A PATRA CONFERINŢĂ A HIDROENERGETICIENILOR DIN ROMÂNIA,

Transcription

1 A PATRA CONFERINŢĂ A HIDROENERGETICIENILOR DIN ROMÂNIA, Dori Pavel METODE DE ANALIZĂ A EFICIENŢEI ECONOMICE A PROIECTELOR BAZATE PE SURSE DE ENERGIE REGENERABILE Liviu GHEORGHIU 1, Vicor BURCHIU 2, Naalia BURCHIU 3 Rezuma:Lucrarea preziă meodologia geerală aplicabilă î aaliza eficieţei ecoomice a uor proiece de implemeare a eergiilor regeerabile, î faza preivesiţioală. Su defiie şi prezeae expresiile maemaice ale uor crierii sieice de aaliză, cu predilecţie cele recomadae de specialişi, peru aaliza ecoomico - fiaciară a uor proiece de ivesiţii: VNA vei e acualiza, RVNA raa veiului e acualiza,rir- raă ieră de reabiliae precum şi crieriul cosurilor, CTA cheluielile oale acualizae miime. 1. METODE DINAMICE Pri iroducerea î calculele ecoomice a facorului imp, acesea au căpăa u caracer diamic, puâdu-se asfel obţie rezulae care să reflece mai fidel feomeul ecoomic. Pricipiul de bază admis î calculele ecoomice diamice ese acela că, valoarea uei sume de bai ese variabilă î imp, asa daoriă aleraivei de a depue suma respecivă la o bacă, valoarea sa crescâd î imp, ca urmare a acumulării dobâzilor. Evaluarea ecoomică diamică a uui proiec de ivesiţii ţie seama de fapul că, resursele fiaciare su uilizae î preze, peru a aduce beeficii î viior. Asfel, ehica acualizării rasferă î aul de referiţă, aâ beeficiile ce se vor obţie î fiecare a pri implemeare, câ şi ivesiţiile peru realizarea obiecivului. 1 Docor igier, direcor MULTIGAMA Tech s.r.l, reprezea KSB peru Romaia 2 Profesor uiv., docor igier la USA MV FIF IM Bucureşi 3 Docor igier, cerceăor şiiţific pricipal gr.i la ICEMENERG Bucureşi

2 Aces rasfer se realizează uzual peru aul iiţial al ivesiţiei; exisă îsă siuaţii câd aul de referiţă poae fi ales şi după ale crierii (de exemplu, acesa poae fi aul puerii î fucţiue a obiecivului). Dire meodele diamice de aaliză ecoomică a proiecelor de ivesiţii, recomadae de specialişi, cele mai cuoscue şi relevae peru fudamearea deciziei de a ivesi, su cele de ip cos beeficiu Meode de aaliză ecoomică de ip cos beeficiu Acesea permi evaluarea ecoomiciăţii uor proiece, î faza preivesiţioală, luâd î cosiderare îregul flux de umerar (cash-flow) al proiecului, îsemâd, oae irările şi ieşirile de bai prevăzue peru proiecul î speţă. Î cazul proiecelor peru eergii regeerabile, peru simplificarea aalizei fluxului de umerar, se po iroduce uele ipoeze care să uşureze calculele, precum: - ipoeza exiseţei uei progoze perfece î priviţa dezvolării domeiului, cum ar fi aiciparea uor măsuri guverameale peru simularea uilizării surselor regeerabile sau î priviţa proecţiei mediului; - u exisă iflaţie şi preţurile aului de referiţă rămâ cosae, cu ale cuvie, î aaliza fluxului de umerar se vor uiliza fie preţurile aului de referiţă, fie preţuri reale; - decideul (ivesiorul) dispue de foduri suficiee, asfel îcâ proiecul să poaă fi fiaţa pe baza uor lichidiăţi exisee şi u pri împrumuuri purăoare de dobâdă; - u exisă difereţe de imp îre momeul uei ieşiri de umerar şi plăţile ce rebuie efecuae şi ici îre momeul irărilor de umerar şi cel al exragerii beeficiului; - ivesiţia se poae realiza îr-u sigur a, sau, cel puţi cosurile aceseia po fi cocerae îr-u sigur a; - isalaţia îcepe să fucţioeze îcă di primul a, la îreaga sa capaciae şi pri aceasa va puea geera şi beeficii; - la ivel macroecoomic exisă o piaţă de capial, cu posibiliaea de a se efecua sau acorda împrumuuri.

