ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

Transcription

1 ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI SCEPTICISMUL PROFESIONAL ÎNTR-UN AUDIT AL SITUAŢIILOR FINANCIARE Publicul acrdă valare auditului independent al situaţiilr financiare, dearece prin intermediul acestuia se intensifică gradul de încredere acrdat de utilizatri situaţiilr financiare. Un audit de calitate implică exercitarea raţinamentului prfesinal de către auditr şi, farte imprtant, aplicarea unei mentalităţi fundamentate pe scepticismul prfesinal în cadrul planificării şi efectuării auditului. Nevia scepticismului prfesinal în cadrul unui audit nu pate fi subliniată îndeajuns. Scepticismul prfesinal este atitudine esenţială, care întăreşte capacitatea auditrului de a identifica şi de a face faţă circumstanţelr care pt indica psibilă denaturare. Scepticismul include evaluare critică a prbelr de audit, dar şi acrdarea unei atenţii permanente prbelr de audit care cntrazic alte prbe de audit sau care aduc în discuţie credibilitatea infrmaţiilr bţinute de la cnducere sau de la persanele însărcinate cu guvernanţa. Această evaluare critică este necesară, pentru ca auditrul să pată trage cncluziile adecvate. Standardele Internaţinale de Audit (ISA-urile) emise de IAASB recunsc explicit imprtanţa fundamentală a scepticismului prfesinal. Cu tate acestea, adptarea şi aplicarea unei atitudini sceptice rămâne, în cele din urmă, respnsabilitate persnală şi prfesinală, care trebuie îmbrăţişată de fiecare auditr. Acesta este parte integrantă a setului de aptitudini ale auditrului şi este în strânsă crelaţie cu principiile fundamentale ale independenţei şi raţinamentului prfesinal, cntribuind la calitatea auditului. Scepticismul prfesinal este, de asemenea, influenţat de trăsăturile persnale de cmprtament, inclusiv de mtivaţie şi de cmpetenţele deţinute de auditr. Astfel, educaţia, pregătirea şi experienţa auditrului sunt imprtante. Chiar firmele de audit au, la rândul lr, un rl aparte în cultivarea unei mentalităţi sceptice a auditrilr angajaţi. Aceasta include elabrarea şi implementarea de plitici şi prceduri care prmvează cultură internă de recunaştere a scepticismului, drept esenţial în efectuarea misiunilr de audit. Cuvânt înainte al preşedintelului IAASB Raprtarea financiară încearcă, în prezent, să abrdeze infrmaţiile care sunt mai relevante pentru utilizatri. Prin urmare, deciziile cntabile şi de raprtare ale cnducerii implică un raţinament mai prfund şi subiectivitate mai mare (de exemplu, în relaţie cu unele evaluări ale valrii juste). De asemenea, multe entităţi din ziua de astăzi trebuie să facă faţă unr cndiţii ecnmice dificile, care dau naştere unr prvcări unice din dmeniul raprtării financiare şi auditului. Aceste tendinţe subliniază imprtanţa scepticismului prfesinal al auditrilr, în special în dmeniile raprtării financiare care sunt cmplexe sau implică un raţinament rigurs. Ca cnsecinţă a crizei financiare glbale din , rapartele recente de inspecţie a auditului din diferite jurisdicţii au ntat dmenii, precum valrile juste, tranzacţiile cu părţile afiliate şi evaluările cntinuităţii activităţii, în care rganele de reglementare şi supraveghere cred că auditrii ar fi trebuit să îşi fi demnstrat într-un md mai evident scepticismul prfesinal. Prin urmare, este în interesul public să le subliniem încă data, atât auditrilr, cât şi altr părţi, rlul imprtant al scepticismului prfesinal în misiunile de audit ale situaţiilr financiare. Publicaţia IAASB care cnţine Întrebări şi Răspunsuri a fst elabrată în acest scp. Următarele Întrebări şi Răspunsuri subliniază cnsiderentele din ISA-uri şi din standardul IAASB privind cntrlul calităţii, care sunt desebit de relevante pentru înţelegerea crectă şi aplicarea scepticismului prfesinal pe parcursul unui audit al situaţiilr financiare. Sper că firmele şi auditrii entităţilr de tate dimensiunile vr găsi utile aceste Întrebări şi Răspunsuri. Ele ar putea fi de fls, de asemenea, utilizatrilr situaţiilr financiare, în special persanelr însărcinate cu guvernanţa şi rganelr de reglementare şi supraveghere, în efrturile lr de a abrda şi chestina aplicarea scepticismului prfesinal în cadrul misiunilr de audit. Prf. Arnld Schilder, Preşedintele IAASB Acest dcument a fst întcmit de persnalul IAASB. Este un dcument fără caracter autritar, având dar scp infrmativ.

2 Cmitetul pentru Standarde Internaţinale de Audit şi Asigurare (IAASB) ( elabrează standarde de audit şi asigurare şi îndrumări, destinate utilizării de către tţi prfesiniştii cntabili, în cadrul unui prces de nrmalizare în care este implicat Cnsiliul de Supraveghere a Interesului Public, care supraveghează activităţile IAASB şi Grupul de lucru Cnsultativ al IAASB, care furnizează date privind interesul public în prcesul de elabrare a standardelr şi îndrumărilr. Obiectivul IAASB este de a deservi interesul public prin elabrarea unr standarde de înaltă calitate în dmenii precum auditul, asigurarea şi alte standarde aferente şi prin facilitarea cnvergenţei standardelr de audit şi asigurare internaţinale şi naţinale, prin aceasta întărind calitatea şi cnsecvenţa practicilr la nivel mndial şi cnslidarea încrederii publice în prfesia glbală de audit şi asigurare Structurile şi prcesele care sprijină activităţile IAASB sunt facilitate de către Federaţia Internaţinală a Cntabililr (IFAC). Misiunea Federaţiei Internaţinale a Cntabililr (IFAC) este de a deservi interesul public prin: cntribuţia sa la elabrarea, adptarea şi implementarea unr standarde internaţinale şi îndrumări de înaltă calitate; cntribuţia sa la dezvltarea unr rganisme prfesinale cntabile şi a unr firme de cntabilitate puternice şi la practicile de calitate ale prfesiniştilr cntabili; prmvarea valrii glbale a prfesiniştilr cntabili; expunerea prblemelr de interes public, în dmenii în care expertiza prfesiei cntabile este cea mai relevantă. Standardele Internaţinale de Audit, Standardele Internaţinale privind Misiunile de Asigurare, Standardele Internaţinale privind Misiunile de Revizuire, Standardele Internaţinale privind serviciile cnexe, Standardele Internaţinale de Cntrl al Calităţii, Ntele Practice Internaţinale de Audit, Priectele de Expunere, Dcumentele Cnsultative şi alte publicaţii ale IAASB sunt publicate de către IFAC, care are dreptul de prprietate asupra acestra. IAASB şi IFAC nu îşi asumă respnsabilitatea pentru prejudiciile suferite de rice persană care acţinează sau se abţine de la a acţina, pe baza materialului din această publicaţie, indiferent dacă un astfel de prejudiciu este cauzat din neglijenţă sau din alte cauze. Lg-ul IAASB, Cnsiliul pentru Standarde Internaţinale de Audit şi Asigurare, IAASB, Standardul Internaţinal de Audit, ISA, Standardul Internaţinal privind Misiunile de Asigurare, ISAE, Standardul Internaţinal privind Misiunile de Revizuire, ISRE, Standardul Internaţinal privind Serviciile Cnexe, ISRS, Standardul Internaţinal privind Cntrlul Calităţii, ISQC, Nta Practică Internaţinală de Audit, IAPN, lg-ul IFAC, Federaţia Internaţinală a Cntabililr, şi IFAC sunt mărci cmerciale şi mărci de servicii ale IFAC. Cpyright Februarie 2012 deţinut de către Federaţia Internaţinală a Cntabililr (IFAC). Tate drepturile rezervate. Este acrdată permisiunea de a realiza cpii ale acestui dcument în vederea răspândirii şi bţinerii unui feed-back maxim, cu cndiţia ca fiecare cpie să cuprindă următarea specificaţie: Cpyright Februarie 2012 deţinut de către Federaţia Internaţinală a Cntabililr (IFAC). Tate drepturile rezervate. Utilizat cu permisiunea IFAC. Se acrdă permisiunea de a face cpii ale acestui material în vederea atingerii unei expuneri maxime şi a bţinerii feedback-ului. Publicat de:

