Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Ministry of Agriculture and Rural Development, Romania

Size: px

Start display at page:

Download "Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Ministry of Agriculture and Rural Development, Romania"

Richard French
5 years ago
Views:

1 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Ministry of Agriculture and Rural Development, Romania Potenţialul Agriculturii României pentru Culturile Energetice The Potential of Romanian Agriculture for Energy Crops International Forum - Second Edition BIOENERGY in EU countries - Current Status and Future Trends Cluj-Napoca, România, USAMV, 26 May 2011

Situaţia sectorului agricol din România populaţia din mediul rural 45%; populaţia ocupată în agricultură 27,7 % din populaţia totală ocupată (5,6% în UE 2007); suprafaţa agricolă - 14,7 mil ha, (din

2 Situaţia sectorului agricol din România populaţia din mediul rural 45%; populaţia ocupată în agricultură 27,7 % din populaţia totală ocupată (5,6% în UE 2007); suprafaţa agricolă - 14,7 mil ha, (din care 9,38 mil ha arabil - loc 5 în Europa) dimensiunea medie a exploatației - 3,5 ha (în UE 19 ha/fermă) 64% din ferme produc pentru autoconsum. Agricultura RO: 6%din PIB (in SM ale UE cca 1,7%) Modelul agriculturii din România în anul 2010 Agricultura agro-industrială - exploatații cu suprafeţe mari, agricultură adaptată la piaţă şi relativ performantă din punct de vedere tehnic; Agricultura de mijloc (modelul european de agricultură, ferma familială mijlocie); Agricultura de subzistenţă - foarte multe microexploatații, care produc pentru autoconsum; Fermierii pondere mare a persoanelor în vârstă care deţin majoritatea terenurilor; O parte importantă din economia agricolă se realizează pe terenuri deţinute de persoane fizice. Sursa: Anuarul Statistic al României 2009 (date 2007); PAC după posibile orientări strategice din perspectiva realităţii românesti, 17 mai 2010, Conferinţa Contribuţii privind reforma PAC, organizată de MADR împreună cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

$Potenţialul biomasei în România Definiţie conform Directivei 2009/28/CE, art 2: BIOMASĂ: fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor de origine biologică din agricultură$

3 Potenţialul biomasei în România Definiţie conform Directivei 2009/28/CE, art 2: BIOMASĂ: fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor de origine biologică din agricultură (inclusiv substanţe vegetale şi animale), silvicultură şi industriile conexe, inclusiv pescuitul şi acvacultura, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi municipale; România - potenţial energetic ridicat de biomasă (cca 7,6 mil. tep/an ~ 318 PJ): Potenţialul energetic de biomasă al României 6% 7% 8% România - teritoriu geografic echilibrat; condiţii pedoclimatice foarte bune cultivarea unei game largi de plante energetice; Spotenţială - cca. 12% Sarabilă (fără a afecta securitatea alimentară) 16% 63% deşeuri agricole (cereale, resturi vegetale de viţă de vie ş.a) reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc reziduuri din fermele zootehnice deşeuri de lemn - rumeguş şi alte resturi de lemn deşeuri şi reziduuri menajere urbane Sursa: INCDA Fundulea

4 Biomasa din agricultură Sursă de materie primă pentru sectoarele: energie electrică; energie termică; biocarburanţi; biolichide contribuie la reducerea consumului de combustibili fosili (preţuri volatile, rezerve limitate) cu consecinţele aferente, în special reducerea GES.

