale sau a altei posibile situaţii nedorite NOTA 1 - Pot exista mai multe cauze pentru o neconformitate potenţială NOTA 2 - Acţiunea preventivă este întreprinsă pentru a preveni apariţia în timp ce acţiunea corectivă (3.6.5) se întreprinde pentru a preveni reapariţia acţiune corectivă acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi (3.6.2) detectate sau a altei situaţii nedorite NOTA 1 - Pot exista mai multe cauze pentru o neconformitate. NOTA 2 - Acţiunea corectivă este întreprinsă pentru a preveni reapariţia în timp ce acţiunea preventivă (3.6.4) este întreprinsă pentru a preveni apariţia. 22

Acest standard este identic cu standardul european EN :2002

Acest standard este identic cu standardul european EN :2002 SR EN 1991-1-1 ICS 91.010.30 STANDARD ROMÂN August 2004 Indice de clasificare G 11 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor Partea 1-1: Acţiuni generale- Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii. - Volum I -

Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii. - Volum I - Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii - Volum I - 1 CUPRINS 1. Sistemul de management al calității (SMC)...3 1.1. Introducere...3 1.2.

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Conf.univ.dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucureşti Lector univ dr. Aurel NEAGU Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii - CEAC 1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ŞI APROBAREA EDIŢIEI/ REVIZIEI

Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii - CEAC 1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ŞI APROBAREA EDIŢIEI/ REVIZIEI PO. 28 Page 1 of 9 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU PONI CUCUTENI Localitatea CUCUTENI, Judeţul IAŞI Tel./fax: 0232/717074 Mail: scoala_cucuteni5000@yahoo.com Web: www.scoalacucuteni.ro Comisia pentru Evaluarea

More information

MODULUL nr. 2 3 Standardul internaţional pentru managementul documentelor (ISO 15489)

MODULUL nr. 2 3 Standardul internaţional pentru managementul documentelor (ISO 15489) Pagina 1 din 13 Anul I MODULUL nr. 2 3 Standardul internaţional pentru managementul documentelor (ISO 15489) Obiective: Înţelegerea conceptului general care a stat la baza elaborării singurului standard

More information

REGULI GENERALE DE CERTIFICARE A PRODUSELOR DIN DOMENIUL VOLUNTAR

REGULI GENERALE DE CERTIFICARE A PRODUSELOR DIN DOMENIUL VOLUNTAR REGULI GENERALE DE CERTIFICARE A CONFORMITĂŢII PRODUSELOR Codul: R01 Ediţia: 5/06.2014 Revizia: 0 Pagina: 1/32 Difuzat în regim controlat/necontrolat APROBAT: Preşedintele Consiliului de Imparţialaitate

More information

Plan de management de mediu şi social

Plan de management de mediu şi social Plan de management de mediu şi social CUPRINS 1 CONDIŢII GENERALE...4 2 POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU...6 3 PLANIFICARE...7 3.1 Aspecte şi impact de mediu şi social...7 3.2 Cerinţe legale şi de altă natură...9

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 Material elaborat de Grupul de lucru Audit intern,

More information

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Drd. Rodica IVORSCHI Academia de Studii Economice București Abstract Stabilirea ierarhiei obiectivelor,

More information

Register your product and get support at www.philips.com/welcome Wireless notebook mouse SPM9800 RO Manual de utilizare a c b d e f g RO 1 Important Câmpurile electronice, magnetice şi electromagnetice

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII. ÎNTREPRINDERI MICI, AŞTEPTĂRI MARI Soluţia pentru creşterea numărului de utilizatori ai standardelor

ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII. ÎNTREPRINDERI MICI, AŞTEPTĂRI MARI Soluţia pentru creşterea numărului de utilizatori ai standardelor Standardizarea Martie 2013 Revista Asociaţiei de Standardizare din România www.asro.ro ÎNTREPRINDERI MICI, AŞTEPTĂRI MARI Soluţia pentru creşterea numărului de utilizatori ai standardelor Implicarea în

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe 1. Introducere Tranziţia celor mai multe dintre naţiunile dezvoltate şi în curs de dezvoltare către economiile bazate pe cunoştinţe a condus la înţelegerea

More information

Sorin Adrian Popa. Institutul de Cercetări pentru Echipamente şi Tehnologii în Construcţii - ICECON S.A., Bucureşti, România,