3 Această publicaţie care cnţine Întrebări şi Răspunsuri a fst realizată de persnalul Cnsiliului pentru Standarde Internaţinale de Audit şi Asigurare (IAASB). Publicaţia nu aduce mdificări şi nu prevalează asupra Standardelr Internaţinale de Audit (ISA-urile) sau asupra Standardului Internaţinal privind Cntrlul Calităţii (ISQC) 1, 1 ale cărr texe au caracter autritar. Citirea acestei publicaţii de Întrebări şi Răspunsuri nu înlcuieşte citirea standardelr. Acest dcument nu îşi prpune să fie exhaustiv 2 şi trebuie realizate înttdeauna referinţe la standardele prpriu-zise. Această publicaţie nu cnstituie prevedere cu caracter autritar sau ficial emisă de IAASB. Întrebări şi răspunsuri Întrebarea 1. Ce este scepticismul prfesinal? ISA-urile definesc scepticismul prfesinal drept atitudine care include gândire rezervată, fiind atent la cndiţii care ar putea indica psibilă denaturare datrată fraudei sau errii şi evalaure critică a prbelr de audit. 3 Ele prevăd, în md explicit, ca auditrul să planifice şi să efectueze un audit cu scepticism prfesinal, recunscând faptul că ar putea exista circumstanţe din cauza cărra situaţiile financiare pt fi denaturate semnificativ. 4 Ca şi alte cncepte fundamentale pentru audit, sensul scepticismului prfesinal este dificil de explicat într- singură definiţie. Mai mult, nu există un singur md prin care pate fi demnstrat scepticismul prfesinal. Cu tate acestea, definiţia din ISA-uri descrie elementele imprtante care ajută la înţelegerea sensului scepticismului prfesinal. Ca atitudine, scepticismul prfesinal este de fapt un md de gândire. O mentalitate sceptică determină cmprtamentul auditrului şi îi permite abrdare suspiciasă, atunci când analizează infrmaţie şi îşi frmulează cncluziile. În acest sens, scepticismul prfesinal este direct crelat cu principiile etice fundamentale ale biectivităţii şi independenţei auditrului. 5 Independenţa auditrului întăreşte capacitatea acestuia de a acţina cu integritate şi biectivitate şi de a-şi păstra atitudine de scepticism prfesinal. 6 Scepticismul prfesinal include, de asemenea starea de alertă asupra, spre exemplu, prbelr de audit cntradictrii sau asupra infrmaţiilr care pun sub semnul întrebării credibilitatea dcumentelr sau a intergărilr ce vr fi utilizate ca prbe de audit. Mai mult, acesta presupune ISQC 1, Cntrlul calităţii pentru firmele care efectuează audituri şi revizuiri ale situaţiilr financiare, precum şi alte misiuni de asigurare şi servicii cnexe Deşi sunt subliniate anumite cerinţe şi materiale explicative şi de aplicare din ISA-uri şi ISQC 1, această publicaţie nu reprduce tate prevederile din ISA-uri şi ISQC 1 relevante pentru respnsabilitatea auditrului de a planifica şi efectua un audit cu scepticism prfesinal. ISA 200, Obiectivele generale ale auditrului independent şi desfăşurarea unui audit în cnfrmitate cu Standardele Internaţinale de Audit, alin. 13(l) ISA 200, alin. 15 Cdul Etic al Prfesiniştilr Cntabili (Cdul IESBA) emis de Cnsiliul pentru Standarde Internaţinale de Etică, paragraful 290.6, explică faptul că independenţa cuprinde atât independenţa la nivel mental, cât şi independenţa de fapt. În ceea ce priveşte independenţa la nivel mental, aceasta este starea de spirit care permite exprimarea unei cncluzii fără a fi afectat de influenţe care cmprmit raţinamentul prfesinal, permiţându-i deci unei persane să acţineze cu integritate şi să îşi exercite biectivitatea şi scepticismul prfesinal. ISA 200, alin. A1