3 Avâd î vedere acese ipoeze simplificaoare, orice proiec va puea fi caraceriza pri ieşiri de umerar (ivesiţia iiţială şi cosurile auale peru realizarea producţiei prevăzue) şi irări de umerar, sub formă de beeficii, cum ar fi: profiul obţiu pri vâzarea eergiei uile produse, sau echivaleul î bai al ecoomiilor ee de eergie realizae pri subsiuirea combusibililor fosili. Pe baza aalizei fluxului de umerar se po calcula valorile uor crierii sau idicaori diamici, folosiţi î fial de decide, peru a-şi sabili prioriăţile de a ivesi sau u îr-u aumi proiec. Cele mai cuoscue dire crieriile diamice uilizae î evaluarea eficieţei ecoomice a uor proiece de ivesiţie su urmăoarele: Veiul e acualiza (VNA) şi raa veiului e acualiza (RVNA) Crierile VNA şi RVNA se exprimă maemaic pri relaţiile (1) şi (2): V C B (1) VNA = = (1 + i) (1 i = 1 = 1 + ) (2) RVNA VNA VAI = 1 = = = 1 B (1 + i) I (1 + i) î care: B = V - C - repreziă beeficiul, profiul sau veiul aual e, calcula ca difereţă îre veiurile oale (V ) îcasae îr-u a cure şi cheluielile oale (C ) realizae î acelaşi a; C = I + Ca - cheluielile oale di aul "" rezulă pri îsumarea cosurilor de ivesiţii î aul "" (I ) cu cheluielile de producţie î aul "" exclusiv amorismeele(c a ); VAI - valoarea acualizaă a cosurilor de ivesiţie; umărul de perioade ale orizoului de aaliză; i raa de acualizare folosiă î calculul VNA. Uiliza ca idicaor al eficieţei iriseci a uui proiec de ivesiţii, valoarea calculaă a VNA rebuie să îdepliească codiţia ca VNA 0, peru ca proiecul să poaă fi accepa. Cazul cu rezula VNA < 0 deermiă de regulă respigerea proiecului aaliza, ca ieficie di puc de vedere ecoomic.

4 Calculul idicaorului raa veiului e acualiza (RVNA) ese ecesar î siuaţia î care două sau mai mule proiece su aalizae comparaiv, peru care VNA calculae îdepliesc codiţia VNA 0 şi care au aproximaiv aceeaşi duraă de viaţă, dar valori de ivesiţii sesibil diferie. Aces idicaor semifică profiurile auale cumulae ale fiecărui proiec aaliza irisec, geerae pe uiaea de foduri ivesie. Fiid u idicaor fiabil de comparare, se recomadă alegerea îodeaua a variaei care asigură RVNA maxim Raa ieră de reabiliae (RIR) Supraumi şi crieriul profiului relaiv RIR se poae obţie pri calcul algebric, puâd codiţia VNA = 0 î expresia (1) a veiului e acualiza: B (3) = 0 = 1 (1 + RIR) RIR poae fi deermia şi prir-o meodă grafo aaliică (fig.1). Fig. 1 Deermiarea RIR pri meoda grafo-aaliică Aceasa presupue calculul valorilor idicaorului VNA peru două rae de acualizare diferie (ex: i 1 = 8% şi i 2 =12 %), asfel îcâ, îr-uul di cazuri, valoarea VNA să rezule egaivă. Cele două puce rezulae se uesc prir-o dreapă, care va ierseca axa absciselor îr-u puc ce repreziă valoarea RIR căuaă.