5 BIOMASA în România Culturi pentru producţia de biodiesel : Rapiţa (cea mai bună cultură); Soia; Floarea soarelui Culturi pentru producţia de bioetanol: Cereale (porumb, grâu,secară); Sfeclă de zahăr; Sorg zaharat, topinambur. Alte culturi: pun în valoare terenuri degradate improprii circuitului agricol. Salcia energetică: sunt 49 locaţii în România pentru testare în diferite zone pedoclimatice Cynara Miscanthus ARGE Miscanthus România ( INMA: Tehnologie pentru promovarea în România a plantei energetice Miscanthus, ca sursă regenerabilă în scopul creşterii competitivităţii şi securităţii energetice USAMV România Cercetări privind Miscanthus Deşeurile agricole - principalele surse potenţiale de substrat pentru producerea de biogaz sau producţia de brichete, peleţi, biocarburanţi generaţia II Probleme: costurile de colectare Fermele zootehnice: dificultăţi legate de managementul dejecţiilor Deşeuri organice din industria alimentară: avantaje determinante: multe companii fac parte, acum, din lanţurile internaţionale, cu experienţă şi interes pentru biogaz; cantităţi mari şi constante de reziduuri organice şi produse secundare, cu umiditate ridicată (nămoluri).

Evoluţia suprafeţei cultivată cu porumb şi plante oleaginoase Evoluţia producţiei medii 3500 4500 3000 4000 3500 2500 2000 k g /h a m ii h a 3000 1500

ulei 2008 2009 2010 0 2001 2002 Porumb 2003 Rapiţă ptr.

M 2001 2002 mii cap. 2.800 2.878 mii cap. 4.447 5.058 mii cap. 7.776 7.945 mii cap. 71.413 77.379 2003 2.897 5.145 8.125 76.616 2004 2801 6.495 8.404 79.

6 Evoluţia suprafeţei cultivată cu porumb şi plante oleaginoase Evoluţia producţiei medii k g /h a m ii h a Floarea Soarelui 2005 Soia Rapiţă ptr. ulei Porumb 2003 Rapiţă ptr. ulei Floarea Soarelui 2007 Soia Porumb Sectorul zootehnic Specificare Bovine Porcine Ovine şi caprine Păsări U.M mii cap mii cap mii cap mii cap Sursa: , Date INS - Anuarul Statistic al României; Date INS, Producţia vegetală la principalele culturi în anul 2009; Date operative MADR.

Puterea instalată teoretic (CHP) pe baza biogazului provenit din reziduuri vegetale 800 MWel 700 600 500 400 300 200 100 0 1. Nord -Est 2. Sud - Est 3.

7 Puterea instalată teoretic (CHP) pe baza biogazului provenit din reziduuri vegetale 800 MWel Nord -Est 2. Sud - Est 3.SudM untenia 4.Sud-Vest Oltenia 5. Ve st 6. Nord-Ve st 7. Ce ntru 8.Bucure ştiilfov Sursa: Studiul "Evaluarea potenţialului biogazului în România", proiect PROBIOPOL (2008)

8 Potenţialul teoretic de biogaz provenit din dejecţii şeptel Nm3biogaz/an rd o N 1. st -E d u S. 2 - st E ia ia n n e e t t l n O u t s -M e d -V u d S u 3. S 4. t es V 5. t es -V rd o N 6. u tr n e C 7. Acest potenţial de biogaz conduce la obţinerea unei puteri instalate de cca. 930MW Sursa: Studiul "Evaluarea potenţialului biogazului în România", proiect PROBIOPOL (2008)

9 Producători de biocarburanţi România Producători biodiesel cu autorizaţie de antrepozit fiscal 21 (în judeţele Argeş, Brăila, Constanţa, Dolj, Galaţi, Olt, Vaslui, etc.) Capacitate instalată: cca mii tone Producători bioetanol (Zimnicea, jud.teleorman şi Brăila) Capacitate instalată: cca 110 mii tone Producători biogaz (date DAJ) S.C Agro New Energy SA, Perieni, judeţul Vaslui: din dejecţii bovine + deşeuri organice + porumb siloz, punere în funcţiune: ian. 2012; S.C Comcereal, Olteneşti, judeţul Vaslui: din dejecţii bovine + deşeuri organice +porumb siloz, punere în funcţiune: feb. 2012; Alţi producători (cu capacităţi mult mai mici).