Sorin Adrian Popa. Institutul de Cercetări pentru Echipamente şi Tehnologii în Construcţii - ICECON S.A., Bucureşti, România, CERTIFICAREA CALIFICĂRII TEHNICO- PROFESIONALE A OPERATORILOR ECONOMICI CU ACTIVITATE ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR - CERINŢĂ ESENŢIALĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII EXECUŢIEI LUCRĂRILOR Sorin Adrian Popa Institutul

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

Procedura Controlul documentelor

Procedura Controlul documentelor Procedura Controlul documentelor 1 SCOP Scopul prezentei proceduri este de a stabili modul în care este asigurată în ENVICONS CIT ţinerea sub control a documentelor şi datelor, astfel încât să se asigure

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (CEAC)

UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (CEAC) GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii DE ELABORARE A PROCEDURIILOR ŞII IINSTRUCŢIIUNIILOR DE LUCRU COD TUIIASII.PG.01 1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii

More information

MANUALUL DE PROCEDURI SPECIFICE ŞI DE SISTEM

MANUALUL DE PROCEDURI SPECIFICE ŞI DE SISTEM UNIVERSITATEA DE STAT BOGDAN PETRICEICU HASDEU DIN CAHUL Aprobat la Şedinţa Senatului din 26 mai 2011 proces verbal nr. 08 MANUALUL CAHUL 2011 CONTROLUL DOCUMENTELOR COD PS-01 Elaborat Verificat Semnătura:

More information

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT Marcu Vasile 1, Buhaş Sorin 2 Rezumat Conceptul de sistem scoate în evidenţă interacţiunea,

More information

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Regulament nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

MOTIVAŢII ŞI OBSTACOLE ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR

MOTIVAŢII ŞI OBSTACOLE ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR MOTIVAŢII ŞI OBSTACOLE ALE ASIGURĂRII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR Prof.univ.dr.ing. Nicolae DRĂGULĂNESCU Auditor al calităţii (DGQ-EOQ şi TÜV), Asesor EFQM ; Evaluator FPRC J.M.JURAN Universitatea POLITEHNICA

More information

asist. univ. dr. Alma Pentescu

asist. univ. dr. Alma Pentescu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Științe Economice asist. univ. dr. Alma Pentescu - Sibiu, 2015/2016 - Ce este un proiect? Un proiect = o succesiune de activităţi conectate, întreprinse

More information

Marketingul strategic în bibliotecă

Marketingul strategic în bibliotecă Marketingul strategic în bibliotecă Conf. univ. dr. Ionel ENACHE În ultimii ani marketingul a câştigat o importanţă din ce în ce mai mare în bibliotecile din întreaga lume. Creşterea autonomiei, amplificarea

More information

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA)

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) Vladimir Florian Gabriel Neagu vladimir@ici.ro gneagu@ici.ro Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

More information

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU Str. Decebal 12, 510093 Alba Iulia Tel.: (+ 40) 258-818616 (+ 40) 258-815622 Fax: (+ 40) 258-818613 Internet: www.adrcentru.ro e-mail: office@adrcentru.ro FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ

More information

MANAGEMENT ADMINISTRATIV

MANAGEMENT ADMINISTRATIV 1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind

More information

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,

More information

PROCEDURA GENERALĂ PRIVIND DATELOR

PROCEDURA GENERALĂ PRIVIND DATELOR Pag. 1 / 17 PROCEDURA GENERALĂ Nr. exemplare: 6 Ediţia: a I -a Nr. pagini: 17 PRIVIND Data intrării în vigoare: 10.10.2013 NUMELE ŞI PRENUMELE FUNCŢIA DATA SEMNÃTURA ELABORAT PROF. MUSAT CRISTIANA Membru

More information

M ANAGEMENTUL INOVARII

M ANAGEMENTUL INOVARII M ANAGEMENTUL INOVARII 2016 M aria Popescu ISBN 978-606-19-0759-5 Maria POPESCU MANAGEMENTUL INOVĂRII 2016 Cuprins Introducere 1. Noţiuni de bază 1.1- Conceptul de inovare 1.2. Tipologia inovării 1.3.