4 atenţie sprită asupra circumstanţelr care pt indica psibilă fraudă şi asupra cndiţiiilr care sugerează necesitatea unr prceduri de audit supliemntare celr prevăzute de ISA-uri. 7 Scepticismul prfesinal include şi evaluare critică a prbelr de audit, care cuprind atât infrmaţii care sprijină şi crbrează declaraţiile cnducerii, dar şi rice alte infrmaţii care pt cntrazice aceste declaraţii. Utilizarea scepticismului prfesinal în această privinţă semnifică chestinarea şi luarea în cnsiderare a caracterului suficient şi adecvat al prbelr de audit bţinute, în circumstanţele date, de exemplu, în cazul în care există factri de risc de fraudă şi un singur dcument, a cărui natură ridică suspiciuni privind frauda, cnstituie singura prbă a unei sume semnificative din situaţiile financiare. 8 În situaţia în care există îndieli privind credibilitatea infrmaţiilr sau indicaţii privind existenţa fraudei, ISA-urile prevăd ca auditrul să efectueze investigaţii mai labriase şi să determine ce mdificări sau prceduri de audit suplimentare sunt necesare pentru rezlvarea acestr aspecte. 9 Gradul de dificultate, timpul sau cstul implicat nu cnstituie, ele însele, un fundament valid încât auditrul să mită prcedură de audit pentru care nu există alternativă sau să se declare satisfăcut cu prbe de audit care sunt mai puţin cnvingătare. 10 Cu tate că nu se aşteaptă ca un auditr să nu ţină cnt de experienţa anteriară în relaţie cu cnducerea şi cu persanele însărcinate cu guvernanţa, încrederea că aceştia sunt neşti şi integri nu cnstituie un temei suficient pentru ca auditrul să nu facă uz de scepticismul prfesinal sau să se declare mulţumit cu prbe de audit mai puţin cnvingătare, în bţinerea unei asigurări reznabile. 11 Întrebarea 2. De ce este imprtant scepticismul prfesinal în auditurile situaţiilr financiare? Scepticismul prfesinal jacă un rl fundamental în audit şi cnstituie parte integrantă a setului de aptitudini ale auditrului. 12 Scepticismul prfesinal se află în strânsă legătură cu raţinamentul prfesinal. 13 Ambele sunt esenţiale pentru efectuarea crespunzătare a auditului şi sunt prcese cheie care cntribuie la calitatea auditului. Scepticismul prfesinal facilitează exercitarea adecvată a raţinamentului prfesinal de către auditr, în special în prcesul de luare a deciziilr, privind, de exemplu: ISA 200, alin. A18 ISA 200, alin. A20 ISA 240, Respnsabilităţile auditrului privind frauda în cadrul unui audit al situaţiilr financiare, alin. 13 şi ISA 500, Prbe de audit, alin. 11 ISA 200, alin. A48 ISA 200, alin. A22 Standardul Internaţinal de Educaţie 8 al Cnsiliului pentru Standarde Internaţinale de Educaţie Cntabilă, Cerinţe de cmpetenţă pentru prfesiniştii din audit, alin. 42, prevede, în md specific, ca cerinţele de cmpetenţe din cadrul prgramului de educaţie şi dezvltare pentru prfesiniştii din audit să includă, printre altele, dezvltarea aptitudinilr prfesinale la un nivel avansat, într-un mediu de audit. Aceste aptitudini includ aplicarea standardelr de audit şi a îndrumărilr relevante; evaluarea aplicării standardelr de raprtare financiară relevante; demnstrarea capacităţii de intergare, a gândirii lgice abstracte şi a analizei critice; demnstrarea scepticismului prfesinal; aplicarea raţinamentului prfesinal; şi rezistenţa la cnflicte şi rezlvarea acestra. ISA 200, alin. 13 (k), defineşte raţinamentul prfesinal drept aplicarea pregătirii relevante, a cunştinţelr şi a experienţei în cntextul dat de audit, cntabilitate şi standarde etice, pentru a lua decizii în cunştinţă de cauză în legătură cu prcedura adecvată în cntextul circumstanţelr misiunii de audit.

5 Natura, periada şi amplarea prcedurilr de audit care urmează a fi utilizate. Evaluarea măsurii în care au fst bţinute suficiente prbe de audit şi dacă mai sunt necesare alte acţiuni pentru atingerea biectivelr ISA-urilr. Evaluarea raţinamentelr cnducerii în aplicarea cadrului general de raprtare financiară aplicabil. Frmularea cncluziilr pe baza prbelr de audit bţinute, de exemplu, evaluarea caracterului reznabil al estimărilr efectuate de cnducere în întcmirea situaţiilr financiare. 14 Aplicarea scepticismului prfesinal cnslidează eficienţa unei prceduri de audit şi aplicarea acesteia şi reduce psibilitatea ca auditrul să fi selectat prcedură de audit necrespunzătare, să nu fi aplicat crect prcedură de audit adecvată, sau să fi interpretat greşit rezultatele. 15 Întrebarea 3. Ce pt face firmele de audit şi auditrii pentru a creşte cnştientizarea imprtanţei scepticismului prfesinal şi a aplicării acestuia? Scepticismul prfesinal este influenţat de trăsăturile persnale de cmprtament, (de exemplu, atitudinile şi valrile etice) precum şi de nivelul cmpetenţelr (de exemplu, cunştinţele) persanelr care efectuează auditul. Acestea, la rândul lr, sunt influenţate de educaţie, pregătire şi experienţă. În cadrul echipei de audit, scepticismul prfesinal este influenţat, de asemenea, atât de acţiunile întreprinse de cnducerea firmei şi de partenerul misiunii, cât şi de cultura şi mediul de afaceri al firmei. ISA-urile şi ISQC 1 includ cerinţe şi îndrumări menite să ajute la crearea unui mediu, la nivelul firmei şi al misiunii, în care auditrul să-şi pată cultiva scepticismul prfesinal în md adecvat. La nivel de firmă Cnducerea şi exemplele pe care ferite de aceasta influenţează, în md semnificativ, cultura internă a firmei. 16 În cnsecinţă, tnul de la vârf şi reîntărirea permanentă a imprtanţei scepticismului prfesinal în cadrul misiunilr de audit, cnstituie factri imprtanţi ce influenţează cmprtamentul individual. Ocaziile în care firma îşi pate defini aşteptările cu privire la, şi în care pate accentua imprtanţa scepticismului prfesinal, includ, de exemplu: Stabilirea pliticillr şi a prcedurilr menite să prmveze cultură internă care recunaşte calitatea drept esenţială în derularea misiunilr. 17 Prmvarea unei culturi interne rientate pe calitate, prin intermediul unr acţiuni şi mesaje clare, cnsecvente şi frecvente, transmise de la tate nivelurile de cnducere a firmei. Aceste acţiuni pt fi cmunicate prin, dar fără a se limita la, seminarii de pregătire, întâlniri, dialguri frmale sau infrmale, declaraţii de misiune, newsletter-uri sau nte de infrmare. Asemenea acţiuni şi mesaje încurajează cultură care recunaşte şi recmpensează activitatea A se vedea ISA 200, alin. A23. A se vedea ISA 200, alin. A43. ISQC 1, alin. A4 ISQC 1, alin. 18