Locaţii testare plantaţii salcie energetică 2007-2010 2007 2008 2009 2010 49 plantaţii pentru testare, în 28 judeţe; Suprafaţă

tocătură, la centrale energetice care se construiesc (capacitate: 5-10 MWh); b).industrializate la brichetelor sau peleţilor.

10 Locaţii testare plantaţii salcie energetică plantaţii pentru testare, în 28 judeţe; Suprafaţă plantaţie: 1 ha; ha; 40 ha. Utilizarea salciei energetice: a).tocătură, la centrale energetice care se construiesc (capacitate: 5-10 MWh); b).industrializate la brichetelor sau peleţilor. fabricarea În prezent, în România: peste peleţi; 30 firme producătoare de capacitate - cca to/an; din care, cca % se exportă. Sursa: Patronatul Producătorilor de Peleţi din România benko@phxcompany.ro

11 Sprijin pentru cultura plantelor energetice -SAPS Conform Ordinului MADR nr.45/ , s-a introdus codul 953 Plante energetice nonalimentare Culturile ce pot fi înfiinţate ca plante energetice nonalimentare (Cod 953) sunt: - Populus hibridus (plop hibrid energetic), - Salix vinimalis "energo" (salcie energetică), - Cynara cardunculus (anghinare), - Miscanthus giganteus (iarba elefantului), - Panicum virgatum (Switch grass), - Paulownia tomentosa (arborele Prinţesei) şi altele asemenea

12 PNDR: Schema de ajutor de stat nr. N578/ 2009 Stimularea dezvoltarii regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole aferentă Măsurii 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere Versiunea 03 - martie 2011 Obiectiv general: Îmbunătăţirea nivelului general de performanţă al întreprinderilor, prin creşterea competitivităţii întreprinderilor care realizeză investiţii în sectoarele: Procesarea produselor agricole în vederea obtinerii de biocombustibil. Obiective specifice: Introducerea si dezvoltarea de noi tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse agroalimentare, forestiere şi a biocombustibililor; Sprijinul public nerambursabil: 80% contribuţie comunitară FEADR; 20% contribuţie naţională bugetul de stat. Tipuri de investiţii şi cheltuieli eligibile... c) Construcţii noi şi/ sau modernizarea tuturor categoriilor de spaţii şi încăperi pentru producerea şi stocarea energiei din surse regenerabile; d) Achiziţionarea, inclusiv în leasing, de noi instalaţii, maşini şi echipamente necesare activităţii, inclusiv pentru valorificarea reziduurilor forestiere şi pentru producerea de energie din surse regenerabile...; Energia din surse regenerabile obţinută în urma realizării investiţiilor menţionate anterior trebuie utilizată exclusiv în activitatea proprie.

13 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) Măsura Proiecte contractate prin Schema de ajutor de stat XS 13/123A/2008 Nume beneficiar Titlul proiectului SC CO PROD SOR SRL, jud.iasi Infiintare unitate productie ulei presat la rece pentru productie biodisel SC BIOROMOIL SRL, jud.braila Construire fabrica Biodiesel TO/AN SC NAVIGAL IMPEX SRL, com. Sahateni jud.buzau Facilitate complexa de stocare, presare si productie biodiesel SC PROD IMPORT CDC SRL, jud.tulcea Construire statie biogaz SC ROMENERGO BIO ENERGY SRL, localitatea Sarulesti, jud.calarasi Infiintare instalatie de producere biodiesel SC GHITTA SRL, com.ardusat, jud.maramures Uzina de biogaz pentru productie de energie regenerabila Sursa: MADR, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală Autoritatea de Management pentru PNDR

14 Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală - alocarea financiară (1) suplimentare cu cca.101,7 mil.euro din Planul European de Redresare Economică (PERE); pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă, în eficienţa folosirii energiei şi în noi tehnologii care vor contribui la asigurarea unei dezvoltări durabile şi la o mai mare siguranţă a rezervelor, conducând de asemenea la creşterea economică. sunt încurajate atât sporirea utilizării resurselor de energie regenerabilă, inclusiv producerea de bio-combustibil, cât şi creşterea furnizării de bio-masă din cadrul sistemelor agricole şi silvicultură durabilă, din cadrul măsurilor 123, 214, 312. Sursa: MADR, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală Autoritatea de Management pentru PNDR