More information

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Veaceslav BULAT CUM SCRIU UN PROIECT? Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Chişinău 2010 Cum scriu un proiect? Autor: Veaceslav Bulat Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea

More information

CERTIFICAREA MAŞINILOR CONFORM DIRECTIVELOR 98/37 EC ŞI 2000/14 EC

CERTIFICAREA MAŞINILOR CONFORM DIRECTIVELOR 98/37 EC ŞI 2000/14 EC CERTIFICAREA MAŞINILOR CONFORM DIRECTIVELOR 98/37 EC ŞI 2000/14 EC MLADIN GHEORGHE, dr. ing. prof. univ., U.T.C.B., Facultatea de UTILAJ TEHNOLOGIC ANTOHE GENICA, ing., Director Executiv, ICECON CERT Summary

More information

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE Prof. univ. dr. Liviu Ilieş Universitatea Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca Abstract. The paper presents the role and the importance of logistics for products and services

More information

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică 2.1. Microsoft EXCEL şi rutina HISTO Deoarece Microsoft EXCEL este relativ bine cunoscut, inclusiv cu unele funcţii pentru prelucrări statistice, în acest

More information

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie

More information

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN Dr.Ing. Daniel D. Georgescu S.C. VULCAN S.A.-Bucureşti Absolvent al Universităţii

More information

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Cele mai bune practici de mentenanţă Ref.doc. MI 113 - NOTĂ TEHNICĂ Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Implementarea unui program de mentenanţă a utilajelor dinamice în treisprezece paşi

More information

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Securitatea şi Sănătatea în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Ziua Internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă 28 aprilie 2014 Copyright Organizaţia Internaţională a Muncii 2014 Prima

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

NOUTĂŢI PRIVIND IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN/MANAGERIAL Provocare. Necesitate

NOUTĂŢI PRIVIND IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN/MANAGERIAL Provocare. Necesitate NOUTĂŢI PRIVIND IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN/MANAGERIAL Provocare Necesitate 2015 Baza legală OUG nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările

More information

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI SERGIU BACIU PARADIGMA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI SERGIU BACIU PARADIGMA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI SERGIU BACIU PARADIGMA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR Editura ASEM Chişinău 2014 CZU 378:005.6 B 13 Recomandată pentru editare de

More information

MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ

MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ Ionela-Evelina Tomescu, studentă Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu, Facultatea de Ştiinţe Economice şi GestiuneaAfacerilor Lucrare premiată

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere...1-2 Conceptul de probe de audit...3-6 Probe de audit adecvate si suficiente...7-14 Utilizarea aserţiunilor

More information

Pagina 1 din 5 Revizia: 0/ Ediţia 2

Pagina 1 din 5 Revizia: 0/ Ediţia 2 Bd. Mihai Viteazu 1, 300222 Timişoara Tel: 025403670, 025403667 Fax: 025403669 Web: www.mediu.ro e-mail: laborator.mediu@upt.ro LISTA DE DOCUMENTE EXTERNE ÎN VIGOARE Cod: INRG-02-PRG-02 STANDARDE Cerinte

More information

Comisia Europeana MODEL REQUIREMENTS FOR THE MANAGEMENT OF ELECTRONIC RECORDS

Comisia Europeana MODEL REQUIREMENTS FOR THE MANAGEMENT OF ELECTRONIC RECORDS Comisia Europeana MODEL REQUIREMENTS FOR THE MANAGEMENT OF ELECTRONIC RECORDS INCEPTURI Necesitatea speciificatiilor pentru ERMS: forumul DLM din 1996 Concurs in 1999, angajare in 2000, finalizare Moreq

More information

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook Instrucțiunea privind configurarea clienților e-mail pentru Mail Moldtelecom. Cuprins POP3... 2 Outlook Express... 2 Microsoft Outlook 2010... 7 Google Android Email... 11 Thunderbird 17.0.2... 12 iphone

More information

Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează

Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează Consultanţă pentru management Inţelegerea şi conducerea activităţii de consultanţă ca o afacere Voi face acest lucru în următoarele feluri Examinând modul în care muncesc consultanţii pieţele pe care lucrează

More information

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 133 Graph Magics Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, workusmd@yahoo.com 1. Introducere Graph Magics este un program destinat construcţiei

More information

THE IMPLICATION OF THE INTEGRATED MANAGEMENT SYSTEM IMPLEMENTATION IN TO AN ORGANIZATION

THE IMPLICATION OF THE INTEGRATED MANAGEMENT SYSTEM IMPLEMENTATION IN TO AN ORGANIZATION 1 IMPLICAȚIILE IMPLEMENTĂRII UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT ÎNTR-O ORGANIZAȚIE THE IMPLICATION OF THE INTEGRATED MANAGEMENT SYSTEM IMPLEMENTATION IN TO AN ORGANIZATION Sef lucrări dr. ing. Simona-Elena

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII PAGINA 1/38 PAGINA 2/38 CUPRINS 0. INTRODUCERE... 2 0.1 INFORMAŢIE DESPRE USMF... 4 0.2 ABORDAREA PROCESUALĂ... 6 0.3 NOMENCLATORUL REDACŢIILOR MANUALULUI SMC... 6 1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE... 7 2.