5 Pricipalul avaaj al folosirii valorii RIR ca idicaor de aaliză ecoomică comparaivă a uor proiece, ese acela că, u va fi obligaoriu să fie selecae doar proiecele care realizează o raă diferiă de cea miimă. 2. METODA COSTURILOR - CHELTUIELI TOTALE ACTUALIZATE (CTA) Aceasă meodă, aşa cum o araă şi deumirea, se bazează pe acualizarea exclusivă a cosurilor uui proiec. Di aces moiv, meoda CTA mai ese cuoscuă ca meoda cosurilor, iar crieriul omoim rezula, baza umai pe cheluieli ese deumi şi crieriu cos. Idicaorul CTA se calculează cu relaţia: = 1 k r,k = d + 1 = d + 1 K= 1 = d + 1 (4) CTA = I ( 1+ i) + C ( 1+ i) + P ( 1+ i) D V ( 1+ i) Dk W ( 1+ i) ude: r-raa de acualizare; -aul cure; d-duraa de execuţie a lucrării, ai; -duraa de sudiu, ai; D-duraa de viaţă a obiecivului, ai; I -ivesiţia efecivă şi echivaleă (iclusiv coa pare di ivesiţiile coexe şi colaerale) eşaloae pe ai; C -cheluielile auale de producţie (efecive şi echivalee) peru aul (î acese cheluieli u se iclud cheluielile peru amorizarea isalaţiilor); P -daue auale probabile peru aul, daorie îreruperilor î alimearea cu eergie elecrică sau ermică a cosumaorilor; V r,k -valoarea reziduală a obiecivului k, el va fi dezafeca la sfârşiul duraei de viaţă; D k - duraa de viaţă a obiecivului k; W -valoarea remaeă a isalaţiilor. Meoda CTA se aplică î aaliza ecoomică comparaivă şi foloseşe drep crieriu cheluielile auale oale ale fiecărui proiec aaliza, îsumae pe îreaga perioadă de aaliză şi raspuse (acualizae), la valoarea bailor di momeul de referiţă (cel al demarării proiecului sau al puerii î fucţiue a obiecivului viza). Selecţia se face de regulă peru proiecul care realizează CTA miime.

6 3. CRITERIUL STATIC -DURATĂ SIMPLĂ DE RECUPERARE (DR) O meodă simplă, rapidă şi frecve folosiă chiar şi î preze, î aprecierea eficieţei ecoomice a uor proiece (cu precădere a celor aflae î fazele preivesiţioale) ese cea bazaă pe crieriul cuoscu ca: duraă simplă de recuperare (DR). DR ese cosidera a fi u crieriu saic de aaliză ecoomică, deoarece elemeul imp (valoarea emporală a bailor) u iervie pracic, î calcul. Duraa simplă de recuperare se defieşe ca fiid perioada de imp ecesară peru recuperarea valorii iiţiale de ivesiţie (fiaţaă di lichidiăţi exisee), di beeficiile auale ale uui proiec aaliza, sau alfel spus: perioada, î ai, ecesară peru refacerea uei ivesiţii iiţiale I, pe baza profiului e obţiu pri operarea proiecului. Meoda mai ese cuoscuă şi sub deumirea de perioada pucului criic. Valoare crieriului DR rezulă di expresiile (5) sau (6): DR (5) ( V ) = 0 = 1 C î care: V - veiul oal esima peru aul cure C - cheluielile oale di aul DR (6) I = ( ) = 1 V C a î care: I valoarea iiţială a ivesiţiei; C a - cheluielile auale de producţie, exclusiv amorismeele; Î aaliza irisecă va fi cosidera eficie proiecul a cărui DR calculaă rezulă mai mică decâ duraa ormaă de recuperare sabiliă peru obiecive eergeice de imporaţă similară. 4. BIBLIOGRAFIE [1] LECA, A, ş.a. Pricipii de maageme eergeic, Ed. Tehică, Bucureşi, 1997 [2] NITU, V Ecoomia eergeică, Ed. Tehică 1981 [3] BURCHIU, V., BURCHIU, Naalia, DRĂGAN, V. Eergii ecoveţioale curae şi uilizarea acesora, Ed.BREN, Bucureşi, 2004 [4] THUMANN, A. Hadbook of Eergy Audi, The Fairmo Press, Ic., 1983, SUA