15 Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală - alocarea financiară (2) MĂSURA Modernizarea exploataţiilor agricole, Versiunea Unul dintre obiectivele specifice se referă la: Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile ; -Tipuri de investiţii şi cheltuieli eligibile: Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei; 11. Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă; -Se acordă prioritate pentru proiectele care realizeaza investiţii în: Sectorul vegetal: (i) legume; (ii) pepiniere şi plantatii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunarii; (iii) culturi de câmp; (iv) pepiniere şi plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) şi struguri de masă; (v) culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă.

16 Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală - alocarea financiară (3) Măsura 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere - sprijinul se acordă în vederea promovării investiţiilor privind generarea bio-combustibililor, energiei regenerabile din biomasă forestieră şi creşterea utilizării resurselor de energie regenerabilă. Măsura 214 Plăţi de agro-mediu - Plăţile de agro-mediu sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a zonelor rurale şi pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari a societăţii pentru servicii de mediu. Plăţile acordate prin măsura de agro-mediu încurajează fermierii să sprijine societatea ca întreg, prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a peisajului şi caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului şi a diversităţii genetice. Măsura 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi - sprijinul se acordă pentru: investiţii în activităţi non-agricole, activităţi mesteşugăreşti, prestări servicii, achiziţionarea de echipamente privind producerea de energie din alte surse regenerabile, decît bio-combustibilii (energia solară, eoliană, hidraulică, geotermică numai în scopul desfăşurării activităţii economice pentru care beneficiarul este sau urmează a fi autorizat). Sursa: MADR, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală Autoritatea de Management pentru PNDR

17 Proiecte cercetare (1) Finanţarea unor proiecte de cercetare în cadrul planului sectorial de cercetare-dezvoltare Agricultură, Alimentaţie, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală al MADR, în perioada , precum şi prin schema competitivă de granturi implementată în cadrul proiectului Modernizarea Sistemului de Cunoaştere şi Informare în Agricultură (MAKIS). Tehnologii noi, moderne, neconvenţionale de valorificare superioară a biomasei - obţinerea de biobenzine, BIOBENZ; Proiectarea şi promovarea unor tehnologii în vederea producerii de energie neconvenţională pentru utilizarea în fermă; Analiza nivelului de acceptabilitate al populatiei rurale din judetul Cluj cu privire la utilizarea centralelor automate pe baza de energie regenerabila (Biomasă); Integrarea fermentaţiei anaerobe şi captarea metanului în managementul dejecţiilor în fermele de vaci de lapte pentru reducerea poluării şi obţinerea unui îngrăşământ valoros; Extensia rezultatelor cercetării pentru prevenirea/combaterea aridizării climei prin crearea de perdele forestiere de protecţie a câmpului în sudul Olteniei şi cercetări privind efectul instalării acestora asupra climei locale şi a culturilor agricole;

18 Proiecte cercetare (2) Cercetări şi extensie privind managementul agropedoclimatice prin derivate pe factori climatici; riscurilor Cercetare aplicativă şi implementare pentru managementul durabil al noxelor în ferme avicole: asigurarea calităţii apei, aerului, stabilizarea dejecţiilor; Dezvoltarea unor noi fertilizanţi organo-minerali şi implementarea unui management integrat al administrării acestora în scopul protecţiei mediului, conservării şi utilizării durabile a resurselor naturale; Cercetarea ştiinţifică europeană are ca ţinte, până în 2050, realizarea şi implementarea complexelor integrate de biorafinare.