More information

RAPORT TEHNIC. Investeşte în oameni!

RAPORT TEHNIC. Investeşte în oameni! Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară: 1 - Educaţia şi formarea profesională în

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU Aprobată de Consiliul Director al BERD în şedinţa sa din 7 mai 2014

POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU Aprobată de Consiliul Director al BERD în şedinţa sa din 7 mai 2014 POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU Aprobată de Consiliul Director al BERD în şedinţa sa din 7 mai 2014 Traducerile textului original al documentului sunt furnizate de BERD exclusiv pentru confortul cititorului.

More information

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....

More information

VERBUL. Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul. A. Verbele auxiliare (to be si to have)

VERBUL. Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul. A. Verbele auxiliare (to be si to have) VERBUL Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul A. Verbele auxiliare (to be si to have) 1. Sunt verbe deosebit de puternice 2. Au forme distincte pt. prezent si trecut 3. Intra in alcatuirea altor

More information

CAPITOLUL 2 STANDARDE MANAGERIALE GLOBALE PRIVIND SIGURANŢA ALIMENTARĂ ŞI TRASABILITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE

CAPITOLUL 2 STANDARDE MANAGERIALE GLOBALE PRIVIND SIGURANŢA ALIMENTARĂ ŞI TRASABILITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE CAPITOLUL 2 STANDARDE MANAGERIALE GLOBALE PRIVIND SIGURANŢA ALIMENTARĂ ŞI TRASABILITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE 2.1. THE GLOBAL FOOD SAFETY INITIATIVE. GUIDANCE DOCUMENT. PRIMA EDIŢIE 1. Introducere În

More information

Management. Abordări în strategia managerială a schimbării. Economia 2/2003

Management. Abordări în strategia managerială a schimbării. Economia 2/2003 Abordări în strategia managerială a schimbării Introducere C omplexitatea mediului de afaceri face ca schimbarea să fie de multe ori percepută ca un proces iraţional, mai ales datorită faptului că schimbarea

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ,

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, COMUNICARE ŞI DEONTOLOGIE Seminar SELECTAREA ŞI VALORIFICAREA SURSELOR INFORMATICE / BIBLIOGRAFICE IN CERCETAREA DOCTORALĂ Alexandru Nichici /2014-2015 1. CARE SUNT PROBLEMELE CU

More information

HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern

HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată şi art. V alin. (1) din Legea

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

SISTEMUL INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII

SISTEMUL INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII Condurache Andreea, dr. ing., S.C. STRATEGIC REEA S.R.L. Abstract: The construction company information system represents all means of collection, processing,

More information

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE ŞI CERCETÃRII ŞTIINŢIFICE Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Şcoala doctorală: Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor TEZÃ DE DOCTORAT Studiu privind îmbunătăţirea

More information

COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ. Dr. Ana-Maria Zamfir

COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ. Dr. Ana-Maria Zamfir COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ Dr. Ana-Maria Zamfir SISTEMUL DE COMUNICARE Comunicarea corporativă reprezintă funcția managementului care oferă cadrul pentru coordonarea efectivă a comunicării interne

More information

ACADEMY AND LIFE CARE. Lean & Six Sigma. Catalog cursuri.

ACADEMY AND LIFE CARE. Lean & Six Sigma. Catalog cursuri. Lean & Six Sigma Catalog cursuri Conținut Lean Six Sigma... 3 Lean Six Sigma Champion... 3 Lean Six Sigma Yellow Belt... 4 Lean Six Sigma Green Belt... 5 Lean Six Sigma Black Belt... 6 Supply Chain Management...

