INTRODUCERE ÎN MARKETINGUL SPORTIV

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "INTRODUCERE ÎN MARKETINGUL SPORTIV"

Transcription

1 INTRODUCERE ÎN MARKETINGUL SPORTIV SPORTS BUSINESS ACADEMY

2 CUPRINS CAPITOLUL 1. Noţiuni de marketing sportiv Competitori Stakeholderi în sport... 2 CAPITOLUL 2. Marketing general versus sportiv... 4 CAPITOLUL 3. Comportamentul consumatorului de sport... 6 CAPITOLUL 4. Planificarea de marketing sportiv Misiunea Cercetarea şi analiza de marketing sportiv Setarea de obiective Segmentare Poziţionare Mixul de marketing Politica de produs Politica de preţ Politica de distribuţie (plasament) Politica de promovare Implementare (programul de marketing) Control şi evaluare (feedback) BIBLIOGRAFIE... 14

3 CAP 1. NOŢIUNI DE MARKETING SPORTIV Marketingul sportiv reprezintă o aplicare a conceptelor de marketing în domeniul sportului pentru produse sportive sau nesportive prin asocieri cu sportul. Asemenea marketingului, în general, marketingul sportiv serveşte la îndeplinirea nevoilor consumatorilor prin livrarea de produse sau servicii sportive. Acesta are aplicabilitate în sectorul public, în sectorul privat şi în cel non-profit. Instituţiile publice se ocupă de dezvoltarea sportului, creşterea performanţelor şi premierea acestora, promovarea unui stil de viaţă sănatos şi stoparea dopajului. Zona non-profit se concentrează mai mult pe organizarea de evenimente sportive şi pe participarea la acestea, pe managementul sportiv şi este compus în cea mai mare parte din cluburi, asociaţii sportive, federaţii sportive, etc. Sectorul privat este focusat mai mult pe zona comercială, deci, spre a se creşte profitabilitatea. Cele 3 sectoare se întrepătrund, întrucât sectorul non-profit este responsabil de organizarea competiţiilor şi de cultivarea talentului sportiv, cerând de la Guvern anumite facilităti publice, iar sectorul privat susţine financiar aceste activităţi pentru îndeplinirea propriilor obiective de marketing, în condiţiile respectării legilor. Brandingul este un proces care face un produs sau serviciu sportiv să ocupe un loc în mintea consumatorilor, deci, să fie conştienţi că acesta există. Poziţionarea este atunci când produsul sau serviciul ocupă un loc bine definit în mintea consumatorilor. Poziţionarea se poate realiza prin elemente comune faţă de alţi concurenţi (points of parity) sau prin elemente de diferenţiere (points of difference). Diferentierea este prezentă atunci când un produs, serviciu sau organizaţie se deosebeşte de restul competitorilor printr-o anumită caracteristică unică ce are valoare pentru oameni şi care poate oferi un beneficiu real consumatorilor de produse sau servicii sportive COMPETITORI Mai puţini competitori înseamnă mai multă putere în piaţă. Însă în sport, mai mulţi competitori înseamna o calitate mai bună a spectacolului mai ales atunci când câştigătorul nu este cunsocut dinainte. Când câştigătorul nu este cunscut cu certitudine dinainte, ligile atrag participări şi vizionari. Când rezultatul este dinainte cunsocut vor scădea veniturile provenite din vânzari de bilete, drepturi de difuzare şi sponsorizări. Variabilitatea sportului mai este influenţată şi de vreme, accidentările jucătorilor, stadion, calitatea oponenţilor, apropierea scorului, dimensiunile maselor de fani. Pentru un club poate fi important profitul, dar la fel de importante sunt performanţele bazate pe trofee, cupe, medalii, clasări, campionate, apartenenţa la prima ligă, etc. Cele două condiţii: succesul sportiv şi cel economic nu se intercondiţionează întotdeauna. Spre exemplu, un club poate deveni falimentar în încercarea de a se acorda salarii mari sportivilor în vederea unei clasări bune. Într-adevăr, un club are nevoie de profit pentru a-l investi în activităţi competitive. Colaborarea şi cartelurile sunt acceptabile în sport faţă de pieţele tradiţionale de produse şi servicii pentru că succesul unui club depinde de succesul celorlalte cluburi dintr-o anumită ligă şi implicit, de posibilitatea împărţirii de venituri, a trasferului de jucători talentaţi pentru creşterea competitivităţii. competitivităţii între cluburi duce la impredictibilitatea rezultatelor sportive, deci, la o calitate crescută a jocului sportiv. Fanii vor să fie surprinşi şi să se afle cu sufletul la gură până la aflarea rezultatului final al unui joc 1

4 sportiv. Acest lucru va creşte numărul de spectatori pe stadioane, numărul de telespectatori şi mărimea profiturilor generate de drepturile media şi de ticketing. Prin competitivitate înţelegem performanţa financiară şi sportivă a cluburilor şi barierele de intrare pentru noile cluburi. Autorităţile de reglementare a activităţii sportive impun seturi de reguli care să reglementeze nivelul de competitivitate din ligi pentru ca o echipă să nu monopolizeze cei mai buni jucători, reguli care spun cum sunt recrutaţi si repartizaţi jucătorii, număr de fani acceptaţi pentru o competiţie, unde sunt amplasate echipele, durata sezonului de joc, schimbarea regulilor de joc pentru ca o anumită competiţie să fie mai atractivă pentru alte industrii, adoptarea de decizii care să scadă costurile şi să crească profiturile (limite pentru licitarea jucatorilor, limite pentru salariile jucătorilor, distribuţia veniturilor împărţite precum drepturile de televiziune). Corpurile de guvernare pot cheltui bani pentru dezvoltarea calităţii jocului prin dezvoltarea aptitudinilor jucatorilor, creşterea standardelor stadioanelor pentru a fi mai prietenoase fanilor etc STAKEHOLDERI ÎN SPORT Stakeholderii sunt indivizi sau organizaţii direct implicate în organizarea unui eveniment sportiv sau în succesul unei echipe, sunt persoane care sunt direct influenţate de succesul sau eşecul acestora. Sunt persoanele care au un anumit interes în proprietatea sportivă. Participanţii activi (sportivii) Participantii sunt stakeholderii fundamentali în sport. Participanţii amatori au un interes în abilitatea cluburilor, echipelor sau antrenorilor în a-i ajuta să-şi îndeplinească propriile obiective. Atleţii profesionişti caută succesul din punct de vedere financiar al echipei lor pentru a li se răsplăti performanţele realizate. Scopul sportivilor de performanţă este să câştige, să obţină recunoaşterea rezultatelor, să fie premiaţi, respectaţi, idolatrizaţi, să creeze emoţie, să-şi reprezinte ţara, clubul, antrenorul, pe propria persoană, să se simtă mândri şi de succes. Acestea sunt valorile pe care un brand clasic le caută într-un sportiv. Participanţii pasivi (Spectatorii) Spectatorii influenţează succesul financiar al echipelor sportive. Echipele doresc a atrage spectatori către jocurile lor sportive. Acestea câştigă venituri de la spectatori prin vânzarea de bilete, programe de vânzări, merchandising, abonări membri etc. Echipele îşi construiesc relaţiile cu fanii prin publicarea rezultatelor lor, organizarea de evenimente în cadrul cărora spectatorii pot să se întâlnească cu jucatorii sau prin încurajarea dialogului în online. Implicarea fanilor reprezintă gradul în care aceştia se identifică personal cu proprietatea sportivă şi nivelul de implicare pe care îl are faţă de aceasta. Clasificarea consumatorilor de sport se poate realiza după motivele ce determină implicarea în sport în: consumatori cărora le place mişcarea, neavând un sport preferat, fani ai unui anumit sport, fani ai unei echipe, fani ai unui sportiv. Implicarea fanilor este importantă în sponsorizare pentru că de aceasta depinde răspunsul consumatorului la sponsorizare. Cei mai puternic implicati fani arată niveluri mai înalte de conştientizare a sponsorizării, un mult mai substanţial simţ al reputaţiei faţă de sponsor, o mai bună preferinţă pentru brand şi o mai mare intenţie de achiziţionare a produselor sale. Deasemenea, sunt mult mai multe şanse ca aceştia să 2

5 schimbe brandul datorită sponsorizării pentru că sunt mai informaţi faţă de produsul sportiv şi sunt mai abili să judece conexiulea logică între produsul sportiv şi cel al sponsorului. Consumatorii sportului tind să fie mult mai implicaţi in evenimente, pentru diferite echipe sau atleţi şi vor răspunde mai favorabil atunci când există un sponsor clar pentru o activitate, decât o multitudine de sponsori care concurează pentru câştigarea atenţiei lor. În funcţie de comportamentul afişat faţă de sport există fani temporari, fani locali, fani devotaţi, fanatici şi fani disfuncţionali. Fanul temporar are un interes asociat sportului de scurtă durată. Fanul local se limitează la aria sa geografică, de cele mai multe ori la zona natală. Fanul devotat rămâne fidel unei echipe sau sportiv indiferent de spaţiul georgrafic. Fanaticii se folosesc de statutul de fan pentru a se descrie în societate şi pentru a arăta că acest fapt este cel mai important lucru din viaţa lor. Fanii disfuncţionali sunt cei mai puţin doriţi de organizaţiile sportive pentru că pot deveni agresivi în a-şi arăta supremaţia faţă de fanii altor echipe adversare. Fanii se pot identifica atât de puternic cu o echipă încât pot încerca să devină copii fidele sau parte a acestora purtându-le uniformele, culorile clubului şi brandurile sportive de haine. Datorită acestei identificari puternice în sport, multe companii apelează la promovarea produselor lor prin sportivi de succes. Prin sponsorizare, companiile caută să se asocieze cu sportul pentru a obţine loialitatea pe care consumatorii de sport o au pentru respectivele proprietăţi sportive. Organismele de guvernare în sport Organismele de guvernare precum Liga Profesionistă de Fotbal, Federaţia Română de Tenis etc. reglementează activităţile echipelor sportive, participanţilor sau a altor stakeholderi precum antrenori şi administratori. Ei furnizează o interfaţă reglatorie pentru modul în care alte organizaţii sportive îşi administrează propriile organizaţii. Organismele de guvernare sportivă pot influenţa Guvernele să le acorde suport financiar sau pot negocia drepturi de difuzare sau angajamente de sponsorizare în sprijinul echipelor. Acestea încearcă să atragă cât mai multe persoane în sport, realizând o activitate de marketing pentru sport, la nivel macroeconomic. Pentru sporturile mai puţin populare, există cazuri în care federaţiile nu negociază drepturi de difuzare, chiar plătind o sumă de bani unei televiziuni pentru a beneficia de expunerea media necesară. O astfel de măsură a fost luată de Federaţia Română de Atletism pentru difuzarea a 2 Campionate Balcanice desfăşurate la Piteşti şi Campionatele Internaţionale ale României din 2015 şi din 2016 de către TVR 2. Datorită expunerii media, sumele alocate de sponsori, precum şi numărul acestora au crescut din 2012 până în 2015 de 22 de ori. Stakeholderi financiari (Sponsori) Participanţii profesionişti din sport caută să atragă resursele financiare de la sponsori, iar organizaţiile sportive caută aceste resurse pentru a asigura antrenamentele, antrenorii şi toate bazele materiale necesare atleţilor. Echipele construiesc relaţii cu investitorii potenţiali pentru a atrage bani. De multe ori, o sponsorizare se poate realiza în produse sau oferirea altor servicii, în funcţie de obiectivele fiecărei companii şi de eveniment. Beneficiile sponsorilui şi a sponsorizatului nu pot avea întotdeauna valori egale. Totuşi, realizarea obiectivelor este mai importantă. Aceste obiective se vor avea în vedere în contactarea unui potenţial sponsor şi în trimiterea propunerii de sponsorizare. 3

6 CAP 2. MARKETING GENERAL VERSUS SPORTIV Marketingului sportiv i se asociază cel mai bine mixul de marketing al serviciilor care, pe lângă cei patru p tradiţionali (produs, preţ, promovare, plasament), mai cuprinde alţi trei p (personal, evidenţa fizică din eng. physical evidence, proces). Pe lângă aceste elemente de marketing specifice serviciilor se consideră importante şi caracteristicile specifice sportului cel fac un produs sau serviciu diferit de cele clasice. Din acest motiv, planificarea de marketing sportiv diferă în funcţie de entitatea sportivă căreia i se aplică. Cluburile sportive au o capacitate inflexibilă de creştere a producţiei în comparaţie cu companiile ce produc bunuri de consum. Producţia unui club se referă la numărul de meciuri jucate. Cluburile şi echipele pot juca într-un sezon de un număr limitat de ori. Dacă un fan nu poate ajunge pe stadion la momentul jocului, venitul asociat acestuia este pierdut pentru totdeauna, la fel şi prestarea serviciului pentru fan. Acesta nu este şi cazul producatorilor de echipamente sportive, suveniruri, haine, memberships. Aprovizionarea unui produs sportiv poate fi crescută prin adăugarea de noi locuri pe stadioane, schimbarea stadionului, extinderea duratei sezonului, distribuţie prin televiziuni noi. Această capacitate inflexibilă de producţie în sport se datorează caracteristicilor serviciilor: intangibilitatea, inseparabilitatea, instocabilitatea şi variabilitatea serviciilor. Astfel, o primă formă de diferenţiere faţă de bunurile fizice este intangibilitatea serviciilor sportive. Specialiştii de marketing sportiv trebuie să găsească noi moduri de a tangibiliza serviciile prestate pentru consumatorii de sport astfel încât aceştia să poată evalua costul şi beneficiile primite mult mai uşor. Inseparabilitatea presupune că, pentru prestarea unui serviciu sportiv precum facilitarea accesului pe stadion în timpul unui meci, ofertantul şi consumatorul trebuie să se întâlnească în acelaşi loc. Personalul este considerat un element important al mixului de marketing sportiv întrucât acesta intră în contact direct cu fanii unei echipe atunci când le înmânează biletele la meci sau produsele de merchandising. Instocabilitatea serviciilor sportive se datorează faptului că un serviciu neprestat la momentul oferirii lui nu mai poate fi reutilizat ulterior. Variabilitatea este elementul diferenţiator al serviciilor în sport faţă de celelalte servicii întrucât, în acest caz, este o caracteristică de aşteptat din partea unui eveniment sportiv. După cum s-a enunţat în capitolul anterior, incertitudinea rezultatului unui meci creşte atractivitatea acestuia. O problemă de luat în considerare este că unii dintre fani vor fi dezamăgiţi atunci când echipa favorită va pierde. Variabilitatea prestării serviciilor în sport este şi o imposibilitate de a presta aceste servicii în mod standardizat precum se întâmplă în cazul bunurilor de consum. Loialitatea pentru brandurile şi produsele sportive este intensă în cazul sportului datorită ataşamentelor emoţionale pe care consumatorii le dezvoltă faţă de echipe, evenimente, jucători şi echipamente, iar unii dintre ei dezvoltă chiar legături pe viaţă. Fanii văd în echipele favorite o proiecţie a lor. acestea devin o parte a identiţăţii lor. Din acest motiv, cererea pentru produsele sportive este inelastică în funcţie de preţ şi mai ales în funcţie de alte produse substituibile. Acest tip de loialitate nu este întâlnită şi în cazul bunurilor de consum. Date fiind acestea, se desprind urmatoarele diferenţieri între marketingul sportiv şi cel general: - competitivitatea cluburilor sportive este dorită chiar de acestea pentru creşterea calităţii jocului, comparativ cu marketingul clasic unde companiile mari încearcă să le acapareze pe cele mai mici; 4

7 - colaborarea şi cartelurile sunt acceptabile în sport, fată de piaţa bunurilor de consum unde cartelurile sunt forme de concurenţă ilicită; - consumatorii de sport sunt mult mai loiali brandurilor sportive faţă de cele ale bunurilor de consum, ajungându-se până la fani cu nume sau chipuri de sportivi tatuate pe piele; - produsele sportive creează emoţia de care au nevoie brandurile clasice; - uneori aceste emoţii sunt atât de puternice încât fanii pot deveni disfuncţionali în încercarea de a-şi apăra statutul personal şi pe cel al echipei preferate; - fanii se regăsesc în produsele sportive precum în atleţi de talie mondială pe care îi consideră idoli; - sportul poate crea conţinut media prin simpla practicare a sa de către sportivi; - în sport există o mai mare atenţie din partea mass-media; - rezultatul final al unui eveniment sportiv precum şi beneficiile asociate acestuia sunt incerte pentru consumatori; - canalul de distribuţie pentru bunurile de consum este mai lung, iar cel al serviciilor sportive este direct; 5

8 CAP 3. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE SPORT Consumatorii de bunuri sportive (echipament, îmbracăminte, cărţi, reviste, suplimente nutritive şi de sănatate, jocuri, mărfuri, suveniruri şi produse licenţiate) sunt persoanele care cumpără orice bun fizic ce are legătură cu sportul sau este destinat sportului. Un exemplu de consumator direct este persoana ce achiziţionează o minge de fotbal, iar un exemplu de consumator indirect este persoana ce achiziţionează un joc video sportiv. Consumatorii de servicii sportive vizualizează sau participă la sport în mod direct prin servicii conexe din educaţie, pariuri, pregătire fizică, servicii medicale, activităti recreaţionale şi de sănătate în săli de fitness, piscine, centre de petrecere a timpului liber. Participanţii la sport şi voluntarii participă la sport în mod direct ca participanţi sau organizaţii non-profit (neplatite) cu rol de suport. Suporterii sportului, spectatorii şi fanii au un interes activ în performanţa sportului, fără a se limita la aceasta. Activitătile acestora sunt participarea la sport, vizualizarea sportului la TV, pe internet sau pe DVD. Aceştia folosesc produse sportive pe care celelalte tipuri de consumatori nu le-ar folosi precum camere de chat online sau jocurile de pe calculator. Motivele consumatorilor de sport sunt influenţate de factori economici, psihologici şi sociali. Aceştia sunt raţionali din punct de vedere economic, ataşaţi emoţional de produsele sportive din punct de vedere psihologic şi influentaţi de grupurile de apartenentă din punct de vedere social. Motivele pentru care aceştia consumă produse sportive se împart în motive psihologice, motive socio-culturale şi motive legate de concepţia despre propria persoană. Motive psihologice: sportul este stimulant, ajută în eliberarea stresului, furnizează divertisment şi plăcere vizuală, stimulează trăirile pozitive şi gândurile. Stimularea generează surescitare (emoţie) şi anxietate ce stimulează producţia de adrenalină a corpului. Astfel, fanii au posibilitatea de a ţipa şi de a se manifesta agresiv într-o manieră acceptabilă din punct de vedere social şi să experimenteze stimularea senzorială. Escapada este oferită de sport prin evitarea rutinei zilnice. Coliziunile, contactul fizic şi acţiunea oferită de diferitele sporturi atrage oamenii să scape de mediile organizate şi pline de reguli ale locului de muncă într-o lume a pasiunii, spontaneităţii si nesiguranţei. Sportul dă permisiunea fanilor să ţipe, să danseze şi să cânte, activităţi neacceptabile într-un cadru normal familial sau de muncă. Plăcerea estetică sau vizuală este unul dintre lucrurile pentru care fanii plătesc pentru a fi martori la evenimente de neuitat, memorabile. În unele sporturi, fanii pot fi atraşi de frumuseţea corporală a sportivilor de sex feminin în special în uniformele specifice sporturilor practicate, cum ar fi fetele în bustieră şi colanţi de la atletism, rochie scurtă la tennis sau badminton etc. Drama şi divertismentul oferă fanilor o experientă teatrală. Acestea sunt oferite de marimea stadioanelor, priveliştea unei mulţimi uriaşe de fani în culorile clubului etc. Motive socio culturale: Familia şi interacţiunea socială familiile pot petrece timp de valoare împreună într-un mod organizat şi plăcut, o experientă sportivă poate ajuta familiile să-şi îndeplinească nevoile familiale, sau să-şi petreacă timp cu prietenii. Conexiunile culturale şi celebrarea sportul ajută fanii să se conecteze la cultura lor naţională, etnică, rasială, culturală sau subculturală. Sportul poate furniza o serie de simboluri cu înţelesuri mistice precum Flacăra Olimpică sau ceremonii de închidere, de premiere. Pentru cubluri, aceasta funcţie este îndeplinită de imn, culorile clubului, insigne, motto-uri. În acest caz, sportul crează o senzaţie de familiaritate. Beneficiul economic pariere. 6

9 Motive referitoare concepţia despre sine: Fanii care se identifică mai bine cu un anumit sport sau echipă, îl au mult mai puternic imprimat în minte. Acestea se datorează nevoii de apartenenţă la un grup sau de a fi victorios faţă de alţii. Apartenenţa şi afilierea la alte grupuri pentru a se identifica cu ceva mult mai mare. Fanii vor să se simtă că fac parte dintr-o comunitate mai mare cu conexiuni puternice. Unii fani simt victoria echipei favorite ca fiind a lor. Conexiunile tribale se manifestă prin recrearea ceremoniilor străvechi şi a rituarilor sociale primitive. Sportivii acţionează ca nişte eroi tribali. Câştigul pentru fapta altuia este un factor puternic datorită căruia fanii se pot simţi puternici, importanti si de succes. Fanii se simt bine datorită succesului echipei favorite, iar încrederea de sine, confidenţa şi cunostintele despre tacticile echipei şi istoricul ei se îmbunătăţesc. În urma unei dezamăgiri, fanii pot deveni critici referitor la deciziile de arbitraj, modul de joc al oponenţilor sau supraoptimişti, crezând că rezultatele se vor îmbunătăţi. 7