19 Plan sectorial cercetare extras Sistem de indicatori geo-referenţiali la diferite scări spaţiale şi temporale pentru evaluarea vulnerabilităţii şi măsurile de adaptare a agroecosistemelor faţă de schimbările globale; Evaluarea potenţialului privind producţia de biocarburanţi şi biolichide în acord cu randamentele minime incluse în directiva 2009/28/CE. Realizarea unui sistem informatic pentru monitorizarea emisiilor tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea materiilor prime organice pentru biocarburanţi şi biolichide; Identificarea de genotipuri la cereale, oleaginoase şi plante furajere şi elaborarea de elemente tehnologice inovative, adaptate impactului schimbărilor climatice; Elaborarea şi perfecţionarea sistemelor de producţie specifice agriculturii conservative, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului şi a rentabilităţii culturilor de grâu, porumb, soia; Crearea de baze de date geo-referenţiale privind riscurile climatice regionale pentru principalele culturi agricole, horticole şi pentru speciile de animale domestice.

20 Importanţa biomasei Agricultura - una dintre ramurile importante ale economiei care va fi foarte afectată de schimbările climatice şi de aceea, conform strategiei europene de securitate, pe de o parte este necesar să se ia toate măsurile pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice iar, pe de altă parte, este necesar să se reducă drastic emisiile gazelor cu efect de seră. În acest context, biomasa din agricultură reprezintă o sursă de materie primă pentru sectoarele energiei electrice, termice, biocarburanţi şi biolichide care contribuie la reducerea consumului de combustibili fosili, cu consecinţele aferente. Biocarburanţii - provocare din punct de vedere al combaterii schimbărilor climatice şi o şansă pentru securitatea energetică la nivel global, regional şi local.

21 Pachet legislativ Energie schimbări climatice DIRECTIVA 2009/28/CE - promovarea utilizării energiei din surse regenerabile Directiva 2009/29/CE - îmbunătăţirea şi extinderea sistemului comunitar comercializare a cotelor de emisii de GES Directiva 2009/30/CE specificaţii pentru benzine şi motorine, introducere mecanism de monitorizare şi reducere GES Directiva2009/31/CE - privind stocarea geologică a dioxidului de carbon Decizia 406/2009/CE privind efortul SM de a reduce emisiile de GES îndeplinirea anagajamentelor până în anul 2020 de pentru Legislaţie România HG 1844/ privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a altor carburanţi regenerabili pentru transport (cu modificările şi completările ulterioare); LEGE nr. 220 din 27 octombrie 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, modificată şi completată prin Legea nr.139/7 iulie 2010.

22 Legea nr. 220/2008 modificată şi completată prin Legea 139/2010 (1) Certificat verde (CV): titlul ce atestă producerea din SRE a unei cantităţi de energie electrică; se poate tranzacţiona, distinct de cantitatea de energie electrică pe care aceasta o reprezintă, pe o piaţă organizată, în condiţiile legii; Producătorii de energie din SRE beneficiază de un număr de 3 CV (pentru fiecare MWh produs şi livrat) de producătorii de energie electrică, din următoarele SRE: energie geotermală gaz rezultat din procesarea deşeurilor gaz de fermentare a nămolurilor din inst. de epurare a apelor uzate biomasă biolichide biogaz; Pentru energia electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă în centrale care utilizează aceste SRE se acordă suplimentar câte un CV ptr. fiecare 1 MWh produs şi livrat; Tranzacţionarea CV se face de OPCOM (Operatorul pieţei de energie electrică din RO) Cotele anuale obligatorii de energie electrică produsă din SRE care beneficiază de sistemul de promovare prin CV vor ajunge în 2020, la 20%; Pentru perioada , valoarea de tranzacţionare a CV pe piaţă va fi între 27 euro/cv şi 55 euro/cv; Furnizorii de energie electrică sunt obligaţi să achiziţioneze anual un număr de CV echivalent cu produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de CV stabilite pentru anul respectiv şi cantitatea de energie electrică, exprimată în MWh, furnizată anual consumatorilor finali.