6 prfesinală de înaltă calitate, şi pt fi incrprate, de exemplu, în dcumentaţia internă a firmei, în materialele de pregătire sau în prcedurile de evaluare ale partenerului şi persnalului, astfel încât să se sprijine şi să se reîntărească pinia firmei asupra imprtanţei calităţii şi a mdului în care aceasta pate fi atinsă, în practică. 18 Stabilirea prcedurilr şi pliticilr menite să furnizeze firmei asigurare reznabilă că deţine suficient persnal cu cmpetenţele necesare, capacităţile şi angajamentul faţă de principiile etice. 19 În această privinţă, prmvarea culturii interne fundamentate pe calitate se pate realiza prin stabilirea unr plitici şi prceduri care să vizeze perfrmanţa, evaluarea, recmpensarea şi prmvarea (inclusiv sisteme de stimulente), care furnizează recunaştere adecvată şi recmpensează dezvltarea şi menţinerea cmpetenţelr. 20 Dezvltarea şi implementarea prgramelr de pregătire internă şi educaţie cntinuă pentru tate nivelurile persnalului firmei. Aceste activităţi pt fi întreprinse, de exemplu, prin experienţa de lucru, prin frmarea la lcul de muncă, prin pregătirea furnizată de persnalul cu mai multă experienţă (de exemplu, alţi membri ai echipei misiunii) şi prin educaţia privind independenţa. Se bservă că aptitudinile prfesinale cnstante ale persnalului firmei depind, într- măsură semnificativă de nivelul adecvat al dezvltării prfesinale cntinue. 21 La nivelul misiunii La nivelul misiunii, partenerul de misiune este cel însărcinat cu respnsabilitatea pentru calitatea generală a fiecărei misiuni de audit pentru care este desemnat. 22 Acţiunile partenerului misiunii şi mesajele adecvate transmise către ceilalţi membri ai echipei misiunii subliniază caracterul esenţial al calităţii în efectuarea misiunilr de audit şi imprtanţa calităţii auditului, de exemplu, pentru abilitatea echipei misiunii de a-şi exprima îngrijrarea, fără teama de cnsecinţe şi de a emite raparte de audit, adecvate circumstanţelr. 23 Ocazia ideală, pentru echipa de audit, de abrdare şi accentuare a imprtanţei menţinerii scepticismului prfesinal pe parcursul auditului este reprezentată de mmentul discuţiei dintre partenerul misiunii şi alţi membri cheie ai echipei, cu privire la susceptibilitatea ca situaţiile financiare ale entităţii să fie denaturate semnificativ. Această discuţie include aplicarea cadrului general de raprtare financiară aplicabil faptelr şi circumstanţelr entităţii şi acrdă atenţie desebită mdului şi secţiunii în care situaţiile financiare pt fi susceptibile să sufere denaturare semnificativă cauzată de fraudă, inclusiv a mdului în care frauda pate apărea (făcând abstracţie de cnvingerile membrilr echipei misiunii, cnfrm cărra cnducerea şi cei însărcinaţi cu guvernanţa sunt neşti şi integri). Această discuţie cnstituie, de asemenea, pentru echipa misiunii, un fundament de cmunicare şi schimb de infrmaţii ni, care pt afecta evaluările riscului sau prcedurile de audit efectuate A se vedea ISQC 1, alin. A4. A se vedea ISQC 1, alin. 29. A se vedea ISQC 1, alin. A5 şi A25-A28. A se vedea ISQC 1, alin. 29 şi A25-A26. ISA 220, Cntrlul calităţii pentru un audit al situaţiilr financiare, alin. 8 A se vedea ISA 220, alin. A3. A se vedea ISA 315, Identificarea şi evaluarea riscurilr de denaturare semnificativă prin înţelegerea entităţii şi a mediului său, alin. 10 şi A14, şi ISA 240, alin. 15.

7 Alte cazii în care partenerul misiunii pate stabili aşteptări cu privire la, şi pate sublinia imprtanţa scepticismului prfesinal includ, de exemplu, asumarea respnsabilităţii pentru: Crdnarea, supravegherea şi desfăşurarea misiunii de audit. 25 Revizuirile activităţii efectuate. În această privinţă, partenerul misiunii este cel care deţine majritatea cunştinţelr şi experienţei ce pt fi împărtăşite membrilr mai puţin experimentaţi ai echipei, ajutându-i să îşi dezvlte un spirit critic şi sceptic prin revizuirea, printre altele, a dmeniilr critice de raţinament şi a riscurilr semnificative. Revizuirile prtune permit, de asemenea, ca prblemele semnificative (de exemplu, dmeniile critice de raţinament, în special cele referitare la aspectele dificile sau cntenciase apărute pe parcursul misiunii) să fie rezlvate la sau înainte de data raprtului auditrului. 26 Ca echipa misiunii să întreprindă cnsultări adecvate, pe marginea unr aspecte dificile sau cntenciase şi ca cncluziile frmulate în urma acestr cnsultări să fie implementate. 27 Cu tate că activităţile la nivelul firmei şi al misiunii cntribuie la crearea unui spirit de scepticism prfesinal, respnsabilitatea menţinerii unei astfel de atitudini prfesinale sceptice rămâne la latitudinea fiecărei persane. Ca şi raţinamentul prfesinal, scepticismul prfesinal trebuie exercitat pe parcursul desfăşurării auditului. Menţinerea scepticismului prfesinal pe parcursul auditului îi permite auditrului să reducă riscurile de mitere a unr circumstanţe nebişnuite, generalizarea excesivă în mmentul frmulării cncluziilr pe marginea bservaţiilr de audit, sau utilizarea unr prezumţii inadecvate în determinarea naturii, periadei şi amplrii prcedurilr de audit şi în evaluarea rezultatelr acestra. 28 Întrebarea 4. În ce etapă a prcesului de audit este necesar scepticismul prfesinal? Scepticismul prfesinal este relevant şi necesar pe parcursul întregii misiuni de audit, chiar dacă nu se face referire la acesta în fiecare ISA. 29 De exemplu: Aceptarea misiunii De exemplu, în evaluarea aspectelr precum integritatea prprietarilr principali şi a cnducerii. 30 Identificarea şi evaluarea riscurilr de denaturare semnificativă De exemplu, când: Sunt efectuate prceduri de evaluare a riscurilr (inclusiv discuţia din cadrul echipei misiunii cu privire la susceptibilitatea ca situaţiile financiare ale entităţii să fie denaturate semnificativ, aşa cum s-a discutat la întrebarea 3 de mai sus). Este revizuită evaluarea auditrului cu privire la riscurile de denaturare semnificativă şi sunt mdificate, în cnsecinţă, prcedurile de audit viitare planificate după caz, de exemplu, ca urmare a unr infrmaţii ni care sunt incnsecvente cu prbele de audit pe A se vedea ISA 220, alin. 15. A se vedea ISA 220, alin. 16 and A18. ISA 220, alin. 18 ISA 200, alin. A19 A se vedea ISA 200, alin. A69. ISA 220, alin. A8