10 CAP 4. PLANIFICAREA DE MARKETING SPORTIV 4.1. MISIUNEA Misiunea reprezintă scopul fundamental şi concepţia organizaţiei sportive privind evoluţia sa în timp ce decurge din domeniul de activitate şi piaţa deservită. Misiunea trebuie să vizeze toţi stakeholderii organizaţiei precum: acţionari, angajaţi, clienţi, sponsori, sportivi CERCETAREA ŞI ANALIZA DE MARKETING SPORTIV Fără cunoaşterea consumatorului, nicio entitate sportivă sau companie producătoare de bunuri sportive nu şi-ar putea întocmi un plan de marketing realist, iar eşecul ar fi inevitabil. Un instrument de cercetare şi analiză este analiza SWOT bazată pe punctele forte şi cele slabe ale organizaţiei ce rezultă din mediul intern al acesteia şi pe oportunităţile şi ameninţările provenite din mediul extern (Tabelul 1). În analiză se pot lua în considerare cei patru C ai direcţiilor majore de cercetare: clienţii, compania, concurenţii şi climatul. Un alt instrument este analiza PEST bazată pe mediul politic, mediul economic, mediul socio-cultural şi pe mediul tehnologic. Pentru cunoaşterea mediului în care organizaţia operează şi pentru identificarea oportunităţilor, se pot utilzia cercetările de marketing calitative sau cantitative. Sursă internă (organziaţia) Sursă externă (mediul extern) Tabel 1. Analiza SWOT Benefice atingerii obiectivelor Puncte tari (strengths) Oportunităţi (opportunities) Pun în pericol atingerea obiectivelor Puncte slabe (weaknesses Ameninţări (threats) Analiza mediului intern şi extern Mediul intern al unei federaţii sau al unui club sportiv sau al oricărei structuri sportive cuprinde resursele interne ale acesteia precum: resurse umane, resurse financiare, materiale şi resurse organziaţionale. Resursele umane sunt asigurate de angajaţi şi de alte ONG-uri prin voluntarii acestora. Voluntariatul în sport este una dintre cele mai satisfăcătoare activităţi din zona non-profit pentru că voluntarii beneficiază la rândul lor de mândria si starea de bine generate de sport. Una dintre cele mai stringente nevoi ale unei structuri sportive este aceea de resurse financiare. Modalitate de atragere a veniturilor într-un club sau federaţie sunt vânzarea de bilete, sponsorizările, donaţiile, taxele de membrii, taxele pentru vize şi legitimari, chirii din bazele sportive, venituri din servicii de publicitate, ajutoare financiare de la organisme internaţionale (în cazul federaţiilor), sume provenite din contracte de finanţare de la Ministerul Tineretului şi Sportului. Resursele materiale cuprind echipamentele necesare antrenamentelor sportivilor unui club sau federaţii. Fără echipamente şi o bază sportivă adecvate, performanţa sportivă este mai greu de atins, iar performanta economică a entităţii sportive ar putea fi mai greu de atins. 8

11 Resursele organizaţionale pentru o entitate sportivă cuprind orientarea de marketing sportiv, deci a personalului şi a experţilor de marketing sportiv, managementul sportiv şi structura organizatorică. Mediul extern cuprinde consumatorii de sport, concurenţii atunci când este vorba de un club, organizator de evenimente sportive sau producator de echipamente sportive, organismele publice precum MTS-ul, mass-media (mai ales televiziunile specializate pe sport), furnizorii (ex. de echipamente sportive pentru lotul olimpic al unei federaţii), macromediul. Macromediul organizaţiei sportive cuprinde mediile sociodemografic, politico-legislativ, economic, natural, tehnologic şi cultural în care aceasta se regăseşte. Mediul politico-legislativ prin sistemul de legi şi prin influenta politică are efecte asupra practicarii şi organizării sportului, veniturile populaţiei şi puterea de cumpărare (mediul economic) influenţează cererea pentru sport, pe lângă preţ, iar mediul cultural al unei ţări favorizează formarea unor atitudini distincte faţă de anumite sporturi pentru fani. Analiza pieţei sportului şi a consumatorilor de sport Piaţa sportului este dificil de măsurat, dar fiecare organizaţie sportivă trebuie să-şi cunoască segmentul ţintă cu care lucrează cel mai mult pentru a şti cum să se adreseze şi ce produse sportive să marketeze. De cunoaşterea consumatorilor depinde întreaga fundamentare a mixului de marketing sportiv. Următoarele întrebări, prin aflarea răspunsului, ajută în cunoaşterea consumatorului organizaţiei sportive: - Cine sunt clienţii organizaţiei sportive? - Ce au nevoie şi ce îşi doresc aceşti clienţi? - În ce manieră si cât de des pot fi contactaţi consumatorii? - Care strategie de marketing sportiv atrage cele mai multe răspunsuri favorabile de la clienţi? Cunoaşterea pieţei presupune identificarea unui portret al consumatorilor organizaţiei sportive din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice şi culturale, psihologice, al comportamentului în consumarea şi achiziţia serviciilor sportive, al activităţilor, intereselor şi opiniilor. Pe lângă acestea, cunoaşterea consumatorilor presupune cunoaşterea nevoilor acestora şi a cererii pentru produsele sau serviciile existente cu scopul de a identifica la timp oportunităţile de pe piaţă SETAREA DE OBIECTIVE Obiectivele de marketing pot fi calitative (îmbunatăţirea iamginii unui brand de produse sportive) sau cantitative (creşterea cu 10% a vânzărilor de bilete în 2017 faţă de 2016 pentru fanii unei anumite echipe). Pentru obiectivele mai mari se pot fixa obiective mai mici care însumate să ducă spre realizarea celor de anvergură. Principiul de stabilire al obiectivelor cel mai folosit este ca acestea să fie SMART. Obiectivele trebuie să fie specifice răspunzând la întrebarea "ce anume?", măsurabile (procentual sau valoric), acţioanbile (să se poată realiza), realistice (să nu fie prea mari sau prea mici) şi cu termen de realizare specificând durata în care să se realizeze şi pentru ce perioadă să se realizeze. Un element important este măsurarea continuă a performanţelor şi a statusului de îndeplinire a fiecărui obiectiv pentru a nu se pierde direcţia spre care organizaţia sportivă se îndreaptă. Obiectivele de marketing pot fi legate de participanţi, performanţă, promovare şi profit. Câteva exemple, fără a se limita la acestea, se găsesc în Tabelul 1. 9

12 Obiective de: Tabel 2. Exemple de obiective de marketing Federaţii Cluburi Organizatori de evenimente Producatori de echipamente sportive Participare Performanţă Promovare Profit numărului de cluburi sportive implicate în sport performanţei sportive la nivel naţional Promovarea sănatăţii şi a stării de bine Îmbunătăţirea raportului costuri/venituri numărului de membri ai clubului cotei de piaţă Dezvoltarea imaginii publice organizaţiei a numărului şi a valorii sponsorizărilor obţinute numărului de spectatori la un eveniment sportiv gradului de satisfacţie al clienţilor şi calităţii serviciilor Promovarea beneficiilor oferite de participarea la eveniment profitului anual Furnizori de servicii sportive volumului şi frecvenţei de utilizare a unui produs sau serviciu sportiv numărului de produse sau servicii oferite consumatorilor conştientizării consumatorilor despre produsele sau serviciile oferite vânzărilor de produse sau servicii sportive marjei de profit 4.4. SEGMENTARE Segmentarea presupune împărţirea consumatorilor unui produs sau serviciu sportiv în grupuri cât mai omogene în interior şi eterogene între ele. Aceasta are la bază câteva criterii de segmentare precum criterii demografice (vârstă, sex), geografice, socio-economice (ciclul de viaţă al familiei, clasa socială, venituri), comportamentale (grad de loialitate, motivul pentru care individul alege sportul). În Tabelul 3 sunt prezentate criteriile şi exemplele acestora în Tabelul 4. Tabel 3. Segmentarea pieţei sportive Demografic - Vârstă - Sex - Stagiul ciclului de viaţă Socioeconomic - Venit - Educaţie - Ocupaţie - Clasă socială Ciclu de viaţă (psihografic) - Psihologic (valori, atitudini) - Personalitate (introvertit, extrovertit) - AIO (activitaţi, interese, opinii) - Orientare sexuală Geografic - Regiune a lumii - Ţară - Regiune - Climat fizic - Resurse naturale (plajă, munte) 10 Comportament în cumpărare şi consum - Cât de des achiziţionează un produs/serviciu - Ce cantitate achiziţionează - Situaţia în care cumpără produsul - Repetarea achiziţionarii Beneficii căutate - Caracteristicile dorite ale produsului/servi ciului - Problema pe care produsul o rezolvă - Avantaje sociale, personale şi de sănatate - Nevoile consumatorului

13 Tabel 4. Exemple de segmentări Federaţii Cluburi Organizatori de evenimente Producatori de echipamente sportive Români cu venituri de peste 1500 lei net lunar care doresc săşi petreacă timpul liber vizionând un sport de acasă şi care sunt pasionaţi de ramura sportivă a respectivei federaţii Bucureşteni căsatoriţi şi cu copii care doresc să-şi petreacă timpul liber cu familia la meci atunci când acesta este jucat în oraş, clubul este echipa favorită Studenţi care nu sunt legitimaţi la un club sportiv dar care doresc să participe la evenimente sportive amuzante pentru tineri la amatori Furnizori de servicii sportive Mame care stau acasă cu copii mici care locuiesc pe o rază de 20km faţă de sala sportivă şi care doresc să-şi menţină silueta şi să întâlnească alte persoane 4.5. POZIŢIONARE Poziţionarea este evidenţierea modului prin care organizaţia poate satisface aşteptările consumatorului în comparaţie cu alţi ofertanţi şi în acelaşi timp reprezintă imaginea pe care consumatorul o are în mintea sa despre organizaţie. Poziţionarea se bazează pe conceptele de puncte ale parităţii şi puncte de diferenţiere. Punctele de paritate (POP - points of parity) presupun că marca/produsul/serviciul face parte dintr-o categorie comună cu marca/produsul/serviciul unui alt ofertant. Punctele de diferenţiere (POD - Points of Difference) se referă la atribute sau beneficii ce nu se găsesc la alţi competitori, dar care sunt relevante pentru consumator, uşor de înţeles, credibile şi sustenabile MIXUL DE MARKETING Philip Kotler şi Keller citându-l pe McCarthy au descris cei patru P ai mixului de marketing: produs, preţ, promovare si plasament (distribuţie). Unii autori consideră că mixul de marketing al serviciilor este format din 7 elemente, la cele din urmă adăugându-e alţi 3 P: oameni (people), dovada fizică (physical evidence) şi proces. Lauterborn consideră că există şi cei patru C ai mixului de marketing care presupun existenta valorii pentru consumator, costul, confortul şi comunicarea. A nu se confunda cu cele patru direcţii majore de cercetare: clienţi, concurentă, companie, climat. Politica de produs Produsul sportiv poate însemna un bun sportiv (echipament sportiv, merchandise), servicii sportive, sportivul sau echipa, evenimentul sportiv. Produsul sportiv cuprinde patru niveluri: produsul de bază, produsul auxiliar, produsul suplimentar, produsul potenţial. Produsul de bază reprezintă beneficiul achiziţionat de consumatori (ex. organizarea unui meci şi oferirea posibilităţii clienţilor de a lua parte la acesta ca spectatori). Produsul auxiliar cuprinde componentele fără de care prestarea serviciului de bază nu ar fi posibilă şi pe care consumatorii le aşteaptă de la ofertant în mod implicit (ex. locul în sală sau pe stadion). Produsul suplimentar conţine un avantaj competitiv inclus în preţul plătit şi depăşeşte aşteptările clienţilor (ex. oferirea de materiale promoţionale). Produsul potenţial este nivelul 11

14 pe care l-ar putea atinge un anumit produs sportiv prin îmbunătăţirea tuturor elementelor acestuia pentru satisfacerea deplină a clienţilor (ex. autografe personalizate, meet and greet). Politica de preţ Preţurile în sport pot fi preţurile biletelor pentru emciuni, abonamente anuale sau abonamente de membership, taxe pentru rezervarea locurilor în sală, tariful plătit de televiziuni pentru drepturi de broadcasting, preţul produselor promoţionale etc. Pentru stabilirea preţului unui produs sportiv se iau în considerare factori interni precum produsul, promovarea, distribuţia, costul şi obiectivele organizaţionale şi factori externi precum cererea, concurenţa, legislaţia, economia, tehnologia. Politica de distribuţie (plasament) Un eveniment sportiv sau un serviciu se poate distribui direct spectatorilor, telespectatorilor sau practicanţilor. Distribuţia unui serviciu sportiv spectatorilor se realizează prin facilitarea accesului pe o arena sportivă şi prin contact direct între consumatori şi personal. Distribuţia serviciilor sportive către telespectatori se face printr-o organizaţie licenţiată să transmită un eveniment sportiv pe baza drepturilor de televizare pe care cluburile, ligile şi federaţiile le deţin. Practicanţilor li se distribuie atât servicii cât şi produse sportive. De regulă, canalul de distribuţie este mai lung pentru bunuri decât pentru servicii, iar interacţiunea cu personalul se realizează în mod indirect. Politica de promovare Promovarea în sport se face prin publicitate, promovarea vânzărilor, relaţii publice, utilizarea forţelor de vânzare şi sponsorizare. Publicitatea cuprinde metodele de comunicare în masă platite precum reclamele din televiziune, radio, printuri media, publicitate pe internet. Relaţiile publice sunt comunicaţii de masă neplatite precum comunicate de presă, conferinte, evenimente etc. Au rol în construirea unei imagini bune în rândul societăţii, printr-o comunicare personalizată cu fiecare din componentele acesteia (consumatorii de sport, mass media, organismele guvernamentale, fan cluburile, consiliile locale etc.). Promovarea vânzărilor reprezintă oferirea pe termen scurt a unor stimulente menite să încurajeze cererea de produse şi servicii sportive. Utilizarea forţelor de vânzare (vânzarea personală) este o formă interactivă de comunicare interpersonală menită să construiască o relaţie cu consumatorul, prezentându-i acestuia informaţii despre produsele şi serviciile companiei în vederea cumpărării lor. Sponsorizarea este o asociere între o entitate sportivă (federaţie, ligă, eveniment, echipă, club, sportiv) şi o companie din care ambele părţi au de câştigat anumite beneficii. Organizaţiile sportive îşi pot asigura resursele financiare necesare desfăşurarii activităţii sportive, iar brandurile pot beneficia de asocierea de imagine cu acestea IMPLEMENTARE (PROGRAMUL DE MARKETING) Implementarea este o înşiruire cronologică a activităţilor necesare îndeplinirii planului de marketing. Aceasta are la bază leadershipul şi asumarea, comunicarea şi delegarea sarcinilor, lucrul în echipă şi proiectele, răsplăţile şi penalizările. Un instrument pentru implementarea unui program de marketing este diagrama Gantt. Diagrama ia în considerare activităţile fiecărei persoane implicate, orizontul de timp în care trebuie finalizate şi punctele de referinţă, constrângerile şi resursele alocate fiecărei activităţi CONTROL ŞI EVALUARE (FEEDBACK) Câteva instrumente de măsurare a eficienţei pot fi sondajele şi focus grupurile anuale, formularul de feedback online, monitorizarea media, numărul de abonaţi de pe website, 12

15 numărul de participanţi ai unui eveniment etc. Specialistii în marketing trebuie să se asigure că obiectivele setate au fost îndeplinide şi dacă acest lucru nu s-a întâmplat, să descopere cauza şi să revină asupra lor şi asupra întregului proces de planificare de marketing. Pentru etapa de control şi evaluare trebuie setate obiectivele şi cum va fi măsurată realizarea acestora, se vor defini factorii critici de succes, se va masura performanta, se vor compara rezultatele, se vor identifica variaţiile şi se vor face corecţiile necesare în planul de marketing. 13

16 BIBLIOGRAFIE 1 Aaron, C.T.S. (2008) Introduction to Sport Marketing. Ungaria: Butterworth Heinemann, imprimare a Elsevier LTD. ISBN: Disponibil la:. 2 Alexandru, L.M. (2013) The strategic sport marketing Planning Process. Manager Journal [online]. Vol. 17, pp Disponibil la: Process~737.html. 3 Cetină, I. (coord.) (2009) Marketingul serviciilor. Fundamente şi domenii de specializare. Bucureşti : Uranus. 4 Coman, P. (2016) Bază de date cu agenţii de marketing şi management sportiv worldwide. 5 Constantinescu, M., Gheorghe, C.D. (2015) Marketing sportiv. Bucureşti : ASE. 6 Conway, D.G. (2009). The Event Manager s Bible: The complete guide to planning and organising a voluntary or public event, revised and updated third edition. Oxford UK: How To Books Ltd. 7 DeGaris, L. (2008) Sport Marketing Consulting Strategies and Tactics: Bridging the Academy and the Practice. XOPHΓIA Sport Management International Journal - CHOREGIA Scientific Forum. Vol. 4(2), pp Kotler, P., Armstrong, G., şi Cunningham, M. H. (2005). Principles of marketing. Toronto, Pearson Prentice Hall. 14

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

Marketingul strategic în bibliotecă

Marketingul strategic în bibliotecă Marketingul strategic în bibliotecă Conf. univ. dr. Ionel ENACHE În ultimii ani marketingul a câştigat o importanţă din ce în ce mai mare în bibliotecile din întreaga lume. Creşterea autonomiei, amplificarea

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

asist. univ. dr. Alma Pentescu

asist. univ. dr. Alma Pentescu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Științe Economice asist. univ. dr. Alma Pentescu - Sibiu, 2015/2016 - Ce este un proiect? Un proiect = o succesiune de activităţi conectate, întreprinse

More information

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE Prof. univ. dr. Liviu Ilieş Universitatea Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca Abstract. The paper presents the role and the importance of logistics for products and services

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI Ţinta producătorului de bunuri şi servicii este de a obţine un profit cât mai mare. Acest deziderat este atins numai dacă produce bunul sau serviciul cu cheltuieli mai mici

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ. Dr. Ana-Maria Zamfir

COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ. Dr. Ana-Maria Zamfir COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ Dr. Ana-Maria Zamfir SISTEMUL DE COMUNICARE Comunicarea corporativă reprezintă funcția managementului care oferă cadrul pentru coordonarea efectivă a comunicării interne

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR STANDARD ROMÂN ICS 00. 004.03 SR EN ISO 9000 Februarie 2001 Indice de clasificare U 35 Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR Quality management systems - Fundamentals and

More information

Liliana DOGOTARI Mihail LUPU Anatolie PESCHIN MARKETING FARMACEUTIC

Liliana DOGOTARI Mihail LUPU Anatolie PESCHIN MARKETING FARMACEUTIC Liliana DOGOTARI Mihail LUPU Anatolie PESCHIN MARKETING FARMACEUTIC Firma editorial-poligrafică Tipografia Centrală Chişinău, 2013 Aprobat la ședința catedrei Farmacie Socială Vasile Procopişin (proces

More information

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE 2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE De-a lungul istoriei omenirii, schimbul a cunoscut mai multe forme. Dacă la început, în condiţiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care

More information

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe 1. Introducere Tranziţia celor mai multe dintre naţiunile dezvoltate şi în curs de dezvoltare către economiile bazate pe cunoştinţe a condus la înţelegerea

More information

MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ

MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ Ionela-Evelina Tomescu, studentă Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu, Facultatea de Ştiinţe Economice şi GestiuneaAfacerilor Lucrare premiată

More information

Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează

Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează Consultanţă pentru management Inţelegerea şi conducerea activităţii de consultanţă ca o afacere Voi face acest lucru în următoarele feluri Examinând modul în care muncesc consultanţii pieţele pe care lucrează

More information

1. CONSIDERAŢII CU CARACTER GENERAL

1. CONSIDERAŢII CU CARACTER GENERAL PROIECT DE MANAGEMENT 2015 2018 CLUBUL SPORTIV GHEORGHENI - VÁROSI SPORT CLUB GYERGYÓ VSK GYERGYÓ Manager - SIKLÓDI PIROSKA 1. CONSIDERAŢII CU CARACTER GENERAL 1.1. Contextul legal Clubul Sportiv Gheorgheni

More information

Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE

Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE Drd. Dumea Andrei - Cosmin Drd. Nistor George Cristian Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

More information

MANAGEMENT ADMINISTRATIV

MANAGEMENT ADMINISTRATIV 1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este

More information

Optimizarea profitului în condiţii de criză

Optimizarea profitului în condiţii de criză Economie teoretică şi aplicată Volumul XX (2013), No. 6(583), pp. 57-73 Optimizarea profitului în condiţii de criză Sorin BRICIU Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia sorinbriciu@gmail.com Sorinel

More information

BENEFICIILE PRACTICĂRII ACTIVITĂŢILOR DE TIMP LIBER

BENEFICIILE PRACTICĂRII ACTIVITĂŢILOR DE TIMP LIBER BENEFICIILE PRACTICĂRII ACTIVITĂŢILOR DE TIMP LIBER Lect. univ. dr. Sorin BRÎNDESCU Universitatea de Vest Timişoara Abstract One of the basic ideas of the present work is that everyone, regardless of gender,

More information

CAPITOLUL XI METODA DIRECT - COSTING

CAPITOLUL XI METODA DIRECT - COSTING PITOLUL XI METODA DIRECT - COSTING Obiective: aprofundarea conceptului de metodă parţială; însuşirea metodei de calcul direct costing; înţelegerea diferenţelor dintre metodele globale şi parţiale; aprofundarea

More information

CUM SĂ-ŢI DEZVOLŢI PROPRIA AFACERE LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

CUM SĂ-ŢI DEZVOLŢI PROPRIA AFACERE LECŢIE DEMONSTRATIVĂ 1 INTRODUCERE LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Aţi auzit, desigur, poveştile de viaţă ale multor miliardari care şi-au început afacerile fără capital, de la zero... Au fost oameni obişnuiţi care au avut un vis, dar

More information

Evaluarea calităţii serviciilor electronice

Evaluarea calităţii serviciilor electronice Evaluarea calităţii serviciilor electronice Mihaela TACHE 1, Simona Livia CONSTANTIN 1 Cuvinte cheie: servicii electronice, calitate, interoperabilitate, standarde. Rezumat. Actualul cadru teoretic privind

More information

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Veaceslav BULAT CUM SCRIU UN PROIECT? Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Chişinău 2010 Cum scriu un proiect? Autor: Veaceslav Bulat Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea

More information

4 Bazele Comerţului OBIECTIVE

4 Bazele Comerţului OBIECTIVE 4 Bazele Comerţului OBIECTIVE 1. Prezentarea modului de organizare a schimburilor de mărfuri şi a sistemelor de antrenare a comerţului în procesul circulaţiei bunurilor şi serviciilor. 2. Explicarea conceptului

More information

Sisteme inovatoare de emitere a biletelor pentru transportul public

Sisteme inovatoare de emitere a biletelor pentru transportul public 10 P o l i c y A d v i C E n ot e s emitere a biletelor pentru CIVITAS Initiative este o acţiune europeană care susţine oraşele în punerea în aplicare a unei politici de transport integrate sustenabile,

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010 DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI Prof. Univ. Dr. Constantin CARUNTU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu - Jiu Lect.univ.dr. Mihaela Loredana

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Drd. Rodica IVORSCHI Academia de Studii Economice București Abstract Stabilirea ierarhiei obiectivelor,

More information

Monografie contabila agentii si regii de publicitate. Particularitati ale contabilitatii firmelor de publicitate

Monografie contabila agentii si regii de publicitate. Particularitati ale contabilitatii firmelor de publicitate Monografie contabila agentii si regii de publicitate Particularitati ale contabilitatii firmelor de publicitate Particularitati ale contabilitatii firmelor de publicitate Publicitatea se ocupa cu promovarea

More information

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU Str. Decebal 12, 510093 Alba Iulia Tel.: (+ 40) 258-818616 (+ 40) 258-815622 Fax: (+ 40) 258-818613 Internet: www.adrcentru.ro e-mail: office@adrcentru.ro FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ

More information

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....

More information

Ce pot face sindicatele

Ce pot face sindicatele Ce pot face sindicatele pentru un sistem corect de salarizare a angajaţilor, femei şi bărbaţi? Minighid despre politici de salarizare pentru liderii de sindicat Centrul Parteneriat pentru Egalitate 2007

More information

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,

More information

Principiile Nestlé de conduită în afaceri

Principiile Nestlé de conduită în afaceri Principii obligatorii Iunie 2010 Principiile Nestlé de conduită în afaceri Harta principiilor şi politicilor Nestlé Cele 10 principii de conduită în afaceri Consumatori 1 Nutriție, Sănătate și Wellness

More information

Gestiunea financiară

Gestiunea financiară Capitolul VIII Gestiunea financiară 8.1. Sistemul financiar al întreprinderii 8.1.1. Resursele şi relaţiile financiare ale întreprinderii 8.1.2. Fluxurile întreprinderii 8.2. Costurile, pragul de rentabilitate

More information

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT Marcu Vasile 1, Buhaş Sorin 2 Rezumat Conceptul de sistem scoate în evidenţă interacţiunea,

More information

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la: - alegerea ori

More information

Sisteme integrate pentru -business

Sisteme integrate pentru -business Sisteme integrate pentru -business 3 - ERP Răzvan Daniel Zota Catedra de Informatică Economică ASE Bucureşti zota@ase.ro http://zota.ase.ro/eb ERP - Introducere Software ERP Enterprise Resource Planning

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură Tradiţia ne inspiră Lindab Roca este un sistem complet de învelitori, dezvoltat de-a lungul a multor ani de cercetări, prin perfecţionarea continuă

More information

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 Material elaborat de Grupul de lucru Audit intern,

More information

Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre. Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului -

Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre. Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului - 7 Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului - 8 Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului

More information

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

FINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY

FINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI PROF.UNIV.DR. CĂRUNTU CONSTANTIN LECT.UNIV.DR. LĂPĂDUŞI MIHAELA LOREDANA UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI FINANCIAL

More information

MATRICEA CADRULUI LOGIC Ghid

MATRICEA CADRULUI LOGIC Ghid SPIJIN PENTU INTEPINZTI SI CENTE DE FCEI MTICE CDULUI LGIC Ghid Introducere Matricea logică este un instrument care ajută la întărirea capacităţii de concepţie, implementare şi evaluare. ceasta înseamnă

More information

Anexa nr.1. contul 184 Active financiare depreciate la recunoașterea inițială. 1/81

Anexa nr.1. contul 184 Active financiare depreciate la recunoașterea inițială. 1/81 Anexa nr.1 Modificări și completări ale Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aplicabile instituțiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naționale

More information

Dezvoltarea economică locală

Dezvoltarea economică locală Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management

More information

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Cele mai bune practici de mentenanţă Ref.doc. MI 113 - NOTĂ TEHNICĂ Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Implementarea unui program de mentenanţă a utilajelor dinamice în treisprezece paşi

More information

Structura formularului Bilanţ (Cod 10) este următoarea: Forma de proprietate Activitatea preponderentă. Număr din registrul comerţului

Structura formularului Bilanţ (Cod 10) este următoarea: Forma de proprietate Activitatea preponderentă. Număr din registrul comerţului Începând cu al doilea exerciţiu financiar, formatele bilanţului, respectiv al bilanţului prescurtat, şi al contului de profit şi pierdere sunt cele prevăzute de Reglementările contabile conforme cu Directiva

More information

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT Anexa 2.49 PROCEDURA UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE COD: PROCEDURĂ OPERAŢIONALǍ Aprobat: RECTOR, Prof. univ. dr. ION CUCUI Responsabilităţi. Nume, prenume Funcţia Semnătura Elaborat Conf. univ. dr.

More information

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE ŞI CERCETÃRII ŞTIINŢIFICE Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Şcoala doctorală: Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor TEZÃ DE DOCTORAT Studiu privind îmbunătăţirea

More information

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Conf.univ.dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucureşti Lector univ dr. Aurel NEAGU Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti

More information

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2)

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) O ABORDARE PAS CU PAS A MODULUI DE CREARE A UNUI CSIRT Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) Index 1 Rezumat executiv... 2 2 Aviz juridic... 2 3 Mulţumiri... 2 4 Introducere... 3 4.1 PUBLICUL ŢINTĂ... 5

More information

CONSILIEREA CARIEREI ADULŢILOR

CONSILIEREA CARIEREI ADULŢILOR INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Orientare Şcolară şi Profesională CONSILIEREA CARIEREI ADULŢILOR Bucureşti 2003 INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Orientare Şcolară şi Profesională

More information

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie

More information

OLIMPIADA DE MATEMATIC ¼A ETAPA JUDEŢEAN ¼A 3 martie 2007

OLIMPIADA DE MATEMATIC ¼A ETAPA JUDEŢEAN ¼A 3 martie 2007 ETAPA JUDEŢEAN ¼A 3 martie 2007 CLASA A IV-A. Folosind de şapte ori cifra 7, o parte din semnele celor patru operaţii operaţii +; ; ; : eventual şi paranteze rotunde, compuneţi şapte exerciţii, astfel

More information

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN Dr.Ing. Daniel D. Georgescu S.C. VULCAN S.A.-Bucureşti Absolvent al Universităţii

More information

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs,

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs, Indicatorii de bază privind sănătatea populaţiei raionului şi rezultatele de activitate a instituţiilor medico - sanitare publice Reţeaua instituţiilor medicale: -spitale republicane 17 - - - - - - -spitale

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI

ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI Modul 3 PROF.UNIV.DR. HORAŢIU ŞOIM Promovarea culturii antreprenoriale şi formare antreprenorială în mediul de afaceri din judeţul Sălaj Proiect cofinanţat

More information

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA)

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) Vladimir Florian Gabriel Neagu vladimir@ici.ro gneagu@ici.ro Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

More information

Paradoxuri matematice 1

Paradoxuri matematice 1 Educaţia Matematică Vol. 3, Nr. 1-2 (2007), 51-56 Paradoxuri matematice 1 Ileana Buzatu Abstract In this paper we present some interesting paradoxical results that take place when we use in demonstration

More information

IBM OpenPages GRC on Cloud

IBM OpenPages GRC on Cloud Termenii de Utilizare IBM Termeni Specifici Ofertei SaaS IBM OpenPages GRC on Cloud Termenii de Utilizare ("TdU") sunt alcătuiţi din aceşti Termeni de Utilizare IBM Termeni Specifici Ofertei SaaS ("Termenii

More information

M ANAGEMENTUL INOVARII

M ANAGEMENTUL INOVARII M ANAGEMENTUL INOVARII 2016 M aria Popescu ISBN 978-606-19-0759-5 Maria POPESCU MANAGEMENTUL INOVĂRII 2016 Cuprins Introducere 1. Noţiuni de bază 1.1- Conceptul de inovare 1.2. Tipologia inovării 1.3.

More information

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized

More information

GHID DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A GRUPULUI DE SPRIJIN

GHID DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A GRUPULUI DE SPRIJIN PARTENERI IN PROGRES VOLUNTARI PENTRU O LUME MAI BUNA GHID DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A GRUPULUI DE SPRIJIN PENTRU PACIENTII ONCOLOGICI Autor: Luminiţa Lupaşcu Constanţa 2011 CUPRINS GHID DE ORGANIZARE

More information

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale 105 Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale Iolanda TOBOLCEA, Ştefan Gheorghe PENTIUC, Mirela DANUBIANU Rezumat Tehnologia informaţiei

More information

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Acest material este publicat în cadrul proiectului Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi

More information

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE Corneliu Mănescu-Avram Nicuşor Zlota Lucrarea prezentata la Conferinta Anuala a SSMR din Romania, Ploiesti, 19-21 octombrie 2012 Abstract. This paper

More information

COMUNICAREA ÎN GRUPUL SPORTIV

COMUNICAREA ÎN GRUPUL SPORTIV Marathon COMUNICAREA ÎN GRUPUL SPORTIV Conf. univ. dr. Cristiana POP Academia de Studii Economice din Bucureşti Abstract Physical activities are usually running their course as group or team activity.

More information

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii

More information

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică 2.1. Microsoft EXCEL şi rutina HISTO Deoarece Microsoft EXCEL este relativ bine cunoscut, inclusiv cu unele funcţii pentru prelucrări statistice, în acest

More information

Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii. - Volum I -

Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii. - Volum I - Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii - Volum I - 1 CUPRINS 1. Sistemul de management al calității (SMC)...3 1.1. Introducere...3 1.2.

More information

Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar

Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar 11-1 Pentru anul şcolar 11-1, la disciplina limba engleză, modelul de test inińial/ predictiv

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 133 Graph Magics Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, workusmd@yahoo.com 1. Introducere Graph Magics este un program destinat construcţiei

More information

Comunicarea în grupurile organizaţionale

Comunicarea în grupurile organizaţionale 82 Management Comunicarea în grupurile organizaţionale Ec. Monica RADU Abstract Organizational group can be defined as some persons between who exist interactive connections (functional, communication,

More information

CALITATEA VIEŢII LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI. ANALIZA MEDIULUI EXISTENŢIAL ŞI INTERVENŢII PSIHOSOCIALE

CALITATEA VIEŢII LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI. ANALIZA MEDIULUI EXISTENŢIAL ŞI INTERVENŢII PSIHOSOCIALE CALITATEA VIEŢII LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI. ANALIZA MEDIULUI EXISTENŢIAL ŞI INTERVENŢII PSIHOSOCIALE Studiul de faţă prezintă, în prima parte, câteva modele explicative ale calităţii vieţii, cu referire

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere...1-2 Conceptul de probe de audit...3-6 Probe de audit adecvate si suficiente...7-14 Utilizarea aserţiunilor

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE SUPORT CURS MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE Titular disciplină: Prof. univ. dr. Dumitru OPREA Suport lucrări practice: Prof. univ. dr. Gabriela MEŞNIŢĂ Lect. univ. dr. Daniela POPESCUL Copyright 2011

More information

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere 10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere Intervalele de încredere pentru un parametru necunoscut al unei distribuţii (spre exemplu pentru media unei populaţii) sunt intervale ( 1 ) ce conţin parametrul,

More information

CONDUCEREA BAZATĂ PE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ LEADERSHIP BASED ON EMOTIONAL INTELLIGENCE. Drd. lect. univ. Natalia ŢÎMBALIUC, ASEM

CONDUCEREA BAZATĂ PE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ LEADERSHIP BASED ON EMOTIONAL INTELLIGENCE. Drd. lect. univ. Natalia ŢÎMBALIUC, ASEM CONDUCEREA BAZATĂ PE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Drd. lect. univ. Natalia ŢÎMBALIUC, ASEM Studiul a urmărit să argumenteze de ce a avea inteligență emoțională este esențial pentru succesul unui lider. O persoană

More information

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.

More information