23 Legea nr. 220/2008 modificată şi completată prin Legea 139/2010 (2) Autoritatea de implementare a Pachetului legislativ Energie schimbări climatice - Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri: elaborează strategia de valorificare şi promovare a surselor regenerabile de energie; elaborează Planul naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile conform modelului stabilit de Comisia Europeană; Autorităţi colaboratoare: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Planul naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile stabileşte: obiectivele naţionale privind ponderea energiei din surse regenerabile consumate în transport, energie electrică, încălzire şi răcire în anul 2020; măsurile care trebuie adoptate pentru atingerea obiectivelor naţionale globale; cooperarea între autorităţile locale, regionale şi naţionale; transferurile statistice sau proiectele comune planificate; strategiile naţionale de dezvoltare a resurselor de biomasă şi de mobilizare a noi surse de biomasă destinate diferitelor utilizări.

24 ACTE NORMATIVE ÎN AVIZARE Proiect Hotărâre Guvern privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a biolichidelor (Directiva 2009/28/CE); Proiect Hotărâre de Guvern privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; Propunere legislativă privind acordarea de stimulente pentru culturile de plante energetice; Propunere legislativă privind promovarea producerii şi utilizării biocarburanţilor şi a altor carburanţi regenerabili pentru transport.

25 Oportunităţi România dispune de un potenţial agricol important pentru cultura materiilor prime necesare fabricării de biocarburanţi şi biolichide (culturile de floarea soarelui, rapiţă, soia, porumb, sfeclă de zahăr sau sorg zaharat, salcie energetică, Miscanthus, Cynara etc). valorificarea semnificativă a potenţialului de producţie a biomasei din care se pot obţine biocarburanţi (biodiesel şi bioetanol) şi biolichide pentru obţinerea de energie electrică şi termică - reprezintă o altă oportunitate pentru România, îndeosebi pentru dezvoltarea rurală. îşi poate acoperi din resurse interne, cantitatea de biocarburanţi recomandată de Directiva 2009/28/CE, pentru ţinta de cel puţin 10% din consumul naţional final de energie în transporturi. producţia de biocarburanţi oferă oportunităţi de export şi reprezintă o alternativă pentru dezvoltarea agriculturii şi folosirea terenurilor neutilizate. promovarea unor tehnologii de producere şi utilizare a biocarburanţilor la nivel de fermă şi de valorificare a biomasei (peleţi, brichete) va reprezenta o altă provocare pentru viitor, sub mai multe aspecte: - rentabilizarea producţiei agricole, prin modernizarea tehnicilor de cultură; - utilizarea unor tehnologii care să nu provoace dezechilibre ecologice; - reciclarea unor produse secundare (deşeuri din zootehnie, reziduuri agricole etc.); - reducerea dependenţei de energiile clasice; - realizarea unui sistem integrat sol-plante-animale-om. biocarburantul este perceput, din ce în ce mai mult, ca element integrat în sistemul ecologic economic - social.

26 PERSPECTIVE Pentru România, cele trei ţinte ( ) sunt posibil a fi atinse, până în anul 2020: -Reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 (faţă de 1990) - (în funcţie de rezultatele Conferintei internaţionale din toamna 2011) -Ponderea energiilor din SRE: 20 % din consumul final brut de energie (pentru România, obiectiv 24%); -Creşterea eficienţei energetice cu 20%. Ponderea energiei din SRE în transporturi: min.10% din consumul final de energie în transporturi. Necesitatea trecerii la producţia de biocarburanţi din generaţia a II a pentru utilizarea biomasei. Utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune ale UE pentru investiţii în producţia de ER. Realizarea unei pieţe a ER pentru a contribui la atingerea obiectivelor strategiei revizuite de la Lisabona (creşterea ocupării forţei de muncă, dezvoltarea activităţilor de cercetare şi inovare etc.)

27 VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE! Dr.ing.Benone VELCESCU - ben.velcescu@madr.ro Dr.ing.Monica STAICU - monica.staicu@madr.ro Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor