CAPITALUL SOCIAL ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICǍ UN NOU FǍGAŞ AL VIZIUNII INSTITUŢIONALISTE
|
|
- Rodney Freeman
- 5 years ago
- Views:
Transcription
1 ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 CAPITALUL SOCIAL ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICǍ UN NOU FǍGAŞ AL VIZIUNII INSTITUŢIONALISTE RAMONA NICOLETA BUNDǍ Social Capital and Economic Development A New Direction in Institutional Research Abstract In the last decades the concept of social capital defined here as the norms and networks that enable people to act collectively enjoyed a remarkable rise across the socio-economic disciplines. The present paper traces the evolution of social capital research as it pertains to economic development and identify four distinct approaches the research has taken, with special attention for institutional one. The evidence suggests that these views, with emphasis on incorporating different levels and dimensions of social capital and their recognition of the positive and negative outcomes that social capital can generate, lead to comprehensive and coherent development policy prescriptions. Key words: capital social, dezvoltare economicǎ, neoinstituţionalism, politici economice. 1 Introducere De-a lungul timpului, teoriile creşterii şi dezvoltǎrii economice au gravitat în jurul capitalului, atributele de natural, tehnic, uman şi social fiind cele care i-au oferit mereu alte valenţe. Prezentarea acestor teorii din perspectiva conceptului plurivoc de capital este o direcţie pe care ne propunem sǎ o urmǎm în cercetǎrile noastre viitoare. Cu grija de a nu ne transforma argumentele într-o apologie a conceptului în sine, ne îndreptǎm atenţia, pentru moment, spre capitalul social. 2 Conceptualizarea rolului capitalului social în dezvoltarea economică Prozaic exprimat, nu ceea ce ştii, ci pe cine ştii desemnează capital social. Privind în jur observăm că în competiţia pentru obţinerea unei slujbe sau pentru semnarea unui contract au câştig de cauză cei care au prieteni bine situaţi. Intuim, astfel, cǎ ideea pe care se sprijinǎ este aceea că familia, prietenii, cunoştinţele sau colegii constituie o resursă valoroasă utilizată în situaţii critice. Prin extrapolare, acele comunităţi caracterizate prin legături sociale strânse şi înzestrate cu o multitudine de asociaţii civice au o mai bună capacitate de a lupta împotriva sărăciei [D. Narayan, 1995]. De fapt, o trăsătură definitorie a Lector doctorand, Catedra de Administrarea Afacerilor, Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea Ovidius Constanţa, dinuramona@univ-ovidius.ro
2 Capitalul social şi dezvoltarea economicǎ. Un nou fǎgaş al viziunii instituţionaliste 231 sărăciei este aceea că persoanele afectate de acest fenomen sunt marginalizate în societate, fiind excluse din anumite reţele sociale care le-ar putea asigura un trai decent. Mai formal, capitalul social se referă la normele şi valorile care fac ca indivizii să acţioneze colectiv; solidaritatea, reciprocitatea, generozitatea, supunerea faţă de autorităţi etc. sunt calităţi cognitive sau predispoziţii generate de credinţa în sau afilierea la anumite norme sau valori. 1 Dezvoltarea conceptului de capital social şi actuala sa influenţǎ în ştiinţele sociale se datoreazǎ, în mare mǎsurǎ, lucrǎrilor lui Pierre Bourdieu, James Coleman şi Robert Putnam. De pe poziţii sociologice, autorii amintiţi au identificat capitalul social cu un ansamblu de instituţii (formale şi informale) şi organizaţii sociale (verticale şi orizontale) care faciliteazǎ cooperarea indivizilor în dobândirea unui beneficiu mutual şi cu incidenţe asupra eficienţei activitǎţii dintr-o comunitate. 2 Conceptualizarea rolului relaţiilor sociale în dezvoltarea economică are o lungă istorie în ştiinţele sociale, dar sensul în care capitalul social este utilizat în prezent datează de 90 de ani. Lyda J. Hanifan, administrator al unei şcoli din West Virginia, explicând importanţa participării comunităţii la ameliorarea performanţelor educaţionale a invocat conceptul de capital social astfel:...ceea ce contează în viaţa de zi cu zi a oamenilor anume: buna credinţă, prietenia, simpatia şi raporturile sociale dintre indivizi şi familii, care generează unitate socială [...]. Dacă un individ intră în contact cu un vecin, acesta din urmă cu un alt vecin, va rezulta o acumulare de capital social care imediat poate satisface nevoi sociale şi care poate da naştere unui potenţial social suficient pentru îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de viaţă în întreaga comunitate. [L.J. Hanifan, 1916, apud M. Woolcock, 2000, 230]. Capitalul social, în aceastǎ accepţiune, a revenit printre preocupările teoreticienilor începând cu anii 80. Includerea acestui concept în dezbaterile pe tema dezvoltǎrii a dat un plus de greutate pledoariilor privind importanţa instituţiilor formale şi informale pentru dimensionarea performanţelor macroeconomice; mai mult, a accentuat caracterul interdisciplinar al acestor cercetǎri, îmbogǎţind arsenalul de variabile sociale cu înclinaţia spre asociabilitate a indivizilor; rezultatul este un nou cadru al analizei, mai cuprinzǎtor, care umple o bunǎ parte din golul existent între teorie şi funcţionarea realǎ a economiilor. Noile eforturi ştiinţifice se înscriu pe linia economiei neoinstituţionale, respectiv acelui program de cercetare care aspirǎ la integrarea unor teorii eterogene privind: costurile de tranzacţie, drepturile de proprietate, problemele acţiunii colective, formele de organizare, contractele, normele politice şi sociale [ T. Eggertsson, 1999, 12-13]. Astfel privite, studiile asupra modului în care agenţii economici interacţioneazǎ şi se organizeazǎ pentru a genera creştere şi dezvoltare economicǎ s-au încadrat în patru megatendinţe - viziunea comunitaristǎ, relaţionistǎ, instituţionalistǎ şi integratoare sau sinergicǎ. 3 Viziunea comunitaristă. În cadrul acestei abordări capitalul social se identifică la nivelul unor forme organizaţionale locale, de genul cluburilor, asociaţiilor sau grupurilor civice. Promotorii acestei viziuni consideră că o densitate mai mare a acestor grupări în cadrul comunităţii sporeşte bunăstarea colectivă. Nu toţi teoreticienii capitalului social împărtăşesc acest entuziasm. De exemplu, Rubio semnalează existenţa unui capital social pervers, format la nivelul ghetourilor, grupărilor mafiote, traficanţilor de droguri, capital care obstrucţionează dezvoltarea economică [M. Rubio, 1997, ]. Crima organizată din Rusia şi America Latină generează considerabile externalităţi negative asupra societăţii sub forma vieţilor pierdute sau resurselor risipite. De fapt, perspectiva comunitaristă presupune implicit existenţa unor comunităţi omogene care includ şi în cadrul cărora au beneficii toţi membri. Însă o literatură vastă despre inegalitatea castelor, excluderea etnică şi discriminarea sexuală contrazice această opinie [D. Narayan, T. Shah, 1999].
3 232 RAMONA NICOLETA BUNDǍ Exemple din ţările în curs de dezvoltare demonstrează că simpla existenţă a unui nivel ridicat de solidaritate socială sau unei multitudini de grupări informale nu conduce, în mod necesar, la prosperitate economică. În America Latină, populaţia indigenă, înzestrată cu un bogat capital social, este exclusă din punct de vedere economic datorită lipsei de resurse financiare şi neputinţei accederii la putere, elemente care ar fi necesare pentru a putea schimba regulile jocului în favoarea ei [Ibidem]. A doua perspectivă asupra capitalului social pune accent pe asocierile verticale şi orizontale dintre oameni şi relaţiile din cadrul şi dintre aceste entităţi organizaţionale (grupuri constituite la nivel de comunitate şi firme). Astone şi colaboratorii săi afirmau că legăturile intracomunitare conferă familiilor şi colectivităţii identitate şi ţeluri comune [N.M.Astone, 1999, 1-31]. În literatura de specialitate recentă, relaţiile dintre membrii unui grup sunt denumite bonding social capital (relaţiile orizontale) iar cele dintre grupuri bridging social capital (relaţiile verticale). Această perspectivă evidenţiazǎ tensiunile existente între virtuţiile şi viciile capitalului social. De fapt, capitalul social poate fi privit ca o sabie cu două tăişuri. Membrii unei comunităţi se pot bucura de sprijinul celorlaţi pentru îngrijirea casei, copiilor, obţinerea unei slujbe sau chiar a unui împrumut în situaţii de criză. Dar aceleaşi legături interpersonale atrag şi obligaţii, unele cu consecinţe negative în plan economic. Loialitatea faţă de grup poate fi atât de puternică încât izolează membrii, în sensul că îi îndepărtează de informaţiile privind noile oportunităţi de angajare sau creează un climat de ridiculizare a eforturilor individuale de studiu sau de muncă asiduă. Portes şi Sensenbrenner oferă ca exemplu, în acest sens, imigranţii în SUA proveniţi din Asia care, după ce au prosperat, şi-au anglicizat numele pentru a se elibera de obligaţiile faţă de comunitatea lor [A. Portes, 1993, ]. Astfel, aprecierea capitalului social exclusiv prin prisma beneficiilor pe care le poate genera asupra unui grup social ignoră posibilitatea ca acestea să fie obţinute în detrimentul intereselor altui grup sau ideea că sunt obţinute, dar cu costuri semnificative ce vor fi resimţite în viitor. Viziunea instituţionalǎ susţine cǎ vitalitatea societǎţii civile se aflǎ sub semnul calitǎţii instituţiilor formale; dintr-o astfel de perspectivǎ, capitalul social înceteazǎ sǎ mai fie o variabilǎ independentǎ şi devine dependentǎ de mediul instituţional. Şi invers, îndeplinirea funcţiilor statului depinde de propria coerenţǎ internǎ, credibilitate, competenţǎ, precum şi transparenţǎ şi responsabilitate faţǎ de societatea civilǎ. Studiile circumscrise acestei viziuni subliniazǎ cǎ birocraţia, corupţia, îngrǎdirea libertǎţilor civice, tensiunile sociale şi disproporţia sau lipsa drepturilor de proprietate constituie obstacole importante în calea creşterii economice. Într-un astfel de climat al afacerilor nu sunt stimulate investiţiile în şcoli, spitale, infrastructurǎ de transport şi comunicaţii, nici investiţiile strǎine directe; remarcǎm necesitatea existenţei unei complementaritǎţi între formele ortodoxe de acumulare a capitalului fizic şi investiţiile în capitalul social civic şi guvernamental 4. Viziunea sinergicǎ ţinteşte cǎtre unificarea punctelor de vedere exprimate de economişti (instituţionaliste) cu cele ale experţilor politici, sociologilor şi antropologilor (comunitariste şi relaţioniste). Sinteza acestor perspective dezvǎluie urmǎtoarele aspecte: - impactul guvernelor, întreprinderilor şi grupurilor civice asupra îndeplinirii obiectivelor colective de dezvoltare este variabil; - se impun complementaritatea şi asocierea între guverne, întreprinderi şi comunitǎţi, precum şi în cadrul lor, pentru a putea promova o dezvoltare sustenabilǎ; - rolul statului este cel mai important şi problematic ca urmare a calitǎţilor sale de furnizor ultim de bunuri publice, arbitru final şi responsabil al statului de drept, agent capabil sǎ faciliteze stabilirea unor alianţe durabile între clase, etnii, rase, sexe şi religii.
4 Capitalul social şi dezvoltarea economicǎ. Un nou fǎgaş al viziunii instituţionaliste 233 Implicaţii teoretice şi politice. Capitalul social este liantul care uneşte societǎţile şi care face posibilǎ bunǎstarea umanǎ prin: - impulsionarea schimbului de informaţii şi diminuarea costurilor de tranzacţie pe fondul încrederii reciproce; - facilitarea adoptǎrii de decizii colective, fiind un factor esenţial al coeziunii sociale; - reducerea oportunismului, prin prisma faptului cǎ apartenenţa la un grup social genereazǎ angajamente pe baze de reciprocitate şi încredere ca efect al interacţiunilor repetate la nivelul membrilor sǎi. Prin urmare, ţǎrile cu societǎţi divizate (din punct de vedere economic şi social) şi cu guverne slabe, ostile şi corupte nu au capacitatea de a obţine o dezvoltare economicǎ durabilǎ. Recunoaşterea importanţei capitalului social are incidenţe asupra configurǎrii politicilor care multă vreme au fost focalizate pe dimensiunea economică a procesului dezvoltării; impactul nefast al politicilor organismelor internaţionale asupra sărăciei în diverse comunităţi, prea puţin înţelese, reflectǎ cǎ elementele tehnice şi financiare sunt necesare, dar nu suficiente pentru fundamentarea unui proiect de dezvoltare. De ce trebuie sǎ ţinǎ cont arhitecţii politicilor naţionale şi internaţionale pentru dezvoltare? Cum se explicǎ succesul sau eşecul acestor politici în termenii capitalului social? În primul rând, pentru stabilirea modului de intervenţie în toate sferele realitǎţii socioeconomice, considerǎm cǎ primul pas trebuie fǎcut cǎtre identificarea corectǎ a grupurilor sociale dominante şi a interdependenţelor dintre ele. Înţelegerea modului în care măsurile propuse vor afecta interesele acestor grupuri este importantǎ într-un mediu social configurat ca un mix delicat de organizaţii, reţele şi instituţii informale. Potenţialul conferit de mobilizarea grupurilor respective în direcţia servirii binelui general nu trebuie pierdut din vedere când se formuleazǎ o nouǎ politicǎ. În al doilea rând, recomandǎm impulsionarea dezvoltǎrii legăturilor sociale din interiorul comunităţilor sărace şi ale acestora cu alte grupuri sociale. Ultimele prezintă o semnificaţie deosebită întrucât majoritatea deciziilor care îi afectează pe cei săraci nu sunt adoptate la nivelul comunitǎţii lor. Consensul între grupuri eterogene din punct de vedere al intereselor şi înzestrării cu resurse nu poate fi atins decât prin participarea reprezentanţilor tuturor mediilor la procesele decizionale sau la acţiunile sociale 5. Totuşi identificarea liantului care să transforme segmentarea socială în coeziune socială rǎmnâne o provocare a cercetǎrilor viitoare pe tema dezvoltării economice. În al treilea rând, abordarea dezvoltării din perspectiva capitalului social se încadrează în spectrul teoriilor care susţin necesitatea unei politici de diseminare a informaţiei la toate nivelurile societăţii pentru o mai eficientă antrenare a actorilor sociali în atingerea bunǎstǎrii generale. În acest context, accesul larg la tehnologiile moderne de telecomunicaţii este esenţial pentru cǎ favorizează transmiterea informaţiilor între grupurile sociale. În al patrulea rând, considerǎm cǎ o atenţie specialǎ trebuie sǎ se acorde monitorizǎrii impactului politicilor de dezvoltare asupra capitalului social al comunităţilor sărace. Este de dorit ca organismele internaţionale să considere capitalul social al celor săraci un punct de plecare şi să identifice elementele complementare şi nu substituibile, atunci când stabilesc coordonatele unei politici de dezvoltare. 3 Concluzii O particularitate a acestui domeniu este cǎ cercetarea asupra relaţiei capital socialdezvoltare se aflǎ într-o fazǎ incipientǎ, ceea ce face ca practicienii şi politicienii, presaţi de realitǎţi, sǎ nu mai aştepte soluţiile oamenilor de ştiinţă şi sǎ înveţe făcând. Aceste experienţe fǎcute pe oameni se soldeazǎ cu rezultate pozitive sau negative. Astfel cǎ de câte
5 234 RAMONA NICOLETA BUNDǍ ori practica devanseazǎ teoria este necesarǎ o evaluare mai riguroasă a proiectelor şi a impactului politicilor asupra capitalului social diferitelor comunitǎţi, mai multă muncă pentru a debloca mecanismele prin care capitalul social funcţionează şi de a-i înţelege factorii determinanţi. Proiectele de dezvoltare temeinic elaborate devin lecţii practice extrem de valoroase care pot fi transpuse în noi teorii; şi ar fi culmea ironiei ca persoanele cele mai interesate de studierea şi promovarea capitalului social să nu dea dovadă de încredere, bunăvoinţă, deschidere şi dorinţă de a împărtăşi informaţii şi idei noi în acest domeniu. Progresul este posibil numai prin eforturi conjugate! Bibliografie Astone, N.M., Nathanson, C., Schoen, R.T, Kim, Y., Family Demography, Social Theory, and Investment in Social Capital, Population and Development Review, 25(1), Coleman, J., The Foundations of Social Theory, Harvard University Press, Cambridge, Eggertsson, T., Economia neoinstituţionalǎ (comportament şi instituţii), CEU Press, Chişinǎu, Esman, M., Uphoff, N., Local Organizations: Intermediaries in Rural Development, Ithaca, N.Y.: Cornell University Press, Fukuyama, F., Social Capital, Tanner Lecture on Human Values, Hanifan, L.J., 1916, apud M. Woolcock, D. Narayan, Social Capital: Implications for Development Theory, Research and Policy, World Bank Research Observer, vol. 15, Narayan, D., Designing Community-Based Development, World Bank, Social Development Paper 7, Washington, D.C., Narayan, D., Shah, T., Gender Inequity, Poverty, and Social Capital, Background paper prepared for the Policy Research Report on Gender and Development, World Bank, Development Research Group, Washington, D.C., Portes, A., Sensenbrenner, J., Embeddedness and Immigration: Notes on the Social Determinants of Economic Action, American Journal of Sociology, 98 (6), Putnam, R., Leonardi, R., Nanetti, R., Making Democracy Work: Traditions in Modern Italy, Princeton University Press, Putnam, R., Bowling Alone, ed. Simon and Schuster, New York, Rubio, M., Perverse Social Capital: Some Evidence from Colombia, Journal of Economic Issues, 31 (3), Note: 1. Fukuyama atrăgea atenţia că numai o parte din normele şi valorile împărtăşite de indivizi reprezintă capital social: Capitalul social poate fi definit simplu ca existenţa unui anumit set de reguli informale şi norme împărtăşite de membrii unui grup, care permit cooperarea între ei. Împărtăşirea valorilor şi normelor nu produce în sine capital social, deoarece valorile pot fi unele greşite Normele care produc capital social trebuie substanţial să includă virtuţi ca sinceritatea, îndeplinirea obligaţiilor şi reciprocitatea. [F. Fukuyama, 1997, ] 2. Putnam, unul din pionierii cercetǎrilor pe aceastǎ temǎ, utiliza în prima sa lucrare definiţia: capitalul social se referă la trăsăturile organizării sociale, precum încredere, norme şi relaţii care pot ameliora eficienţa în societate prin facilitarea acţiunilor comune [R. Putnam, 1993, 167]. Ulterior, autorul a schimbat retorica discursului sǎu dinspre beneficii cǎtre conexiunile între indivizi reţelele sociale şi normele de reciprocitate şi încredere care apar în cadrul lor [R. Putnam, 2000, 19]. Coleman în Fundamentele teoriei sociale oferă o caracterizare similară conceptului: organizarea socială constituie capital social, facilitând atingerea obiectivelor care nu pot fi atinse în absenţa ei sau pot fi atinse dar cu un cost mai ridicat. [J. Coleman, 1990, 304]. Pe baza acestor definiţii putem schiţa
6 Capitalul social şi dezvoltarea economicǎ. Un nou fǎgaş al viziunii instituţionaliste 235 urmǎtoarea caracterizare a conceptului: (1) capitalul social generează externalităţi pozitive pentru membrii unui grup; (2) aceste externalităţi sunt produse pe fondul încrederii, normelor şi valorilor comune; (3) încrederea, valorile şi normele îşi au originea în organizaţiile sociale informale. 3. Termenii utilizaţi reprezintǎ traducerea noastrǎ pentru: communitarian view, networks view, institutional view şi synergy view. Aceastǎ clasificare a cercetǎrilor pe tema capitalului social a fost întocmitǎ de Michael Woolcock şi Deepa Narayan în cadrul lucrǎrii Social Capital: Implications for Development Theory, Research, and Policy, World Bank Research Observer 15 (2), p Delimitarea capitalului social civic de cel guvernamental a fost realizatǎ de Paul Collier în The Political Economy of Ethnicity, Annual Conference on Development Economics, Banca Mondialǎ, Washington, M. Esman şi N. Uphoff subliniau cǎ atunci când comunităţile sărace se implică direct în implementarea, managementul şi evaluarea proiectelor, eficienţa investiţiilor şi durabilitatea rezultatelor sunt asigurate. [M. Esman, 1984]
Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ
Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este
More informationCoeziunea socială o analiză post-criză
Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012), No. 11(576), pp. 111-118 Coeziunea socială o analiză post-criză Alina Magdalena MANOLE Academia de Studii Economice din Bucureşti magda.manole@economie.ase.ro
More informationGRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat
GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri
More informationLABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)
LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică
More informationClick pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.
1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:
More informationApplication form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)
Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument
More informationPress review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1
Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia
More informationPasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I
4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi
More informationROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE
ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition
More informationPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional
More informationGhid de instalare pentru program NPD RO
Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi
More informationVISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard
VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;
More informationPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul
More informationOrganismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale
Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare
More informationENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU
SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în
More informationSTANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS
1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru
More informationImportanţa productivităţii în sectorul public
Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În
More informationParcurgerea arborilor binari şi aplicaţii
Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -
More informationACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ
Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM
More informationCOSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA
COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN Felix-Constantin BURCEA Abstract A face compromisuri implică întotdeauna a compara costuri şi beneficii. Ce câştigi reprezintă beneficiul, care de obicei depinde
More informationAlexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro
Alexandrina-Corina Andrei Everyday English Elementary comunicare.ro Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Comunicare.ro, 2004 SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice David
More informationAutor: Mariea Ionescu Conducător ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Marian Preda
REZUMAT Dezvoltarea sociala a minoritatii romilor din Romania Analiza institutiilor, resurselor umane, politicilor si proiectelor nationale reflectata in documentele institutiilor europene -, Autor: Mariea
More informationTeoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1
Educaţia Matematică Vol. 4, Nr. 1 (2008), 33-38 Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Silviu Crăciunaş Abstract In this article we propose a demonstration of Borel - Lebesgue
More informationDEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY
DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti
More informationriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei
More informationCALITATEA VIEŢII LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI. ANALIZA MEDIULUI EXISTENŢIAL ŞI INTERVENŢII PSIHOSOCIALE
CALITATEA VIEŢII LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI. ANALIZA MEDIULUI EXISTENŢIAL ŞI INTERVENŢII PSIHOSOCIALE Studiul de faţă prezintă, în prima parte, câteva modele explicative ale calităţii vieţii, cu referire
More informationDUMITRU BATÂR SOCIOLOGIA DEVIANŢEI SIBIU
DUMITRU BATÂR SOCIOLOGIA DEVIANŢEI SIBIU - 2009 CUPRINS CAPITOLUL 1 SOCIOLOGIA ŞTIINŢĂ A SOCIETĂŢII... 7 1.1 Concepţii despre societate şi apariţia sociologiei ca ştiinţă... 7 1.2 Societatea umană obiect
More informationRELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII
RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani
More informationCALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE
CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional
More informationEDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES
97 EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES Primary School Professor Ionela Liliana VÎJÎITU Dobreşti Primary and Secondary School, Argeş County, Romania Email: ionelavajaitu@yahoo.com Abstract: Education
More informationComunicarea în grupurile organizaţionale
82 Management Comunicarea în grupurile organizaţionale Ec. Monica RADU Abstract Organizational group can be defined as some persons between who exist interactive connections (functional, communication,
More informationMarketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III
Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice
More informationRESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility
More informationUtilizarea eficientă a factorilor de producţie
Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized
More informationDezvoltarea economică locală
Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management
More informationSUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1
008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x
More informationCreating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi
Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi preface Preface Prefaţă prefaţă The Republic of Moldova proclaimed its independence
More informationGREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE
Andreea CONSTANTINESCU Institutul de Economie Naţională, Academia Română GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Theoretical article Keywords Green economy, Climate change, Green growth, Sustainable
More informationPromovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective
Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Drd. Rodica IVORSCHI Academia de Studii Economice București Abstract Stabilirea ierarhiei obiectivelor,
More informationUniversitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I
Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar 2015-2016 Semestrul I I. Informaţii generale despre curs Titlul disciplinei: Responsabilitate
More informationClasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1
Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare
More informationCriterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012
CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este
More informationCONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE
Concepte manageriale de relaţii publice 59 CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE M. Forfolea Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova 1. EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE RELAŢII PUBLICE Societatea
More informationCalcule de regresie privind convergenţa economică şi evidenţierea contribuţiei factorului instituţional
A C A D E M I A R O M Â N Ă INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE STUDII ECONOMICE Calcule de regresie privind convergenţa economică şi evidenţierea contribuţiei factorului instituţional Aurel Iancu
More informationConf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider?
LEADERSHIP ARTÃ SAU ŞTIINŢÃ? Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider? Este leadershipul (actul de a conduce)
More informationSplit Screen Specifications
Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical
More informationLUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY
LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY Dr. Simona MITROIU Departamentul de Ştiinţe Umaniste Universitatea
More informationM ANAGEMENTUL INOVARII
M ANAGEMENTUL INOVARII 2016 M aria Popescu ISBN 978-606-19-0759-5 Maria POPESCU MANAGEMENTUL INOVĂRII 2016 Cuprins Introducere 1. Noţiuni de bază 1.1- Conceptul de inovare 1.2. Tipologia inovării 1.3.
More informationVIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
VIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI Prof. univ. dr.dr.dr.h.c. Constantin Brătianu, Asist. univ. drd. Ionela Jianu Academia de Studii Economice,
More informationCurriculum vitae Europass
Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,
More informationPro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations
271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor
More informationPage 1 of 6 Motor - 1.8 l Duratorq-TDCi (74kW/100CP) - Lynx/1.8 l Duratorq-TDCi (92kW/125CP) - Lynx - Curea distribuţie S-MAX/Galaxy 2006.5 (02/2006-) Tipăriţi Demontarea şi montarea Unelte speciale /
More informationZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS
ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGIA ŞI EXPRESIILE IDIOMATICE 163 OANA BOLDEA Banat s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Timişoara, România Abstract: An expression is an
More informationχ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland
χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland în raportul Viitorul nostru comun : Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezente
More informationGhid metodologic de implementare a proiectelor pilot
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la
More informationMaria plays basketball. We live in Australia.
RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?
More informationDaniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică
DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul
More informationEgalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi
Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la: - alegerea ori
More informationCircuite Basculante Bistabile
Circuite Basculante Bistabile Lucrarea are drept obiectiv studiul bistabilelor de tip D, Latch, JK şi T. Circuitele basculante bistabile (CBB) sunt circuite logice secvenţiale cu 2 stări stabile (distincte),
More informationCurriculum vitae Europass
Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Foia Liliana Georgeta Str. Toma-Cozma Nr. 12, RO- 700555, Iasi, Romania Telefon(oane) +40 232301808 (office) Mobil: +40 744704452
More informationFINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY
DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI PROF.UNIV.DR. CĂRUNTU CONSTANTIN LECT.UNIV.DR. LĂPĂDUŞI MIHAELA LOREDANA UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI FINANCIAL
More informationSTANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 315 CUNOAŞTEREA ENTITĂŢII ŞI MEDIULUI SĂU ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE DENATURARE SEMNIFICATIVĂ
1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 315 CUNOAŞTEREA ENTITĂŢII ŞI MEDIULUI SĂU ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE DENATURARE SEMNIFICATIVĂ CUPRINS Paragraf Introducere 1-5 Proceduri de evaluare a riscului
More informationLESSON FOURTEEN
LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning
More informationCULTURA ORGANIZAÞIONALÃ ªI COMPETITIVITATEA
CULTURA ORGANIZAÞIONALÃ ªI COMPETITIVITATEA Cultura organizaþionalã ºi competitivitatea 3 CRISTINA GÃNESCU CULTURA ORGANIZAÞIONALÃ ªI COMPETITIVITATEA EDITURA UNIVERSITARÃ Bucureºti, 2011 Referenþi 4 ºtiinþifici:
More informationMail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook
Instrucțiunea privind configurarea clienților e-mail pentru Mail Moldtelecom. Cuprins POP3... 2 Outlook Express... 2 Microsoft Outlook 2010... 7 Google Android Email... 11 Thunderbird 17.0.2... 12 iphone
More informationSORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ
SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.
More informationiulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO
Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi
More informationSCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE
CERCETARE, EDUCAŢIE, ÎNVĂŢĂMÂNT TEHNIC SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE Ş. l. dr.ing. Ion DURBACĂ,
More information4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia
4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia Media (sau ) a unei variabile aleatoare caracterizează tendinţa centrală a valorilor acesteia, iar dispersia 2 ( 2 ) caracterizează
More informationComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei
ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14
More informationDISCUŢII PRIVIND CONCEPTUL ŞI TIPOLOGIA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA
CONTROVERSIES REGARDING THE CONCEPT AND TIPOLOGY OF THE CULTURAL HERITAGE IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA DISCUŢII PRIVIND CONCEPTUL ŞI TIPOLOGIA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA Gheorghe GUȚU Master
More informationGhid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor
Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor Autori: psih. Daniela GEORGESCU psih. Ana Maria MOLDOVAN dr. Gabriel CICU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale: Autori:
More informationAuditul calităţii versus comunicarea corporativă
Management 79 Auditul calităţii versus comunicarea corporativă Prof. univ. dr. Alexandru TAŞNADI Conf. univ. dr. Diana Andreia HRISTACHE Abstract This material presents the relation between the product
More informationComunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
More informationINFORMATION SECURITY AND RISK MANAGEMENT - AN ECONOMIC APPROACH
INFORMATION SECURITY AND RISK MANAGEMENT - AN ECONOMIC APPROACH Lt. col. lect. univ. dr. ing. Cezar VASILESCU Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resursele de Apărare Abstract This paper
More informationReducerea Sărăciei şi Managementul Integrat al Resurselor de Apă - IWRM
TAC DOCUMENTE INFORMATIVE Nr. 8 Reducerea Sărăciei şi Managementul Integrat al Resurselor de Apă - IWRM Parteneriatul Global al Apei Comitetul Tehnic Consultativ (TAC) Global Water Partnership Secretariat:
More informationREFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION
STUDII REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION Ecaterina Vrasmas Universitatea din Bucuresti Rezumat:
More informationDEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie
More informationPROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE Carol I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DUŢU, PETRE Provocări actuale pentru securitatea europeană
More informationParadoxuri matematice 1
Educaţia Matematică Vol. 3, Nr. 1-2 (2007), 51-56 Paradoxuri matematice 1 Ileana Buzatu Abstract In this paper we present some interesting paradoxical results that take place when we use in demonstration
More informationStrategia FONPC pe perioada MISIUNE
Bdul. Decebal Nr.4 Bl.S11, Sc.1, Et.3, Ap.9 030965 Bucureşti, sector 3 Tel/Fax: +40-21-320.80.65 Tel: +40-21-326.84.58 E-mail: programe@fonpc.ro www.fonpc.ro Strategia FONPC pe perioada 2011-2015 MISIUNE
More informationStandardele pentru Sistemul de management
Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi
More informationValorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Teoria Educaţiei Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare etwinning Ghid pentru profesori Bucureşti 2009 Autori: Simona Velea (coord.),
More informationPROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE
PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE Corneliu Mănescu-Avram Nicuşor Zlota Lucrarea prezentata la Conferinta Anuala a SSMR din Romania, Ploiesti, 19-21 octombrie 2012 Abstract. This paper
More informationDIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992
DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie
More informationSOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA
SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....
More informationÎnvăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România
REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România Acest document de învăţare pentru subzistenţă a fost creat de Trocaire, Agenţia Catolică Irlandeză pentru
More informationANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI
ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI Modul 3 PROF.UNIV.DR. HORAŢIU ŞOIM Promovarea culturii antreprenoriale şi formare antreprenorială în mediul de afaceri din judeţul Sălaj Proiect cofinanţat
More informationTEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE
TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE Lect. univ. dr. Sorin-Avram VÎRTOP Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Ph.D., Sorin-Avram VÎRTOP Constantin Brâncuşi
More informationAnalele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010
DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI Prof. Univ. Dr. Constantin CARUNTU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu - Jiu Lect.univ.dr. Mihaela Loredana
More informationMANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ
MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ Gabriela CAZAN ENVIRONMENTAL MANAGEMENT AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT International Standardization Organization (ISO) supports organizations to meet the challenges
More informationSTUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR
BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR BUCUREŞTI 2007 CUPRINS 1. Cadrul general 2. Cadrul
More informationEconomia Deschisă (pentru ciclul II, anul II)
Academia de Studii Economice din Moldova Catedra Teorie şi Politici Economice Programa analitică la disciplina Economia Deschisă (pentru ciclul II, anul II) Autor: Tatiana Gutium Lector superior Chişinău
More informationABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT
ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT Marcu Vasile 1, Buhaş Sorin 2 Rezumat Conceptul de sistem scoate în evidenţă interacţiunea,
More informationIoana Claudia Horea Department of International Business, Faculty of Economic Sciences, University of Oradea, Oradea, Romania
BOOK REVIEW IULIA PARA'S BUSINESS DICTIONARIES Ioana Claudia Horea Department of International Business, Faculty of Economic Sciences, University of Oradea, Oradea, Romania ihorea@uoradea.ro Reviewed works:
More informationCHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA
CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA Completarea acestui chestionar stă la baza elaborării unui proiect privind creşterea
More informationManual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală
Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală Autori: Cezar BÎRZEA Michela CECCHINI Cameron HARRISON Janez KREK Vedrana SPAJIC-VRKAŠ CUPRINS LISTA ABREVIERILOR 5 REZUMAT
More information22METS. 2. In the pattern below, which number belongs in the box? 0,5,4,9,8,13,12,17,16, A 15 B 19 C 20 D 21
22METS CLASA a IV-a 1. Four people can sit at a square table. For the school party the students put together 7 square tables in order to make one long rectangular table. How many people can sit at this
More informationCRIZE POTENŢIALE CE POT AFECTA SECURITATEA NAŢIONALĂ: PREVENIREA, LIMITAREA ŞI SOLUŢIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE CAROL I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate dr. Cristian BĂHNĂREANU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BĂHNĂREANU, CRISTIAN Crize potenţiale
More informationINTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ
INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ OCCUPATIONAL HEALTH AND SAFETY INTEGRATION IN BUSINESS MANAGEMENT: A META-ANALYSIS Conf.univ.dr.ing. Roland Iosif
More information