8 care auditrul şi-a bazat iniţial evaluarea, sau prin atenţia acrdată mdificărilr în circumstanţele date, a nilr infrmaţii sau a unei mdificări în prcesul de înţelegere de către auditr a entităţii şi activităţilr acesteia, ca rezultat al desfăşurării unr prceduri de audit viitare. 31 Stabilirea naturii, periadei şi amplrii prcedurilr de audit ulteriare, care răspund riscurilr evaluate de denaturare semnificativă, şi a prbelr de audit desfăşurate în vederea evaluării De exemplu, când: Se ia în cnsiderare, în dmeniile în care sunt identificate riscuri evaluate mai mari, nevia de a creşte cantitatea prbelr de audit sau bţinerea de prbe mai relevante sau credibile, de exemplu, prin acrdarea unei mai mari atenţii bţinerii de prbe de la părţile terţe sau bţinerii de prbe crbrative de la un număr de surse independente. 32 Sunt cncepute şi efectuate prceduri de fnd analitice, inclusiv când este evaluată credibilitatea datelr pe baza cărra sunt elabrate estimările auditrului şi când sunt identificate şi investigate fluctuaţii sau relaţii care sunt incnsecvente cu alte infrmaţii relevante sau care diferă, cu sumă semnificativă, în cmparaţie cu valrile estimate. 33 Estimările auditrului au un rl imprtant în evaluarea rezultatelr prcedurilr analitice şi în prvcarea bţinerii de explicaţii din partea cnducerii, cu privire la deviaţiile în raprt cu rezultatele aşteptate. Sunt abrdate circumstanţele precum cazurile în care cnducerea refuză să îi permită auditrului să trimită slicitare de cnfirmare. 34 Frmularea unei pinii cu privire la măsura în care situaţiile financiare sunt întcmite, din tate punctele de vedere semnificative, în cnfrmitate cu aplicarea cadrului general de raprtare De exemplu, când: Sunt frmulate cncluzii despre bţinerea unei asigurări reznabile şi despre măsura în care au fst bţinute suficiente prbe de audit adecvate pentru a sprijini aceste cncluzii. 35 Se iau în cnsiderare implicaţiile pentru pinie, atunci când auditrul se află în impsibilitatea de a bţine prbele de audit necesare. 36 Se evaluează dacă situaţiile financiare, întcmite în cnfrmitate cu un cadru general de prezentare fidelă, reflectă prezentare fidelă, luând în cnsiderare atât (i) prezentarea generală, structura şi cnţinutul situaţiilr financiare, cât şi (ii) dacă situaţiile financiare, inclusiv ntele la acestea, reprezintă tranzacţiile şi evenimentele existente, într- manieră care duce la bţinerea unei prezentări fidele A se vedea ISA 315, alin. 31 şi ISA 320, Pragul de semnificaţie în planificarea şi desfăşurarea unui audit, alin. 12 şi A13. A se vedea ISA 330, Răspunsurile auditrului la riscurile evaluate, alin. 7 şi A19. A se vedea ISA 520, Prceduri analitice, alin. 5 şi 7. A se vedea ISA 505, Cnfirmări externe, alin. 8. A se vedea ISA 700, Frmarea unei pinii şi raprtarea cu privire la situaţiile financiare, alin A se vedea ISA 540, Auditarea estimărilr cntabile, inclusiv a estimărilr cntabile la valarea justă şi a prezentărilr aferente, alin. A A se vedea ISA 700, alin. 14.

9 Întrebarea 5. Care este relaţia dintre scepticismul prfesinal şi respnsabilităţile auditrului în ceea ce priveşte frauda? Datrită caracteristicilr fraudei, inclusiv a faptului că aceasta pate include scheme sfisticate menite să ascundă sau pate implica un cmplt, scepticismul prfesinal al auditrului este desebit de imprtant atunci când se iau în cnsiderare riscurile de denaturare semnificativă cauzate de fraudă. ISA 240 acrdă atenţie sprită scepticismului prfesinal. Printre altele, acesta prevede cerinţe adresate în special nevii de a meţine scepticismul prfesinal pe tată periada auditului, recunscând psibilitatea existenţei unei denaturări semnificative cauzate de fraudă, în ciuda experienţei anteriare a auditrului referitare la nestitatea şi integritatea cnducerii entităţii şi a persanelr însărcinate cu guvernanţa. 38 Acest standard prevede, de asemenea, ca auditrul să întreprindă investigaţii suplimentare atunci când cndiţiile identificate pe parcursul auditului îl fac pe acesta să creadă că un dcument pate să nu fie autentic sau că termenii dintr-un dcument au fst mdificaţi, dar nu au fst cmunicaţi auditrului. 39 ISA 240 ntează că menţinerea scepticismului prfesinal în cadrul misiunilr de audit prevede punerea permanentă în discuţie a măsurii în care infrmaţiile şi prbele de audit bţinute de auditr sugerează psibilitatea existenţei unei denaturări semnificative cauzate de fraudă. Aceasta include luarea în cnsiderare a veridicităţii infrmaţiei care va fi flsită drept prbă de audit şi a cntralelr aferente mdului în care a fst întcmită, precum şi păstrarea ei, dacă este relevantă.40 ISA 240 recunaşte, de asemenea, faptul că prcedurile de audit care sunt eficiente pentru detectarea errilr pt să nu fie eficiente în detectarea fraudei. În cnsecinţă, cerinţele ISA 240 sunt menite să îl ajute pe auditr în identificarea şi evaluarea riscurilr de denaturare semnificativă cauzate de fraudă şi în elabrarea de prceduri suplimentare. 41 În anumite cazuri, ISA-urile prevăd ca auditrii să facă estimări referitare la riscurile de fraudă, evaluarea riscurilr de denaturare semnficativă, sau prcedurile specifice care trebuie efectuate. Ei fac acest lucru recunscând imprtanţa scepticismului prfesinal, în dmenii în care s-a demnstrat susceptibilitate mai mare a denaturării, inclusiv a denaturării cauzate de fraudă. Exemplele includ nevia estimării existenţei de riscuri de fraudă aferente recunaşterii veniturilr, 42 tratamentul riscurilr ca cnducerea să neglijeze un risc de denaturare semnificativă cauzată de fraudă şi deci un risc semnificativ, 43 şi prcedurile cerute de a abrda revizuirea estimărilr cntabile, din punctul de vedere al influenţelr nedrite. 44 Determinarea tuturr răspunsurilr la riscurile de denaturare semnificată evaluate, cauzate de fraudă, includ, în general, luarea în cnsiderare a mdului în care cmprtamentul pe parcursul auditului pate reflecta un scepticism prfesinal crescut. ISA 240, de exemplu, include exemple ISA 240, alin. 12 ISA 240, alin. 13 ISA 240, alin. A7 ISA 240, alin. 8 A se vedea ISA 240, alin A se vedea ISA 240, alin. 31. A se vedea ISA 240, alin. 32(b).

10 specifice ale mdului în care cmprtamentul pe parcursul auditului ar putea reflecta creşterea scepticismului prfesinal, inclusiv: O sensibilitate crescută în selectarea naturii şi amplrii cu care trebuie examinată dcumentaţia entităţii, pentru susţinerea tranzacţiilr semnificative. Recunaşterea crescută a nevii de a crbra explicaţiile cnducerii sau afirmaţiile referitare la aspectele semnificative. 45 ISA-urile subliniază faptul că riscul ca auditrul să nu detecteze denaturare semnificativă rezultată dintr- fraudă a cnducerii este mai mare decât dacă ar rezulta dintr- fraudă a persnalului, pentru că, de bicei, cnducerea este într- pziţie în care pate manipula, direct sau indirect, înregistrările cntabile, pate prezenta infrmaţii financiare fraudulase sau pate neglija prcedurile de cntrl, cncepute pentru a preveni fraudele similare cmise de alţi angajaţi. 46 În această privinţă, ISA-urile: Indică faptul că evaluarea răspunsurilr cnducerii la chestinări, cu atitudine de scepticism prfesinal, ar trebui să includă şi crbrarea răspunsurilr cnducerii la intergări cu alte infrmaţii. 47 Prevăd ca auditrul să investigheze incnsecvenţele, atunci când răspunsurile la intergări, primite din partea cnducerii sau a celr însărcinaţi cu guvernanţa, sunt incnsecvente. 48 Prevăd ca auditrul să reanalizeze evaluarea anteriară a riscurilr de denaturare semnificativă cauzată de fraudă, impactul generat de natura, periada şi amplarea prcedurilr de audit, şi credibilitatea prbelr bţinute anterir dacă apare la lumină denaturare care este sau pate fi rezultatul fraudei şi care implică cnducerea (în special, cnducerea superiadă) sau când circumstanţele sau cndiţiile indică un psibil cmplt între angajaţi, cnducere şi părţi terţe. 49 Q6. În afară de fraudă, există alte aspecte ale unei misiuni de audit în care scepticismul prfesinal pate fi desebit de imprtant? Scepticismul prfesinal este imprtant şi necesar pe tată durata prcesului de audit. Scepticismul prfesinal al auditrului devine desebit de imprtant atunci când sunt abrdate dmenii mai cmplexe ale auditului, mai semnificative sau care implică raţinamente mai rigurase, precum: Estimările cntabile, inclusiv estimările cntabile ale valrii juste, şi prezentările aferente de infrmaţii De exemplu, atunci când: Se evaluează caracterul reznabil al presupunerilr semnificative utilizate de către cnducere în estimările cntabile care generează riscuri semnificative. 50 Se determină dacă schimbările în estimările cntabile sau în metda de generare a lr, din periada precedentă, sunt crecte cnfrm circumstanţelr ISA 240, alin. A33 ISA 240, alin. 7 ISA 240, alin. A17 ISA 240, alin. 14 A se vedea ISA 240, alin A se vedea ISA 540, alin. 15.

11 Se revizuiesc raţinamentele şi deciziile luate de cnducere în generarea estimărilr cntabile, în vederea identificării dacă există indicii ale unr psibile influenţe nedrite din partea cnducerii. 52 Cntinuitatea activităţii De exemplu, în evaluarea planurilr cnducerii referitare la acţiunile viitare în relaţie cu evaluarea cntinuităţii activităţii, a măsurii în care rezultatul acestr planuri pate amelira situaţia şi a fezabilităţii lr, în circumstanţele date. 53 Cmunicatul IAASB din decembrie IAASB, Cndiţiile ecnmice cntinuă să ridice prvcări celr care întcmesc situaţiile financiare şi auditrilr, deptrivă; Accentul trebuie pus asupra principiului de cntinuitate a activităţii şi a caractarului adecvat al prezentărilr de infrmaţii, accentuează imprtanţa scepticismului prfesinal şi a raţinamentului în evaluarea prezentărilr de infrmaţii din situaţiile financiare şi a implicaţiilr asupra raprtului auditrului, atunci când există incertitudine semnificativă aferentă evenimentelr sau cndiţiilr care, individual sau clectiv, pt pune la îndială capacitatea entităţii de a îşi cntinua activitatea. Acest dcument face, de asemenea, referire la Alerta Practică de Audit emisă în 2009 de persnalul IAASB, Cnsiderente de audit aferente cntinuităţii activităţii în mediul ecnmic actual, care prezintă aspectele relevante ce trebuie analizate din perspectiva principiului de cntuitate a activităţii, în întcmirea situaţiilr financiare. Relaţiile şi tranzacţiile cu părţile afiliate De exemplu, menţinerea stării de alertă pe parcursul auditului, în ceea ce priveşte infrmaţiile care pt indica relaţii sau tranzacţii cu părţile afiliate, neidentificate sau neprezentate anterir; 54 şi, în cntextul tranzacţiilr semnificative identificate, care nu intră în cursul nrmal al activităţii entităţii, dacă raţiunile de afaceri (sau lipsa acestra) ale tranzacţiilr sugerează angajarea într- raprtare financiară fraudulasă sau ascunderea însuşirii de active sau credibilitatea slicitărilr de cnfirmare externe. 55 Luarea în cnsiderare a legilr şi a reglementărilr De exemplu, menţinerea stării de alertă în timpul efectuării altr tipuri de prceduri aferente cazurilr de necnfrmitate sau necnfrmitate suspectată cu acele legi sau reglementări care pt avea un efect semnificativ asupra situaţiilr financiare sau care au un efect fundamental asupra peraţiunilr entităţii, ducând la încetarea peraţiunilr acesteia sau care pun în discuţie cntinuitatea activităţii sale. 56 Această situaţie pate fi relevantă în cntextul unui audit al grupului, de exemplu, din cauza practicilr şi culturilr din diferite jurisdicţii. 57 Un alt exemplu în care scepticismul prfesinal este desebit de imprtant este legat de auditarea tranzacţiilr semnificative nebişnuite sau farte cmplexe. Publicaţia din 2010 a persnalului IAASB de Întrebări & Răspunsuri, Cnsiderentele auditrului cu privire la tranzacţiile semnificative nebişnuite sau farte cmplexe, subliniază cnsiderentele din ISA-uri care sunt relevante în A se vedea ISA 540, alin. 12. ISA 540, alin. 21 ISA 570, alin. 16(b) ISA 550, Părţi Afiliate, alin şi 15 A se vedea ISA 550, alin. 16, A24 şi A25. A se vedea ISA 250, Luarea în cnsiderare a legii şi a reglementărilr într-un audit al situaţiilr financiare, alin. 14, 15 şi A9. A se vedea ISA 600, Cnsiderente speciale auditul situaţiilr financiare ale grupului (inclusiv activitatea auditrilr cmpnentelr), alin. 19 şi 20.

12 auditarea acestr tranzacţii, ntând că natura acestra pate genera riscuri de denaturare semnificativă a situaţiilr financiare şi, în cnsecinţă, pt merita atenţie sprită din partea auditrilr. Mai mult, în relaţie cu auditarea instrumentelr financiare, atenţia firmelr şi a auditrilr este atrasă de nua publicaţie a IAASB, Nta Practică Internaţinală de Audit (IAPN) Printre altele, IAPN subliniază din nu imprtanţa scepticismului prfesinal, în special în raprt cu riscurile şi cnsecinţele influenţei nedrite a cnducerii. 59 Q7. Cum pate fi evidenţiată aplicarea scepticismului prfesinal? Scepticismul prfesinal este deseri demnstrat în cadrul diverselr discuţii purtate de auditr pe parcursul unei misiuni de audit. De exemplu, cmunicarea auditrului cu persanele însărcinate cu guvernanţa include, după caz, mtivele pentru care auditrul cnsideră că practică cntabilă semnificativă, acceptată de cadrul de raprtare financiară aplicabil, nu este cea mai adecvată în cndiţiile specifice ale entităţii. 60 Cu tate acestea, dcumentaţia de audit rămâne decisivă în evidenţierea scepticismului prfesinal, căci furnizează prbe că auditul a fst planificat şi desfăşurat în cnfrmitate cu ISAurile şi cu cerinţele legale şi de reglementare aplicabile. 61 ISA-urile prevăd ca auditrul să întcmească dcumentaţie de audit suficientă, care să îi permită unui auditr cu experienţă, care nu a fst implicat anterir în misiunea de audit, să înţeleagă, printre altele, deciziile semnificative luate pe marginea aspectelr imprtante de pe parcursul auditului, cncluziile frmulate şi raţinamentele semnificative ce au la bază aceste cncluzii. 62 ISA-urile prevăd, de asemenea, ca auditrii să dcumenteze discuţiile purtate cu cnducerea, cu persanele însărcinate cu guvernanţa şi cu alte părţi, pe marginea aspectelr semnificative, inclusiv a naturii aspectelr semnificative discutate şi a mmentului şi persanelr cu care au avut lc discuţiile. 63 O astfel de dcumentaţie îl ajută pe auditr să demnsteze mdul în care au fst abrdate raţinamentele semnificative şi aspectele cheie ale auditului şi mdul în care auditrul a evaluat dacă au fst bţinute suficiente prbe de audit adecvate. Exemplele de situaţii în care este imprtantă întcmirea dcumentaţiei de audit, atunci când aspectele şi raţinamentele sunt semnificative, includ următarele: Deciziile semnificative frmulate pe parcursul discuţiilr din cadrul echipei misiunii, cu privire la susceptibilitatea ca situaţiile financiare ale entităţii să fie denaturate semnificativ din cauza fraudei, rice cmunicări referitare la fraudă înaintate cnducerii, persanelr însărcinate cu guvernanţa, rganelr de reglementare şi altr părţi IAPN 1000, Cnsiderente speciale în auditul instrumentelr financiare IAPN 1000, alin. 71 ISA 260, Cmunicarea cu persanele însărcinate cu guvernanţa, alin. 16 ISA 230, Dcumentaţia de audit, alin. 5 A se vedea ISA 230, alin. 8. A se vedea ISA 230, alin. 10. ISA 240, alin. 44(a) şi 46

13 Cazurile identificate sau suspectate de necnfrmitate cu legile şi reglementările şi rezultatele discuţiilr cu cnducerea şi, după caz, cu persanele însărcinate cu guvernanţa sau alte părţi din afara entităţii. 65 Baza cncluziilr auditrului referitare la caracterul reznabil al estimărilr cntabile şi al prezentărilr de infrmaţii care generează riscuri semnificative şi rice indicii ale unr influenţe psibile din partea cnducerii. 66 Infrmaţii identificate, care sunt incnsecvente cu cncluzia finală a auditrului referitare la un aspect semnificativ, inclusiv mdul în care a fst abrdată această incnsecvenţă. 67 Baza cncluziilr auditrului referitare la caracterul reznabil al dmeniilr de raţinamente subiective. Baza cncluziilr auditrului referitare la autenticitatea unui dcument (precum utilizarea crespunzătare a unui expert sau a prcedurilr de cnfirmare), atunci când sunt întreprinse investigaţii ulteriare ca răspuns la cndiţiile identificate pe parcursul auditului, care l-au făcut pe auditr să creadă că dcumentul pate să nu fie autentic. 68 Dat fiind că scepticismul prfesinal este atitudine, uneri este dificil ca dcumentaţia auditrului să captureze pe deplin scepticismul prfesinal aplicat pe parcursul auditului. ISA-urile precizează că pt exista mai multe mdalităţi în care pate fi dcumentat scepticismul prfesinal. Cu tate acestea, dcumentaţia de audit pate furniza prbe ale exercitării scepticismului prfesinal de către auditr, în cnfrmitate cu ISA-urile. Aceste prbe pt include prceduri specifice efectuate în vederea crbrării răspunsurilr cnducerii cu intergările auditrului. 69 Q8. Organele de reglementare şi de supraveghere ale firmelr de audit şi persanele însărcinate cu guvernanţa au vreun rl în sprijinirea cmprtamentului sceptic în rândul auditrilr? ISA-urile nu impun cerinţe adresate rganelr de reglementare sau de supraveghere a firmelr de audit, nici persanelr însărcinate cu guvernanţa. Ttuşi, dat fiind rlul crucial al persanelr interesate în calitatea auditului, 70 acestea sunt în pstura de a-i prvca şi mai mult pe auditri cu privire la scepticismul lr, prin intermediul unei cmunicări adecvate în ambele sensuri şi a unei supravegheri şi inspecţii eficiente a misiunilr de audit. Cmunicarea adecvată, în dublu sens, între auditr şi persanele însărcinate cu guvernanţa, reprezintă parte esenţială a prcesului de audit. ISA-urile prevăd ca auditrul să cmunice anumite aspecte referitare la audit, inclusiv aria de aplicare planificată şi periada auditului, precum şi aspectele semnificative identificate şi dificultăţile întâlnite pe parcursul auditului. De exemplu, cmunicările prevăzute includ piniile auditrului cu privire la aspectele calitative semnificative aferente practicilr cntabile ale entităţii, inclusiv pliticile cntabile, estimările ISA 250, alin. 29 ISA 540, alin. 23 ISA 230, alin. 11 A se vedea ISA 230, alin. A10. ISA 230, alin. A7 Publicaţia IAASB Calitatea auditului, Perspectiva IAASB, discută numărul mare de influenţe imprtante care cntribuie la atingerea calităţii auditului şi a rlurilr pe care auditrul extern şi alte părţi le cupă în realizarea calităţii raprtării financiare.

14 cntabile şi prezentările din infrmaţiile financiare. 71 Un dialg slid între auditr şi persanele însărcinate cu guvernanţa cu privire la znele cu un risc de denaturare semnificativă evaluat ca fiind mai ridicat, în special estimările cntabile critice şi mdul în care auditrul a răspuns acestr riscuri evaluate, le pate furniza persanelr însărcinate cu guvernanţa cazia de a chestina mdul în care auditrul a aplicat scepticismul prfesinal în abrdarea acestr dmenii. Persanele însărcinate cu guvernanţa sunt în măsură să influenţeze şi să stimuleze scepticismul auditrului prin furnizarea unui feed-back pe marginea aspectelr imprtante aferente auditului. De exemplu, în primirea cmunicărilr despre aria de aplicare planificată şi periada auditului, persanele însărcinate cu guvernanţa pt: Discuta cu auditrul despre aspectele legate de risc şi cnceptul de prag de semnificaţie; Identifica rice dmenii în care îi pt slicita auditrului să întreprindă prceduri suplimentare; şi Îl pt asista pe auditr să înţeleagă mai bine entitatea şi mediul său. 72 Prin intermediul mnitrizării lr şi a inspecţiilr de audit, rganismele de supraveghere pt facilita, de asemenea, dialgul eficient care cntribuie la fcalizarea auditrilr asupra imprtanţei scepticismului prfesinal şi a mdului în care pate fi aplicat crespunzătr în auditurile situaţiilr financiare. Dcumentaţia auditrului este desebit de imprtantă, aceasta servind, printre altele, la desfăşurarea inspecţiilr externe în cnfrmitate cu cerinţele legale, de reglementare şi de altă natură, aplicabile. 73 Auditrilr li se slicită deseri să cmunice direct cu rganele de reglementare sau de supraveghere prudenţiale, în plus faţă de persanele însărcinate cu guvernanţa. 74 Chiar în absenţa unei reglementări, în cndiţii excepţinale, auditrul pate cnsidera necesar să cmunice anumite aspecte direct rganelr de reglementare sau de supraveghere prudenţiale. Cu tate acestea, bligaţia prfesinală a auditrului de a păstra cnfidenţialitatea infrmaţiilr despre client pate interzice această raprtare. În cnsecinţă, auditrul pate cnsidera adecvată bţinerea unei cnsilieri juridice, pentru a determina acţiunile crespunzătare ce trebuie întreprinse, în funcţie de circumstanţe. De asemenea, pt exista situaţii în care cmunicarea cu rganele de reglementare sau de supraveghere prudenţiale pate fi utilă, pe parcursul auditului. De exemplu, în unele jurisdicţii, rganele de reglementare bancară caută să cpereze cu auditrii, în vederea unui schimb de infrmaţii despre funcţinarea şi aplicarea cntralelr asupra activităţilr aferente instrumentelr A se vedea ISA 260, alin. 16(a), care prevede, de asemenea, că după caz, auditrului i se slicită, de asemenea, să explice persanelr însărcinate cu guvernanţa de ce cnsideră că practică cntabilă semnificativă, acceptată de cadrul general de raprtare financiară aplicabil, nu este cea mai adecvată în cndiţiile specifice ale entităţii. A se vedea ISA 260, alin. A11. A se vedea ISA 230, alin. 3. De exemplu, ISA 250 prevede ca auditrii să determine existenţa unei respnsabilităţi de a raprta necnfrmitatea identificată sau suspectată cu legile şi reglementările, unr părţi din afara entităţii. Dacă auditrul identifică sau suspectează fraudă, ISA 240 prevede ca auditrul să determine dacă există respnsabilitate de a raprta unei părţi din afara entităţii. Deşi bligaţia prfesinală a auditrului de a menţine cnfidenţialitatea infrmaţiilr despre client pate interzice această raprtare, respnsabilităţile legale ale auditrului pt prevada asupra bligaţiei de cnfidenţialitate, în unele circumstanţe. Cerinţele referitare la cmunicarea auditrului cu rganele de supraveghere bancară şi cu alte părţi pt fi prevăzute, în multe ţări, fie prin lege, printr- cerinţă de supraveghere, sau printr-un acrd sau prtcl ficial.

15 financiare, prvcările legate de evaluarea instrumentelr financiare pe pieţele inactive şi cnfrmitatea cu reglementările. Această crdnare îi pate fi utilă auditrului în identificarea riscurilr de denaturare semnificativă. 75 De asemenea, aceasta feră cazia stabilirii unui dialg cnstructiv între auditr şi rganele de reglementare, cu privire la aspectele pertinente aplicării crespunzătare a scepticismului prfesinal. Persane de cntact James Gunn, Directr tehnic IAASB (jamesgunn@iaasb.rg) Diane Jules, Manager tehnic IAASB (dianejules@iaasb.rg) Cpyright Februarie 2012, deţinut de către Federaţia Internaţinală a Cntabililr (IFAC). Tate drepturile rezervate. Material utilizat cu permisiunea IFAC. Cntactaţi permissins@ifac.rg pentru permisiunea de a reprduce, stca sau transmite, sau de a utiliza, în md similar, acest dcument. Această publicaţie a fst tradusă din limba engleză în limba rmână de către Camera Auditrilr Financiari din Rmânia. IFAC nu îşi asumă respnsabilitatea pentru acurateţea sau crectitudinea traducerii, sau pentru acţiunile ulteriare ca rezultat al acestra. Cpyright February 2012 by the Internatinal Federatin f Accuntants (IFAC). All rights reserved. Used with permissin f IFAC. Cntact Permissins@ifac.rg fr permissin t reprduce, stre r transmit, r t make ther similar uses f this dcument. This publicatin has been translated frm the English language int the Rmanian language by Chamber f Financial Auditrs f Rmania. IFAC assumes n respnsibility fr the accuracy and cmpleteness f the translatin r fr actins that may ensue as a result theref. 75 A se vedea IAPN 1000, alin. 145.