More information

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Orientare Şcolară şi Profesională UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR INFORMATICE ŞI DE COMUNICARE ÎN CONSILIEREA CARIEREI Bucureşti 2002 1 INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE

More information

Ce pot face sindicatele

Ce pot face sindicatele Ce pot face sindicatele pentru un sistem corect de salarizare a angajaţilor, femei şi bărbaţi? Minighid despre politici de salarizare pentru liderii de sindicat Centrul Parteneriat pentru Egalitate 2007

More information

Referat II. Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii. Coordonator ştiinţific: Acad. prof. dr. ing. Florin G.

Referat II. Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii. Coordonator ştiinţific: Acad. prof. dr. ing. Florin G. Academia Română Secţia Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei Institutul de Cercetări pentru Inteligenţa Artificială Referat II Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii Coordonator

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010 DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI Prof. Univ. Dr. Constantin CARUNTU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu - Jiu Lect.univ.dr. Mihaela Loredana

More information

GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI. I. Aspecte generale... 2

GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI. I. Aspecte generale... 2 GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI CUPRINS I. Aspecte generale... 2 II. Standarde generale privind personalul din cadrul Consiliului Superior al

More information

ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice)

ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice) 10 Nr. 1 (48), 2012 Arta Medica Referate Generale STRATEGII PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice) STRATEGIES FOR IMPROVEMENT OF THE QUALITY OF HEALTH CARE Lilia Moraru

More information

Prezentare Modelarea Proceselor de Afaceri bazate pe Managementul de Cunoştinţe Partea I Impactul Managementului de Cunoştinţe la nivelul Firmei 5.

Prezentare Modelarea Proceselor de Afaceri bazate pe Managementul de Cunoştinţe Partea I Impactul Managementului de Cunoştinţe la nivelul Firmei  5. Prezentare Lucrarea «Modelarea Proceselor de Afaceri bazate pe Managementul de Cunoştinţe«reprezintă o monografie în domeniul Managementului de Cunoştinţe şi a Sistemelor care permit dezvoltarea Întreprinderii

More information

Principiile Nestlé de conduită în afaceri

Principiile Nestlé de conduită în afaceri Principii obligatorii Iunie 2010 Principiile Nestlé de conduită în afaceri Harta principiilor şi politicilor Nestlé Cele 10 principii de conduită în afaceri Consumatori 1 Nutriție, Sănătate și Wellness

More information

Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar

Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar 11-1 Pentru anul şcolar 11-1, la disciplina limba engleză, modelul de test inińial/ predictiv

More information

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba C de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal Proba scrisă la Limba engleză

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Nr.Crt. Reglementarea comunitară Actul normativ naţional 1 Directiva 2000/9/CE Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane HG 1009/25.06.2004

More information

Menţinerea în funcţiune a unui sistem eficient ABC/ABM

Menţinerea în funcţiune a unui sistem eficient ABC/ABM Economie teoretică şi aplicată Volumul XVIII (2011), No. 2(555), pp. 46-57 Menţinerea în funcţiune a unui sistem eficient ABC/ABM Gary COKINS SAS Institute Inc., Cary, North Carolina, USA gary.cokins@sas.com

More information

Auditul de regularitate privind resursele umane din cadrul instituţiilor publice

Auditul de regularitate privind resursele umane din cadrul instituţiilor publice Auditul de regularitate privind resursele umane din cadrul instituţiilor publice Prep. Univ. drd. Iulian Bogdan Dobra Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia e-mail: diby_ec@yahoo.com Abstract: Information

More information

Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă din

Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă din Ministerul Transporturilor - MT - Program din 09 ianuarie 2015 Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă din 29.01.2015 În vigoare de la 11 februarie 2015 Publicat în Monitorul Oficial, Partea

More information

PROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL DIGITAL SIGNAL PROCESSORS

PROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL DIGITAL SIGNAL PROCESSORS Procesoare Numerice de Semnal - CURS 1 PROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL DIGITAL SIGNAL PROCESSORS Procesoare Numerice de Semnal - CURS 2 1. Introducere în domeniul procesoarelor numerice de semnal 2. Sisteme

More information

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE 2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE De-a lungul istoriei omenirii, schimbul a cunoscut mai multe forme. Dacă la început, în condiţiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE SUPORT CURS MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE Titular disciplină: Prof. univ. dr. Dumitru OPREA Suport lucrări practice: Prof. univ. dr. Gabriela MEŞNIŢĂ Lect. univ. dr. Daniela POPESCUL Copyright 2011

More information